Probleme de logica si probabilitati

Prof. Adriana Caaron

Probleme de logica si perspicacitate

I.

Probleme care presupun notiunea de interval:

Daca anumite obiecte(arbori, stalpi etc.) sunt dispuse in mod regulat pe o linie, distanta care desparte doua obiecte se numeste interval. Daca inmultim lungimea unui interval cu numarul intervalelor obtinem lungimea totala a liniei. Daca trebuie sa determinam numarul obiectelor, distingem mai multe situatii: a). obiectele sunt asezate pe o linie inchisa b). obiectele sunt asezate pe o linie deschisa si la fiecare capat punem cate un obiect c). obiectele sunt asezate pe o linie deschisa , dar la capete nu punem obiecte

Cazul 1
In jurul unui bazin dreptunghiular cu lungimea de 12 m si latimea de 9 m s-au plantat pomi la interval de 3 m unul de altul. Cati pomi s-au plantat?

Rezolvare:
S-au plantat atatia pomi cate intervale de 3 m sunt. P=(12+9)2=42 m Cate intervale de 3 m se pot obtine din linia inchisa de 42 m? 42:3=14 pomi

Cazul 2
Cati stalpi de telegraf sunt pe o sosea lunga de 5 km, stiind ca distanta dintre ultimii doi stalpi este de 50 m?

Rezolvare:
Soseaua(linie deschisa) are 5000 m in interval este de 50 m, iar la capetele liniei s-au pus stalpi rezulta ca numarul stalpilor este egal cu numarul intervalelor plus 1, adica 5000:50+1=101(stalpi)

Cazul 3
O parte a gardului de la curtea bunicilor, lunga de 14 m, trebuie inlocuita. Stiind ca din vechiul gard mai raman numai stalpii de beton din capetele gardului inlocuit, iar stalpii noi vor fi plantati din 2 in 2 m, aflati cati stalpi sunt necesari.

Rezolvare:
Linia gardului are pe capete cate un stalp. Deci numarul de stalpi necesari va fi egal cu numarul intervalelor minus 1 (pe capete nu mai punem stalpi noi) 14:2=7 7-1=6

Cazul 3
Doua bare metalice de cate 3 m fiecare se taie in bucati de cate 6 cm. Cate taieturi se vor efectua?

Rezolvare:
Cate bucati de 6 cm se obtin din fiecare bara? 300:6=50 (buc) Cate taieturi se fac pentru a obtine 50 de buc?(cazul 3) Numarul de intervale minus 1, pentru ca la ultima taietura se obtin 2 buc. 501=49(taieturi) => 249=98

 Tatal si fiul au hotarat sa masoare cu pasul distanta dintre doi pomi. Pentru aceasta au pornit simultan de la unul si acelasi pom. Lungimea pasului tatalui este de 70cm, iar lungimea pasului fiului este de 56 cm. Gasiti distanta dintre pomi stiind ca in afara coincidentei din dreptul primului pom, urmele lor au coincis de 10 ori, ultima oara coincizand in dreptul pomului al doilea.

Rezolvare
C.m.m.m.c. al numerelor 70 si 56 este 280, rezulta ca urmele vor coincide din 280 in 280 de centimetri. Urmele reintalnindu-se de 10 ori, in total au fost parcurse 10 intervale de cate 280 cm, adica 2800 cm = 28m.

II. Principiul cutiei (Dirichlet)

Daca avem 2 cutii in care trebuie sa distribuim 3 obiecte (2+1), atunci intr-o cutie vom distribui cel putin 2 obiecte. Daca avem n cutii in care trebuie sa distribuim n+1 obiecte, atunci cel putin intro cutie vom pune cel putin 2 obiecte.

 Este posibil sa punem 3 bile in 2 cutii astfel incat fiecare cutie sa contina cel mult o bila? Dar daca avem n cutii si n+1 bile?

