Frenectomy for improvement of a problematic conventional maxillary complete denture in an elderly patient: a case report

Rolul frenotomiei in imbunatatirea unei proteze totale maxilare problematice la un pacient varstnic: raport de caz

Abstract
Frenul maxilar si cel oral sunt considerate ca fiind structuri anatomice normale n cavitatea oral. Cu toate acestea, pot exista intraoral ca un atasament fibros larg i / sau s devin situat n apropiere de varful crestei reziduale, astfel interferand cu buna extensie a protezei rezultand o stabilitate mediocra a protezei,si, deasemenea cu retentia si multumirea

pacientului. Acest raport de caz subliniaz importana examinrii clinice i planificarea tratamentului, care poate mandata preprotetic o intervenie chirurgical, nainte de fabricarea unei proteze totale noi. Multumirea pacientului in legatura cu proteza totala , poate fi crescuta semnificativ dup frenotomie. Cuvinte cheie: planificarea frenotomie, chirurgie tratamentului, preprotetica, multumirea proteze totale, pacientului

Introducere
Numrul de pacieni care au nevoie de proteza totala maxilara sau mandibulara va continua s creasc, ca urmare a proportiei tot mai mare a populaiei adulte cu mai mult de 55 ani. A fost estimat c aproape 40 de milioane de pacienti din Statele Unite sunt edentate. nainte de epoca implantului, terapia cu proteze totale, a fost singura opiune disponibil pentru pacientii edentati total.

n mod normal, un numr suficient de pacieni sunt multumiti pe deplin cu utilizarea protezei i dac exist o plngere, aceasta este, de obicei legata de proteza mandibulara.

A fost raportat c satisfacia pacientului cu protezele totale,este uneori legata de calitatea protezelor dentare, cu toate acestea, nu exist dovezi clare de o relatie intre satisfactia pacientului si esuturile de sprijin sau de condiia fizic a gurii. Satisfacia redusa a pacienilor cu proteze totale a fost referitoare la adaptabilitatea scazuta a unora dintre pacieni i pentru cei care, tratamentul cu implanturi a mbuntit starea lor generala. Abilitatea de a

se adapta la situaii noi, s-a dovedit a fi mult mai dificila pentru pacienii vrstnici (65 de ani sau mai mult).

Examinare atenta a pacientului si planificarea tratamentului adecvat joac un rol important n calitate protezei. Examinarea intraorala poate dezvlui condiii nefavorabile, care pot indica spre interventii chirurgicale preprotetice nainte de iniierea tratamentului. Frenurile maxilare sunt considerate a fi factori care complic constructia protezei. Un fren problematic este unul care este mare, cu o baz larg de implantare langa creasta reziduala. Prin urmare, recunoasterea timpurie si indepartarea chirurgicala a unei astfel de fren va asigura un rezultat satisfctor al tratamentului cu proteze totale. Pe lng un fren mare ca fiind un factor compromitator pentru rezistenta si retentia protezei, , crestturi mari, care sunt n mod normal, necesare pentru a gzdui astfel de fren sunt considerate un "punct de clivaj". Prin urmare, aceste crestturi au fost considerate responsabile pentru fractura multor proteze. Scopul acestui raport clinic este de a descrie cat de mare este multumirea pacientului in legatura cu proteza totala in conditiile unei examinari corecte, a unui plan de tratament bine realizat si a chirurgie preprotetice (frenotomie).

