Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Radiaia electromagnetic form de transport a energiei; (radiaia electromagnetic = und transversal, n care cmpurile electric i magnetic oscileaz perpendicular pe direcia de propagare a undei); Radiaia electromagnetic este caracterizat prin: o Lungimea de und () distana dintre dou unde succesive (msurat n metri); o Amplitudinea intensitatea, caracterizat de nlimea undei; o Frecvena (f) numrul de oscilaii n unitatea de timp; se msoar n hertz-i (Hz); o viteza c = f x (m/s); viteza de deplasare a radiaiei electromagnetice este de 3x108 m/s (viteza luminii n vid); RAZELE X descoperite n 1895 de Rntgen sunt o form de radiaie electromagnetic cu lungimea de und n domeniul angstrmilor 0,1-150 (1 = 10-10 m); n aplicaiile medicale razele X sunt produse de tubul radiogen n instalaii specializate. Razele X sunt produse n tubul radiogen Acesta convertete energia electric n raze X, cu producerea concomitent de cldur. producerea razelor X tubul radiogen Electronii furnizai de catod prin nclzirea unui filament focalizai i accelerai ctre anod prin aplicarea unei diferene de potenial de ordinul zecilor de kV; Anodul de Cu (bun conductor de cldur) pe suprafaa sa o pastil de tungsten (focar), care produce razele X n urma bombardamentului cu electroni; anodul rotativ (3600-10000 rpm) previne deteriorarea focarului de ctre fasciculul de electroni; suprafaa anodului este nclinat (7-20) controleaz lrgimea fasciculului generat (aceasta influennd netitatea geometric a imaginii); suprafaa focarului: mic (0,3-0,6 mm) sau mare (1-1,2 mm) funcie de aplicaie; tuburile pentru fluoroscopie i radiografie au n general dou focare; ntregul ansamblu e situat ntr-o incint vidat care la rndul ei este plasat ntr-o cupol plumbat coninnd un fluid schimbtor de cldur (ulei). Fasciculul de raze X obinut este policrom (conine fotoni cu energie variabil) fiind mai departe filtrat (sunt reinui fotonii cu energie joas) i colimat printr-un sistem de diafragme (fascicul util) pentru a minimiza expunerea la regiunea de interes. Cldura este disipat prin intermediul anodului de cupru i a fluidului de rcire; Caracteristicile tubului variaz funcie de destinaia acestuia (echipament pentru explorri generale radiografie, fluoroscopie; angiografie; mamografie; computer-tomografie). - principiu general Fasciculul de raze X (fascicul incident) proiectat pe regiunea anatomic de examinat i, trecnd prin corp, este absorbit difereniat n funcie de compoziia chimic a structurilor (numrul atomic Z al atomilor componeni), densitate (), grosime (d) i distana de emisie a fasciculului; La ieirea din pacient, fasciculul de radiaii (emergent) este atenuat energetic, neomogenitatea sa exprimnd diferenele de absorbie ale organelor/esuturilor strbtute; Fasciculul emergent ntlnete apoi suportul (film radiologic, ecran fluorescent, detectori) care transform pe baza efectelor ionizat i fotochimic - informaia latent transportat de fotonii X n imagine structurat, util. Imaginea obinut poate fi analogic (radiografia standard, fluoroscopia clasic) sau digital (radiografia i fluoroscopia digital, computer-tomografia), direct (radiografia, fluoroscopia) sau reconstruit (computer-tomografia).
1
- proprietile razelor X Intensitatea scade cu ptratul distanei; Penetrabilitatea exprim calitatea radiaiei; este dependent de lungimea de und (funcie de diferena de potenial aplicat tubului cu ct mai mare cu att raze mai dure, lungime de und mic); Atenuarea diminuarea intensitii radiaiei ce strbate un corp material prin absorbie i difuziune (mprtiere); Absorbia cantitatea de radiaii sustras radiaiei incidente: o absorbia=Z4x3xxd Efectul de luminiscen emisia unei radiaii optic vizibile albastru-verde de ctre unele materiale cnd sunt expuse la raze X (foliile ntritoare, ecranul fluoroscopic); Efectul fotochimic utilizat n radiografie. - legile formrii imaginii radiologice Proiecia conic: fasciculul de raze X fiind conic, dimensiunile i forma corpului radiografiat variaz n raport cu: poziia corpului n fascicul distanele focar (F)-film (f), obiect (O)-f, F-O Sumaia (i substracia) planurilor: imaginea radiologic este o imagine bidimensional a unui corp tridimensional, fiind n acelai timp o sumaie a tuturor straturilor dac sunt opace = sumaie pozitiv, dac sunt i structuri transparente = substracie Paralaxa: proieciile a dou elemente structurale suprapuse, dar situate la adncimi diferite n corpul de radiografiat se suprapun sau sunt vizualizate separat funcie de nclinarea fasciculului fa de planul corpului, obinut: Incidenele tangeniale: conturul unei imagini este net atunci cnd raza incident este tangenial la conturul structurii respective (scizur, tblie osoas);
Sub 2.Ecografia:principiul metodei,aplicatii. PRINCIPIU: reflexia ultrasunetelor (US) n structurile corpului omenesc, difereniat de impedana acustic a acestora, permite realizarea unor imagini anatomice (mod B) sau curbe grafice (mod A, TM). ENERGIA folosit este vibraia mecanic cu foarte mare frecven (ultrasunete) = 2-12 Mhz. COMPONENTE CONSTRUCTIVE: o traductor (sonda) = emitor/receptor de US; conine generatorul de US; o Amplificator semnal o Computer (procesare semnal); o Consola/tastatura/reglaje a emisiei si postprocesare semnal; o Monitor TV; o Accesorii pentru stocare imagini, transmisie, printare etc. Undele ultrasonore utilizate in imagistic sunt produse de cristalele piezoelectrice prezente n sond. Exist multiple tipuri de sonde pentru ecografie n funcie de aplicaia creia i se adreseaz. Undele ultrasonore propagate n esuturi sunt atenuate i reflectate de diferitele tipuri de esuturi i de interfeele dintre acestea. Semnalele generate de undele reflectate sunt utilizate i interpretate pentru a obine imaginea precum i informaiile Doppler.
2
Viteza de propagare a undelor ultrasonore depinde de tipul de esut; Majoritatea esuturilor din organism au viteze de propagare apropiate; Aerul i osul au ns viteze total diferite de propagare a US, ceea ce face ca propagarea s fi afectat dramatic scznd calitatea imaginii; Cu ct frecvena undelor US este mai mare cu att scade adncimea de penetrare a US dar crete rezoluia spaial, i invers; Rezoluia este determinat n principal de frecvena US produse de sond precum i de calitatea echipamentului (hardware, software); Lungimea de und este invers proporional cu frecvena; o sond de 10 MHz emite US cu o lungime de und de 3x mai mic dect o sond de 3,5 MHz, a.. teoretic, are o rezoluie spaial de 3x mai mare; US sunt caracterizate i de amplitudine (puterea semnalului), de care depinde amplitudinea semnalului reflectat. FRECVENA o 2-12 MHz; o cu ct frecvena este mai mare cu att penetrarea este mai redus. LUNGIMEA DE UND o inversul frecvenei; o determin rezoluia spaial. AMPLITUDINEA o puterea semnalului; o determin amplitudinea semnalelor reflectate afiarea informaiei US MOD A: curbe grafice exprimnd pe orizontal profunzimea i pe vertical amplitudinea undelor reflectate (perimat); MOD TM (time motion): mod A + micarea n timp - pe orizontal dinamic; permite nregistrarea n dinamic a micrilor cavitilor cardiace; MOD B (brightness=strlucire): afiarea n nuane (tonuri) de gri, bidimensional, a unor seciuni anatomice corespunzatoare zonei anatomice scanate; afisarea n timp real permite i analiza miscrilor n timp (cord, fetus n uter etc); Mod DOPPLER: calculare de fluxuri, debite (cord,vase) cu afiare grafic (doppler spectral) sau cod de culoare (doppler color). semiologie US mod B NEGRU = ZON TRANSONIC lichide (vas, vezica, chist); ALB= ZON REFLECTOGEN - gaz, calcul, interfa; TONURI DE GRIURI = organe parenchimatoase, procese patologice etc; traduc grade diferite de reflexie/absorbie a US n esuturi; INTERFAA = limita de separaie ntre medii diferite ca impedan acustic (perei vasculari, caviti, etc) = REFLECTOGEN; VID SONIC = ABSENA SEMNALULUI (posterior de zone cu maximum de reflexie; ex dup calculi, gaze, oase) aplicaii US ABDOMINAL = toate organele parenchimatoase, vase; US CARDIAC = studiu morfologic, dinamic, fluxuri; US VASCULAR = mod B, Doppler, duplex, triplex, Power; US PARI MOI = tiroid, sn, muscular, articular, ochi; US N OBSTETRIC = sarcin normal i patologic;
3
US DIGESTIV = ENDOSONOGRAFIA (esofag, rect); US TRANSCRANIAN (Doppler); US INTERVENTIONAL = ghidare puncii percutane diagnostice i terapeutice Relativ recent, s-au realizat aparate care utilizeaz US pentru msurarea densitii osoase, avnd aplicaii n studiul osteoporozei. Sub 3.Tomografia computerizata:principiul metodei,aplicatii.
