Sunteți pe pagina 1din 3

Curs II, 13 mar. 12 Donatia lui Constantin s-a emis in mediile pontificale. S-a emis in doua varainte.

Prima varainta este scurta in mij secol al VIII-lea. Varainta mai lunga in primii anii ai secolulu al IX-lea. In jurul anului 1440, Lorento Valla. A analizat acest document, a scris o lucrare, pamflet intitulat: Falsa donatie a lui Constantin, publica in 1517 dupa moartea autorului. Donatia lui Constantin are la baza are la baza o scriere mai veche intitulat legenda Sf. Silvestru, care a inceptu sa circula in a doua juatate a secolului al V-lea. Conform acestei legende Constantin ar fi fost un persecutor al crestinilor, astfel incat papa Silvestru s-ar fi ascuns pe un munte Soracte, in apropiere de Roma. Imparatul s-a imbolnavit de lepra. Duapa ce a fost botezat de Silvestru, Constatin va fi atat de impresionat, evenimentele vor avea loc inainte de 313, incat va ridica numeroase biserici, libertate de cult, va ceda papei insemnele puterii imperiale. Va ceda palatul din Latheran si toate provinciile din Italia si Occident. Probleme text: Construire oras Constantinopol este ulterioara Crez este ulterior Doctrina la care se face referire este ulerioara Referirea la huni Elemente lignviste contine termeni barbari. Necesitate: papa detine toate insemenele puterii imperiale pe care le putea incredinta puterii lumesti. Este cetada intreaga Italia si intregul Occident. Papa delega puterea, dar el isi meintea puterea spirituala. IN sec IX, apar tensiuni intre Constantinpol si Roma. Roma deitinea autoritate asupra patriarhiilor orientale, acestea nu aveau un statut la moentul la care se face referire. Cu toate acestea documentul este favorabil bizantului, deoarece nu ceda puterea imperiala, este legitimata puterea imperiala din bizant. Reactia a fost ferma din momentul in care Otto al III-lea isi manifesta tendiintele imperiale. Papalitatea va folosi constant acest document chiar in secolul al XIII, cand papa Inocentiu al IV-leea. Inocentiu a odirt sa imortalizeze meomentul Silvestru: Sancti cuatro coronato. Aceasta legenta devine un mijloc de propanganda pentur a demionstra puterea bisericii asupra puterii imperiale. Imaginea reda momentul in care Ctin ofer papei Silvestru tiara. Bizantinii seseizeaza ca pot folosi donatia in favoarea lor. Ideologia imperiala La inceput secol al IX, statul bizantin revine la forma imperului universal. Din secolul al VIIlea se pune accentul pe universul grec si ordoxism. Din secol al IX, bizantul porneste o campanie de expansiune. Incoronata de succesp pana la mijloc sec XIII. Bazele noii ideologii a bizantului sunt expuse in mod clar de una dintre figurile marcante ale epocii: Patriahul Contantinopolului, Photiod. In una dintre culegerile de legi elaboarate in timpul lui Vasile al II-lea Macedoneanul consacra o prima parte imparatuluim, prezentat ca autoritate legitima instituita de dzeu pe pamant pentru binele comun al tututor cetatenuilor imperiului. Scopul imparatului era pastreze bunurile prezente, sa recupereze prin actiunile sale teritoriile si bunurile pierdute si sa dobandeasca prin victoriile drpte bunurile care ii lipsesc. A doua parte din textul introductiv face referire la aparearea dreptei credinte. Se pune accentul pe opera misionara, si pe ajutorul acordat imparatatului impotriva ereticilor, respectiv a celor care se indeparteaza de biserica. Bizantul revine la pretentiile universale de la mijlocul secolului al IX, insa este nevoit sa tina seama de modificarile aparute le frontierele sale. Statele crestine: taratul Bulgar, Regatul Armean Crestin, Aparitia unui Imperiu Crestin in Occident. In aceasta situatie statul bizantin

