UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA SI TEHNOLOGICA SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE DISCIPLINA: ORGANE DE MASINI II

PROIECT DE AN:

REDUCTORUL CILINDRO-MELCAT

INDRUMATOR: Conf. Dr. Ing.

STUDENT: GRUPA: 231

2010-2011

TEMA PROIECTULUI
S se proiecteze reductor cilindro-melcat cu urmtoarele date de proiectare:
-

puterea motorului electric PME= 9 kW, turaia motorului electric n ME= 2800 rot/min; turatia de iesire niesire=15 rot/min; durata totala de functionare DH=10000 h;

Proiectul va avea urmatoarele componente: Parte scrisa: Memoriu tehnic: definirea reductorului(consideratii teoretice) descrierea a trei variante constructive de reductor, analiza functionala si motivarea alegerii variantei pentru proiectare norme de tehnica securitatii muncii pentru: montarea reductorului (inclusiv transportul) in pozitia de functionare norme de securitatea muncii privind intretinerea respectiv functionarea reductorului Memoriu justificativ de calcul: Desenul de execuie a dou organe reprezentative Proiectarea angrenajelor de pe treptele 1 si 2 Calculul de rezistenta al arborilor Calculul si alegerea rulmentilor Alegerea lubrifiantului si verificarea termica a reductorului Cuprins Bibliografie OPIS Parte desenata: Desenul de ansamblu al reductorului Desenul de executie pentru arborele de intrare in reductor Desenul de executie pentru arborelui de iesire din reductor

I. MEMORIU TEHNIC

1. Definirea reductorului

Reductoarele cu roti dintate sunt mecanisme independente formate din roti dintate cu angrenare permanenta, montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa. Ele servesc la: micsorarea turatiei; cresterea momentului de torsiune transmis ; modificarea sensului de rotatie sau a planului de misacare; insumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare catre o masina de lucru; distribuie fluxul de putere de la un motoare catre mai multe masini de lucru In cazul reductoarele de turatie, rotile dintate sunt montate fix pe arbori, rotile angreneaza permanent si realizeaza un raport de transmitere total fix, definit ca raportul dintre turatia la intrare si turatia la iesirea reductorului, spre deosebire de cutiile de viteze la care unele roti sunt mobile pe arbori (roti baladoare), angreneaza intermitent si realizeaza un raport de transmitere total in trepte. Ele se deosebesc si de variatoarele de turatie cu roti dintate (utilizate mai rar) la care raportul de transmitere total poate fi variat continuu. Reductoarele de turatie cu roti dintate se utilizeaza in toate domeniile constructiilor de masini. Exista o mare varietate constructiva de reductoare de turatie cu rotile dintate. Ele se clasifica in functie de urmatoarele criterii: 1. dupa raportul de transmitere: reductoare o treapta de reducere a turatiei; reductoare 2, sau mai multe trepte de treducere a turatiei. 2. dupa pozitia relativa a arborelui de intrare (motor) si arborele de iesire: reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de isire; reductoare obisnuite (paralele), la care arborele de intrare si de iesire sunt paralele. 3. 4. dupa pozitia arborilor: reductoare cu axe orizontale; reductoare cu axe verticale; reductoare cu axe inclinate. dupa tipul amgrenajelor: reductoare cilindrice; reductoare conice; reductoare hipoide;
3

 reductoare melcate; reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate etc); reductoare planetere.

5. dupa pozitia axelor: reductoare cu axe fixe; reductoare cu axe mobile. Daca reductorul impreuna cu motorul constituie un singur agregat (motorul este motat direct la arborele de intrare printr-o flansa) atunci unitatea se numeste motoreductor. In multe solutii constructive reductoarele de turatie cu rotile dintate se utilizeaza in scheme cinematice alaturi de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin lanturi, cu frictiune, cu surub-piulita, variatoare, cutii de viteza etc.

2. Tipuri de reductoare
Alegerea ripului de reductor intr-o scheme cinematica se face in functie de: raportul de transmitere necesar; gabaritul disponibil; pozitia relativa a axelor motorului si a organului (masinii) de lucru; randamentul global al schemei cinematice. In functie de aceste cerinte se pot utililiza urmatoarele tipuri de reductoare cu roti dintate: cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate, cilindro-melcate, planetare. a) Reductoare cu roti dintate cilindrice. Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare cu roti dintate deoarece: se produc intr-o gama larga de puteri: de la puteri instalate foarte mici (de ordinul Watilor) pana la 100 000kW (900 kW, pentru reductoare cu o teapta). rapoarte de transmitere totale, iT max = 200 (iT max = 6,3, pentru reductoare cu o treapta; iT = 6,3 60, pentru reductoare cu 2 treapte, iT = 40 200, pentru reductoare cu 3 treapte; viteze periferice, vmax = 200 m/s; posibilitatea tipizarii si executiei tipizate sau standardizate. Se construiesc in variante cu 1, 2 si 3 trepte de reducere, fig. 9.49, avand dantura dreapta sau inclinata. Notatiile din figura sunt: intrarea in reductor, cu litera I; iesirea din reductor, cu litera E; cifrele 1, 2, 3, 4 rotile ce compun angrenajele treptelor de reducere. Din punct de vedere al inclinarii danturii, la alegerea tipului de reductor cu roti dintate cilindrice se tine seama de urmatoarele recomandari:
4

 reductoarele cu roti dintate cilindrice drepte, pentru puteri instalate mici si mijlocii, viteze periferice mici si mijlocii si la rotile baladoare de la cutiile de viteze; reductoarele cu roti dintate cilindrice inclinate, pentru puteri instalate mici si mijlocii, viteze periferice mari, angrenaje silentioase; reductoarele cu roti dintate cilindrice cu dantura in V, pentru puteri instalate mari viteze periferice mici.

