Adjective cu terminatie -ED sau -ING

Pentru a descrie felul in care se simte cineva, folosim adjective terminate in -ed Stress stressed Frighten frightened Interest interested Reguli de scriere (transformari) la adaugarea terminatiei -ed: 1. -e final dispare Amuse amused Tire tired Please pleased Surprise surprised 2. -y precedat de consoana se transforma in -i Satisfy satisfied Worry worried Pentru a descrie lucrul sau persoana care produce sentimentul, folosim adjective terminate in -ing. Stress stressing Frighten frightening Interest interesting Reguli de scriere (transformari) la adaugarea terminatiei ing: 1. -e final dispare Amuse amusing Tire tiring Please pleasing Surprise surprising 2. -y ramane neschimbat Satisfy satisfying Worry worrying Please pleasing

Incearca si tu: 1. Its frustrating / frustrated to spend your time with frustrating / frustrated people. 2. Im interested / interesting in reading interested / interesting books. 3. I cant hear you because there is a disturbed / disturbing noise. 4. What a shocked / shocking film! My mother was completely shocked / shocking. 5. This is an exciting / excited adventure. Im sure the children will be excited / exciting about it. 6. He was fascinated / fascinating by the new construction.

Pronume personale subiecte si complemente Foarte des se confunda pronumele personale care pot fi doar in cazul nominativ (subiecte, nume predicative) cu pronumele personale care se pun pe pozitia de complement. SUBIECT COMPLEMENT Me => mine, m, -mi-, imi, You => tine, -te-, tie, iti,-ti-; Him => lui, i, -i-; (prepozitie) el Her => ei, i, -i; (prepozitie) ea It => lui/ei, i, -iUs => nou, ne, ni; (prepozitie) noi You => vou, v, vi-, v-; (prepozitie) voi Them => lor, le, li-; (prepozitie) lor

I You He She It We You They

Este simplu sa vezi subiectul unei propozitii. Cele mai multe greseli se fac, insa, in folosirea pronumelor complemente. Exemple: Tell me a joke, please! = Spune-mi o gluma, te rog! He brought the chocolate for me = A adus ciocolata pentru mine. I told you = Ti-am spus eu We are going to invite you, too. = O sa te invitam si pe tine. She went with him. = A mers cu el. Can you give him this book? = Poti sa-i dai cartea asta? I told her about the accident. = I-am spus (ei) despre accident. They talked about her at the meeting. = Au vorbit despre ea la sedinta. I gave it a bone. = I-am dat un os. She has a dog and she walks it every day. = Are un caine si il plimba in fiecare zi.

Our parents gave us a lot of money. = Ne-au dat parintii o gramada de bani. They believe in us and in our potential. = Cred in noi si in potentialul nostru. Have they told you the good news? = V-au spus vestea cea buna? Who laughed at you? = Cine a ras de voi? I must talk to them. = Trebuie sa vorbesc cu ei. The teacher sent them the results yesterday. = Profesorul le-a trimis ieri rezultatele. Pronumele in cazul nominativ pun si ele probleme atunci cand sunt nume predicative. In engleza vorbita se folosesc mai degraba pronumele complemente, chiar daca avem un nume predicativ (despre care stim ca sta in cazul nominativ). Its me at your door. = Eu sunt la usa ta. (colocvial) It is I at your door. = Eu sunt la usa ta. (mai bine) Its him. = El este. (colovvial) Its he. (mai bine) O alta problema consta in alegerea pronumelui dupa as si dupa than.: My sister is as young as me/I. (??) Corect: My sister is as young as I. (verifica daca se poate continua propozitia cu predicat: My sister is as young as I am.) Poti auzi, insa, si My sister is as young as me in engleza vorbita, colocviala. La fel si pentru un comparativ: He is younger than I. (than I am) Colocvial merge si He is younger than me. Atentie! Se poate intampla chiar uneori sa se schimbe sensul unei propozitii daca folosesti pronumele-subiect in loc de pronumele-complement (sau invers.) Exemplu: Her boyfriend would rather tell her than me. Prietenul ei i-ar spune mai degraba ei decat mie. Sau: Her boyfriend would rather tell her than I. (than I would rather tell her.) Prietenul ei i-ar spune mai degraba decat eu. (decat sa-i spun eu ei.)