Tomografia plan o Prima metod de obinere a unor imagini secionale, al crei principu este ilustrat n schema alturat; deplasarea sincron n sensuri opuse a tubului i casetei cu filmul, permite ca structurile din regiunea de interes s se proiecteze n acelai loc pe film, n timp ce structurile supra- i subiacente se proiecteaz n arii diferite, astfel c nu determin imagine pe film; o Metod n curs de abandonare Computer tomografia (CT) este o tehnic imagistic care genereaz imagini secionale n plan axial prin baleierea unui fascicul de raze X n jurul corpului de examinat; CT se bazeaz pe determinarea coeficienilor de atenuare (absorbie) liniar n esuturi densitate a unui fascicul de raze X ce strbate corpul, imaginea CT fiind astfel o hart a distribuiei densitilor tisulare n volumul seciunii examinate; o Un fascicul colimat (ngust) de raze X strbate corpul pacientului iar intensitatea fasciculului emergent este msurat de ctre o coroan de detectori, dispui diametral opus fa de tubul de raze X; o pentru o poziie dat a tubului radiogen valoarea msurat a intensitii fasciculului emergent se numete proiecie; o imaginea obiectului din fascicul este RECONSTRUIT de computer prin analiza matematic a multiplelor sale proiecii. APARATURA Gantry (tunel) avnd o deschidere cu un diametru de 54 70 cm i putndu-se nclina cu 15-40, conine: o Tubul de raze X o Detectorii; sistemul de achiziie a datelor (DAS) o Circuitele de rcire o Sistemele de colimare (la ieirea din tub i la intrarea n detectori) Masa mobil Generatorul de raze X Computer (reconstruiete pe baza datelor furnizate de detectori i a software-ului imaginea CT); stocheaz datele pe HDD; Consola cu monitorul TV Sistemul de stocare/arhivare a imaginilor (HDD, CD-R/RW, MOD, dispozitive hardcopy pe filme de imagistic cu developare umed sau uscat sau hrtie). Generaia Ia: o primul CT (EMI, 1972) o utiliza un fascicul fin (pencil beam) i un detector care realizau o micare de translaie n timpul creia se obinea o proiecie apoi o rotaie de un grad i se achiziionau datele unei noi proiecii; o n total 180 de proiecii; generarea unei singure imagini dura 5 min;
4
Generaia a II-a: o realizeaz tot o micare de translaie-rotaie; o utilizeaz un fascicul conic i mai muli detectori (5-20); o Timp de seciune 6-20 s; Generaia a III-a: o utilizeaz un fascicul conic; o tubul i coroana de detectori realiznd o micare de rotaie sincron n jurul pacientului; o Timp reconstrucie 3-8 s; Generaia a IV-a: o utilizeaz un fascicul conic; o o coroan complet de detectori, staionari, tubul fiind singurul ce se rotete n gantry n jurul pacientului, o Timp reconstrucie 1-4 s; Generaia a V-a: o nu exist elemente mecanice n micare; o utilizeaz un tun electronic care genereaz un fascicul de electroni ce este focalizat i se deplaseaz rapid de-a lungul unui arc de 210 pe un inel-int de tungsten; o fasciculul de raze X astfel produs traverseaz corpul pacientului ajungnd pe coroana de detectori; o multiple coroane de detectori permit achiziia simultan a multiple seciuni (multi-slice/multidetector CT). o Imaginile pot fi obinute n 50-100 ms; computer tomografia imaginea -
Imaginea n CT este o imagine reconstruit de computer pe baza datelor achiziionate de detectori; utiliznd diveri algoritmi matematici acesta aranjeaz n matrice coeficienii de atenuare realiznd o imagine numeric (digital) care este apoi afiat pe monitor n nuane de gri-uri; numrul de nuane de gri afiate este de 16-20, limitat de capacitatea ochiului omenesc de a le diferenia; calitatea imaginii (contrastul) depinde de intervalul de densitate afiat de acest numr limitat de nuane de gri; se utilizeaz ferestre de densitate (window width WW) i mediana ferestrei (window level WL); WW este intervalul de densitate (n jurul valorii centrale WL) afiat (cu ct mai ngust fereastra cu att mai mare contrastul); valorile mai mari dect maximul ferestrei sunt afiate n alb indiferent de densitate, iar cele inferioare valorii minime n negru; WL este centrul intervalului, determinnd intensitatea (strlucirea) medie n imagine; aceasta este aleas n jurul valorii medii a densitii esutului de interes; Aceste setri afecteaz numai imaginea afiat nu i datele pe baza crora se reconstruiete aceasta; Imaginea obinut este afiat pe monitoare CRT sau LCD i poate fi printat pe film.
PRINCIPIU: metod de explorare imagistic care const n obinerea de seciuni tomografice de 1-30 mm grosime n orice plan al spaiului, prin utilizarea unor impulsuri de radiofrecven (RF) ntr-un cmp magnetic intens (0,2-3T) i omogen. Se bazeaz pe comportamentul nucleilor atomilor ntr-un cmp magnetic intens n particular a nucleilor de hidrogen care se gsesc din abunden n corpul uman i pe fenomenul de rezonan a acestora n cmp magnetic la aplicarea unui puls de RF cu o frecven specific Datorit micrii de rotaie n jurul propriului ax (spin nuclear) protonii de H se comport ca nite mici magnei, fiind caracterizai de un moment magnetic; Cnd este plasat ntr-un cmp magnetic extern, momentul magnetic generat de micarea de spin descrie o micare de rotaie pe o pnz de con (asemntoare unui titirez) micare de precesie; frecvena acestei micri se numete frecven Larmor i este specific fiecrui nucleu, depinznd de intensitatea cmpului magnetic (de exemplu, pentru nucleul de hidrogen este de 21 MHz la 0,5T, 42 MHz la 1T, 63 MHz la 1,5T); Fenomenul de rezonan magnetic apare la aplicarea unui impuls de RF cu frecvena egal cu frecvena Larmor, cnd protonii de H sunt scoi din starea de echilibru, la care revin dup ncetarea acestuia (relaxare), emind la rndul lor un semnal de RF (cu aceeai frecven) care este detectat, amplificat, digitizat i prin utilizarea unor algoritmi de reconstrucie este generat imaginea RM. Intensitatea semnalului este diferit n esuturi, funcie de concentraia protonilor H-1 (ap, grsimi), de timpul de relaxare necesar revenirii nucleelor la starea de echilibru energetic iniial (T1 i T2), de timpul de emisie a impulsului RF. Cnd vectorul magnetizare tisular net este perturbat din starea de echilibru cu ajutorul pulsului RF cu frecvena Larmor, acesta se va orienta ctre un plan perpendicular (x,y) pe direcia cmpului extern (z); Componenta vectorului magnetizare net pe direcia cmpului extern se numete magnetizare longitudinal, iar componenta perpendicular pe acesta se numete magnetizare transversal (msurabil, fiind singura capabil s induc un semnal n bobinele receptoare legea induciei a lui Faraday); Unghiul de rotaie a vectorului magnetizare net (flip angle) depinde de intensitatea pulsului de RF aplicat ca i de durata acestuia; acesta poate fi de 90, 180, sau intermediar; acesta influeneaz la rndui intensitatea semnalului RM (influennd magnetizarea transversal). imaginea Intensitatea semnalului RM contrastul imaginii depinde de: o densitatea de protoni o timpul de relaxare T1 a esuturilor (specifice fiecrui esut) o timpul de relaxare T2 esuturile cu T1 scurt apar strlucitoare pe imaginile ponderate T1; T1 este lung pentru moleculele mici (ex. apa) i pentru moleculele mari (ex. proteinele); T1 este scurt pentru grsimi i moleculele cu dimensiuni intermediare; T1 crete cu intensitatea cmpului magnetic extern; esuturile cu T2 lung apar strlucitoare pe imaginile ponderate T2; lichidele au n general T2 lung, n timp ce solidele i moleculele mari au T2 scurt; T2 depinde foarte puin de intensitatea cmpului magnetic); Imaginile ponderate PD (densitate de protoni) au un contrast intrinsec redus datorit variaiilor mici de densitate n protoni a esuturilor (max. 10%); Fluxul afecteaz de asemenea contrastul imaginii baza angiografiei RM; Administrarea de ageni de contrast, crete contrastul prin scurtarea T1;
6
SUB 5.
APLICAII: o Studiul tuturor regiunilor anatomice i organelor; o Studii angiografice angiografia RM MRA (magnetic resonance angiography); o Spectroscopia RM (MRS magnetic resonance spectroscopy) utilizeaz fenomenul de rezonan magnetic aplicat i altor nuclei, cel mai frecvent cel de fosfor 31P; studiul metabolismului celular; necesit un cmp magnetic mai intens i mai uniform dect n aplicaiile clinice uzuale; n curs de standardizare; Realizeaz seciuni multiplanare 2D i 3D n orice plan al spaiului: axial, coronal, sagital; Rezoluie tisular neegalat: discrimineaz substana cenuie de cea alb; Detecteaz leziuni incipiente, minimale (cancer); Este NEINVAZIV nu utilizeaz radiaii ionizante; Dezavantaje: cost mare, disponibilitate redus; nu poate fi utilizat la pacienii cu pacemaker, proteze sau implanturi metalice. Metode imagistice de explorare a aparatului respirator.
IMAGISTICA CU RAZE X:RNTGENDIAGNOSTIC -RADIOFOTOGRAFIA MEDICALA (RFM); -FLUOROSCOPIA AMPLI/TV-DIGITALA; -RADIOGRAFIA STANDARD/DIGITALA; -TOMOGRAFIA PLANA (VALLEBONA); -COMPUTER TOMOGRAFIA (C.T.); -ANGIOGRAFIA STANDARD/D.S.A.:-pulmonara, -bronsica -BRONHOGRAFIA. METODE SI TEHNICI DE EXAMINARE IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI S.P.E.C.T.= Single Photon Emission CT -scintigrafie de perfuzie - Tc 99; -scintigrafie de ventilatie - Xe 133 IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA (I.R.M.) -METODA NEINVAZIVA; -FIDELITATE IN REPRODUCEREA ANATOMIEI IN VIVO, 2 D i reconstrucii 3D: -PARENCHIM PULMONAR/PLEURA/SCHELET; -MEDIASTIN; -VASE==>ANGIO-R.M. ULTRASONOGRAFIA (ECOGRAFIA)=U.S. -TRANSTEGUMENTARA:-lichid pleural; -formatiuni expansive la perete; -TRANS-ESOFAGIANA:-mediastin,cord,vase -INTRAVASCULARA (I.V.U.S.). Selectia metodelor/tehnicilor de examinare Criterii de selectie:-de la simplu la complicat - standard => metode speciale -risc minim; -pret minim; -eficienta maxima.