Fig. 1. 1. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice

b) Reductoare cu roti dintate conice Aceste reductoare schimba directia miscarii la 900, fiind utilizate atat in varianta constructiva simpla (un singur angrenaj conic concurent ortogonal) cat si in varianta combinata (impreuna cu 1 sau 2 angrenaje cilindrice paralele). In privinta utilizarii acestor tipuri de reductoare se recomanda ca: reductoarele conice simple, cu iT max = 6, pentru puteri mici, randamente max = 0,98; reductoarele conico-cilindrice cu 2 trepte (prima treapta avand angrenaj conic), cu iT = 4 40 si randamente max = 0,96; reductoarele conico-cilindrice cu 3 trepte (prima treapta cu angrenaj conic celelalte 2 trepte cu angrenaje cilindrice), cu iT = 20 180 si randamente max = 0,95.

Fig. 1.2. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate conice si conico-cilindrice

In privinta utilizarii acestor tipuri de angrenaje mai trebuiesc amintite si domeniile de viteza recomandate pentru angrenajele conice, functie de tipul danturii: pentru danturi conice drepte, vmax = 3 m/s; pentru danturi conice inclinate, vmax = 12 m/s; pentru danturi conice curbe, vmax = 40 m/s. Reductoare cu roti dintate cilindrice planetare si diferentiale. Reductoarele planetare au un singur grad de mobilitate iar reductoarele diferentiale, 2 grade de mobilitate. In fig. 9.51 s-au prezentat 2 tipuri de reductoare planetare, cu scheme cinematice simbolizate cu P1 (reductor planetar cu o treapta si un rand de sateliti) si P2 (reductor planetar cu o treapta si 2 randuri de sateliti). Semnificatiile notatiilor folosite in fig. 9.51 sunt: roata centrala, a; satelit (sateliti), s, sau s1, s2; coroana, b; bratul port satelit, H.

Fig. 9. 51. Scheme cinematice pentru reductoarele planetare (diferentiale)

Principalele avantaje al reductoatelor planetare (diferentiale) fata de celelalte tipuri de reductoare: constructie foarte compacta, greutate de 26 ori mai mica (la aceiasi putere transmisa si acelasi raport de transmitere); aceasta se datoreaza faptului ca momentul de rasucire se repartizeaza pe 2 sau mai multi sateliti; rapoarte de transmitere de 2...3ori mai mare. Principalele dezavantaje sunt legate pretul de cost mare de fabricare si cerintele de montaj foarte exigente. Prin legarea acestora in serie se pot obtine scheme cinematice de tip 2P1, 2P2 etc. Reductoarele diferentiale sunt utilizate in schemele cinematice ale masinilor sau aparatelor pentru insumarea sau divizarea puterii. c) Reductoare melcate Reductoare melcate cuprind un angrenaj melc-roata melcata care au axele de rotatie asezate incrucisat in spatiu (unghiul de incrucisare este de 900), normala lor comuna este distanta dintre axe. Aceste reductoare sunt angrenaje silentiose datorita alunecarii relative dintre flancurile dintilor melcului si rotii melcate. Cele mai utilizate sunt reductoarele melcate cu melc cilindric, fig. 9.52, cele cu melc globoidal fiind mai putin folosite datorita cerintelor mai severe de executie si montaj.

La utilizarea reductoarelor melcate cu melc cilindric se tine seama de urmatoarele caracteristici ale acestora: reductoarele melcate simple cu iT max = 80 (pentru la transmisiile de forta) si iT max = 1000 (pentru la transmisiile cinematice) si randamente mici; melcul poate fi pozitionat sus sau jos; pentru crestera rapoartului de transmitere, se realizeaza reductoare combicate compuse dintr-un angrenaj cilindric la intrtare si un angrenaj melcat, constructie care are fata de reductorul melcat simplu, la acelasi raport de transmitere total, un randament mai mare; la puteri transmise si rapoarte de transmitere mari, datorita frecarilor mari dintre flancurile dintilor melcului si rotii melcate, se incalzesc puternic si necesita masuri speciale de racire; sunt transmisii cu autofranare (elementul conducator este melcul).

Fig. 1.3. Scheme cinematice pentru reductoarele melcate ci cilindro-melcate

3. Variante constructive de recutor cilindromelcat

VARIANTA I
Prima varianta prezintat un reductor cu doua trepte de reducere:prima treapta de reducere fiind cu roti dintate cilindrice, iar a doua treapta cu angrenaj melcat . Tinand seama de faptul ca ambele trepte sunt introduse in aceeasi carcasa se obtine o constructie compacta. Corpul si carcasa reductorului sunt obtinute prin turnare. Pentru rezemarea arborelui de intrare si a arborelui intermediar, in reductor este prevazut un perete de sprijin . Nivelul uleiulul din carcasa este limitat de melc. Compartimentul angrenajul cilindric comunica cu cel al angrenajului melcat .Reductorul mai este prevazut capac de vizitare, aerisitor, inele de ridicare , tija pentru controlul nivelului de ulei, dop de golire al uleiului.

VARIANTA II
Varianta II prezinta urmatoarele partlcularitati fata de varianta I: carca sa in care se monteaza rotile cilindrice este detasabila, arborele de intrare se sprijina pe un rulment monttat in carcasa detasabila din peretele reductorului; roata cilindrica condusa este mon tata in consola pe arborele melculul. Constructia carcasei fiind mai comp lexa, ridicand probleme de prelucrare a alezajelor pentru rulmenti in peretele frontal. Ungerea angrenajelor si a rulmentilor se face cu uleiul din carcasa reductorului. Carcasa este detasabila.

VARIANTA III
8

Varianta III prezinta un reductor ci1indro-melcat la care constructia carcasei difera de cele prezentate anterior. Angrenajul cilindric este montat intr-o carcasa detasabila care se fixeaza de carcasa angrenajului melcat cu ajurorul unor suruburi de priridere. Carcasa angrenajului mecat este executata din doua bucati cu planul de separatie in axul rotii melcate. Ungerea angrenajelor si a rulmentilor se realizeaza cu uleiul din cascasa reductorului.

