Sunteți pe pagina 1din 2

Visul este o forma de activitate psihica, diferita de starea de veghe, care are loc in timpul visului.

Natura visului a fost caracterizata de multe studii de laborator. Aceste studii au aratat ca visurile sunt mai degraba perceptuale decit conceptuale: visele sunt mai degraba auzite si vazute decit gindite. Aproape toate visele au experiente vizuale; auzul este perceput in 40-50% din vise, iar alte simturi, cum ar fi mirosul, durerea sau atingerea se intilnesc intr-un procentaj redus. O considerabila cantitate de emotii este prezenta- de obicei primeaza o singura emotie, cum ar fi frica, supararea sau bucuria mai degraba decit emotii mixte cum se intimpla in starea de veghe. Majoritatea viselor au forma unor povesti intrerupte, formate din amintiri cu frecvente schimbari de sens. Aceasta larga caracterizare include o mare varietate de experiente onirice. Multe vise colectate in laboratoare specializate sunt relativ obisnuite, dar multi oameni au avut parte de visuri bizare. La inceputul secolului 20, Sigmund Freud a lansat ipoteza ca un cu totul alt proces decit cel care domineaza starea de veghe are loc in timpul visului. El a descris acest proces primar ca fiind caracterizat de mecanisme primitive, de schimbari rapide de energie si emotie si de continut sexual si agresiv derivat din copilarie.

Biologia Visului
Studiile din anii recenti au clarificat multe din aspectele visului, dar ceea ce este considerat de cea mai mare importanta este descoperirea unei biologii a visului. Incepind cu munca cerecetatorilor americani in domeniul visului Eugene Aserinsky si Nathaniel Kleitman in 1953, studiile au aratat ca un vis nu consista din imagini ce dispar in momentul trezirii persoanei, ci consista dintr-un ciclu biologic de sine statator. Astfel, exista 2 stari de somn clar diferentiabile. Prima stare numita S (somn sincronizat) sau somn Non-REM si care ocupa cea mai mare parte a somnului si este asociata cu o presiune scazuta a presiunii singelui, un puls destul de slab, si rare sau inexistente momente onirice. Al doilea tip de somn este cunoscut ca somn

desincronizat, somn-D sau REM si este caracterizat de activarea sistemului nervos automatic, miscarea rapida a ochilor si raportari frecvente de vise. In mod tipic o persoana are 4-5 perioade de somn D pe noapte, fie ca visurile revin in memoria persoanei sau nu; au loc la intervale de 90 de minute aproximativ si reprezinta aproximativ 25% din totalul somnului. Dovezile arata ca o perioada de somn dureaza de obicei intre 5-20 minute. Stimuli ca sunetele si atingerea asupra unei persoane care doarme pot fi incorporate de catre acesta in vis daca sint aplicate in perioada de somn-D. Dar acesti stimuli nu pot incepe o perioada de somn REM daca aceasta nu este deja in proces, asa ca in astfel de cazuri visele nu protejeaza somnul in felul in care se referea Freud. Cu toate ca exista activitate mentala si in timpul somnului Non-REM, acestea sunt de obicei scurte, fragmentate si sub forma unu simplu gind.

Alte animale
Intrebarea daca si alte animale viseaza poate fi raspunsa in cazul mamiferelor, care in mod sigur au perioade de somn-D si exista motive sa credem ca in aceste momente se produc vise. De exemplu, si alte mamifere in afara de om arata o activitate intensa in zona cortexului vizual in timpul somnului REM, iar la om aceasta activitate corespunde experimentarii de senzatii vizuale. Un experiment a aratat ca niste maimute care fusesera dresate sa apese un buton cind vedeau o imagine proiectata pe un ecran in fata lor intr-o camera intunecata in momentul in care se trezeau brusc au inceput sa apese butonul de mai multe ori in timp ce dormeau.

Continutul viselor

Aceasta noua stiinta a biologiei viselor nu sugereaza ca visurile nu ar avea inteles. Visurile sunt un produs al imaginatiei plin de inteles, la fel precum gindurile si reveria. Ele exprima dorinte importante, frica, interesele si grijile visatorului; este de netagaduit ca studiul si analiza viselor pot fi uneori proceduri folositoare, ele revelind anumite aspecte ale functionarii mintii unei anumite persoane.