7
EXEMPLE: Atelectazia sistematizata - cancer bronhopulmonar SEMNE RADIOLOGICE: - DIRECTE: condensare - opacitate pulmonara diminuare volumului pulmonar ocupat: -in evantai - pleura libera, -aspiratie retractila, plamin fixat la hil=>pleura simfizata - INDIRECTE: - tractionari, retractii, deplasari(pleura, scizuri, coaste, mediastin, diafragm); - emfizem compensator controlateral; - hernie pulmonara transmediastinala
- imagini reticulare -fagure(viroze,colagenoze) - imagini reticulo-nodulare. CT => detalii de finete prin tehnica High Resolution ( HR) +6
13.Bronsiectazia.
BRONSIECTAZII = dilatatii bronsice A CONGENITALE:- sindroame malformative complexe: Sdr. KARTAGENER:- situs inversus, etmoido-antrita (surditate) - bronsiectazii chistice Sdr. MUNIER - KHN:- idem, fara situs inversus B DOBINDITE: - secundare altor afectiuni (tractiuni parietale externe) Rx.standard:-dilatatii bronsice pline - ciorchine,cordoane - dilatatii bronsice goale - rozeta Ameuille, fagure, lemn mncat de carii, - bronsiectatic hilio-bazal Bronhografia:-dilatatii cilindrice, chistice, ampulare, sacciforme, moniliforme
14.Pneumonii bacteriene.
PNEUMOPATII INFLAMATORII ACUTE: -BACTERIENE: -BACTERIENE SUPURATIVE; -VIRALE (ATIPICE); CRONICE: -TUBERCULOZA; -Alte boli cu componenta inflamatorie
10
PNEUMONII MICROBIENE (pneumonia franca lobara) Etiologie: - infectia cu pneumococ, streptococ,etc. Histopatologie: -sindrom de umplere alveolara - 4-5 faze: Anatomie radiologica: -congestie - VOAL (debut) - hepatizaie - LOC PNEUMONIC (perioada de stare)- opac, segmente, lobi; - rezorbie:- omogena = atenuare sincrona - neomogena = tabla ah; - de la centru spre periferie; - de la periferie spre centru Complicatii:-pleurezii: para/metapneumonice -abces secundar
15.Bronhopneumonia.
BRONHOPNEUMONIA Etiologie: streptococ, pneumococ, Friedlander, E.coli Frecventa : nou nascut, batrin, imunodeficienta (SIDA); Histopatologie: -noduli bronhiolo-alveolar: - mici (acin); - mari (lobul); Aspecte radiologice: - noduli grad I-II; diseminare bilateral asimetrica; - respecta bazele si apexul; - contur fluu (congestie); - centrul opac (bronsiola obstruata); - nodulii confluiaza-aspect pseudolobar - asincronism evolutiv; - asociaza emfizem bulos, travee opace; Forme specifice: -tbc:evol.subacuta, noduli excavati, caverne -stafilococica: pneumatocele, complicatii supurative (piotorax,abcese multiple); gravitate majora.
16.Abces pulmonar.
PNEUMOPATII ACUTE SUPURATE ABCESUL PULMONAR Etiologie: stafilococ, streptococ, Friedlander, amoebian etc. Patogenie: - bronhogen (aerogen, abcedarea pneumoniei); - hematogen (septicopioemie); - contiguitate (plagi, fracturi, post-operator); Anatomie radiologica: - stadiu pre-supurativ (pre-vomica): bloc pneumonic atipic, amputat; opacitate centrala intensa, nodulara; - stadiu supurativ (post-vomica): -recent:gura de cuptor- imagine hidro-aerica cu nivel inalt, liniar, neted si congestie in jur;
11
-vechi: cronicizare (sapt.) - nivelul lichidian si congestia scad, inel opac periferic, gros (membrana piogena), cavitate cu perete rigid. - complicatii: piotorax; pio-pneumotorax. Evolutie: - vindecare; sechele fibroase; - cronicizare impune tratament chirurgical
17.Cancer bronhopulmonar.
CANCER BRONHO-PULMONAR Cea mai frecventa localizare neoplazica FUMATUL Histopatologie: - carcinom epidermoid (squamos); adenocarcinom; celula mica (oat cells); sarcom. Anatomo-radiologic: - bronsii mari (central) - bronsii mici (periferic) - alveolar (rarissim). Sediul fata de lumen: - endobronsic - atelectazie; - exobronsic - iceberg ROLUL IMAGISTICII 1 EVIDENTIAZA TUMORA:Metode: Rx.standard, CT, IRM, bronhografia Aspecte: -cancer hilar (central) endobronsic - emfizem sistematizat (rar);atelectazie (segment,lob,pulmon); bronhografie: stenoza - amputatie bronsica dg.diferential: pneumonie; - cancer hilar (central) exobronsic - nodul opac hilar + prelungiri radiare = krebs fsse(picioare crab) dg.diferential: adenopatie, anevrism artera pulmonara; - cancer periferic, nodular - nodul opac gr.II- III, contur neregulat (prelungiri) , intensitate mare. dg.diferential: chist hidatic, tuberculom, hamartom. 2 APRECIAZA EXTENZIA LOCO-REGIONALA Metode:- CT, IRM, cavografia,angio pulmonara, US. Aspecte:- extenzia mediastinala - adenopatie, stenoza, tromboza VCS; - extenzia parietala - apex - Sdr. Pancoast-Tobias; - extenzia lobara - cancer lobar (lobita canceroasa) - invazie pericard - pericardita - ecocardiografia 3 EVIDENTIAZA COMPLICATIILE - necroza - excavare - suprainfectia; -invazia costala, pleurala 4 DECELEAZA METASTAZELE OS - scintigr.Tc99; CREER - IRM,CT; FICAT,SR - US CANCER PULMONAR METASTATIC MODALITATI DE DISEMINARE: - HEMATOGENA: noduli opaci gr.II-III, diseminati anarhic, bilateral, inegali; nu confluiaza; contur net, forma rotunda (lansare de baloane). Cauta: cancer primitiv teritoriul cav: sin, testicul, rinichi, os, prostata - LIMFATICA: limfangioza: diseminare peribronho-vasculara/ interstitiala parenchimatoasa: cordoane, micronoduli perihilar/ hiliobazal bilateral; asociere cu pleurezie.
12
Cauta: sin, pancreas, stomac - MIXTA: carcinomatoza miliara: diseminare in interstitiu, limfatic si hematogen: micronoduli diseminati pe fond trabecular bilateral; tendinta la conglomerare. Cauta: sin, tiroida, digestiv Dg.diferential:bronhopneumonie, hidatidoza, miliara tbc; silicoza, viroze, colagenoze
HEMOPTIZIA;
FIBROTORAX;
13
CORD
PULMONAR
CRONIC;
22.Silicoza.
Boli profesionale date de pulberi inhalate: SILICOZA :azbestoza, berilioza, sideroza SiO2-particule<de 3. EVOLUTIE IN 3 STADII: DEBUT=st.I => STARE=st.II => TERMINAL=st.III -alveolita+ -st.I+ -st.I+II+ -noduli fibro-hialini -noduli gr.I-II; -macronoduli,tendinta la interstitiali + -adenopatii hilare + confluare in mase -emfizem = arbore iarna -calcificari= pseudotumorale= arbore primavara/ furtuna de vara zapada COMPLICATII: caverna silicotica; tbc; cancer bronsic pneumotorax, bronsiectazii, emfizem obstructiv.
14
23.Sarcoidoza.
SARCOIDOZA Boala BESNIER-BOECK-SCHAUMANN reticulo-endotelioza benigna St.I: Adenopatii hilare bilaterale, ganglioni mici, neconfluati; St.II: Adenopatii + desen reticulo-nodular; St.III: Infiltrate perihilare in aripi de fluture cu afectare interstitiala, alveolara si fibroza peribronhovasculara. Confirmare diagnostic: Reactia KVEIM: Sarcoid Boeck=>I.D.R.=> + - Biopsie endoscopica, transbronsica Evoluiaza in 3 stadii:
26.Colagenoze. COLAGENOZE
Definire: afectiuni ale substantei fundamentale tisulare pulmonare conducind la necroza fibrinoida si scleroza cicatriciala - Lupus eritematos diseminat=LED; - Periarterita nodoasa=PAN; - Artrita reumatoida=RA; - Sclerodermia; -Dermatomiozita. Rx.:-desen interstitial, peribronhovascular accentuat;
15
-aspect reticulo-granitat, fagure de miere; -macronoduli; -fibroza pulmonara difuza, fibroza pleurala
30.Pahipleurite,pneumotorax,hidropneumotorax.
1 SECHELE PLEURALE=PAHIPLEURITE: -fibroase,fibrocalcare=>placarde,platosa,cuirasa. Rx.:opacitate in banda, calcificari amorfe, retractii costale, corturidiafragmatice, simfize/imobilizare diafragmatica, deviere mediastin,coloana vertebrala 2 PNEUMOTORAX. TOTAL/PARTIAL Etiologie: spontan (astm), accidental (trauma), iatrogen. Tipuri: endogen (bula de emfizem,caverna); exogen (plaga, fracturi costale); iatrogen (accident la punctie) Tipuri anatomo-radiologice:-in pleura libera=>colaps la hil; -in pleura simfizata=>colaps limitat Rx: - hipertransparenta cu absenta desenului pulmonar; - linia bordanta - pleura viscerala; - bont pulmonar colabat la hil, opac; COMPLICATII: - hidro-pneumotorax - pio/ hemo-pneumotorax.