Pentru calcule s-a ales varianta constructiva I, deoarece prezinta o constructie mai simpla

II. MEMORIU DE CALCUL

II.1. SCHEMA CINEMATICA A REDUCTORULUI

Fig. 2.1. Scheme cinematice pentru reductoarele melcate ci cilindro-melcate

II.2. STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSMITERE

Raportul de transmitere total

iT = nME niesire
9

iT =

2800 = 186 ,66 15

Unde: - nME - turatia motorului electric, nME =2800 [rot/min] -niesire turatia de iesire, niesire=15 [rot/min]

Se adopta raportul de transmitere total iT=186,66 [rot/min].

Raportul de transmitere pe angrenajul cilindric i12

Se alege raportul de transmitere pe angrenajul cilindric i12=3,15 conform STAS 6012-82.

Raportul de transmitere pe angrenajul melcat i34

i34 =

iT icurea i12
186 ,66 = 59 ,25 1 3,15

i34 =

Se alege raportul de transmitere pe angrenajul melcat i34=56 conform STAS 6012-82.

Raportul de transmitere pe curea icurea

Se alege raportul de transmitere pe curea icurea=1,05

II.3. CALCULUL TURATIILOR ARBORILOR

10

 Turatia arborelui de intare n1

n1 =

nME icurea
2800 = 2646 ,50 1,05

n1 =

Turatia pe arborele intermediar n2

n2 =

n1 i12
2646 ,50 = 840 ,15 3,15

n2 =

Turatia pe arborele de iesire n3

n2 =
n2 =

n2 i34

840 ,15 = 15 56

II.4. CALCULUL PUTERILOR PE ARBORI

11

 Puterea pe arborele de intrare P1

PI = PME curea rulment

PI = 9 0,95 0,99 = 8,464

Unde: - curea randamentul curelei, curea =0,95 - rulment randamentul rulmentului, rulment =0,99

Se adopta puterea pe arborele de intrare P1=8,464 [kW]

Puterea pe arborele intermediar P2

P2 = P 1 12 rulment

P2 = 8,464 0,97 0,99 = 8,127

Unde: - 12 randamentul angrenajului cilindric, 12 =0,97

Se adopta puterea pe arborele de intrare P1=8,127 [kW].

Puterea pe arborele de iesire P3

P3 = P3 34 rulment P3 = 8,126 0,8 0,99 = 6,436

Unde: - 34 randamentul angrenajului melcat, 12 =0,8

Se adopta puterea pe arborele de intrare P1=6,436 [kW].

12

II.5.

CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE PE ARBORI

Momentul pe arborele de intrare M1

M t1 = 9550

P 1 n1
8,464 = 320 ,56 2646 ,50

M t1 = 9550

Momentul pe arborele intermeiar Mt2

M t2 = 9550

P2 n2
8,126 = 91,68 840 ,15

M t 2 = 9550

Momentul pe arborele de iesire Mt3

M t3 = 9550 M t3 P3 n3 6,436 = 9550 = 3859 ,15 15

II.6. CALCULUL ANGRENAJULUI CILINDRIC

II.6.1. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ANGRENAJULUI CILINDRIC

Alegerea numarului de dinti z1 si z2

z1=19 z2=z1i12 z2=193,15=59,85

13

Se adopta numarul de dinti z1=19 si z2=60

Distanta axiala minima amin

a min = ( i12 + 1)
3

M t2 ( K A K HV K H K H ) H lim 2 2 i12 a S HP
2

( Z N Z L Z R Z V Z W Z X )

(Z

Z E Z Z )

a min = ( 3,15 + 1)

91680 (1,25 1,2 1,3 1)

3

840 2 3,15 0,67 1,15

2

( 2,5 189 ,9 0,95 1) 2 (1,03 1 1 1 1,01 1)

= 67 ,0003

Unde: - KA - factorul de utilizare a reductorului KA=1 [5, pag.187] - KV - factor dinamic KV=1,2 [5, pag.187] - KH - factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii KH=1,5 [5, pag.188] - KH - factorul repartitiei frontale a sarcinii KH=1 [5, pag.187] - ZH factorul zonei de contact ZH=2,5 [5, pag.188] - ZE factorul de material ZE=189,9 [5, pag.203] - Z coeficientul gradului de acoperire Z=0,95 [5, pag.188] - Z factorul inclinarii dintilor Z=1 [5, pag.188] - a - factorul de latime al dintelui a=0,67 [5, pag.209] Hlim rezistenta materialului rotii dintate la presiune de contact Hlim=900 [N/mm2] [5, pag.204] - SHP factorul de siguranta minim admisibil pentru rezitenta rotii dintate SHP=1,15 [5, pag.207] - ZL - factorul de lubrifiant ZL=1 [5, pag.188] - ZV - factorul vitezei periferice ZV=1 [5, pag.188] - ZX - factorul dimensiunii flancului dintilorZx=1 [5, pag.188] - ZR - factorul de rugozitateZR=1 [5, pag.188]
14

ZW - raportul duritatii flancurilor ZW=1 [5, pag.188] ZN - factorul de durabilitate al dintilor ZN=1,07 [5, pag.169]

Modulul axial mx

mx =

2 amin z1 + z 2
2 67 = 1,69 19 + 60

mx =

Se alege modulul axial m=2 STAS 822-82.

Distanta axiala de referinta a

aw =
aw =

2 (19 60 ) = 69 ,12 2

2 ( z1 z 2 ) 2

Se alege distanta axiala de referinta a=71 STAS 2741-81 [mm].

Diametrul mediu d1 si d2

d1 = m z1

d1 = 2 19 = 38
d 2 = m z2

15

d 2 = 2 60 = 120

Deplasarile danturii rotilor dintate x1 si x2

( inv 0 inv ) ( z 3 + z 4 )
2 tg

( 0,21 0,127 ) (19 + 60 ) = 2,73

2 tg 20

inv = tg

180
20 = 0,127 180

inv = tg 20

a 0 = arccos s cos a
0 = arccos
71 cos 20 = 1,50 69 , 12

inv 0 = tg 0

0 180
1,50 = 0,21 180

inv 0 = tg1,50

Unde: unghiul profilului de referinta =20 [3, pag. 41].

