Sunteți pe pagina 1din 6

Calculul deplasarilor relative de nivel Valorile deplasarilor relative de nivel acceptate (admisibile) in P100-1-2006Anexa E

I. Anexa E arata procedeul de verificare a deplasarilor laterale ale structurilor pentru cele doua stari limita ULS, SLS. II. Anexa E arata valorile acceptabile (admisibile) ale drift-urilor (deplasari relative de nivel) pentru cele doua stari limita. Pentru drift-uri nu se fac deosebiri intre tipurile de structuri nici in functie de criteriul materialului (beton armat, otel, zidarie), nici in functie de tipul sistemului structural vertical. III. In aceasta anexa procedeul de calcul arata si valorile de proiectare pentru modulele de rigiditate EI numai pentru structurile din beton armat. Lipsesc valorile EI pentru otel si zidarii. IV. Pentru structurile din zidarie, valorile de proiectare pentru modulii de rigiditate EI, GA, EA, se stabilesc dupa cum urmeaza a) in CR6-2006 la punctul 6.3.2.3. 1) Calculul deformaiilor i deplasrilor laterale ale pereilor de zidrie sub efectul forelor laterale aplicate n planul lor se va efectua innd seama de deformaiile specifice de ncovoiere i de forfecare i, dac sunt relevante, de deformaiile specifice axiale. (2) Calculul deformaiilor i deplasrilor laterale se va face cu relaiile curente ale staticii construciilor, innd seama de condiiile de fixare de la extremitile peretelui. (3) Pentru calculul deformaiilor i deplasrilor laterale ale pereilor de zidrie sub aciunea forelor seismice de proiectare se vor folosi: pentru zidria nearmat (ZNA) : - caracteristicile geometrice ale seciunii nefisurate de zidrie; - din valoarea modulul de elasticitate secant de scurt durat al zidriei (EZ) determinat conform prevederilor de la 4.1.2.2.1. (2) din CR6-2006, n funcie de rezistena caracteristic la compresiune a zidriei (fk); pentru zidriile executate cu elemente porotherm valorile din modulul de elasticitate secant de scurt durat EZ, sunt date in tabelul.........; Valorile . EZ pentru zidarie ZNA din porotherm Bloc Mortar LCM5 Mortar LCM10 Mortar TM5 EZ, ULS EZ,SLS EZ, ULS EZ,SLS EZ, ULS EZ,SLS 2 2 2 2 2 (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm2) POROTHERM 38 900 1400 1100 1750 550 900 POROTHERM 38S 900 1400 1100 1750 550 900 POROTHERM 30 900 1400 1100 1750 550 900 POROTHERM 30S 900 1400 1100 1750 550 900 POROTHERM 25 900 1400 1100 1750 550 900 POROTHERM 25S 900 1400 1100 1750 550 900

din valoarea modulului de elasticitate transversal calculat cu relaia (4.9); (4.9) Gz 0.4E z Valorile . GZ pentru zidarie ZNA din porotherm Bloc Mortar LCM5 Mortar LCM10 Mortar TM5 EZ, ULS EZ,SLS EZ, ULS EZ,SLS EZ, ULS EZ,SLS 2 2 2 2 2 (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm2) POROTHERM 38 360 560 440 700 220 360 POROTHERM 38S 360 560 440 700 220 360 POROTHERM 30 360 560 440 700 220 360 POROTHERM 30S 360 560 440 700 220 360 POROTHERM 25 360 560 440 700 220 360 POROTHERM 25S 360 560 440 700 220 360 pentru zidria confinat (ZC) i pentru zidria cu inim armat (ZIA): - caracteristicile geometrice ale seciunii nefisurate de zidrie i de beton; - din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent, de scurt durat, (EZC(ZIA)) calculat cu relaia (4.7); E I EbIb E ZC( ZIA) z z (4.7) Iz Ib unde *Ez i Eb modulii de elasticitate longitudinali ai zidriei i betonului; *Iz i Ib - momentele de inerie ale seciunilor de zidrie i de beton, calculate n raport cu axele principale de inerie ale peretelui. din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)) calculat cu relaia (4.10). GZC ( ZIA) 0.40EZC ( ZIA) (4.10)