nu mai putea revendica universalitate in termenii doctrinei lui Eusbius. Apare tinand cont de aceste transformari apare doctrina familiei de principi. Aceasta doctrina consta in faptul ca toti principii crestini formau o familie spirituala. In furntea acestei familii se afala imparatul de la Constantinopol, parintele spiritual al tututor principilor crestini. In raporturile cu imparatul ceilalti membrii ai familiei de principi erau fii prea iubiti(tarul bulgar) , frati(imparati din Occ), prieteni credinciosi(dogele Venetiei si alti principi din Italia), sau douloi(supusi ai imparatului Asa cum au fost principii sarbi si croati, pana la creare Serbiei).Potrivit acestei doctrine imparatul de Constantinopol guverna intreaga lume crestina, intreaga comunitate crestina. Era singurul in masura sa legitimeze o autoritate politica. Orice principe crestin trebuie recunoscut de Constantinopol pentru a a fi legitim. Aceasta ideea a unitatii lumii crestine avea la baza principiul potrivit caruia, dogma unitatii creatiei divine. Toti oamenii sunt creati de dzeu si trebuie condusi de reprezentantul lui dzeu,, imparatul de la Constantinopol. Imperiul bizantin este astfel singurul care nu cunoaste limite in spatiu si timp. Toate celelalte state incepand chiar cu Impr din Occ, aveau taote granitele bine fixate in spatiu: Carol cel Mare al francilor si Otto cel Mare al alamanilor, limitat in spatiu. Constantin al VIII Porphyroghenetul(cela nascut in camera de pupura). Autor a 4 lucrari, insa 2 lucrari au legatura cu ideologia imperiala: Despre ceremoniile curtii bizantine. , respectiv Despre adminitrare imperiului.(sfaturi pentru Roman al II, mostenitorul sau). Actele date de imparat sunt inspirate de dumnezeu, iar intregul pamant trebuie sa se supuna in fata imparatului de Constantinopol. O alta ideea importanta este conceptia constantinian, sau principiul constantinian. IN viziunea lui Ctin al VII; si in perspectiva bizantinilor releva faptu ca bizantul se bucura de o pozitie privilegaita datorita raportului cu Ctin cel Mare, care a transferat gloria Romei la Constantinopol. IN acest fel era stabilit si primatul imparatului bizantin. Ca succesor al primului imparat crestin. Este amintit faptul ca secretul focului grecesc trebuie pastrat. Se interzice ca bazileul sa se inrudeasca cu un alt popor decat cel al Romeilor, execeptie sunt francii. O alta idee, de acesta data in cartea De cerominii. Se leaga de faptul ca intregul ceremonial de la curtea bizantina punea in evidenta maiestatea imparatului bizantin. Acest ceremonial respecta oridinea venirii suvernailor sau a ambasadorilor trimisi de principii straini, se respecta rangul acestora. Se subliniaza rangul maiestuos si inaccesibil al imparatului bizantin. Pozitia amabasadorilo la receptie sau la audient indica importanta pe care principele o are in familia de principii: erau asezati pe scaune diferite si mai apropae sau mai departe de imparat. Tarul bulgar era mai aproape de imparat, deoarece experienta conflictelor determina prudenta fata de bulgari. Tot din cartea De ceremionii se releva aca orice acrida incheiat intre Constantinopol si un stat strain nu era incheiat de pe pozitii de egalitate ci era unilatarat, era acordat de parintele spiritual, era un privilegiu acordat din motive intemeiate. Subsidiile platite de imparati unui principe batbar sau nu erau dpdv bizantin un cadou si nu tribut, un tribut mascat. Un alt element este acela ca numai puterea imparatului decurge de la dzeu ek theou, gratia deii. Numai putere imparatului de la duhul sfant. Este necesaa confirmarea edictului unui suveran medieval de catre imparat. Tot imparatul putea acorda coroane. Coroana Sf. Stefan, este de fapt trimisa de Mihail lui Gheza. Imparatul retine pentru sine un numar de insemne si privilegii care nu puteau fi incalcate sau preluate de principii crestini: folosirea purpurei pentru insemnele puterii imperiale, dar si folosirea cernelii rosii pentru semnare documentelor oficiale. Imparatul avea dreptul sa acorde documente cu bula de aur, chrysobul. Folosirea pergamentul in cancelaria imperiale era tot un atribut. La un moment dat si realizarea mozaicului se considera prerogativa imperiala. De-a lungul timpului princii crestini au anexat aceste prerogative, ceea ce constituia din perspectiva Constantinopolului un act de rebeliune, iar orice rebeliune era considerata un act de apostazie. Un alt privilegiu al imparatului era titlul de autokrator(pe plan intern autorit absoluta, pe plan externa nu depindea de nimeni, toti se supuneau imparatului

chiar si cei din afara impariului). Acest calificativ este uzurpat de si de alti balcanici. Din secolul al X-lea este mai des folosit. Institutia phorphyrogeneilor, reprezina un obiecei care exista anterior in bizant, institutionalizat odata cu Leon al VI-lea Inteleptul. Acesta a fost casatorit de 3 ori. Nu a avut urmasi la tron, in acest caz s-a castorit pentr a 4 oara, si-a ridicat impotriva pe patriarhul Constantinopolului Nicolae Misticul. Conflictul dinte cei doi s-a prelungit, totusi biserica il va recunoaste pe fiul Ctin Porphyrogenetul, din casatoria nerecunoscuta. Acesta avea drept de neconstestat la mostenire tronului imperial. Din acest moment toti copiii cupluluri imperial erau nascut in camera de purupura, ceea ce le dadea dreptul la mosternirea dreptului imperial.