MEDIASTIN:DIAGNOSTIC IMAGISTIC METODE SI TEHNICI: CT=metoda standard de aur (gold standard); radiografie PA/ AP/ Digitala; esofag baritat;tomografie plana; IRM;eco trans-esofagiana, transcardiaca si abdominala, cavografie sup.; angiocardiografie
16
ELEMENTE DE ANATOMIE: Spatiu POSTERIOR MIJLOCIU ANTERIOR SUP n.simpatici esof;trah,AO AO;timus MIJLOCIU n.s.,c.tor.,Ao br;A.p;Ggl,Es CORD INFERIOR Es.inf;AO desc Ggl inter Br, ==>CORD FORMATIUNI EXPANSIVE NEGANGLIONARE MEDIASTINUL MIJLOCIU Chist bronhiogenic: bronsie oarba, supranumerara nodul opac parahilar; rar imagine hidroaerica. Disembrioame: prin extenzie. MEDIASTINUL POSTERIOR TUMORI NEUROGENE:schwanom,neurofibrom,ganglioneurinom,simpatoblastom(neuroblastom malign); Aspecte Rx.:-macronodul,contur net,sediu sant costo-verte- bral,extenzie aria pulmonara ;modificari osoase tipice: eroziuni gaura conjugare vertebrala;eroziuni costale adiacente
32.Limfoame maligne diagnostic imagistic. SUB 33.Metode imagistice neinvazive de explorare a aparatului cardiovascular.
CORD: metode imagistice NEINVAZIVE US+Doppler color:duplex,triplex mod;stress-Echo software; RADIOGRAFIA standard=>teleradio./fluoroscopie IRM=>>cine,Real time; incidente multiple,reconstructii 3D; SCINTIGRAFIE :-miocardica-Myoscint(Indium 111 +anti- corpi monoclonali anti-Miozina);dinamica ventriculara-Talium 201 +proba de effort;
VS;buton aortic ; =>PULMON:-vene dilatate=>staza=> rezist.perif.=> -spasm capilar(baraj II)=>hipertr.V.Dr. B).ECOCARDIOGRAFIE: MOD B: -valve:morfologie,dinamica,vegetatii,calcificari; -orificiul:-masuratori suprafata,deschidere incompleta; -Atriu stg,V.Dr.- vol cavitatilor;trombi in atriu; DOPPLER COLOR: -Dg.dif.de Boala/Insuficienta mitrala=>reflux sistolic atrial
BOLI CARDIACE CONGENITALE CLASIFICARE HEMODINAMICA: I. ANOMALII CU SHUNT A-V(STG=>DR) II. ANOMALII CU SHUNT V-A(DR=>STG) III. ANOMALII CU SHUNT -FARA SHUNT Nota Bene:SHUNT=comunicare anormal ntre caviti,ce genereaz trecere a sngelui pe caile anormale. I.ANOMALII CU SHUNT A-V 1)Comunicare inter-atriala=Defect Septal Atrial (DSA) HEMODINAMIC: debit VD=> p AP=> vasc.pulmonara; daca rezist.pulm.periferica=>baraj pulm.=>pVD=>pAD=shunt mixt intermitent/shunt inversat. Rx: *AD se mareste (arc inf.dr); *golful pulmonarei convex,artere pulm.turgide: *pulsatilitate art.pulmonare marcata:dans hilar(Pezzi) ECOGRAFIE mod B:-vizualizeaza morfologic defectul; -mod B+Doppler color:demonstreaza trecerea singelui AS=>AD sau flux bidirectional (shunt mixt); ANGIOCARDIOGRAFIE:-in levocardiog.,contrastul revine in AD opacefiindu-l a doua oara,dupa dextrograma initiala. 2)COMUNICARE INTERVENTRICULARA (DSV) HEMODINAMIC:p VD=>pAP=>debit VS + AS Rx:=CORD MARIT GLOBAL: - transvers; -golful pulmonarei convex; -dansul hilurilor(PEZZI)-pulsatii ample sis/dia ECOGRAFIE B+CONTRAST/DOPPLER COLOR:-vizualizare a defectului;fluxul VS=>VD;velocimetrie/quantificare; CATETERISM VS & VENTRICULOGRAFIE:-injectia in VS opacefiaza sincron si VD. IRM=>vizualizare morfologica directa a defectului-fara contrast 3)PERSISTENTA DUCTULUI BOTAL(canal arterial) HEMODINAMIC & RADIOLOGIC:-aorta comunica cu artera pulmonara=>p AP;-ncarcare a vascularizatiei pulmonare; -creste returul venos pulmonar;incarcare a AS +VS. DIAGNOSTIC:-AORTOGRAFIA opacefiaza sincron si AP;se evidentiaza canalul in OAS/incidenta laterala; -IRM=>dg facil,neinvaziv(doar ca pret) RADIOL.INTERVENTIONALA:-inchiderea canalului arterial prin cateterism mixt (versant arterial-aortic & versant venos/AP), cu dop de Ivalon (mat.plastic)=Metoda PORSTMANN 4)TRANSPOZITIA MARILOR VASE DEFINIRE: aorta naste din VD iar Vena Cava Sup.din VS. HEMODINAMIC:-comunicare prin DSV-foramen ovale realizeaza singe amestecat. Rx.:-cord global marit-ou culcat pe diafragm; -buton AO sters; -hil mic,orientat sagital; -desen pulmonar incarcat Dg.de certitudine:prin cateterism cardiac & angiocardiografie
HEMODINAMIC:-singele trece din VD=>VS si Aorta Rx.: -cord in sabot=VD marit,ridicat de pe diafragm,impinge VS post.; -desen pulmonar sarac -buton AO pe dreapta; -incizura golfului pulmonarei:lovitura de secure... Dg.certitudine:-angiocardiografia:injectia in VD opacefiaza simultan AO si AP; -vizualizeaza stenoza infundibulara a AP si dextropozitia AO.ECOGRAFIA:arata doar DSV si hipertr.VD. 2)ATREZIA TRICUSPIDEI -Se asociaza cu DSA si DSV HEMODINAMIC:-singele trece din AD=>AS=>VS=>VD Rx:-hipotrofie VD;AP mica=>desen pulmonar sarac 3)TRILOGIA FALLOT -Stenoza AP+DSA + Hipertrofie VD (lipseste dextropozitia AO 4)COMPLEX EISENMENGER Dextropozitia AO + DSV inalt + HVD (.lipseste Stenoza Pulm.)
DEFINIRE:-alterarea troficitatii fibrei musculare miocar-dice urmata de modificari ale contractiei,performantei si volumului cavitatilor cardiace. CLASIFICARE: - ISCHEMICA -coronariana -DILATATIVA; -MIOPATICA:miocardite infectioase(reumatica,virala); -toxice (etanolica) -OBSTRUCTIVA:amiloidica RX=>CARACTERE GENERALE:cord mare,pulsatii slabe, aritmii. CARDIOPATIA ISCHEMICA ANATOMO-RADIOLOGIC:-STENOZE CORONARIENE; -TROMBOZE;CIRC.COLAT. -ISCHEMIE MIOCARDICA: -cronica -acuta=>NECROZA=> =>INFARCT MIOCARDIC ACUT METODE:-Scintigrafia miocardica ; ecocardiografia; ventriculografia,coronarografia RX; IRMN=cord & coronare. RADIOLOGIE INTERVENTIONALA: -angioplastie percutana transluminala; -endoprotezare percutana coronariana (stent). SCINTIGRAFIA MIOCARDICA: -TALIUM 201==>PROBA DE EFFORT; -MYOSCINT=anticorpi monoclonali antimiozina cuplati cu INDIUM 111=>relizeaza diferentierea ischemie/necroza , favorizeaza selectarea pacientilor pentru revascularizare miocardica; ECOCARDIOGRAFIA (B,TM,DOPPLER COLOR,3D): -caracterizare tisulara miocardica (ischemie); -test stress echo.; -zone akinetice,anevrisme VS; -calcule performanta ventriculara:vol.bataie,debit,ejectie IRM:-EVIDENTIAZA MORFOLOGIC SI DINAMIC CAVITATILE, PERETII, STRUCTURA MIOCARDICA; -CARACTERIZARE TISULARA MIOCARDICA PRIN SPECTROSCOPIE RM; -EVIDENTIAZA CORONARELE, RAMURILE PRINCIPALE SI LEZIUNILE MAI IMPORTANTE OBSTRUCTIVE; VENTRICULOGRAFIA Rx:-cateterism VS-Seldinger; -presiuni;-calcule ale performantei ventriculare;zone akinetice anevrisme; CORONAROGRAFIA Rx:-cateterism selectiv dr/stg; -evidentierea stenozelor & calcul compu.al gradului stenozei %; -evidentierea trombozelor & circulatiei colaterale; -planificarea terapiei de revascularizare miocardica(chir/interv.); -studiul post-op.al by- pass-urilor montate chirurgical; -etapa obligatorie in Angioplastia Percutana Transluminala. PROCEDURI VASCULARE de RADIOLOGIE INTERVENTIONALA APT=Angioplastie Percutana Transluminala: metoda de remodelare a lumenului arterial stenozat/trombozat prin instrumente ghidate fluoroscopic,introduse pe cale percutana; Endoprotezare vasculara: introducerea de proteze endovasculare metalice ,dupa remodelarea lumenului prin APT,pentru mentinerea recalibrarii vasculare; Recanalizarea trombozelor-proceduri de foraj mecanic sau liza fibrinolitica a cheagurilor obstructive endovasculare.
21
46.Limfografia.
In prezent,US ,CT evidentiaza sistemul ganglionar profund (mediastinal,retroperitoneal),dar nu si vasele limfatice; LIMFOGRAFIA evidentiaza vasele ,circulatia limfatica si
22
sistemul ganglionar profund,retroperitoneal,dar metoda fiind invaziva si migaloasa- indicatiile actuale sunt restrinse la: -edeme limfatice m.inf. cu etiologie incerta(esentiale); -evidentierea fistulelor/anomaliilor limfatice in:chilascita, chilotorax,chilopericard,chilurie . US,CT,IRMN=>vizualizeaza adenopatiile din cancer metastatic limfoame maligne,leucemii,afectari ganglionare benigne,cu suficienta acuratete,limfografia fiind in aceste cazuri abandonata.
