Stagiar an II Tanase V. Georgiana-Mirela (nr.

matricol A 46241) Categoria I Contabilitate

Exercitii 2009 151. Se produc doua produse, A si B, pentru care se suporta urmatoarele costuri: materie prima: 3.000 lei pentru A si 5.000 lei pentru B; manopera directa 400 ore pentru A si 200 ore pentru B, costul unei ore de manopera fiind de 10 lei, salarii indirecte 10.000 lei si amortizarea masinilor folosite pentru ambele produse 5.000 lei. Calculati costul de productie pentru A si B utilizand ca baza de repartizare: a) material prima; b) numarul de ore de munca directa. Comentati impactul bazelor de repartizare. Rezolvare Calculul costului de productie pentru A si B utilizand ca baza de repartizare: materia prima: COSTUL DE PRODUCTIE pentru PRODUSUL A 12.625 lei din care: - materie prima 3.000 lei - manopera 400 ore x 10 lei/ora 4.000 lei - costuri indirecte cu salarii 10.000 x 3.000/8.000 3.750 lei - costuri indirecte cu amortizarea 5.000 x 3.000/8.000 1.875 lei COSTUL DE PRODUCTIE pentru PRODUS 16.375 lei din care: - materie prima 5.000 lei - manopera 200 ore x 10 lei/ora 2.000 lei - costuri indirecte cu salarii 10.000 x 5.000/8.000 6.250 lei - costuri indirecte cu amortizarea 5.000 x 5.000/8.000 3.125 lei Calculul costului de productie pentru A si B utilizand ca baza de repartizare: numarul de ore de munca directe COSTUL DE PRODUCTIE pentru PRODUSUL A 17.000 lei din care: - materie prima 3.000 lei - manopera 400 ore x 10 lei/ora 4.000 lei - costuri indirecte cu salarii 10.000 x 400/600 6.667 lei - costuri indirecte cu amortizarea 5.000 x 400/600 3.333 lei COSTUL DE PRODUCTIE pentru PRODUSUL B 12.000 lei din care: 1

- materie prima 5.000 lei - manopera 200 ore x 10 lei/ora 2.000 lei - costuri indirecte cu salarii 10.000 x 200/600 3.333 lei - costuri indirecte cu amortizarea 5.000 x 200/600 1.667 lei Baza de repartizare materia prima face ca cea mai mare parte a costurilor indirecte sa se regaseasca pe produsul B, iar baza de repartizare numarul de ore de munca directa face ca cea mai mare parte a costurilor indirecte sa se regaseasca pe produsul A. Intrucat cea mai mare parte a costurilor indirecte este reprezentata de salarii consideram ca cea mai buna baza de repartizare ar fi manopera directa. Ideal este a se folosi in mod combinat cele doua baze in sensul repartizarii manoperei indirecte cu ajutorul bazei de repartizare numarul de ore de munca directa si repartizarea amortizarii cu ajutorul bazei de repartizare materie prima intrucat de regula activitatea utilajelor si instalatiilor este indreptata spre prelucrarea materiilor prime. 152. Se produc doua produse, A si B; costuri directe 10.000 lei pentru A si 20.000 lei pentru B. A se produce doar in atelierul 1, iar B, in atelierele 1 si 2. Cheltuielile atelierelor au fost de 7.500 lei in atelierul 1 si 7.000 lei in atelierul 2, iar cheltuielile generale de administratie sunt de 500 lei. Baza de repartizare este costul direct. Calculati costul produselor finite A si B. Rezolvare Calculul costului de productie pentru A si B utilizand ca baza de repartizare: costul direct PRODUSUL A - costuri directe 10.000 lei - costuri indirecte produse in sectia 1 7.500 x 10.000/30.000 2.500 lei COSTUL DE PRODUCTIE 12.500 lei - cheltuieli de administratie 500 x 10.000/30.000 167 lei COST COMPLET DE PRODUCTIE (COST DE REVENIRE) pentru PRODUSUL A 12.667 lei PRODUSUL B - costuri directe 20.000 lei - costuri indirecte produse in atelierul 1 7.500 x 20.000/30.000 5.000 lei - costuri indirecte produse in atelierul 2 7.000 lei COSTUL DE PRODUCTIE 32.000 lei - cheltuieli de administratie 500 x 20.000/30.000 333 lei COST COMPLET DE PRODUCTIE (COST DE REVENIRE) pentru PRODUSUL A 32.333 lei