Se aleg deplasarile danturii x1=0,16 si x2=0,2 [mm].

Coeficientul de deplasare a distantei dintre axe y 16

y=

as a m

y=

7 1 6 9,1 2 2

= 0,9 4

Se adopta coeficientul de deplasare a distantei axiale x1=0,16 si x2=0,2 [mm].

Unghiul de rostogolire w

a w = arccos w cos a
w = arccos
71 cos 20 = 1,50 169 ,12

Se adopta unghiul de rostogolire w=1,50

Diametrele cercurilor de baza db1 si db2

db1=d1cos db1=38cos20=35,70 [mm] db2=d2cos db2=120cos20=112,76 [mm]

17

 Diametrele cercurilor de rostogolire dw1 si dw1

d w1 = d1 ccooss0 d w1 = 3 8ccoos1s2,500 = 3 5,7 2

d w2 = d 2 ccooss0 d w2 = 1 2 0ccoos1s2,500 = 1 1 2 ,8 0

Diametrele cercurilor de picior df1 si df2

d f 1 = d1 2m( ha x1 )
d f 1 = 38 2 2(1 0,16 ) = 34 ,64

d f 2 = d 2 2m( ha x 2 )
d f 2 = 120 2 2(1 0,2 ) = 116 ,8

Unde: - ha coeficientul inaltimi capului de referinta, ha=1 [3, pag. 41].

Diametrele cercurilor de cap da1 si da2

d a1 = d1 + 2m( ha + x1 )
d a1 = 38 + 2 2(1 + 0,16 ) = 42 ,64

d a 2 = d 2 + 2 m ( ha + x 2 )
18

d a 2 = 120 + 2 2(1 + 0,2) = 124 ,8

Inaltimea dintilor h

h1 =
h1 =

d a1 + d f 1 2
4 2, 6 4 3 4, 6 4 2

=4

h2 =

da 2 + d f 2 2

h2 =

124 ,8 + 1 1 6 ,8 2

= 120

Unghiurile de presiune la capul dintelui a1 si a2

d1 a1 = arccos d cos a1
a1 = arccos
38 cos 20 = 1,37 42 ,64

d2 a 2 = arccos d cos a2
a 2 = arccos
120 cos = 1,43 124 ,8

Latimea danturii dintilor b1 si b2 19

b2 = d 1

b = d1 d d

b2 = 38 0,6 = 22 ,8 b2 = b1 + (1... 2) b2 = 22 ,8 + (1... 2) = 23

Unde: - d coeficientul de latime al dintelui, d =0,6 [6, pag. 209, tabA14].

Gradul de acoperire a

=
=

z1 2
19 2

tg a1 +
tg1,3 7+

z2 2
60 2

tg a 2

z1+ z2 2

tg 0

tg1,4 3 1 29+6 0 tg1,5 0= 0,0 8

Se adopta gradul de acoperire a=0,08[mm].

II.6.2.

CALCULUL FORTELOR DIN ANGRENAJULUI CILINDRIC

Fortele tangentiale Ft1 si Ft2

Ft1 =

2 M t1 d1
2 30560 = 1608 ,42 38

Ft1 =

Ft 2 =

2 M t1 d2
20

Ft 2 =

2 30560 = 509 ,33 120

Fortele radiale Fr1 si Fr2

Fr1 = Ft1 tg

Fr1 = 1608 ,42 tg 20 = 585 ,41

Fr 2 = Ft 2 tg

Fr 2 = 509 ,33 tg 20 = 185 ,38

Forta normala pe flancul dintilor Fn

Fn = Ft1

1 cos
1 = 1711 ,64 cos 20

Fn = 1608 ,42

II.6.3.

VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI

Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui F1 si F2

F1 =
F1 =

Ft F 1 b1m 1688 2 2,8 2

YF Y 2,1 3 0,7 = 5 5,1 9

21

 F2 =

Ft F 2 b2 m

YF Y

F2 =

534 23 2

2,1 3 0,7 = 1 7,3 0

FtF 1 = Ft1 K A K v K F FF

FtF 1 = 1608 ,42 1,2 1,25 1 0,7 = 1688

FtF 2 = Ft 2 K A K v K F FF

FtF 2 = 509 ,33 1,2 1,25 1 0,7 = 534

FP =

F lim SFp

YN YS YX

F P = 19,1050 1 1 1 = 7 8 2 ,6
Unde: - KA factorul de utilizare
-

KV factorul de dinamic KF factorul repartitiei frontale a sarcinii KF factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii YF factorul de forma a dintelui YN factorul numarului ciclului de functionare YS factorul gradului de acoperire YX - factorul dimensional

Verificarea la presiune hertziana H1 si H2

H 1 = Z H Z E Z

Ft 1 K A K V K h K h b d1

+1 i12 i12

H 1 = 2,5 189,9 0,95

H 2 = Z H Z E Z

1 60 8 , 4211, 21, 51 3,1 5+ 1 22,838 3,15

= 946 ,31

Ft 2 K A K V K h K h b d 2

i12 + 1 i12

H 1 = 2,5 189,9 0,95

509,3311, 21, 51 3,15+ 1 2312 0 3,1 5

= 298 ,35
22

 FP1 =

H lim SH p

YR YW YL YW YN

F P1 =

1400 1,1 5

1 1,1 2 3 1 1 1 = 1 3 6 ,7 3

H lim FP2 = SH YR YW YL YW YN p

F P2 =

900 1,1 5

1 1,1 2 3 1 1 1 = 8 7 8 ,8 6

Unde: - HP efortul unitar admisibil la presiunea de contact ZH factorul zonei de contact ZH=2,5 ZE factorul de material ZE=189,9 Z coeficientul gradului de acoperire Z=0,95 Z factorul inclinarii dintilor Z=1 Hlim1 rezistenta materialului pinionului la presiune de contact Hlim=1400 Hlim1 rezistenta materialului rotii dintate la presiune de contact Hlim=900 SHP factorul de siguranta minim admisibil pentru rezitenta rotii dintate SHP=1,15 ZL factorul de lubrifiantZL=1 ZV factorul vitezei perifericeZV=1 ZX factorul dimensiunii flancului dintilorZx=1 ZR factorul de rugozitateZR=1 ZW raportul duritatii flancurilor ZW=1 ZN factorul de durabilitate al dintilor ZN=1,07 Factorii s-au ales din [5, pag.180, tabel].