47.Flebografia.
ANGIOGRAFIA CU REZONANTA MAGNETICA -METODA NEINVAZIVA,fiabila,recenta (in progres..); -VASELE POT FI VIZUALIZATE si NATIV-FARA CONTRAST(ex.aorta,pulmonara,carotida,etc); -VIZUALIZAREA CU CONTRAST PARAMAGNETIC i.v. este superioara calitativ si se aplica la toate teritoriile vasculare (aorta,carotide,renale,femurale,poplitee, vene cave,v.porta etc); -achizitia imaginilor dupa injectarea contrastului se realizeaza rapid- in secunde ,ceeace face posibila deplasarea pacientului si vizualizarea aortei si vaselor m infer. in cca 70 sec.,cu o singura injectare (aortoarteriografie RM). ANGIOGRAFIA cu Rx Angiografia Rx:-opacefierea arterelor (arteriografia),venelor (flebografia)sau limfaticelor/ggl.limfatici (limfografia) prin injectare intraluminala a unei substante de contrast IODATE: -hidrosolubile pt artere/vene; -liposolubila-pt limfatice; Substantele de contrast iodate hidrosolubile sunt: -normo-osmolare; -cu osmolaritate redusa (nonionice-preferate in angiografie); Contraindicatii majore:-alergia majora (astm,medicamente,etc) -mielom;glaucom;casexie avansata;febra>39 C. ACHIZITIA IMAGINILOR:-fluorografie digitala (DSA)-uzual; -CT-angiografia: pe computertomograf spiral-cu reconstructii 3D
Examinarea computer-tomografica: - stadierea cancerului esofagian (extensie locala, regionala, metastaze); - recurenta tumorala dupa esofagectomie; Eco-endoscopia esofagiana: - examinarea straturilor peretelui esofagian (extensia intraparietala a tumorii), adenopatii periesofagiene; Semeiologia modificarilor morfologice esofagiene rigiditatea parietala; modificari de calibru: - stenoza (ingustarea) lumenului esofagian; - dilatarea lumenului esofagian; imaginea lacunara (corp strain intraluminal, tumora benigna sau maligna mucoasa sau extramucoasa, compresiune extrinseca); imaginea de aditie (nisa, diverticul);
50.Dilatatii esofagiene:atonia,acalazia,cardiospasm.
Tulburari functionale esofagiene: Etiologie: Primitive: - achalazia cardiei, spasmul difuz esofagian, chalazia; Secundare: - esofagita peptica/caustica; - afectare neurologica; - bolile tesutului conjunctiv; - boli metabolice, infectioase; - cancerul esofagian (obstructie, invazie nervoasa); Chalazia - reflux gastro-esofagian +/- hernie hiatala; Diskinezii esofagiene extra-sfincteriene Unde peristaltice secundare: - propagare ascendenta din 1/3 inferioara a esofagului; Spasm difuz esofagian: Clinic: dureri anginoase + disfagie intemitenta; Examen baritat: - contractii non-propulsive: segmentarea lumenului; - esofag in tirbuson; Achalazia - absenta/relaxare insuficienta SEI; - lipsa concordantei peristaltica esofagiana/relaxare SEI; Radiografia toracica F + P:
24
- largirea opacitatii mediastinale (partea dreapta); - nivel hidroaeric mediastinal; Examenul baritat esofagian: - ingustare axiala a esofagului abdominal; - dilatare esofag supraiacent: megaesofag fusiform, megadolicoesofag; - micsorarea camerei cu aer a stomacului; - intirziere in pasajul esofagului abdominal efilat; - modificarea peristaltismului esofagian; Complicatii: candidoza esofagiana, cancer esofagian;
Examinare cu contrast (hidrosolubil primele zile, baritat > 3 sapt.): - sediu: oriunde, mai frecvent la nivelul strimtorilor fiziologice; Clasic: - stenoza n axul esofagului (centrata), traiect lung, contururi nete, trecere lenta spre esofagul normal; - dilatatie supraiacenta, cu staza baritata; Variante: - stenoze multiple: etajate sau in diferite portiuni esofagiene; - inelare/tubulare; - contururi neregulat dintate; Tratament: dilatatie endoscopica, dilatatie endoluminala cu cateter cu balonas, chirurgical; Stenoze peptice Sediu: - 1/3 inferioara a esofagului; - asociere cu ulcerul peptic; - stenoza centrata n axul esofagului, trecere lenta spre esofagul normal; Ulcerul peptic: - imagine de aditie, dimensiuni mici, situata pe portiunea stenozata; Varice esofagiene Etiologie: Hipertensiunea Portala (HTP) Examinare cu suspensie viscoasa de sulfat de Bariu; - sediu: 1/2 inferioara a esofagului; - imagini lacunare in banda, sinuoase; - imagini lacunare cu caracter vermiform - modificare la manevra Valsalva;
- nisa plata, incastrata; - nu proemina/foarte putin din contur; - burelet periulceros, umeri simetrici; Forme mixte: evolutie spre stenoza, obstructie;
Anomalii de pozitie stomac Hernia hiatala: trecere intermitenta/permanenta a unei portiuni din stomac prin orificiul hiatal; Clasificarea Ackerlund: - tip I: brahiesofag + HH; - tip II: paraesofagiana (rostogolire); - tip III: alunecare; Dg. Radiologic: - Rdgf. simpla: camera cu aer in mediastinul posterior; - Ex. baritat: esofag, pozitia cardiei, tipul de hernie, reductibilitate, reflux gastro-esofagian;
Amprente si deplasari gastrice - hepatomegalie, splenomegalie, mase pancreatice; Stomac in cascada - compresiunea polului superior gastric prin colon meteorizat; - marea curbura aliniata diafragmului: punga superioara/inferioara; - profil: stomac obscen; Volvulusul gastric - longitudinal: dupa axul cardio-piloric;
27
- transversal (mezenterico-axial);
56.Ulcer gastric.
ULCERUL GASTRIC - Dg. radiologic: examen baritat eso-gastro-duodenal; - semne directe + semne indirecte Semne directe: nisa + edem periulceros + convergenta pliurilor; - sediu: tipic: portiunea verticala a micii curburi; - profil : imagine de aditie; - forma: variata: rotunda, triunghiulara, ascutita; - dimensiuni variate: 5-10 mm mari (nisa Haudeck); - contur precis, cu/fara colet; - delimitata superior/inferior: dig periulceros; - semnul Hampton: banda transparenta subcavitara; - fata: imagine in cocarda; Semne indirecte - triada Barclay: hiperkinezie, hipertonie, hipersecretie; - gastrita hipertrofica de insotire; - semnul indicatorului: la nivelul marii curburi gastrice; - rigiditatea micii curburi; - spasm antral, spasm piloric; Aspecte particulare in functie de localizare - nisa in lacuna (pe marea curbura); - nisa subcardiala # diverticul subcardial; - nisa la unghiul micii curburi: fenomene de rigiditate; Ulcerul canalului piloric - nisa + spasm piloric = imagine de perla pe ata; EVOLUTIE, COMPLICATII Favorabila - sub tratament: diminuare, disparitie, cicatrice; Nefavorabila: - marirea ulcerului: nisa Haudeck; - stenoza gastrica; - penetratie (pancreas, ficat, mezocolon); - perforatie: pneumoperitoneu (rdgf. simpla); ex. contrast hidrosolubil; - hemoragie digestiva superioara;
- II b: plat; - II c: depresionat; - tip III: excavat; Dg.: endoscopie + ecoendoscopie CANCER GASTRIC AVANSAT Vegetant: - masa tumorala exofitica intraluminala + necroza, ulceratie; - defect de umplere/lacuna, delimitare imprecisa, distructia peretelui; Infiltrant: - ingrosarea peretelui; - rigiditate, absenta peristalticii; - distrugerea mucoasei; - ingustatarea lumenului gastric schir gastric;
RADIODIAGNOSTICUL STOMACULUI OPERAT Interventii conservatoare: - vagotomie: totala (+ piloroplastie); selectiva; - gastroenteroanastomoza: ansa jejunala la marea curbura gastrica; Rezectii gastrice: - partiale; - subtotale: rezectie 2/3 distala + anastomoza gastro-duodenala, gastro-jejunala; - totale anastomoza eso-jejunala; Complicatii precoce - dezunirea suturilor peritonita: nivel hidroaeric subdiafragmatic (rdgf. abdominala simpla); - ocluzii: rdgf. abdominala simpla; - fistule: examinare cu substanta de contrast hidrosolubila; Complicatii tardive Sindroame functionale - reflux gastro-esofagian: post gastrectomie polara superioara; - sindrom de ansa aferenta: staza baritata in ansa aferenta; - sindrom de ansa eferenta (dumping syndrome): evacuare precipitata si distensia accentuata a eferentei;
29
Sindroame organo-functionale - gastrita bontului; - stomita, jejunita; Afectiuni organice - invaginatia acuta/cronica a ansei aferente/eferente; - prolapsul mucoasei gastrice; - ulcerul peptic: gura de anastomoza, ansa eferenta (primii 5 cm); - cancerul pe bont: recidiva; primitiv
61.Ulcer duodenal.