153. Se produc doua produse, A si B; costuri directe 10.000 lei pentru A si 20.000 lei pentru B. Cheltuielile indirecte aferente productiei sunt de 22.000 lei, costul subactivitatii este de 2.000 lei. Baza de repartizare este numarul de ore de manopera directa: 1.000 ore pentru A si 3.000 ore pentru B. La produsul A a existat productie in curs la inceputul lunii de 1.000 lei, sold final zero, iar la produsul B soldul initial la productia in curs este de 500 lei, iar sold final este de 1.500 lei. Calculati costul produselor finite A si B obtinute. Calculul costului celor doua produse: Rezolvare Calculul costului de productie pentru A si B utilizand ca baza de repartizare: numarul de ore de manopera directa PRODUSUL A - costuri directe 10.000 lei - costuri indirecte (22.000 2.000) x 1.000/4.000 5.000 lei - productie in curs incorporata (1.000 0) 1.000 lei COSTUL DE PRODUCTIE 16.000 lei PRODUSUL B - costuri directe 20.000 lei - costuri indirecte (22.000 2.000) x 3.000/4.000 15.000 lei - productie in curs realizata (500 1.500) -1.000 lei COSTUL DE PRODUCTIE 34.000 lei 154. Dispuneti de urmatoarele date: cifra de afaceri 53.400 u.m., cheltuielile fixe 14.554 u.m. si costul variabil 32.036 u.m. Determinati cifra de afaceri la prag si intervalul de siguranta. Cum se interpreteaza acesti indicatori? Rezolvare Cifra de afaceri la prag CA =CF/(1-CV /CA) = 14.554/(1- 32.036/53.400) = 14.554/(1- 0,6) = 14.554/0,4 = 36.378 u.m. Intervalul de siguranta Interval de siguranta= CA - CA critica = 53.400 36.378 = 17.022 u.m. unde: CA=Cifra de Afaceri; CA critica = Cifra de Afaceri critica; CF=Cheltuieli fixe; CV= Cheltuieli variabile. 155. Dispuneti de urmatoarele date: cifra de afaceri 53.400 u.m., cheltuielile fixe 14.554 u.m. si costul variabil 32.036 u.m. Cu cate procente poate sa scada cifra de afaceri a societatii pentru ca aceasta sa nu suporte pierderi ? 3

Rezolvare Situatie data Situatie recalc. 1. Cifra de afaceri (recalc. 53.400 x 68,12%) [CA] 53.400 u.m. 36.378 u.m. 2a. cheltuieli fixe [CF] 14.554 u.m. 14.554 u.m. 2b. cheltuieli variabile (recalc. 32.036 x 68,12%) [CV] 32.036 u.m. 21.824 u.m. 2. Total cost de productie 46.590 u.m. 36.378 u.m. 3. Rezultat (rd. 1 rd.2) 6.810 u.m. 0 u.m. 4. Coeficient de recalculare pentru rezultat 0 [rd.2a/(rd.1 +2b)x100] adica: CF/(CA-CV)x100 adica: 14.554 / (53.400 - 32.036) x 100 68,12% 5. Procent de reducere cifra de afaceri pentru rezultat 0 (100 rd.4) 31,88 % 156. O societari vinde in prezent 5.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., pret de vanzare unitar 12 u.m., costuri fixe 5.000 u.m. Cu cat pot sa scada vanzarile pentru ca firma sa nu aiba pierderi? Rezolvare: Situatie data 1. Cifra de afaceri (5.000 buc. x 12 u.m./buc.) [CA] 60.000 u.m. 2a. cheltuieli fixe [CF] 5.000 u.m. 2b. cheltuieli variabile (5.000 buc. x 10 u.m./buc) [CV] 50.000 u.m. 2. Total cost de productie 55.000 u.m. 3. Rezultat (rd. 1 rd.2) 5.000 u.m. 4. Coeficient de recalculare pentru rezultat 0 [rd.2a/(rd.1 +2b)x100] adica: (CF+P)/(CA+CV)x100 adica: 5.000/(60.000 - 50.000) x 100 50 % 5. Procent de reducere cifra de afaceri pentru rezultat 0 (100 rd.4) 50% Situatie recalculata 1. Cifra de afaceri (60.000 u.m. x 50%) [CA] 30.000 u.m. 2a. cheltuieli fixe [CF] 5.000 u.m. 2b. cheltuieli variabile (50.000 u.m. x 50%) [CV] 25.000 u.m. 2. Total cost de productie 30.000 u.m. 3. Rezultat (rd. 1 rd.2) 0 u.m. 157. O societate vinde in prezent 5.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., pret de vanzare unitar 12 u.m., costuri fixe 5.000 u.m. Ce cantitate trebuie vanduta pentru a obtine un profit de 7.000 u.m.? 4