Rezolvare
Nu este posibil pentru ca daca intr-o cutie punem o bila sau nu punem niciuna, cealalta va contine 2, respectiv 3 bile. Deci cel putin o cutie va cintine cel putin 2 bile.
3 3 3

 Este posibil sa punem 15 bile in 5 cutii astfel incat in fiecare cutie sa fie cel putin o bila si sa nu existe doua cutii cu acelasi numar de bile?

Rezolvare
Punem cate o bila in fiecare cutie, iar restul de 10 il descompunem in 4 numere distincte, pe care apoi le distribuim in fiecare cutie, incepand cu a 2-a:
1+(1+1)+(1+2)+(1+3)+(1+4)=1+2+3+4+5

 Intr-o cutie sunt batiste de trei culori diferite. Care este numarul minim de batiste pe care trebuie sa le scoatem din cutie, fara a le privi, pentru a fi siguri ca am scos cel putin doua batiste de aceeasi culoare?

Rezolvare
4 batiste
Atribuim cate o cutie fiecarui culori. In cazul cel mai nefavorabil, cand batistele sunt amestecate, e posibil sa scoatem 3 batiste de culori diferite. Cand mai scoatem una (indiferent de cutie luata in considerare), cu certitudine vom avea scoase cel putin 2 batiste de aceeasi culoare.

 Intr-o cutie sunt 3 bomboane galbene, 4 bomboane albe si 5 bomboane rosii. Cate bomboane trebuie sa ia Rada din cutie fara sa se uite, pentru a fi sigura ca are o bomboana rosie?

Rezolvare
Trebuiem sa luam in considerare situatia cea mai nefavorabila, cand Rada a luat 3 bomboane galbene si cele 4 albe, dar tot nu a luat una rosie. Daca mai ia o bomboana, cu siguranta aceea va fi rosie, caci toate celelalte 3+4=7 au fost luate. 7+1=8 (bomboane)

 Sa se arate ca printre oricare 11 numere naturale exista doua a caror diferenta se divide cu 10.

Rezolvare
Resturile celor 11 numere naturale la impartirea prin 10 pot fi 0, 1, 2, 3...9. Conform principiului lui Dirichlet, cel putin doua numere vor da acelasi rest la impartirea prin 10. Deci diferenta acestora se divide prin 10.

Probabilitati

Experienta aleatoare
Fie o cutie in care sunt 3 bile rosii numerotate cu numerele 1, 2, 3; si 7 bile negre numerotate cu 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. Experienta este urmatoarea: se scoate la intamplare o bila din cutie, dupa care aceasta se pune inapoi. In cazul acestei experiente avem o multime E de rezultate posibile: E={1, 2, 3, , 10}, adica bila scoasa poate avea numarul 1 sau 2 sau 10. Putem considera descrise evenimente: A: aparitia bilei cu numarul 5 B: aparitia bilei cu numarul mai mare decat 5 C: aparitia bilei cu numarul mai mare decat 7

 Multimea rezultatelor favorabile realizarii evenimentului B, in urma unei experiente este B={6, 7, 8, 9, 10}. Cate rezultate posibile sunt? Cate rezultate sunt favorabile realizarii evenimentului B? (numarul rezultatelor favorabile 5 din experimentului B reprezinta __
numarul rezultatelor posibile) Care eveniment are sansa mai mare sa se realizeze, A sau B? Sansa de realizare a unui eveniment, in cadrul unei experiente, poate fi evaluata printr-o fractie al carui numarator este numarul cazurilor favorabile evenimentului, iar numitorul numarul cazurilor posibile ale experientei.
10