Raport de caz
Un brbat de 83 de ani, s-a prezentat la clinica de specialitate pentru a extinde proteza totala maxilara existenta i / sau pentru a primi o proteza noua, cu sau fr utilizarea implantului. Pacientul a fost trimis la clinica de protetic de ctre un student, din cauza plngerii continue pacientului cu privire la reinerea slab i stabilitatea protezei maxilare totale. Pacientul a fost sntos i independent, cu hipertensiune arterial, care a fost controlata medical. Proteza existenta, care a fost fabricata de ctre student cu un an nainte, a inclus o proteza maxilara totala i una mandibulara de tranziie de clasa I Kennedy cu o modificare , care au fost fcute dup extracia incisivilor sai mandibulari pstrnd doar doi canini inferiori i primul premolar de pe partea stanga . Pacientul nu a fost multumit de proteza existent i nu a fost complet mulumit nici cu o proteza anterioara

fcut de un medic dentist cu patru ani mai devreme. Nemultumirea sa majora in legatura cu prima si a doua proteza a fost n principal faptul c proteza maxilara totala se desprinde in timp ce el vorbete. Din cauza limitrilor financiare ale pacientului, el a vrut s evite terapia cu implanturi dac o proteza noua ar putea avea retenie i rezisten. La examinarea intraorala a maxilarului superior, frenul stang si drept maxilar au aprut ca benzi groase / fibroase, oferindu-le o forma de elice, i, mpreun cu frenul labial, acestea au fost considerate mici i situate n apropiere de creasta reziduala (fig. 1). Vestibulii au fost considerati de mic adncime, din cauza anatomiei frenurilor, altfel, restul esuturilor moi pareau a fi n limite normale. Creasta edentata se prezenta ca fiind larg, rotunjit, i acoperita de esut moale ferm. Pacientul a fost informat despre frenurile observate i i s-a spus c ar putea fi un factor cauzal pentru nemultumirea sa i pentru slbirea protezei maxilare. Prin urmare, el a fost sftuit c ar trebui s fie eliminate chirurgical printr-o procedur numit frenotomie nainte ca o proteza noua sa fie realizata. n plus, i s-a spus c, daca confortul este sczut cu proteza totala noua , terapia cu implanturi ar putea fi luata n considerare. nainte ca pacientul sa fie trimis la chirurgie oral, a fost efectuata o adaptare a protezei prezente(Flexacryl Hard, Lang stomatologic Mfg Co, Inc, Wheeling, IL, Statele Unite ale Americii), Fig. 2 arat cantitatea semnificativ de relief (crestturi labiale i bucale), necesara pentru a gzdui frenul dup procedura de reline . Dup reline , evaluare clinic de ocluzie i a dimensiunii verticale pentru proteza existenta mobila s-au dovedit a fi adecvate. Cu toate acestea, n timpul vizitelor ulterioare pacientul a acuzat slbirea protezei maxilare, in momente diferite ale zilei n timp ce el vorbea.

Fig. 1 Imagine pre-tratament. A: Vedere extraorala cu proteza existent, B: Vedere intraorala a protezei totale pe partea stanga, C: vederea

maxilarului in ocluzie

arata frenuri orale scazute si late(sgei).

Fig. 2. Proteza pacientului dupa rebazare A: Vedere lateral dreapta, B: vedere frontal, C: vedere lateral stng. Observati zonele importante de relief (crestturi labiale i bucale), care au fost necesare pentru a adapta frenuri mici i groase.

Apoi, pacientul a fost trimis la chirurgie orala pentru a efectua frenotomia. La momentul programarii pentru frenotomie, proteticianul a fost disponibil pentru a utiliza proteza existenta, ca un stent pentru a sprijini i a stabiliza tesuturile anexe n noua poziie. Datorit existenei unor frenuri largi i vestibuli superficiali, chirurgul oral a decis s efectueze frenotomia (frenoplastia in Z), datorita utilitatii sale n astfel de situaii n cazul n care se poate realiza eliminarea frenului simultan cu prelungirea vestibulului . Cnd interventia a fost finalizata, si dup sutura final, a fost realizata o noua rebazare (Coe-Comfort, GC America, Inc, Alsip, IL, Statele Unite ale Americii) si a fost plasata pe proteza existenta i introdusa cu atentie n