Verificarea la solicitarea statica de contact Hst

H st = H

K AM A X KA

H s t = 2 2 0 0 11 = 2 2 0 0

= 40 DFHRC

23

 H = 40 55 = 2200

Unde: - KAmax factorul de soc maxim [3, pag.53]

Se admite tensiunea de solicitarea static de contact Hst=2200 .

II.7.

CALCULUL ANGRENAJULUI MELCAT

II.7.1.

CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ANGRENAJULUI MELCAT

Numarul de inceputuri al melcului z1

Se alege din STAS z3=1.

Numarul de dinti ai rotii melcate z2

z2=z1i34 z2=156=56

Se alege din STAS z2=56 dinti.

Distant axiala minima aHmin

24

H amin

K H K A M t3
2

z2 2 2 z2 q H lim i34 q
80000 1 3859150 56 2 318,75 12
2

2 i34 2

H a min =

56 2 56 56 56
2 2

= 319,7

Unde: - q coeficientul diametral, q=9 [3, pag.89]

-

KH factorul global al presiunii hertziene de contact, KH =80000

Modulul axial m

mx =

H 2 a min q + z2

mx =

2 319 ,7 = 9,40 12 + 56

Se alege din STAS m=10.

Distant de referinta a

aw =
aw =

m (q +z2 ) 2
10 (12 + 56 ) = 340 2

Se alege din STAS a=355 [mm].

25

 Unghiul de panta al elicei melcului 01

z3 01 = arctg q

01 = arctg

1 = 0,08 12

Se admite unghiul de panta al elicei melcului 01=0,08.

Coeficientul deplasarii de profil a danturii rotii melcate x1

x1 =
x1 =

aw a m
355 340 = 1,5 10

Se admite coeficientul deplasarii de profil a danturii rotii melcate x1=1,5

Unghiul de presiune de referinta n

Se alege unghiul de presiune de referinta n=20.

Diametrele de referinta d03 si d03

d 01 = m q d 01 = 10 12 = 120 d 02 = m z 4 d 02 = 10 56 = 560

26

 Diametrele de rostogolire da3 si da4

d1 = d 03 + 2m x1

d 1 = 120 + 2 10 1,5 = 150

d 2 = d 04

d 2 = 560

Diametrele de picior da3 si da4

d t1 = d 03 2 ( ha + ca ) m
d a1 = 120 2 (1 + 0,25 ) 10 = 95

d a 2 = d 04 2 ( ha + ca x1 ) m
d a 2 = 120 2 (1,25 + 0,25 ) 10 = 90

Unde: - ha coeficientul inaltimii piciorului de referinta, ha= 1,25 [3, pag.95]

-

cacoeficientul jocului de referinta radial, c1 =0,25 [3, pag.95]

Diametrele de cap da3 si da4

d a 3 = d 03 + 2 ha m d a 3 = 95 + 2 1,25 10 = 120 d a 4 = d 04 + 2 ha + x1 m d a 4 = 90 + 2 1,25 10 = 115

27

 Inaltimea de referinta a capului melcului ha3

ha3=ham ha3=1,2510=12,5

Inaltimea dintelui(melc si roata) h

h=(2ha+c)m h=(21,25+0,25)10=27,5

Pasul axial al melcului Px

Px=m Px=10=31,41

Pasul elicei melcului Pz

Pz=z3Px Pz=131,41=31,41

28

 Diametrul exterior al rotii melcate de4

d e4 = d a4 +

6m z3 + 2 6 10 = 135 1+ 2

d e 4 = 115 +

Latimea rotii melcate b4

b4=0,75da3 b4=0,75120=90

Lungimea melcului L3

L4=(12,5+0,1z2)m L4=(12,5+0,156)10=181

Se adopta lungimea melcului L4=181 [mm].

Raza de curbura a rotii melcate Re

29

q Re = m ha 2

12 R e = 10 1,25 = 47 ,5 2

Unghiul coroanei rotii melcate 22

b2 2 2 = 2 arcsin d 0,5 m a3
90 2 2 = 2 arcsin = 103 120 0 , 5 10

Gradul de acoperire a

d a24 d o24 cos2 x d a24 sin x +

a =

2 m( ha x1 ) sin x
2 10(1,25 1,5) sin 20 = 2,35

2 m cos x
115 2 560 2 cos 2 20 560 2 sin 20 + 2 10 cos 20
tg n cos 03
tg 20 = 0,366 cos 6,34

a =

tg x =

tg x =

=20

Se adopta gradul de acoperire a=2,35 1,3.

30

II.7.2.

CALCULUL FORTELOR DIN ANGRENAJULUI MELCAT

Fortele tangentiale Ft1 si Ft2

Ft 3 =

2 M t3 d 04
2 3859150 = 13782 ,67 560

Ft 3 =

Ft 4 = Ft 4 tg ( 1 + 1 )
Ft 4 = 13782 ,67 tg (1,50 + 6,07 ) = 1831 ,65

Unde: - 1 - coeficientul de frecare, 1 = 6,07

[3, pag.102]

Fortele radiale Fr1 si Fr2

Ft 3 = Ft 4 = Ft 2 tg x Ft 4 = 1831 ,65 tg 20 = 666 ,66

Fortele axiale Fa3 si Fa4

Fa3= Ft4 Fa3= 13782,67 Fa4= Ft4 Fa4= 1831,65

31

Forta normala pe flancul dintilor Fn

Fn3 = Fn 4 = Ft 4

1 cos n cos 3 sin 3

1 = 14713 ,23 cos 20 cos 1,50 0,1 sin 1,50

Fn 3 = Fn 4 = 13782 ,67

II.7.3.

VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI

Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui F3

F3 =

Ft4 K A KV K F K F b2 mcos 1

YF YE Y

711, 21, 51 F 3 = 1 397081,260co ,4 2 s 1, 5 0 2,1 3 0,7 0,8 = 6 2

FP =

H lim SH p

Y N YS Y X

F P = 12,20 50 1 1 1 = 1 7 6

Verificarea la presiune hertziana H1 si H2

32

 H = Z H Z E Z Z

Ft 4 K A K V K h K h d1 d 2

360 cos2 1 2 2

H = 2,5 189,9 0,95 0,99

13782 , 6711, 21,51 360 115560 1, 72

cos2 1,50 = 187,45

HP =

H lim SH p

YR YW YL YW YN

HP=

220 1,1 5

1 1,1 2 3 1 1 1 = 2 1 4 ,8 3

II.8. CALCULUL ARBORILOR

Pentru constructia arborilor reductorului se va folosi un otel aliat 41 MoCr 11 STAS 791-80. II.8.1. PREDIMENSIONAREA ARBORILOR

Arborele de intrare Calculul de predimensionare se face din condiia de torsiune.

d 3 16 M t1 at
16 30560 = 18 ,39 25

d =3

Se alege din STAS diametrul de capat al arborelui d1=30 [mm]. d2=d1+(35)=30+5=35 d3=d3+(35)=35+5=40 d4=d3+(35)=40+5=45 d5=d3+(12)=40+2=42 Se alege din STAS lungimea capatului de arbore a1=58 [mm].
33

a2=ls+ lp + le +(1520)=5+15+7+15=42 a3=B+ lu + lg +(24)=14+14+7+2=35 a4=b1+ (24)=30+2=32 a5=7 a6=B+(12)=14+1=15 a7=b1+(12)=30+2=32 Pentru arborele de intrare se vor utiliza Rulmenti radial cu bile 6006 STAS 6846-80. Arborele intermediar Calculul de predimensionare se face din condiia de torsiune.
d 3 16 M t 2 at
16 91680 = 24 ,96 30

d =3

Se alege din STAS diametrul de capat al arborelui d1=70 [mm]. d2=d1+(35)=70+5=75 d3=d3+(35)=85+5=70 d4=d3+(35)=80+5=75 d5=d3+(12)=80+2=82 a1=b2 +(24)=28,5+2,5=26 a2=2B+b=220+10=50 a3=10 a4=135 a5=140 Pentru arborele intermediar se va utiliza Rulment radial cu bile 6015 STAS 6846-80. Pentru arborele intermediar se va utiliza Rulment radial axial cu role conice 32015 STAS 6846-86. Arborele de iesire Calculul de predimensionare se face din condiia de torsiune.
d 3
d =3

16 M t 3 at

16 3859150 = 78 ,91 40

Se alege din STAS diametrul de capat al arborelui d1=100 [mm]. d2=d1+(35)=100+5=105 d3=d3+(35)=105+5=110 d4=d3+(35)=110+5=115 d5=d3+(35)=115+5=120
34

a1=130 a2=40 a3=B+31=63,5+31=94,5 a4=160 a5=10 Pentru arborele de iesire se vor utiliza Rulmenti radiali axiali cu role conice 32317 STAS 6846-86.

II.8.2. VERIFICAREA LA OBOSEALA A ARBORILOR

Arborele de intrare

Solicitarea de incovoiere

m ax =
m ax =

M i 3 3 2 M i 3 = Wn e c d 3

3234714 ,17 = 13,09 303

Solicitarea de torsiune

m ax =

M t1 16M t1 = W p d 3

32 m ax = 1 63 2 3 = 6,0 9 3 03

Coeficientul de siguranta

c =

1 v m + 1 c
1 = 23,8 2,2 6,54 6,54 + 0,72 0,9 350 800

c =

35

Unde: - - coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor, =2,2 - - coeficient de calitate al suprafeei, =0,9 - - factor dimensional, =0,72 - v - amplitudinea ciclului de solicitare la ncovoiere n seciunea respectiv, v=6,54 - 1 - rezistena la oboseal a materialului arborelui, 1=350 - m - tensiunea medie la solicitarea de ncovoiere a seciunii respective
1 v m + 1 c

c =

c =

1 = 32 ,36 1,8 3,045 3,045 + 0,72 0,9 350 450

Unde: - - coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor, =1,8 - - coeficient de calitate al suprafeei, =0,9 - - factor dimensional, =0,72 - v - amplitudinea ciclului de solicitare la ncovoiere n seciunea respectiv, v=3,045 - 1 - rezistena la oboseal a materialului arborelui, 1=350 - m - tensiunea medie la solicitarea de ncovoiere a seciunii respective, m=450

c=
c=

c c c2 + c2
23,832,36 23,82 +32,362 = 19,7

> ca=1,51,8

Arborele intermediar

Solicitarea de incovoiere

m ax =
m ax =

M i 5 3 2M i 5 = Wn ec d 3

32106922 ,25 = 14,7 423

Solicitarea de torsiune
36

 m ax =

M t 2 1 6 M t 2 = W p d 3

m ax = 1 61 2 431 8 0 = 8,5 3 4 2

Coeficientul de siguranta

c =

1 v m + 1 c
1 = 12 ,5 2,2 7,35 7,35 + 0,72 0,9 350 800

c =

c =

1 v m + 1 c
1 = 21,73 1,8 4,26 4,26 + 0,72 0,9 350 800

c =

c = c2c 2 c + c
c= 12 ,521,73 = 10,83 12 ,52 +21,732

> ca=1,51,8

Arborele de iesire

Solicitarea de incovoiere

37

 m ax =
m ax =

M i8 3 2M i 8 = Wn ec d 3

321146649 ,47 = 11,67 1003

Solicitarea de torsiune

m ax =

M t 3 1 6M t 3 = W p d 3

6 6= 5 1 5,8 m ax = 1 63 1 0 2 3 1 0 0

Coeficientul de siguranta

c =

1 v m + 1 c
1 = 6,25 2,2 11,4 11,4 + 0,72 0,9 350 800

c =

c =

1 v m + 1 c
1 = 8,33 1,8 15 ,43 15 ,43 + 0,72 0,9 350 800

c =

c = c2c 2 c + c
c= 12 ,521,73 = 10,83 12 ,52 +21,732

> ca=1,51,8

II.9.