Ulcerul bulbar duodenal Nisa + modificarile mucoasei (edem, convergenta pliurilor) Forme anatomo-radiologice: Edematoasa: - bulb nedeformat; - nisa + edem periulceros = imagine in cocarda; Forma edemato-scleroasa: - contur bulbar cu incizuri si ancose; - nisa + edem periulceros + benzi de fibroza in submucoasa Forma sclero-edematoasa - deformarea bulbului: stenoza, biloculare, dilatatie pre-stenotica (diverticul Cole); - identificare dificila a nisei; Fenomene de insotire: - triada Barclay; Complicatii: - perforatie: pneumoperitoneu; penetratie - hemoragie digestiva; Ulcer duodenal post-bulbar - obs. Sdr. Zollinger-Ellison; - sediu: D2 supravaterian; - nisa + spasm de insotire (perla pe ata);
Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu, dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite; modificatori de comportament: acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida; inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina; -pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru; Opacefiere retrograda (dupa clisma baritata): examinarea ultimelor anse ileale; Examinare computer-tomografica - umplerea anselor cu contrast diluat hidrosolubil; - nivelul obstructiei sau perforatiei, ingrosarea peretilor, abcese intre anse; Explorare izotopica: Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei intestinale; Indium111 + leucocite: diagnosticul leziunilor inflamatorii; Biopsia leziunilor IS: ghidaj ecografic/computer-tomografic; Semeiologia radiologica a IS Semne functionale: - hiper/hipotonia; - tonus alternant; - hiper/hipokinezia; - aeroenteria; - imagini hidro-aerice; Semne organice: - alterarea reliefului mucoasei: relief de baraj, edematos; - rigiditatea segmentara: - stenoza; - lacuna; - imagini de aditie;
63.Clisma baritata.
Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata, contrast simplu/dublu contrast; -pozitia anselor, pliuri, calibru; Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu, dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite; modificatori de comportament: acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida; inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina; -pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;
- functionala (disparitia peristaltismului) Examenul imagistic (Rg. abdominala, US, CT) 5 intrebari: 1. Este ocluzie ? (-> prezenta nivelelor hidro-aerice); 2. Este mecanica/functionala? (->distensie inaintea obstructiei/ distensia intregului tract digestiv) 3. Sediul obstructiei? (->intestin/colon) 4. Cauza obstructiei ? (aderente, tumora, invaginatie, volvulus) 5. Exista semne de strangulatie? (->ingrosarea peretelui ansei) OCLUZIA INTESTINULUI SUBTIRE Semne generale: - bula gazoasa; dispozitie: ax oblic intre hipocondrul sting si fosa iliaca dreapta; - arcul gazos (imagine in magnet); - imagine in retorta; - dispozitie, numar: unica/multipla, in tot abdomenul; anse jejunale: vertical (tuburi de orga); anse ileale: orizontal( trepte de scara); - pliuri vizibile (functie de distensia ansei); Etiologie: - strangulatie: imagini hidro-aerice IS + vacuitate colon; - obstructii: ileus biliar (+aerobilie); - invaginatii: clisma baritata cu reflux ceco-ileal: imagini in trident;
66.Boala Crohn.
Boala Crohn Afectare granulomatoasa, idiopatica, evolutie cronica, adult tinar; Sediu: predilect ileon terminal; Dg. Imagistic: explorare cu substanta de contrast + imagistica sectionala (ecografie, CT); Evolutie: Debut: - edemul mucoasei: aspect fin granular;
32
- ingrosarea pliurilor: pliuri neregulate, fuziforme, nodulare; - hipertrofia foliculilor limfatici/placi Peyer: lacune juxtapuse, contururi poligonale, nodul de alarma; - ulceratii: initial aftoide: eroziunea mucoasei de acoperire a foliculilor limfatici hipertrofiati: nisa in lacuna (fata), imagine de aditie (profil); - aspect ulcero-nodular: pavaj cu dale (cobblestone); Scleroza si stenoza: - semnul corzii string sign: ingustare tubulara a lumenului; - stenoze scurte, etajate, in clepsidra; - dilatare in amonte a anselor; - cecul nu se opacefiaza: semnul saltului; - ingrosare si retractie mezenterica a anselor + hipertrofia ggl. limfatici; - fistule (intre anse, intre ansa patologica si vezica); Caracteristici fundamentale: - gradare in severitatea leziunilor, cu aparitie pe sarite: skip lesions; - tendinta la aparitie pe marginea mezenterica a intestinului; Imagistica sectionala Ecografia: - ingrosarea peretelui intestinal; prezenta abceselor; Computer-tomografia: - ingrosarea peretelui + ingustarea lumenului; - hipertrofia grasimii mezenterice peri-ileale; - adenopatii mezenterice; - abcese interanse si extraintestinale;
67.TBC ileo-cecala.
Tuberculoza ileo-cecala Afectiune inflamatorie specifica, localizare predilecta pe ultima ansa ileala si portiunea proximala a colonului; Cale de diseminare: hematogena, alimentara; Dg. Imagistic: enteroclisma, tranzit baritat; Debut: - ansa ileala dilatata, hipotona; edem al mucoasei: pliuri ingrosate, neregulate; - hipertrofia foliculilor limfatici: imagini lacunare multiple, nodul de alarma; Perioada de stare: - ulceratii prin necroza de cazeificare a foliculilor; - ulceratii multiple, in buton de camasa; - string sign Evolutie: - reactie de fibroza, cu stenoze, scurtari, retractii si fenomene obstructive asociate; - retractia marginii externe a cecului cec amputat, valvula ileo-cecala beanta; Forma pseudo-tumorala: asemanatoare cancerului vegetant; Examinarea CT:
33
68.Rectocolita ulcero-hemoragica.
Rectocolita ulcero-hemoragica Afectiune inflamatorie cronica, cu etiologie necunoscuta si evolutie in pusee; Dg. Imagistic: Radiografia abdominala simpla: - prezenta megacolonului toxic (contraind. pentru clisma baritata); Clisma baritata: - prezenta, extinderea bolii +/- complicatii; - modificari functionale: hipertonie, hiperkinezie, modificarea haustrelor; - modificarea mucoasei: aspect granular, edemul mucoasei; - ulceratii: pete opace (fata); imagini de aditie (profil); - profil: spiculi, forma de T, buton de camasa, contur dublu al colonului; - modificari de tip polipoid: imagini pseudo-lacunare (regenerarea mucoasei); Cronicizare: - disparitia reliefului mucoasei, scurtarea segmentelor colice, deschiderea unghiurilor colice, lipsa haustratiilor; - stenoze tubulare (microcolon); Complicatii: - megacolon toxic; - perforatii (in peritoneu sau organele vecine); - stricturi; - potential de malignizare;
69.Tumori maligne intestine gros-diagnostic imaistic. 70.Tumori benigne ale colonului. 71.Anomalii de pozitie ale colonului. splenomegalie, hepatomegalie
Anomalii de pozitie ale colonului - congenitale/dobindite; Situs inversus - inversiune totala a cadrului colic: cec la stinga, sigmoid la dreapta; Mezenter comun: - anomalie de rotatie; - duoden si unghi Treitz in pozitie normala, jejun in dreapta abdomenului, ileon si colon anterior si la stinga; Sindrom Chilaiditi: - interpozitie (fixa/tranzitorie) a colonului intre ficat si diafragm Hernie diafragmatica a colonului: - congenitala (agenezie totala/partiala a diafragmului)/dobindita; Rdgf simpla: imagini hidroaerice in torace; Clisma baritata: evidentierea segmentului herniat; Cec in pozitie inalta, subhepatica; Ptoza colica: evidentiata prin clisma baritata; Deplasarea diferitelor segmente colice prin procese de vecinatate; tumori retroperitoneale, renale, pancreatice, hepatice, splenice; abcese (plastron apendicular);
RADIOGRAFIA STANDARD & BARIU-PASAJ G-D INDICATII: PANCREATITA ACUTA=>ansa sentinela PANCREATITA CR.=>calcificari,amprente, -deformari cadru duodenal; CANCER=>deformari (cauciuc pe janta); -stenoze D II ULTRASONOGRAFIA INDICATII: TOATA PATOLOGIA PANCREATICA MOD B -METODA DE ELECTIE INITIALA -VIZUALIZEAZA DIRECT : -dimensiuni,contur,structura,vase vecine; -rasunetul patologiei:cai biliare,ficat (MTS). -ghideaza punctia dg.& terapeutica. MOD DOPPLER -STUDIUL VASELOR :a. mezenterica. -vena porta, vena cava inf., vena mezenterica COMPUTER TOMOGRAFIA CT= METODA STANDARD ETALON (Gold standard) INDICATII:-pancreatita, pseudochist (fuzare); -tumori secretante (> 1 cm): gastrinom, insulinom,VIPom, glucagonom; -cancer:extenzie loco-regionala +metastaze; -ghid pentru punctie diagnostica / terapeutica IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA INDICATII: IDEM CT. MRCP=Magnetic Resonance Colangio-Pancreatography -evidentiaza direct ductul Wirsung +modificarile patol. din pancreatita (pseudochist,fistule etc);INLOCUIESTE TOTAL ERCP FIIND NEINVAZIVA. DEZAVANTAJ:-PRET PROHIBITIV; -ACCESIBILITATE REDUSA; WIRSUNGOGRAFIA ENDOSCOPICA ERCP=Endoscopic Retrograde Pancreato-Colangiography INDICATII:-diagnostic & tratament- litiaza canalara: sfincterotomie, extractie calculi; -ampulom Vaterian (biopsie); -fistule post-pancreatita; DEZAVANTAJ:-Metoda dublu invaziva (rx+instrument); -riscuri: hemoragie, pancreatita acuta. ARTERIOGRAFIA INDICATII:- TUMORI SECRETANTE MICI: -hipervascularizate, vizibile la dimensiuni de cca 8-10 mm; -VIZUALIZAREA DIRECTA A INVAZIEI VASCULARE DIN CANCER; -FACE POSIBIL TRAT. TRANS-CATETER AL METASTAZELOR HEPATICE. DEZAVANTAJE:- invaziva; - se foloseste daca diagnosticul CT este incert (tot mai rar in epoca Angio-RM).