NOT. n cazul pereilor cu seciune compus (L,T,I), dimensiunile tlpilor introduse n calculul caracteristicilor geometrice se vor lua conform 6.3.1.(3) CR6-2006.

b) Comentarii pentru capitolul 8 din P100-1-2006


Verificarea la starea limit de serviciu (SLS) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
SLS d rSLS qd re d ra

d rSLS-deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociata SLS factor de reducere care ine seama de perioada de revenire mai scurt a aciunii seismice. Valoarea factorului este:

0.4 pentru cldirile ncadrate in clasele I si II de importanta 0.5 pentru cldirile ncadrate in clasele III si IV de importanta.

q - factorul de comportare specific tipului de sistem structural al suprastructurii d deplasarea relativa a aceluiai nivel, determinat prin calcul static elastic pentru ncrcrile
re

seismice de proiectare . draSLS - valoarea admisibila a deplasrii relative de nivel. In lipsa unor valori specifice elementelor nestructurale utilizate, determinate experimental, deplasarea admis poate fi selectat conform tabelului E.2. Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplasrii relative de nivel Tipul de componente Materiale fragile ataate Componentele nestructurale nestructurale structurii care nu interacioneaz cu structura Rigiditatea secional Unde: h nlimea de nivel 0,005 h 0,008 h

Verificarea la starea limit ultim (ULS) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: ULS UlS dr cqd re d ra drULS -deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociata ULS q -factorul de comportare specific tipului de system structural al suprastructurii; d -definit in cadrul paragrafului E.1. In lipsa datelor care s permit o evaluare mai precis, rigiditatea la ncovoiere a elementelor structurale, utilizat pentru calculul valorii d , se consider egal cu jumtate din valoarea corespunztoare seciunilor nefisurate, adic 0,5E I
c c r re

c- coeficient de amplificare al deplasrilor, care ine seama c pentru T<T (T este perioada de control a spectrului de rspuns) deplasrile seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai mari dect cele corespunztoare rspunsului seismic elastic. Valorile c se aleg conform relaiei (E.3.). T 1 c 3 2.5 2 Tc ULS dra -valoare admisibila a deplasrii relative de nivel, egal cu 0,025h (unde h este nlimea de nivel)

c c

Observatii privind comportarea zidariei de porotherm rezultate din cercetarile experimentale


Fotografiile din cadrul cercetarilor experimentale arata ca fisurarea elementelor de porotherm se produce pentru deplasari relative de nivel cu valori foarte reduse, (vezi comentariu C8.3.2.1.(4), in raport cu cele prevazute in anexa E din codul P100-1-2006. Valorile de deplasari relative de nivel pentru care se produce fisurarea sunt 1..

S-au evidentiat si urmatoarele fenomene corespunzatoare comportarii zidariilor de porotherm (C8.3.2.1.(4): Comportarea fragila la rupere sub efectul incarcarilor verticale (compresiune centrica), datorita deformatiei specifice mici ( uz 0.51); Degradarea rapida a rezistentei si rigiditatii pentru incarcari laterale ciclice alternante; Degradarea integritatii peretilor in stadiile avansate de solicitare prin: deschiderea pronuntata a rosturilor verticale, expulzarea fetei exterioare a elementelor; Imposibilitatea practica de remediere a avariilor.

Masuri pentru proiectarea comportarii ductile a peretilor structurali din porotherm


Pentru peretii structurali trebuie realizat un mod de rupere ductila de tip mod de rupere din incovoiere. Modul de rupere datorat fortei taietoare este de tip rupere fragile si trebuie eliminat. In aceste conditii, coeficientii de siguranta pentru rezistenta la forta taietoare trebuie sa fie mai mari decat coeficientii de siguranta pentru rezistenta la incovoiere. Armarea orizontala reprezinta o masura eficienta pentru a creste capacitatea de rezistenta la forta taietoare. Proiectarea structurala poate si trebuie sa impuna pozitiile zonelor postelastice si de asemenea inaltimea pe verticala a acestora.. Aceste pozitii trebuie sa fie la baza peretilor structurali. Inaltimea pe verticala a acestor zone poate fi impusa ca rezultat al calculelor considerand si armarea verticala a stalpisorilor din beton armat.