Cand punem THE si cand nu 1. Ca regula generala, punem the atunci cand stim ceva despre substantiv sau cand substantivul a fost mentionat anterior in conversatie. Ideea este ca eu stiu despre care anume substantiv (de fapt ceea ce denumeste acel substantiv) este vorba. I bought an apple and an orange. The orange was sour. Am cumparat un mar si o portocala. Portocala a fost acra. (portocala de care tocmai ti-am spus). The book that I am giving to you is borrowed from the library. Cartea pe care ti-o dau e imprumutata de la biblioteca. (stiu anume care carte cea pe care ti-o aduc tie) 2. NU punem the atunci cand vorbim despre lucruri in general sau cand sunt implicate notiuni abstracte. _Life is tough sometimes. Viata e dura uneori. _Football is boring, but _reading is interesting. Fotbalul e plictisitor, dar cititul (sa citesti) este interesant. 3. Punem the in fata unui substantiv la singular care defineste de fapt o colectivitate. The dog can be very loyal. Cainele poate fi foarte loial. (e vorba de fapt de toti cainii) ATENTIE! Daca am vorbi despre caini in general, la plural, NU am pune the deoarece nu avem o referire la un substantiv anume (vezi regula 2). _Dogs can be very loyal. Cainii poat fi foarte loiali.

Daca am vorbi despre un caine anume, am pune din nou the (vezi regula 1). This is the dog that barked all night. Acesta este cainele care a latrat toata noaptea. De remarcat faptul ca exemplul si rationamentul expus anterior despre caine si caini se poate aplica la orice substantiv. Totul este sa ne dam seama cand vorbim de anumite lucruri (punem the) si cand vorbim in general (NU punem). Pe langa aceste reguli generale enuntate mai sus, avem cateva reguli stricte pe care le voi arata in continuare. 4. NU se pune the in fata numelor de persoane, cu exceptia numelor proprii la plural (care desemneaza o familie) si a numelor precedate de un adjectiv. I love _Jenny. ( O iubesc pe Jenny). We are having lunch with the Kiyosakis. cu familia Kiyosaki.) The famous Nietzsche died insane. Vestitul Nietzsche a murit nebun. (Luam pranzul

5. Se pune the in fata numelor de ape, cu exceptia lacurilor. I dont like spending my holidays at the Black Sea, but I like the Atlantic. Nu-mi place sa-mi petrec vacantele la Marea Neagra, dar imi place Atlanticul. The Olt river flows into the Danube. Raul Olt se varsa in Dunare. A well known holiday destination is _Lake Balaton. O destinatie bine cunoscuta de vacanta este lacul Balaton. 6. Se pune the in fata numelor de lanturi muntoase si a numelor de munti la plural (cu cateva exceptii irelevante); NU se pune in fata denumirilor de munti la singular, sau varfuri. He usually goes skiing in the Alps. De obicei merge sa schieze in Alpi. The worlds highest mountain above the sea level is _Mount Everest. Cel mai inalt munte deasupra nivelului marii este Muntele Everest.

7. NU se pune the in fata numelor de orase, tari, continente, cu exceptia tarilor cu denumire la plural. Id like to visit any city in _Europe, especially _London. Mi-ar placea sa vizitez orice metropola din Europa, in special Londra. Avem o exceptie cunoscuta de oras in fata caruia punem articol: the Hague. ATENTIE la denumirile intregi ale Americii ( the United States of America) si Marii Britanii (the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland). Alte tari cu articol: the Philippines, the Netherlands 8. NU se pune the in fata numelor de zile, luni, anotimpuri. We never go to work on _Sunday. Niciodata nu mergem la lucru duminica. My favourite month is _July and my favourite season is _summer. Luna mea preferata este iulie, iar anotimpul preferat este vara. ATENTIE: in fata anotimpurilor putem avea the atunci cand acesta inlocuieste pronumele demonstrativ (this, that) In the summer we had our house painted. Vara (asta) am zugravit casa. 9. Se pune the in fata substantivelor precedate de prepozitie: on the table; under the bed, near the supermarket, between the houses, to the dentist etc. ATENTIE! Exista anumite substantive (bed, school, church, prison, hospital etc) care, desi sunt precedate de the, nu au in fata articol atunci cand sunt mentionate ca avand scopul pentru care au fost concepute. I go to _bed at about 11 p.m. (Ma duc la culare la ora 11. patul e facut pentru somn) Your socks are under the bed. (Sosetele tale sunt sub pat. patul NU este un dulap ) She goes to _church every Sunday. (Ea merge la biserica in fiecare duminica biserica este pentru a asculta slujba) She visited the church turned into a historical monument in Venice. (Ea a vizitat biserica transformata in monument istoric din Venetia scopul bisericii este serviciul religios, nu pentru a fi monument).