CALCULUL ASAMBLARII CU PENE

38

II.9.1. ALEGEREA PENELOR

Arborele de intrare
s =
lc =

4 M t1 4 M t1 lc = h lc d h d s
4 30560 = 7,27 8 30 70

Unde: - h inaltimea penei - b latimea penei - s solicitarea de stivire s=70 [N/mm2] [7, pag. 53] Se alege din STAS Pana paralela de tip C din OLC 45 10x8x22.
f =
2 M t1 bl d
f =

2 30560 = 9,26 af=32 10 22 30

Arborele intermediar
s =
4 M t2 4 M t2 lc = h lc d h d s 4 91680 lc = = 12 ,38 9 47 70

Se alege din STAS Pana paralela de tip C din OLC 45 12x8x19.

f =
f =

2 91680 = 14 ,66 af=32 14 19 47

2 M t1 bl d

Arborele de iesire
s =
lc =

4 M t3 4 M t3 lc = h lc d h d s
4 3859150 = 137 ,82 16 100 70

Se alege din STAS Pana paralela de tip C din OLC 45 28x16x100.

f =
2 M t3 bl d
f =

2 3859150 = 22 ,97 af=32 28 120 100

39

Pentru roata melcata:

s =
4 M t3 4 M t3 lc = h lc d h d s 4 3859150 lc = = 119 ,84 16 115 70

Se alege din STAS Pana paralela de tip A din OLC 45 32x19x100.

II.10. CALCULUL CUPLAJULUI ELASTIC CU BOLTURI

II.10.1.

ALEGEREA CUPLAJULUI

M t c = C s M t3

M t c = 1,55 91680 = 142104

Se alege cuplaj CEB 10 N-P80/K125-OT 60-3 STAS 5981/6-81.

II.10.2. VERIFICAREA CUPLAJULUI

Fl =

2 M tc D1 n
2 142104 = 75 ,18 270 14

Fl =

Unde: - n - numrul de boluri pe cuplaj, n=14 [4. pag. 38, tab. 62] D1- diametrul pe care sunt amplasate bolurile, D1=270 [4. pag. 38, tab. 62] Presiunea de contact

p=

Fl 4 ( l3 l4 )
40

p=

75,18 4 = 0.06 24 (165 99 )

l l 32 Fl 3 4 + s 2 1 = 3
165 99 32 75,18 + 4 2 1 = = 43,78 3 24

Unde: - diametrul bolturilor, =24 [4. pag. 38]

II.11. CALCULUL RANDAMENTULUI REDUCTORULUI SI VERIFICAREA LA INCALZIRE

II.11.1.

RANDAMENTUL REDUCTORULUI

Datorit frecrilor din angrenare, a frecrilor din rulmeni i a celor care apar la antrenarea uleiului din baie, puterea la ieirea din reductor, P3 , este mai mic dect cea de la intrare, P1 , diferena reprezentnd-o puterea pierdut Pp : Pp =P1 P3 Pp=8,50-8,12=0,38
2 reductor = 12 34 rulment ungere

reductor = 0,97 0,8 0,99 2 0,99 = 0,752

Randamentul reductorului cilindro-melcat: =0,752. II.11.2. VERIFICAREA LA INCALZIRE A REDUCTORULUI

41

 Suprafata reductorului

S=2Ll+2Lh+2lh S=2800500+2800800+2500800=2880000 =2,88 [m2] Sc=1,2S Sc=1,22,88=3,45 [m2]

Temperature uleiului din baie

t = t0

P3 (1 reductor ) S c reductor
6,06 (1 0,752 ) = 18 ,05 10 3,45 0,752

t = 18 +

ta=6070 [ Celsius]

Se va utiliza un Ulei TIN 125 EP STAS 562-80.

Reductorul functioneaza normal fara a exista riscul de incalzire a acestuia.

II.12. ALTE ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE REDUCTORULUI

II.12.1.

Flanse pentru fixare

42

Asamblarea celor doua carcase , superioara si inferioara, se realizeaza prin intermediul flanselor si suruburilor. Latimea flansei k, se determina in asa f fel incat piulita de strangere sa poata fi rotita cu cheia fixa, cu un unghi mai mare de 60. k=2,7d k=2,716=43,2

Se va utiliza flanse cu latimea de 43,2 mm si cu grosimea de 13 mm (pentru capacul superior), respectiv 16 mm (pentru capacul inferior).

II.12.2. Stifturi Pozitia carcsei superioare trebuie sa fie fixata in raport cu carcasa inferioara prin intermediul a doua stifturi cilindrice , care se aseaza la distanta mare intre ele (pe diagonala suprafetei de contact ). Diametrul stifturilor se alege dupa formula: ds=0,8d ds=0,7516=12 Se va utiliza Stift 12x30 1599-80/OLC 45 imbunatatit. II.12.3. Piulite

Pentru a se realiza asamblarea filetata se vor utilize piulite hexagonale. Se va utiliza Piuli B-M16 STAS 922-75 grupa 5. II.12.4. Saibe

Pentru asigurarea asamblarilor filetate se vor utiliza saibe Grower. Se va utiliza Saiba Grower N18 STAS 7666/2-80. II.12.5. Capace pentru rulmenti

Pentru fixarea rulmentilor in carcasa reductorulul se utilizeaza capace de diverse forme constructive.
43

Pentru rulmentul de pe arborele de intrare, dimensiunile capacului vor fi: D=62 mm, D1=82 mm, D2=106 mm, D3=56 mm, e=8 mm. Pentru rulmentul de pe arborele de iesire, dimensiunile capacului vor fi: D=180 mm, D1=210 mm, D2=246 mm, D3=162 mm, e=10 mm.