a
H1 E2 E1 lp h P h H2 lp

Stalpisori din beton armat, cu eventuala majorare a sectiunii pe inaltimea zonei postelastice

Fig 1. Zone cu comportare postelastica la baza peretilor structurali: a- zona postelastica pe un nivel; b- zona postealstica pe o fractiune din nivel. In mod obisnuit, pentru cladirile cu 3-4 niveluri, inaltimea zonei postelastice poate sa fie egala cu inaltimea primului nivel. Pentru cladirile mai joase, inaltimea zonelor postelastice poate fi o fractiune a primului nivel.

Asigurarea unei capacitati inalte de ductilitate a zonelor postelastice ale peretilor structurali poate fi obtinuta pe baza teoriei ductilitatii elementelor structurale, respectand urmatoarele conditii:

D= h/x x x h h

Fig. 2
Zone comprimate ale peretilor structurali Unde: h=inaltimea sectiunii orizontale a peretelui structural; x= inaltimea zonei comprimate a sectiunii orizontale Raportul D reprezinta o buna caracterizare a capacitatii de ductilitate a peretelui structural. Imbunatatirea capacitatii de ductilitate poate fi realizata prin descresterea valorii x. Aceasta conditie poate fi obtinuta prin urmatoarele masuri: a) introducand in zona comprimata din incovoiere, materiale cu rezistenta mai mare la compresiune decat cea a elementelor de porotherm; pentru aceasta pot fi utilizate urmatoarele patru solutii ; *introducerea de stalpisori din beton armat cu sectiune majorata;(fig. 3.a) *utilizarea de elemente (corpuri) de porotherm cu goluri mari care trebuie sa fie umplute cu beton; (fig. 3b) * utilizarea de zidarie de tip ZIA; (fig. 3.c) * aplicarea pe ambele fete ale peretelui structural, a unor straturi subtiri din beton armat (aplicat manual sau beton torcretat): (fig. 3.d) *De asemenea , imbunatatirea raportului D=h/x poate fi obtinuta prin utilizarea de profile de pereti structurali favorabile, cum ar fi profile de tip T sau .

beton

a confinare
cu stalpisor de beton armat Elemente de porotherm Strat de beton armat 615cm

stalpisor de beton armat

d solutie cu c sistem ZIA


straturi de beton armat

Fig.3
Solutii pentru imbunatatirea ductilitatii peretilor structurali Masuri in vederea evitarii tipurilor inacceptabile de degradari seismice: In zonele cu comportare postelastica ale peretilor structurali, tipurile de degradari seismice inacceptabile sunt: *fisuri inclinate si *strivirea elementelor (corpurilor) de porotherm; In zonele cu comportare elastica de deasupra zonelor postelastice ale peretrilor structurali, pot sa apara fisuri inclinate; Metodologia bazata pe teoria eforturilor principale si poate explica aparitia fisurilor inclinate, poate fi aplicata pentru cladirile cu zidarie din porotherm; pentru aceasta este necesar de a stabili experimental valorile de eforturi de intindere, pentru care fisurile inclinate apar in elementele de porotherm si in mortarul din rosturi. De asemenea va fi posibil sa se stabileasca corelatia intre valorile de deplasari relative de nivel si dezvoltarea fisurilor inclinate; In principiu, prima masura de a impiedica degradari seismice inacceptabile este aplicarea metodologiei de analiza care poate explica fisurile din intindere si de asemenea fisurarea elementelor porotherm datorita eforturilor principale de intindere si eforturilor principale de compresiune. A doua masura este descresterea cerintelor de deplasari relative de nivel. Cutremurele de pamant cu focarul in Vrancea conduc la valori reduse ale deplasarilor spectrale pentru constructiile cu perioada fundamentala mai mica decat 0,25sec. Din acest punct de vedere cladirile cu elemente de porotherm au o pozitie favorabila, prin faptul ca au perioade proprii de vibratie reduse. De asemenea, se pot adauga urmatoarele caracteristici: cerintele de deplasare, respectiv cerintele de ductilitate se diminueaza cu cresterea capacitatii de rezistenta la forta seismica.