36
37
Radiografia ABDOMINALA STANDARD Metoda de orientare:evidentiaza: -calculi opaci (30%;70%=transparenti rx); -vezicula de portelan (calcificari parietale); -bila calcica (milky bile); -aer in caile biliare (fistule,incompetenta Oddi) COLECISTOGRAFIA ORALA TEHNICA:-s.contrast administrata per os cu 12-16 ore inainte de radiografiere (Razebil,Endocistobil,ac.iopanoic). -Radiografia hipoc dr. -Prnz colecistokinetic (BOYDEN); -radiografii seriate la 15,30,45,60. METODA ESTE TOT MAI RAR FOLOSITA (metoda istorica); In prezent -INLOCUITA DE ULTRASONOGRAFIE. COLANGIO-COLECISTOGRAFIA Definitie:opacefiere cu contrast iodat hidrosolubil injectat intravenos a cailor biliare si colecistului. Substante de contrast:-Iodipamida-(Biligrafin-Schering AG;)-dimer acid care ,injectat I.v. se elimina preferential prin bila;Iotroxat-meglumina(Biliscopin-Schering AG)-cu eliminare biliara mai crescuta si tolernta buna, Tehnica:se administreaza in perfuzie I.v. 0,5ml/kgcorp. -se executa radiografii hipocondrul drept la 10,15,20,30 minute dupa sfirsitul infuziei. Contraindicatii:icter,insuficienta hepatica,uremie. METODA ESTE RAR FOLOSITA-SE PREFERA US SI MRCP METODE NOI, NEINVAZIVE. ULTRASONOGRAFIA (US) METODA DE ELECTIE PENTRU EXAMENUL COLECISTULUI SI CAILOR BILIARE. ARE AVANTAJUL VIZUALIZARII DIRECTE A: -peretilor,continutului colecistului.; -caii bilare principale si - ficatului,pancreasului- cu posibile leziuni asociate; -primul examen in examinarea pacientilor cu icter; -metoda rapida,fara pregatire,in urgente=>colica biliara; -ieftina; -rezolva > de 90% din patologia colecistului si c.biliare. DEZAVANTAJ :metoda este operator dependenta, acuratetea depinde de calitatea/calificarea medicului exaaminator. Colangiografia percutana CPT=Colangiografie Percutana Transhepatica = -metoda de opacefiere directa a cailor biliare intra/extrahepatice,prin punctie ghidata radio-imagistic Indicatii:icter obstructiv;numai dupa dg. US !(cai biliare dilatate);preferabil dupa decizia de drenaj percutan nechirurgical,ghidat imagistic; Contraindicatii:ascita mare,diateze hemoragice Tehnica:-reperaj US/fluoroscopic; -anestezie intercostala spatiul X-XI (xilina 1%); -punctie cu ac fin,din otel superflexibil,0,6 mm diam(22Gauge (tipCHIBA); -injectie contrast iodat-opacefierea cailor biliare; -radiografii/fluoro digitale; CPT se practica ca prim-timp al tehnicilor de DRENAJ BILIAR/ENDOPROTEZARE A c.biliare.
38
Colangiografia endoscopica ERCP=Endoscopic Retrograde Colangio-Pancreatography INDICATII:-litiaza canalara obstructiva-in scopul extragerii calculilor dupa sfincterotomie prealabila; -icterele sec.pancreatitei cronice. TEHNICA:-cateterism retrograd=>papila Vater sub control vizual & fluoroscopic (pe masa de scopie !); -injectie contrast iodat diluat (120 mg Iod/ml); -floroscopie/grafii tintite,pozitii PA-OAD-OAS. COLESCINTIGRAFIA -Injectie de preparat izotopic-Tc-99-HIDA (imino diacetic acid) i.v.; -preparatul se concentreaza in hepatocite si este excretat in bila; -scanare cu gamacamera la intervale de 10; -colecistul+c.b. apar normal la 30; -excretia in intestin la 60. In ictere obstructive,pasajul in intestin este absent si la 24h.
AVANTAJE:-ULTRARAPIDA & NEINVAZIVA; -FIDELITATE ANATOMICA; -asociere cu ex.RM a ficatului,pancreasului. DEZAVANTAJ:-pret prohibitiv; -accesibilitate redusa.
Variante ale UIV standard 1.UIV limitat - pentru urmrirea unor anomalii preexistente : - radiografie control si la 15 min.+ post micional 2.UIV n urgen: -colica renal - radiografie de control+ la 15 min.+ n funcie de patologie.
40
Se aplica regula timpului dublu: dac la 2 ore e vizibil nefrograma atunci urmtoarea radiografie se face la 4 ore. 3.Suspiciunea de obstrucie a jonciunii pielo-ureterale: - dup radiografia la 15 min.n UIV standard- injecie 20mg furosemid; apoi radiografie la 15 min.post furosemid. - pacient normal - se elimin tot contrastul; distensia sistemului pielo-calicial - indic obstrucie. 4.Nefrotomografie: vizualizare mai bun a conturului renal, util n traumatismele renale i cnd concentraia contrastului este mic. 5.Insuficien renal - UIV =contraindicata la uree>0,80mg/%0 UIV-ANATOMIE NORMALA Diametrul longitudinal renal L= 13 cm Diametrul transversal renal B = 6 cm. 1 - Inclinarea axelor renale - 10, fata de axul longitudinal 2 - Distanta polilor renali fata de axul corpului: - 4-5 cm - polul superior - 6-9 cm - polul inferior 3 - Diametrul ureteral - 3-7 mm. (VALORI MEDII = ADULT) 3. ULTRASONOGRAFIA Rinichi - indicaii - diferenierea maselor solide de cele chistice diagnosticul tumorilor benigne si maligne; - identificarea dilataiei sistemului pielo-calicial; -studiul a.renale si ramurilor-US Doppler color; - monitorizarea rinichiului transplantat; - ghidarea punctiei percutane diagnostice/terap.; Vezica urinar-diagnostic in tumori, diverticuli, litiaza; Prostat adenom,abcese,chisturi,cancer. NB.Examinarea US a pelvisului este optimala prin metoda endosonografica-transrectala 4. TOMOGRAFIA COMPUTERIZAT Indicaii: TOATA PATOLOGIA RENALA. - traumatisme - diagnosticul pozitiv i stadializarea tumorilor maligne;controlul post-nefrectomie in cancer; - ghidarea punctiilor/drenajelor percutane; - controlul rezultatelor embolizarii renale ; - CT spiral - detecia calculilor ureterali - studiul vaselor renale( in HTA, etc.) 5. ANGIOGRAFIA cu Rx Indicaii: -evaluarea stenozei art.renala-in HTA reno-vasculara; -diagnosticul si tratament interventional in leziuni vasculare: fistul AV, angiom, anevrism -in procedurile intervenionale: angioplastie, embolizare. - la donatorul de rinichi naintea transplantului; - chirurgia rinichiului n potcoav; -in diagnosticul litigios prin alte metode neinvazive din tumori,chisturi complicate,abcese etc. 6. FLEBOGRAFIA Indicaii: - aprecierea extensiei tumorale n VCI; -reperaj in recoltarea de renin din vena renal; - localizarea unui testicul necobort.
41
7. IMAGISTICA CU REZONANA MAGNETIC Indicatii: - diagnostic si stadializarea tumorilor maligne; - studiul arterelor renale in HTA (Angio-RM); - infectiile acute si cronice; -URO-IRM-poate inlocui UIV la cazurile care au contraindicatii pentru injectarea substantelor de contrast iodate; - evaluare excelenta a vezicii,pelvisului si regiunilor ganglionare retroperitoneale 8. SCINTIGRAFIA - Apreciaz cu ce procent particip fiecare rinichi la funcia renal global; - Deceleaza zone hiper sau afixatoare; 9. PIELOGRAFIA Pielografia retrograd Indicaii: ren mut UIV;diverticuli, anomalii ale mucoasei, hematurie neexplicat, ; - sonda n ureterul distal prin cistoscopie,de catre urolog;se injecteaza contrast iodat 3-8 ml;- se executa radiografii; - se vizualizeaz: ureterul, bazinetul, caliciile; Pielografia anterograd - sub fluoroscopie si US se introduce un ac fin n grupul calicial inferior/mijlociu,pe care se injecteaza contrast iodat-3-8 ml; - indicaii: leziune obstructiv ureteral care nu a fost evideniat prin alte metode, fistule ureterale; prin ac se recolteaza si urin pentru citologie, bacteriologie;se efectuiaza teste urodinamice ale tractului urinar superior. 10. CISTOGRAFIA Post-urografica: ultim timp al UIV Retrograd - umplerea vezicii cu contrast printr-un cateter; - detalii de anatomie; - evidentiaza un reflux vezico-ureteral pasiv - extravazarea urinii post-traumatic sau postoperator Micional: evidentiaza un reflux vezico-ureteral activ, reziduu vezical, vizualizarea colului vezical 11. URETROGRAFIA la brbai: - ascendent (detalii de anatomie) + descendent ( detalii despre colul vezical i uretra posterioar, stricturi, diverticuli, tumori). la femei: - necesit un cateter special cu dou balonae - unul plasat n colul vezical, cellalt produce ocluzia meatului extern. Se face pentru a exclude diverticulul uretral.