The children and teachers go to _school in the morning. (Copiii si profesorii merg la scoala dimineata scoala este pentru invatare) He is going to the school to meet somebody. (El merge la scoala sa se intalneasca cu cineva scoala nu se foloseste pentru invatare) 10.Se pune the in fata punctelor cardinale. Timisoara lies in the east. Timisoara este asezata in est

Pentru inceput sa vedem ce inseamna few si little.

Few = putini, putine Little = putin, putina (desigur mai inseamna si mic, insa nu de acest sens ne ocupam noi acum) Daca esti atent, poti observa ca in limba romana putini/putine poate fi folosit DOAR cu substantive numarabile. Ex.: putini baieti; putine fete putin curaj; putina speranta In engleza lucrurile stau exact la fel. few se foloseste pentru substantive NUMARABILE little se foloseste pentru substantive NENUMARABILE Exemple: few oranges = putine portocale few books = putine carti few computers = putine calculatoare few flowes = putine flori etc. little sugar = putin zahar little coffee = putina cafea little gold = putin aur little time = putin timp etc. Singurul lucru care ar putea sa-ti puna probleme in a folosi corect few si little este acela ca in limba engleza exista unele substantive NEnumarabile care in limba romana sunt numarabile. De pilda, in engleza nu se numara: money (bani), advice (sfat), information (informatie) etc. Voi discuta despre substantivele NEnumarabile intr-o postare viitoare.

Am stabilit cand folosim few si little, sa vedem acum care e treaba cu a few si a little. In esenta regula este aceeasi: a few se foloseste pentru substantive NUMARABILE, a little pentru substantive NENUMARABILE. Articolul nehotarat din fata lor, adica a, le adauga un plus de cantitate. Astfel: Few = putini, putine; a few = cativa, cateva Little = putin, putina; a little = ceva, catva Exemple: We still have a few oranges. Inca mai avem cateva portocale. Yes, but there is little coffee left. Da, dar a mai ramas putina cafea. We have eaten few apples so far. Am mancat putine mere pana acum. Have you caught a cold? I think you should drink a little tea. Ai racit? Cred ca ar trebui sa bei ceva ceai. (niste ceai).

LIE [lai] si LAY [lei]

Sunt doua verbe care se confunda frecvent, mai ales pentru ca lay este si forma de Past Simple pentru lie. Problema se complica si pentru faptul ca lie are, de fapt, doua forme de Past (forma a doua) si Past Participle (forma a treia), in functie de sensurile cu care este folosit. Astfel: Atunci cand lie inseamna a sta intins, a zacea el are urmatoarele forme: Lie [lai] lay [lei] lain [lein] Atunci cand lie inseamna a minti, el este considerat verb regulat si, ca urmare, are urmatoarele forme: Lie [lai] lied [laid] lied [laid] Exemple: He is lying on the bed now. (El sta intins in pat acum.) Observatie: -ie final se transforma in -y la adaugarea terminatiei ing. Deci lie => lying She lay in the sun all day long yesterday. (A stat intinsa la soare toata ziua ieri.) My brother has already lain on his favourite sofa. (Fratele meu s-a intins deja pe canapeaua lui preferata.) Dont be taken in by his words! He usually lies. (Nu te lasa inselat de vorbele lui! De obicei minte.) He has lied me many times so far.

(M-a mintit de multe ori pana acum.) To lay inseamna a aseza, a pune (ceva) jos. Formele sunt: Lay [lei] laid [leid] laid [leid] Jenny is laying the table this moment. (Jenny pune masa in acest moment.) Her mother laid the table yesterday. (Mama ei a pus masa ieri.) Her sister has just laid the plates and the cutlery on the table. (Sora ei tocmai a asezat farfuriile si tacamurile pe masa.)