Rezolvare: Situatie data 1. Cifra de afaceri (5.000 buc. x 12 u.m./buc.) [CA] 60.000 u.m. 2a. cheltuieli fixe [CF] 5.000 u.m. 2b. cheltuieli variabile (5.000 buc. x 10 u.m./buc) [CV] 50.000 u.m. 2. Total cost de productie [P [P ] 55.000 u.m. 3. Rezultat (rd. 1 rd.2) 5.000 u.m. 4. Coeficient de recalculare pentru rezultat 7000 [(rd.2a + 7.000)/(rd.1 +2b)x100] adica: (CF+P)/(CA-CV)x100 adica: (5.000 + 7.000) / (60.000 - 50.000) x 100 120 % 5. Cantitate ce trebuie vanduta pentru a obtine un profit de 7000 u.m. (5.000 u.m. x 120%) 6.000 u.m. Situatie recalculata 1. Cifra de afaceri (6.000 u.m. x 12 u.m.) [CA] 72.000 u.m. 2a. cheltuieli fixe [CF] 5.000 u.m. 2b. cheltuieli variabile (6.000 u.m. x 10 u.m.) [CV] 60.000 u.m. 2. Total cost de productie 65.000 u.m. 3. Rezultat (rd. 1 rd.2) 7.000 u.m. 158. O societate vinde in prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., pret de vanzare unitar 12 u.m., costuri fixe 10.000 u.m. 1. Calculati cantitatea care trebuie vanduta pentru ca rezultatul sa fie 0. 2. Cu cat trebuie sa creasca vanzarile pentru ca rezultatul sa fie 14.000? Rezolvare: Situatia data 1. Cifra de afaceri (10.000 buc. x 12 u.m./buc.) [CA] 120.000 u.m. 2a. cheltuieli fixe [CF] 10.000 u.m. 2b. cheltuieli variabile (10.000 buc. x 10 u.m./buc) [CV] 100.000 u.m. 2. Total cost de productie 110.000 u.m. 3. Rezultat (rd. 1 rd.2) [P ] 10.000 u.m. 4. Coeficient de recalculare pentru rezultat 0 [(rd.2a +0)/(rd.1 +2b)x100] adica: (CF+P)/(CA-CV)x100 adica: (10.000 + 0) / (120.000 - 100.000) x 100 50 % 5. Cantitatea ce trebuie vanduta pentru a obtine rezultat 0 (Q0 x 50%) 10.000 x 50% 5.000 u.m. Situatie recalculata 1. Cifra de afaceri (5.000 buc. x 12 u.m./buc.) [CA] 60.000 u.m. 2a. cheltuieli fixe [CF] 10.000 u.m. 2b. cheltuieli variabile (5.000 buc. x 10 u.m./buc) [CV] 50.000 u.m. 5

2. Total cost de productie 110.000 u.m. 3. Rezultat (rd. 1 rd.2) [P ] 0 u.m. Nivelul cresterii vanzarilor pentru ca rezultatul sa fie 14.000 4. Coeficient de recalculare pentru rezultat 14.000 [(rd.2a+14.000)/(rd.1 rd.2b)x100] adica: (CF+P)/(CA - CV)x100 adica: (10.000 + 14.000) / (120.000 - 100.000) x 100 120 % 5. Cantitatea ce trebuie vanduta pentru a obtine rezultat 0 (Q0 x 50%) 10.000 x 120% 12.000 u.m. Situatie recalculata 1. Cifra de afaceri (12.000 buc. x 12 u.m./buc.) [CA] 144.000 u.m. 2a. cheltuieli fixe [CF] 10.000 u.m. 2b. cheltuieli variabile (12.000 buc. x 10 u.m./buc) [CV] 120.000 u.m. 2. Total cost de productie 130.000 u.m. 3. Rezultat (rd. 1 rd.2) [P ] 14.000 u.m. 159. O societate vinde in prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., pret de vanzare unitar 12 u.m., costuri fixe 10.000 u.m. Se estimeaza o crestere a costurilor variabile cu 10%. Cu cat trebuie sa creasca vanzarile pentru ca profitul sa ramana constant? Rezolvare: Situatia data 1. Cifra de afaceri (10.000 buc. x 12 u.m./buc.) [CA] 120.000 u.m. 2a. cheltuieli fixe [CF] 10.000 u.m. 2b. cheltuieli variabile (10.000 buc. x 10 u.m./buc) [CV] 100.000 u.m. 2. Total cost de productie 110.000 u.m. 3. Rezultat (rd.1 rd.2) [P ] 10.000 u.m. 4.Cheltuieli variabile recalculate 100.000 x 110% 110.000 u.m. 5. Coeficient de crestere vanzari pentru ca profitul sa ramana constant [(rd.2a +rd. 3)/(rd.1 - 2b recalc)x100] adica: (CF+P)/(CA-CV)x100 adica: (10.000 + 10.000) / (120.000 110.000) x 100 200 % Situatia recalculata 1. Cifra de afaceri (10.000 buc. x 200% x 12 u.m.) [CA] 240.000 u.m. 2a. cheltuieli fixe [CF] 10.000 u.m. 2b. cheltuieli variabile [(10.000 buc. x 200%) x (10u.m. x 110%)] [CV] 220.000 u.m. 2. Total cost de productie 230.000 u.m. 3. Rezultat (rd. 1 rd.2) 10.000 u.m. 6

