sfinte, cerndu-i totodat papii s le nmneze nsemnele cruciadei, cerere pe care Urban al II-lea Ic-a satisfcut-o imediat.

Apoi, n cadrul aceleiai ceremonii, papa a acordat cruciailor prezeni i viitori benediciunea sa, anunnd trecerea acestora si a familiilor lor sub protecia special a bisericii.

Preparative
Apelul lansat de papa Urban al II-lea a gsit o mare parte a Europei pregtit att din punct de vedere spiritual ct i material. Dup lansarea apelului, mase largi de cretini, mai ales srcimea, au nceput s-i prind pe haine semnul crucii. Acest elan a cuprins repede i pe reprezentanii nobilimii. Singurii care au preferat s priveasc de la distan spectacolul au fost efii statelor apusene. Unul dintre promotorii elanului colectiv a fost Petru Eremitul. Dnd dovad de mare energie, strbtnd regiune dup regiune i vorbind cu elocin n faa maselor, el le mrturisea, printre altele, c Isus i s-a artat n vis i i-a poruncit s-1 determine pe pap s organizeze o cruciad n vederea eliberrii locurilor sfinte. Petru Eremitul a izbutit s nmuleasc numrul celor dornici s participe la eliberarea Ierusalimului. Ingroarea rndurilor cruciailor s-a mai datorat faptului c papalitatea, n dorina de a avea ci mai muli lupttori, a declarat c iart acelora ce se vor nrola n cruciad toate pcatele. Pre59