Dac observm natura, putem constata c toate creaturile caut un adpost i l apr. Psrile i construiesc cuiburi, alte animale au gaura lor, vizuina lor, culcuul lor, teritoriul lor, etc. i se lupt dac un alt animal ncearc s le ia locul. Fiecare fiin a primit deci de la natur dreptul de a poseda un domiciliu care s-i aparin. Este valabil pentru lumea vizibil ca i pentru lumea invizibil. Fiecare spirit are, de asemenea, un loc care i este rezervat n spaiul infinit. Fiecare creatur spiritual ocup un loc delimitat i protejat de anumite vibraii, de anumite culori sau de o chintesen particular, un domeniu unde cel ce posed vibraii contrare nu poate veni s provoace perturbaii. Acolo unde locuiete un Iniiat, nici un spirit ru nu are dreptul s intre. Un Iniiat poate interzice intrarea n locuina sa a acestor spirite folosindu-se de simboluri, prin care le amenin cu acea sau acea pedeaps dac nu respect interdiciile. Astfel, muli amplaseaz o pentagram deasupra uii. i cnd vrea s fac o ceremonie magic, o mare munc spiritual, cnd trebuie s invoce entitile divine, un Iniiat rezerv un loc i l consacr pentru a interzice intrarea spiritelor rele: el aprinde una sau mai multe lumnri, nconjur locul ntr-un cerc, unde nscrie nume sacre, arde esene, i n acest spaiu purificat, are toate condiiile de a lucra. Singurele care au dreptul de a intra sunt entitile benefice,

n timp ce cele malefice rmn n afar, urlnd, ameninnd, i dac ncearc s ptrund ele sunt fulgerate. Acum, vei spune, de ce aprinde un mag lumnri sau fclii? Pentru c nainte de a ntreprinde o munc sacr, o ceremonie magic, el trebuie s cheme lumina. Lumina trebuie s prezideze totul, iar magul care trebuie s fac o ceremonie, preotul care trebuie s spun slujba, aprinde cel puin o lumnare, pentru ca lumina s fie prezent. i atunci cnd lumina este prezent, intunericul este ndeprtat. Magul tie de asemenea c focul este o u care se deschide lumii de sus, pentru c focul reprezint limita ntre lumea fizic i lumea eteric. Prin foc, este mai uor s ai acces la lumea divin. Ct despre cei care utilizeaz lumnrile sau fcliile pentru practicile lor de magie neagr, ei trebuie s tie c comit un veritabil sacrilegiu. Focul, despre care mitologia povestete c a fost furat din Cer pentru salvarea omului, nu trebuie s fie folosit la orice. V spuneam chiar c, atunci cnd trebuie s folosii o lumnare, este preferabil ca mai nainte s o consacrai unei idei sau unei entiti celeste: Mamei Divine, Tatlui Ceresc, Duhului Sfnt, Sufletului Universal, Arhanghelului Mihail ... Astfel, in lumea invizibila, flacra acestei lumnri va forma o barier de lumin n jurul vostru. n locurile in care triesc oameni, milioane i miliarde de entiti vin, pleac, circul, fr ca ei s-i dea seama. Deci, dac nu facei nimic pentru a le mpiedica accesul, creaturile inferioare, gsind ua deschis, pot veni s fure sau pot comite alte stricciuni. Iar voi nu putei s v plngei Justiiei divine, ea v va rspunde: E vina voastr, nu ai pus o pancard: Proprietate privat. Intrarea interzis, sau cel puin o srm subire, n mod simbolic. Dac via voastr nu este ngrdit, nu v mirai dac vi se fur strugurii. La fel, dac inima, sufletul, spiritul vostru rmn deschise celor patru vnturi, fr a fi consacrate, protejate,