160. O societate vinde in prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., pret de vanzare unitar 12 u.m., costuri fixe 10.000 u.m. O crestere a publicitatii cu 2.000 u.m. ar antrena o crestere a vanzarilor cu 5%. Este decizia acceptabila? Rezolvare: Situatia data 1. Cifra de afaceri (10.000 buc. x 12 u.m./buc.) [CA] 120.000 u.m. 2a. cheltuieli fixe [CF] 10.000 u.m. 2b. cheltuieli variabile (10.000 buc. x 10 u.m./buc) [CV] 100.000 u.m. 2. Total cost de productie 110.000 u.m. 3. Rezultat (rd.1 rd.2) [P ] 10.000 u.m. Situatia recalculata 1. Cifra de afaceri (10.000 buc. x 105% x 12 u.m.) [CA] 126.000 u.m. 2a. cheltuieli fixe (10.000 u.m. + 2.000 u.m.) [CF] 12.000 u.m. 2b. cheltuieli variabile (10.000 buc. x 105% x 10 u.m.) [CV] 105.000 u.m. 2. Total cost de productie 117.000 u.m. 3. Rezultat (rd. 1 rd.2) 9.000 u.m. Decizia nu este acceptabila pentru ca publicitatea va conduce la o crestere a cheltuielilor fixe cu 2.000 u.m. si ar genera cresterea vanzarilor cu 6.000 u.m. dar si a costurilor variabile cu 5.000 u.m. ceea ce ar conduce la diminuarea profitului cu 1.000 u.m. Exercitii 2010 41. Societatea Alfa achizitioneaza: -100 titluri de plasament emise de Beta (cotata la bursa), la cursul de 10 lei/buc, comision 10% lei; -500 titluri de participare emise de Gama (cotata la bursa), la costul de 20 lei/buc, comision 10%; -200 titluri de participare emise de Omega (necotata) la pretul de 5 lei/buc, comision 5%. In cursul exercitiului, Alfa vinde: -80 din titlurile de plasament Beta la 15 lei/buc; -100 titluri de participare Gama la 21 lei/buc; -150 titluri de participare Omega la 7 lei/buc; La 31.12.N se cunosc: -cursul bursier al titlurilor Beta este de 12 lei/buc; -cursul bursier al titlurilor Gama este de 23 lei/buc; -valoarea de inventar a titlurilor Omega este de 3 lei/buc. Se cere: 7