II.12.6.

Capac de vizitare

Capacele de vizitare au rolul de a permite supravegherea periodica a starii de uzura a dintilor rotilor din reductor. Forma acestor capace poate fi circulara sau dreptunghiulara executate din otel , fonta, aluminiu sau din material plastic. Se va utiliza un capac capac cu urmatoarele dimensiuni: a=100 mm, b=150 mm, c=160 mm, e=210 mm, l1=80 mm, l3=180 mm, l4=130 mm, h=3 mm, R=15mm. Pentru fixare se foloseste Surub M10x20 STAS 920-69. II.12.7. Dop de golire

Uleiul din carcasa reductorului, utilizat pentru ungere, este necesar sa fie schimbat dupa un anumit timp de functionare (dupa rodaj, dupa un anumit timp de exploatare prevazut etc.) in care scop reductorul este prevazut in partea inferioara cu un dop de golire a uleiului. Se va utiliza un Dop de golire filetat 14 x 1,5 STAS 5304 80 grupa 4,8. II.12.8. Dop de aerisire

Pentru a se evita aparitia unor suprapresiuni in carcasa reductorulul, in partea de sus a carcasei se monteaza un aerisitor, avand rolul de egalizare a presiunii din reductor cu presiunea atmosferica. Se va utiliza un Dop de aerisire M30x 1,5.
II.12.9.

Indicator de nivel al uleiului

Nivelulul uleiului din reductor trebuie sa se afle intre doua limite, maxima si minima, stabilite de proiectant si marcat pe un indicator fixat in reductor. Se va utiliza un Vizor de nivel de ulei de tip A STAS 7639-80.
II.12.10.

Inele de ridicare

Pentru o manipulare usoara (mecanizat) a reductoarelor se introduc in carcasa inele de ridicare sau se prevad umeri , cu ajutorul carora reductorul poate fi ridicat si transportat. Se va utiliza un Inel urub M56 STAS 3186-77.

44

II.12.11.

Etansari

Pentru a se realiza etansarea contactului dintre pisele fixe, aflate in miscare relativa sau in miscare de rotatie, se uilizeaza diferite tipuri de etansari.

Se va utiliza Inel elastic de tip O STAS 7320/2 -80. Se va utiliza Manseta 355071-1 P STAS 7950/2-87.

45

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1994. Crudu, I. "Atlas de reductoare cu roi dinate. " Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 1981 Filipoiu, I. "Proiectarea transmiciilor mecanice", Editura BREN Bucuresti, 2006. Palade, V. "Indrumar de proiectare- Reductor de turatie intr-o treapta", Editura ALMA Galati, 2008 Radulescu, Gh. " ndrumator de proiectare n construcia de maini " vol.3, Bucuresti, Editura Tehnic, 1986. Stanciu, S. "Organe de masini- Transmisii mecanice", Editura Politehnica Bucuresti, 2006 Stoica, G. "Indrumar de proiectare- Transmisii mecanice cu reductoare ntr-o treapt", Editura Politehnica Bucuresti, 2005

46

CUPRINS

Tema de proiect ............................................................................................................... 2 I. Memoriu tehnic ................................................................................................................ 3 1. Definirea reductorului ... ..... 3 2. Tipuri se reductoare ................................................................................................... 4 3. Variante constructive de reductoarea cilindro-melcate ............................................. 8 II. Memoriu justificativ de calcul .. ...... 9 II.1. Schema cinematic a reductorului ......... 9 II.2. Stabilirea rapoartelor de transmitere pe trepte ..... 9 II.3. Calculul turatiilor pe arbor i.................................................................................10
47

Calculul puterilor pe arbori ............................................................................... 11 II.5. Calculul monentelor de torsiune pe arbori ......................................................... 11 II.6. Calculul angrenajului cilindric ....... 12 II.6.1. Calculul elementelor geometrice ale angrenajului cilindric .................... 12 II.6.2. Calculul fortetelor din angrenajul cilindric ..... 16 II.6.3. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric ...... 17 II.7. Calculul angrenajului melcat ......... 19 II.7.1. Calculul elementelor geometrice ale angrenajului melcat . .....19 II.7.2. Calculul fortelor din angrenajul melcat .................................................. 23 II.7.3. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului melcat ......................... 24 II.8. Calculul arborilor ............................................................................................... 24 II.8.1. Predimensionarea arborilor ......... 24 II.8.2. Verificarea la oboseala a arborilor ...........................................................26 II.9. Calculul asamblarii cu pene ...... 29 II.9.1. Alegerea penelor ........ 29 II.10. Calculul cuplajului elastic cu bolturi ................................................................ 30 II.10.1. Alegerea cuplajului ........ 30 II.10.2. Verificarea bolturilor cuplajului ........ 30 II.11. Calculul randamentului reductorului si verificarea la incalzire ....................... 31 II.11.1. Randamentul reductorului ......31 II.11.2. Verificarea la incalzire a reductorului ........31 II.12. Elemente ale reductorului .............................................................................. 32 II.12.1. Flanse de fixare .........32 II.12.2. Stifturi .................................................................................................. 32 II.12.3. Piulite.......32 II.12.4. Saibe Grower...32 II.12.5. Capace pentru rulmenti....33 II.12.6. Capac de vizitare.....33 II.12.7. Dop de golire...33 II.12.8. Dop de aerisire....33 II.12.9. Indicator de nivel al uleiului....... 33 II.12.10. Inele de ridicare...33 II.12.11. Etansari....34 Bibliografie..... 35 Partea desenata... 37
II.4.

48