Sub
DE MRIME 1.Rinichiul hiperplazic rinichi marit de volum, la care se exclude orice cauza dobandita de hipertrofie;talia renala si marimea cavitatilor excretorii sunt marite, cu forma, topografie si functie normala;hiperplazia congenitala trebuie diferentiata de hiperplazia compensatorie ce insoteste agenezia sau hipoplazia renala. 2.Rinichiul hipoplazic:- scdere a masei parenchimatoase dar cu arbore pielo-calicial si functie renala normale;artera renal este mic, ureterul este normal. Diagnostic diferential:- rinichiul atrofic secundar - de cauza vasculara sau inflamatorie (postnefritic). DE POZIIE 1.Ectopia renala - ectopia caudala (lombara,iliaca,sacrata), cea mai frecventa. Artera renal emergenta din art. iliace, ureterul este scurt. Dg.diferential: ptoza renal,in care ureterul are lungime normala . - rinichiul intratoracic mai frecvent pe stnga i trebuie difereniat de o eventual poziie anormal cauzat de o hernie diafragmatic. - ectopia ncruciat - unul din rinichi migreaz n partea controlateral i de obicei se unete cu polul inferior al celuilalt rinichi;ureterul se vars normal n vezica urinar. 2. Malrotatia - relaia anatomic bazinet - parenchim renal este anormal: bazinetul este rotat anterior, eventual lateral. Dg. dif. cu formatiuni expansive ce produc deplasarea si rotatia rinichiului. ANOMALII DE FUZIUNE Rinichiul in potcoava: - rinichii sunt unii la polul inferior prin istm parenchimatos sau fibros. - UIV - rinichii au poziie vertical cu axul divergent, - bazinetul este rotat anterior ( hidronefroz moderat) - caliciile sunt orientate postero-intern - ureterele au emergenta atipica - CT - apreciaz istmul: fibroz sau parenchim(capteaza contrast iodat daca este functional; - evidentiaza complicatiile - litiaza, infectii, tumori Vascularizatia provine din ramuri arteriale multiple; istmul este supleat de ramuri din a. iliaca comuna;harta vasculara preoperatorie este obligatorie-prin Angio-IRM,angio-CT sau aortografie prin cateterismSeldinger
43
TIP ADULT :boala autosomal dominanta; clinic apare la 30-50 ani prin HTA, hematurie, durere nefromegalie; 1/3 cazuri prezinta chisturi hepatice, rar pancreatice, splenice, pulmonare. 10% pacienti au si anevrisme cerebrale. - UIV - rinichi mrii de volum, contururi boselate, calicii dilatate, alungite i curbate dup dimensiunile chisturilor. Imagini radiotransparente la nefrotomografie - chisturile nu comunic cu caliciile. -US - imagini transsonice cu perei subiri i ntrire de ecou posterioar. - CT - multiple formaiuni cu densitate apropiat de cea a apei care nu i cresc densitatea postcontrast;depisteaza complicatiile :litiaza, suprainfectii, hemoragii intrachistice i degenerare malign - IRM:diagnostic de maxima fidelitate,fara contrast;meetoda se aplica si cazurilor cu uremie secundara,fara riscuri
- 20% - fosfat amoniaco-magnezian - totdeauna asociai cu infecii,sunt neomogeni i mai puin opaci; - 1% - cistin Calculi radiotranspareni: - calculi de acid uric - pacieni cu hiperuricemie primar/sec.; - calculi de xantin - insuficienta oxidare a purinelor. Radiografia simpl pentru decelarea calculilor radioopaci UIV : confirm poziia calculilor i existenta obstruciei,tradusa prin nefrogram dens, pielogram tardiv, dilataia sistemului pielo-calicial; US:imagini hiperechogene cu con de umbr posterior; CT spirala : ideal pentru localizarea calculilor in orice sediu
- extensie ganglionar - pedicul renal i lombo-aortic - extensie la distan - existena sau nu a metastazelor CARCINOMUL TRANZIIONAL - frecvent multicentric UIV + CT + pielografie - defect de umplere cu limite imprecise Angio - hipovascular Echo- mas hiperechogen SARCOMUL RENAL - punct de plecare capsular cu dezvoltare extrarenal sau sinusal - importante calcificri - hipovascular la angiografie, i crete puin densitatea la CT METASTAZE RENALE - se produc pe cale hematogen de la cancer: pulmonar, sn, rinichi, colon.- unice sau multiple LIMFOAME - Diagnostic: Radiologic - US + CT - forme: leziune unic, noduli multipli, forma infiltrant, extensie prin contiguitate, afectare perirenal.
2. FIBROM ORIGINE: Tesut conjunctiv neosificat-intraosos SEDIU:-metafiza / diafiza oaselor lungi -mandibula=>epulis ASPECT RADIOLOGIC:-zona osteolitica, cu inel net de -contur ciclic -osul adiacenr nemodificat -fara reactie periostala.
scleroza in jur;
3. HEMANGIOM ORIGINE: VASCULARA; BENIGNA. HISTO.PAT.: tip capilar, tip cavernos SEDIU:-CRANIU- tip capilar; VERTEBRE- tip cavernos; ASPECTE RADIOLOGICE: -Tip capilar=osteoliza, rotunda, circumscrisa de inel opac, cu septuri opace radiare (spite de roata) -Tip cavernos:-vertebra modificata ca structura (fagure, palisada, grilaj), forma (turtire craniopodala,butoi); discuri vertebrale intacte; SE COMPLICA CU FRACTURA INTRASPONGIOASA/ INFUNDARE=VERTEBRA PLANA (CALV). 4. OSTEOCONDROM ORIGINE: TESUT CARTILAGINOS NEOSIFICAT SEDIU: oase tubulare: falange, matacarpiene TIPURI: -central = encondrom -periceric = eccondrom ASPECTE RADIOLOGICE:-lacuna ovalara, net delimitata, cu inel fin de sleroza periferica; absenta reactiei periostale. Condroame multiple = boala Ollier 5. TUMORA CU MIELOPLAXE (CELULE GIGANTE) SEDIU: epifiza oase lungi(tibie, femur), os plat. ASPECTE RADIOLOGICE:-zona osteolitica cu septuri fine, (bule de sapun), bombare periostica epifizometafizara, -aspect multiloculat, contur net corticala subtiata dar vizibila, aspect de os suflat EVOLUTIE: -PUSEE OSTEOLITICE=>septurile se subtiaza/ raresc, dispar; corticala poate fi lizata complet pe alocuri; tumora se extinde in partile moi; degenerescenta maligna. DG. DIFERENTIAL: -mielom solitar, encondrom, chist osos essential
ORIGINE: tesut cartilaginos (..condrom..?); exostoze osteogenice (b. Ombredanne) SEDIU: metafizele oaselor lungi, basin, coaste ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza + calcificari amorfe in masa tumorala; invazie de parti moi 3. FIBROSARCOM OSOS ORIGINE: tesut conjunctiv; dg. diferential dificil (BIOPSIE !) ASPECT RADIOLOGIC: Tip central = osteoliza os lung; Tip periferic = sarcom periostal (parostal) 4. SARCOM EWING ORIGINE: SARCOM MEDULOGEN; reticulosarcom infantil SEDIU: metafizo-diafizar, tibie, femur, coaste; ASPECT RADIOLOGIC:-osteoliza central medulara -uzura compactei din interior -reactie periostala in foi de bulb de ceapa (mansoane fine, concentrice); -suflare, in butoi a diafizei (OEDOSTOZA). EVOLUTIE: -metastazeaza in acelasi os si in alte oase, in viscere. 5. RETICULOSARCOMUL JACKSON/PARKER Pacient adult, afebril SEDIU: diafiza os lung ASPECT RADIOLOGIC: osteoliza diafizara + spongiozarea compactei=>uzura pe ambele fete -osteoscleroza endostala + periostala anarhica, intrerupta, discontinua (manson zdrentuit); -rar aspect spicular EVOLUTIE: metastaze ganglionare, plamin 6. MIELOM (PLASMOCITOM) ESTE CEA MAI FRECVENTA TUMORA MALIGNA PRIMARA A OSULUI ORIGINE:-celule plasmocitare medulare (monoclonala) -marker: proteinurie BENCE JONES. SEDIU: -maduva hematogena=>adult Tip multiplu => b. RUSTITKI-KHALER Tip solitar => PLASMOCITOM (rara) ASPECT RADIOLOGIC: -zone osteolitice -aspect de panou gaurit (tipic la craniu) -tasari vertebrale;coaste, os lung cu aspect suflat
ASPECTE RADIOLOGICE DEBUT: osteoporoza localizata metafizar; dg.dificil=>IRM, scintigrafie polinucleare marcate Ga-67; STARE:-osteoliza patata; -tumefactie de parti moi; -necroza septica=>halou + sechestre; -periostita=>mansoane, grosiera, extenzie diafizara; -abces subperiostal;
48
-fistulizare in partile moi periosoase. EVOLUTIE:-VINDECARE=>cicatrici fibroscleroase,geode; -reactivare==>CRONICIZARE:domina reactia endosteala / periosteala; focare osteolitice mici, sechestre mici; COMPLICATII:-artrita supurata=>anchiloze ; -fracturi=>scurtari de os; -tulb.de crestere (adolescent):scoliostoza,hiperplazii unilaterale de membru; -septico-pioemie:abcese viscerale secundare; Osteomielita cronica,in puseu de acutizare: microgeode, micro-sechestre OSTEOMIELITA COMPLICATII: artrita sold,necroza capului femural,subluxatie coxofem.secundara,tulb.de crestere femur. FORME PARTICULARE ABCES OSOS CENTRAL (BRODIE): -SEDIU: tibie, metafiza superioara; -ASPECT Rx:-geoda ovala, inel scleroza; fara sechestre/r.periostala -EVOLUTIE: cronica, cu pusee de acutizare. PANARITIU OSOS (osteita / osteomielita=>contiguitate de la p.moi) -SEDIU:-falange terminale -ASPECT RADIOLOGIC:-liza osoasa din afara spre canal medular; -fara reactie periostala.
1.SPONDILITA ANKILOZANTA(B.STRUMPEL-BECHTEREV) DEBUT:sacro-iliac,periferic(genunchi),vertebral(C7-T1) ASPECTE RX:DEBUT-ingustare,stergere,largire spatiu art.;-condensarea osului subchondral;-osteoporoza; STARE -osificari ligamentare;-sindesmofite(ligam.perivertebrale anrtero-laterale); TERMINAL(IV):-osificarea ap.ligamentar=>ANKILOZARE==> bat de bambus,sina de tramvai;cifoza dorso-lombara larga=> pozitia schiorului; -artrite/artroze/ankiloze a articulatiilor mari:coxo-fem.,genunchi.
II.LEUCEMII;LIMFOAME 1)OSTEOPOROZA DIFUZA=>LEUCEMIA ACUTA(copil) 2)OSTEOSCLEROZA DIFUZA=>LEUCEMII CR.(adult) 3)LEZ.OSTEOLITICE VERTEBRALE=>INVAZIE DE LA GANGLIONII RETROPERITONEALI =>ADENOPATIILE DIN LIMFOAME MALIGTNE:VERTEBRADE IVORIU
51