1)sa se contabilizeze operatiile conform OMFP 3055/2009; 2)sa se prezinte informatia in bilant si in contul de profit si pierdere; Rezolvare a) Achizitionare titluri de plasament %= 5121 13.200 5031.Beta 1.000 5031.Gama 10.000 5032.Omega - necotata 1.000 627 1.200 b) Vanzare de titluri de plasament Beta la 15 lei/buc 461 = % 1.200 5031.Beta 800 7642 400 c) Vanzarea de titluri de plasament Gama la 21 lei/buc(100buc) 461 = % 2.100 5031. Gama 2.000 7642 100 d) Vanzarea de titluri de plasament Omega la 7 lei/buc (150 buc) 461 = % 1.050 5032.Omega 750 7642 300 La 31.12. 20 tp Beta x 10 lei......................12 lei 400 tp Gama x 20 lei...................23 lei 50 tp Omega x 5 lei.....................3 lei / buc val contabila 42. Intreprinderea Alfa achizitioneaza la inceputul exercitiului N un utilaj la costul de 1.000 lei, TVA 19% (factura). Managerii estimeaza o durata de utilizate de 5 ani si decid sa amortizeze liniar activul. La finalul anului N, datorita cresterii valorii juste, managerii decid sa reevalueze activul. Valoarea justa la 31.12.N a fost estimata la 1.200 lei. La finalul anului N+1 exista indicii ca activul a fost depreciat.Valoarea justa a fost estimata la 400 lei. Datorita incertitudinilor de pe piata si a modificarilor procesului de fabricatie managerii au decis ca o estimare a valorii de utilitate nu este fiabila. La finalul anului N+2 valoarea justa a fos testimata la 500 lei. Se decide numirea unui evaluator I independent care sa estimeze valoareade utilitate a activului. Evaluatorul estimeaza ca in anul N+3 se vor obtine incasari de 1.800 lei iar in anul N+4 incasarile vor fi de 1.600 lei. Platile ocazionate de costurile operationale atasate activului sunt estimate la 1.000 lei in N+3 si respectiv 900 in N+4. Rata de rentabilitate economica asteptata este de 30%. Utilajul a fost finantat dintr-un credit bancar al carui cost a fost de 20%. In anul N+3 8

intreprinderea planuieste sa faca o modernizare aactivului, operatie din care se spera sa se obtina un plus de incasari de 5% fata de estimarea evalutorului. Cota de impozit este de 16%. Se cere: a)sa se inregistreze in contabilitate operatiile de mai sus conform OMFP 3055/2009; b) sa stabileasca valoarea in bilant a activului la sfarsitul fiecarui an. Rezolvare: Regulile stipulate in OMFP 3055/2009 aplicabile in vederea rezolvarii acestui studiu de caz sunt urmatoarele: - 56. (1) Evaluarea imobilizarilor corporale si necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei. Corectarea valorii contabile a imobilizarilor necorporale si corporale si aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectueaza, in functie de tipul de depreciere existenta, fie prin inregistrarea unei amortizari suplimentare, in cazul in care se constata o depreciereireversibila, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustarilor pentru depreciere, in cazul incare se constata o depreciere reversibila a acestora. In cazul imobilizarilor corporale si necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere pot fi avute in vedere, de catre evaluatori independenti sau personalul entitatii, si alte metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar). Evaluarea imobilizarilor corporale la data bilantului se efectueaza la cost, mai putin amortizarea si ajustarile cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluata, aceasta fiind valoarea justa la data reevaluarii, mai putin orice amortizare si orice pierdere din depreciere cumulata. - 124(4) Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel: - ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau - ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ. -124(5) Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si

rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala. - 124(3) Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. In sensul prezentelor reglementari castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. In exercitiul N: achizitia echipamentului: % = 404 1.190 2131 Furnizori de imobilizari 1.000 Echipamente tehnologice 4426 190 TVA deductibila b)amortizarea aferenta exercitiului N: Amortizarea anului N = (1.000 lei/5 ani)x11 luni/12 luni = 183 lei 6811 = 2813 183 Cheltuieli din Amortizarea instalatiilor etc. exploatare privind amortizarea c)la 31.12.N, echipamanetul se evalueaza la valoarea justa: Valoarea contabila = 1.000 lei 183 lei = 817 lei Valoarea justa = 1.200 lei Plus de valoare justa 383 (i) anularea amortizarii cumulate: 2813 = 2131 183 Amortizarea Echipamente tehnologice instalatiilor etc. (ii)reevaluarea valorii ramase: 2131 = 105 383 Echipamente Rezerve din reevaluare tehnologice In exercitiul N+1: a) amortizarea aferenta exercitiului N+1: 6811 = 2813 1.200x12luni/49 luni=294 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea Amortizarea instalatiilor etc. 10

imobilizarilor b) realizarea rezevei din reevaluare: 105 = luni=94 Rezerve dinreevaluare surplusul realizat din rezerve din reevaluare Soldul ramas in contul 105 este de 289 lei. c)evaluarea la inventar a echipamentului: Valoarea contabila = 1.200 lei 294 lei = 906 lei Valoarea justa = 400 lei Pierdere de valoare = 506 lei % = 105 Rezerve din reevaluare Imobilizarilor, etc 217 6813 Cheltuieli dinexploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor etc. In exercitiul N+2: a)amortizarea aferenta exercitiului N+2: 6811 = 400x12luni/37luni=130 Cheltuieli dinexploatare privindamortizarea imobilizarilor b) evaluarea la inventar a echipamentului: Valoarea contabila = 400 130 = 270 lei Valoarea justa = 500 lei Valoarea de utilitate = 615 + 414 = 1.029 lei N+3 Incasari (-)Plati (=)Flux net neactualizat 700 N+4 1.800 1.000