gura pacientului. O laminare blnda a fost efectuata nainte ca proteza sa fie eliminata din gura si apoi materialul de rebazare in exces a fost tiat n jurul marginilor. Potrivit unui protocol anterior , pacientul a fost instruit sa menina proteza in cavitatea orala pentru urmtoarele 24 de ore, inclusiv pe timpul somnului i pentru a minimiza deplasarea in-out a protezei n timpul etapelor iniiale de vindecare (n mod normal, primele 3 - 5 zile). Suturile au fost indepartate dupa 7 zile. In timpul post-chirurgical timp de o saptamana sau doua, materialul moale de rebazare a fost nlocuit cu un material nou de dou ori.In a treia saptamana postchirurgicala, a fost folosit un alt material de reline a protezei (Coe-Soft, GC America, Inc), iar aceasta a fost mentinut timp de 3 saptamani. Realizarea protezei totale maxilare a fost iniiat la ase sptmni de la frenotomie. Reabilitarea completa a cavitatii orale a pacientului a fost realizata n cursul planului de tratament propus care a fost efectuat n conformitate cu recomandrile clasice din cri i literatura. Proteza totala maxilara finala a avut extensii mai mari (Fig. 3and and4), 0.4). Vizitele post-tratament au indicat c pacientul a fost pe deplin multumit cu rezultatul tratamentului. n prezent, a trecut peste un an de la finalizarea tratamentului, iar pacientul se impaca foarte bine cu proteza sa.

Fig.3 Proteza noua dupa frenotomie. A: vedere lateral dreapta, B: vedere frontal, C: vedere lateral stng. Observati imbunatatirea marginilor protezei.

Fig.4 Vizualizari post-tratament. A: vedere extraorala cu proteza nou realizata B: vedere intraorala lateral stng a protezei totale.

Discutii
Precedentele descoperiri care au raportat c, calitatea protezelor dentare i condiia gurii au avut o influen mic asupra confortului pacienilor cu proteze dentare, ar trebui s fie interpretate cu precauie, pentru c alii au sugerat c prezena protezelor dentare cu crestturi mari pentru a acomoda frenurile groase va compromite proteza si va permite aerului sa patrunda, de unde si pierderea retentiei. In plus, acest raport clinic a demonstrat satisfactia pacientului dup mbuntirea calitii esutului de susinere. Este adevrat c a fi n vrst poate duce la dificultatea crescut de adaptare a unei proteze totale,insa, cu toate acestea, proteticianul ar trebui s ia n considerare plngerea pacientului n vrst despre proteza ca o plngere legitima excepie facand cazul n care se dovedete altfel prin examinarea atent a esuturilor orale de sprijin i de evaluare a protezelor dentare existente. Majoritatea pacienilor edentai au fost multumiti de protezele lor, iar acei puini pacieni cu plngeri continue au fost clasificati ca pacieni cu probleme de adaptare deoarece au avut o calitate buna a esuturilor de sprijin adecvate si au primit tratament. n timpul erei implantului, chirugia preprotetica a fost trecuta cu vederea de ctre protetician de multe ori i mbuntirea capacitii de retenie i stabilitatea protezei este realizata de obicei cu implanturi. Cu toate acestea, proteticianul ar trebui s in cont de urmtoarele: 1) nu orice pacient isi poate permite terapia cu implanturi, in special pacienii vrstnici din cauza statutului economic limitat; 2) chirurgia preprotetica poate fi, uneori, suficienta pentru mbuntirea capacitii de retenie protezei i stabilitatea acesteia; i 3) Hillerup6 a declarat c "mai multe condiii clinice, n special la maxilar, nu pot fi gestionate exclusiv cu implanturi. Combinatia

de chirurgie preprotetica i implanturile pot rezolva problemele, care nu pot fi rezolvate de o singura disciplina ". Acest raport clinic sustine ca interventia chirurgicala preprotetica este uneori utila pentru consolidarea viitoare a protezelor dentare totale, prevenind, astfel, pacienii de la a trece printr-un tratament mult mai costisitor i consumator de timp, cu implanturi dentare.