nconjurate de o barier de lumin, spiritele intunecate, indezirabilii, au tot dreptul de a intra, au dreptul de a face stricciuni i de a pleca, lundu-v toate comorile. Nu putem s le pedepsim, intrucat propietarul trebuie s-i ia precauii. n acelai fel cum n trecut se protejau orasele i castelele, cu ajutorul zidurilor i anurilor cu ap, la fel, discipolul trebuie s ridice n jurul lui perei, ziduri i fortificaii. Voi facei asta? Nu, rmnei expui venirii i plecrii nepoftiilor, iar apoi v plngei c ai fost prdat sau c v simii trist i nefericit, epuizat. Privii n natur: nimeni nu are ncredere, psrile, animalele salbatice, insectele ridic n jurul lor obstacole, pentru a mpiedica ca cineva s le gseasc i s le captureze. De ce omul este aa de naiv i ncreztor i crede c nici un inamic nu l amenin i c el va fi menajat? Desigur, n plan fizic el este aprat, da, dar n planul invizibil el se indreapta spre cele mai mari pericole. Unii se ntreab cum se face c Dumnezeu a lsat spiritele rului s intre la ei, de ce nu i protejaz ... Ce ntrebare stupid! Dac ei nu se protejaz ei nii, de ce S-i protejeze Dumnezeu? Ei da, sunt reguli i legi care trebuie cunoscute. Omul are toate puterile de a se opune, de a spune nu spiritelor tenebroase, dar dac nu o face, nimeni nu o va face n locul su. Nu depinde dect de voi s facei ce trebuie fcut, pentru a ine la distan entitile rufctoare i s atragei spirite luminoase, spunnd n fiecare zi: Domnule Dumnezeu, Maic Divin, Sfnt Treime, ngeri i Arhangheli, slujitori ai lui Dumnezeu, slujitori ai Luminii, prieteni celeti, toat fiina mea v aparine, venii s v instalai, servii-v de mine pentru gloria lui Dumnezeu i pentru venirea mpriei lui Dumnezeu pe Pmnt. Iat ce trebuie s repetai n fiecare zi. Dac nu o facei, nu v mirai c alii vor fi cei care se vor instala.

Pentru ca locuina voastr s fie protejat, trebuie ca voi, proprietarul, s fii decis s o ncredinai spiritelor divine; din acel moment, spiritele tenebroase, ce s-au furisat fr tirea voastr, sunt obligate s o prseasc. Dar att timp ct le tolerai, ele continu s abuzeze. Totul depinde de voina proprietarului, stpnului casei. Decizia sa este cea care conteaz. ngerii i Arhanghelii nu au niciun drept s vin s se instaleze la noi fr consimmntul nostru, pentru c ei nu comit niciodat vreo violen. n timp ce alii, care sunt nscui sub semnul violenei, nu ezit s se instaleze cu fora. Aa cum spiritele luminii sunt respectuoase i, ca sa intre, ateapt ca voi s le invitai, tot aa spiritele tenebrelor sunt ndrznee i fr respect. Da, ce diferen n atitudinea acestor dou categorii de creaturi! Dar cum fiina uman nu este instruit, ea nu tie cum s acioneze i las s intre diavolii, care se instaleaz i se cramponeaz, n timp ce ngerii rmn n afar spunndu-i: E ocupat, noi nu mai putem intra. ns dac luai chiar voi decizia i v adresai entitilor ceresti, pronunnd aceste cuvinte magice: Iat, eu sunt stpnul casei: dispunei de tot apartamentul, de toate lucrurile, sunt ale voastre, n acel moment, ele devin foarte puternice i ndrznee, se arunc asupra celorlali, care o terg. V revelez purul adevr i trebuie s v strduii s ajungei pn la acest grad de contiin i, n fiecare zi, s pronunai aceste cuvinte de consacrare: Spirite luminoase, dispunei de mine, v dau totul, sunt n serviciul vostru. Putei s adugai i alte cuvinte mai poetice dac vrei, dar n acelai sens adugnd i: pentru instaurarea mpriei lui Dumnezeu pe Pmnt. Da, nu trebuie niciodat s uitm aceste cuvinte: realizarea mpriei lui Dumnezeu pe Pmnt, pentru c, dac nu le precizai, toat fiina i energiile voastre pot fi utilizate pentru alte realizri, pentru alte activiti.

i de ce realizarea mpriei lui Dumnezeu pe Pmnt? Pentru c este sarcina pe care Iisus ne-a lsat-o cnd a spus: Cerei mpria lui Dumnezeu i Dreptatea sa, i mai ales n rugciunea Domneasc: ...vie mpria Ta, fie Voia Ta, precum n Cer aa i pe Pmnt. Prin aceste cuvinte, Iisus a repetat i amplificat, vrnd s raspandeasca in ntreaga omenire, aceast cugetare a lui Hermes Trismegistul: Ceea ce este jos este ca i ceea ce este sus. Afirmnd aceast coresponden ntre sus i jos, Hermes Trismegistul a fondat bazele magiei. Magia nu este altceva dect o comparaie ntre Pmnt i Cer.Iat definiia cea mai veridic a magiei: o munc unde se compar fr ncetare Pmntul i Cerul. Prin aceast comparaie, omul nelege ce munc are de fcut pe Pmnt: s fac s vibreze Pmntul n armonie cu Cerul, s fac s coboare Cerul pe Pmnt ... Instaurarea divinitatii n materie constituie magia divin, teurgia.