1065

383x12 luni/49

Rezerve reprezentand

506 289 Ajustari pentru deprecierea

2913

2813 Amortizarea instalatiilor etc.

1.600 900 800

11

(x)factor de actualizare 1/(1+0,3)= 0,7692 1/(1+0,3)2=0,5917 (=)Flux net actualizat 615 414 Activul va trebui sa fie prezentat in bilantul anului N+2 tinand cont de principiul prudentei.Daca activul nu s-ar fi depreciat in anul N+1, el ar fi avut la 31.12.N+2 valoarea de 1200 2 x294 = 612 lei. Prin urmare, va trebui sa relual la venituri deprecierea din N-1 in limita sumeide 612270 = 342 lei 2913 = % 342 Ajustari pentru 7813 217 Deprecierea Venituri din exploatare privind ajustarile pentru imobilizarilor, etc. deprecierea imobilizarilor 105 125 Rezerve dinreevaluare

43. Societatea Alfa care are ca obiect oferirea de servici de contabilitate achizitioneaza un calculator al carui cost este de 2.000 lei. Odata cu acesta este achizitionata licenta Windows XP si un program de contabilitate. Licenta are valoarea de 500 lei iar programul de contabilitate costa 3.000 lei. Sa se inregistreze in contabilitate achizitia conform OMFP 3055/2009. % = 404 5.500 205 500 3.000 2.000 44. Intreprinderea Alfa achizitioneaza o cladire lacostul de 100.000 lei cu terenul aferent al carui cost este de 20.000 lei, TVA 19%. Durata de utilizare a cladirii este de 50 de ani, amortizare liniara. La 31.12.N, valoarea justa a terenului este estimata la25.000 lei. Ce inregistrari contabile trebuie facute conform OMFP3055/2009? Rezolvare: a) Achizitie teren si constructie % = 2111 Terenuri 212 Constructii lei 4426 TVA deductibila 404 Furnizori de imobilizari 142.800 lei 100.000 lei 20.000 22.800

12

b) Amortizarea cladirii pe 50 de ani : 1000.000 / 50 = 2.000 6811 = Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor La 31.12 Cost de achizitie : 20.000 lei Valoarea justa: 25.000 lei 2111 Terenuri = 2812 Amortizarea constructiilor 2.000 lei

105 Rezerve din reevaluare

5.000 lei.

45. Pe 01.07.N, o societate a semnat un contract de lease-back pentru un utilaj, in urmatoarele conditii: pret de vanzare 42.171 u.m., durata contractului de inchiriere 4 ani, chiria trimestriala 3.500 u.m, rata de actualizare este 3,55%. La sfarsitul perioadei de locatie, societatea va redeveni proprietara bunului. La data vanzarii, utilajul avea o valoare contabila neta de 34.000 u.m. Se cere: a se precizeze care sunt regulile OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz; sa se prezinte inregistrarile privind tranzactia de leaseback si primirea facturii de leasing. Rezolvare: 1.Daca societatea va redeveni proprietara bunului, rezulta ca leasingul e clasificat drept leasing financiar. 2.Daca o tranzactie de vanzare si de leaseback are ca rezultat un leasing financiar, orice surplus reprezentand diferenta dintre suma rezultata din vanzare si valoarea contabila nu va fi recunoscut imediat ca venit in situatiile financiare ale vanzatorului locatar ci amanat si amortizat pe durata contractului de leasing. 3.Diferenta dintre 42.171 34.000 = 8.171 este amanata si amortizata pe 4 ani a)La semnarea contractului: 42.171 lei = 34.000 lei 5121 213 8.171 lei 167 b)Amortizarea pe durata contractului de leasing: 510 lei = 510 lei 167 5121 8.171: 4 ani = 2.042, 75 lei pe an: 12 = 170, 2 lei pe luna x 3 luni = 510 pe trimestru.

13