Sa consideram un zar si urmatoarea experienta: se arunca zarul si se citeste numarul de puncte de pe fata superioara a lui. Aceasta experienta este o experienta aleatoare, adica rezultatul ei nu poate fi anticipat cu certitudine.Fiecare repetare a experientei (aici, aruncarea zarului se numeste proba. Putem considera urmatoarele evenimente: A: aparitia fetei cu numar impar de puncte B: aparitia fetei cu numar par de puncte C: aparitia fetei cu 1 sau 2 sau 3 sau 4 sau 5 sau 6 puncte Fiecare proba atrage dupa sine fie realizarea, fie nerealizarea oricarui eveniment. De exemplu, daca la aruncarea zarului apare fata 4 puncte, atunci evenimentele B si C, de mai sus, s-au realizat, iar evenimentul A nu s-a realizat. In cazul experientei noastre, evenimentul C de mai sus este evenimentul sigur. In schimb, evenimentul aparitiei fetei cu 7 puncte este imposibil. Sansa de realizare a unui eveniment poate fi evaluata printr-o fractie, de exemplu sansa de realizare a evenimentului A este __ 3 6

 ntr-o urn sunt 12 bile albe , 26 roii si 36 bile verzi. Probabilitatea ca extrgnd la ntamplate o bil din urn aceasta s fie alba este?

Rezolvare

 Care este probabilitatea ca un numr natural de 2 cifre sa fie divizibil cu 9?

Rezolvare
Numrul total de numere din 2 cifre = 9 10 = 90 (sunt 9 grupe de cte 10 numere). 10,11,12 19; 20,21,22 29; ; 90,91,92 99. Numerele naturale din 2 cifre divizibile cu 9 sunt : 18, 81, 27, 72, 36, 63, 45, 54, 90, 99 (un numr este divizibil cu 9 dac suma cifrelor sale este divizibil cu 9). Numrul de numere din 2 cifre divizibile cu 9 = 10.

 Intr-o urna sunt bile numerotate cu numerele: 20, 21, 2240. Se scoate o bila din urna. a)Aflati probabilitatea ca numarul n inscris pe bila sa fie cel putin egal cu 34 b)Determinati numarul natural N astfel incat probabilitatea de a extrage din urna o bila pe care sa fie inscris un numar cel mult egal cu n este 1/3.

Rezolvare
Cazuri posibile sunt 21. a)n poate fi 34, 3540, deci p=7/21=1/3 b)1/3=7/21. Avem 7 cazuri favorabile: 20, 21,26. Rezulta n=26.

Tema
1. Fie 10 bile colorate. Artai c exist 4 bile colorate la fel sau 4 bile de culori diferite. 2. Pe un bulevard, lung de 1 km, sunt plantai 202 pomi, dispui n mod egal pe ambele pari ale bulevardului la distane egale unul de altul. Ce distan este ntre 2 pomi? 3. Bunica avea ntr-un co de 2 ori mai multe mere dect nuci. A dat nepoilor cte 2 mere i 7 nuci, rmnndu-i n co 42 de mere i 3 nuci. La ci nepoi a mprit bunica mere i nuci? 4. Trei frai doreau s-i imparta 41 de nuci astfel nct primul s ia o jumatate, al doilea a treia parte, iar al treilea a aptea parte din total, dar nu reueau. Un prieten de-al lor, care mai avea o nuc a reuit s le fac aceast mprire, iar la urm i-a mancat nuca sa. Cum a procedat?

Tema
5. In faa unui bloc se joac 10 copii. Cte fete i ci biei sunt, dac fiecare fat are 2 frai i numai 2 fete sunt surori? 6. Pe o tabl sunt scrise numerele: 1, 3, 4, 6, 8, 9, 11, 12, 16. Doi copii au ters cte 4 numere i s-a observat c suma numerelor terse de unul este de 3 ori mai mare dect suma numerelor terse de cellalt. Ce numr a rmas pe tabl?

7. O coal are 1456 elevi. Artai c exist cel puin 5 elevi care i serbeaza ziua de natere n aceeai zi a anului.
8. ntr-o cutie sunt patru bile numerotate cu: 0, 1, 2, 3. Se extrag simultan 2 bile. 1. Cte posibilitati exist de a extrage dou bile din cele patru? 2. Dintre posibilitile gsite la a) cte sunt favorabile formrii unei fracii subunitare cu numere nscrise pe cele 2 bile? Dar echiunitare? Dar a unei fracii supraunitare?