Sunteți pe pagina 1din 10

CURS DESPRE TEAMA DE A VORBI IN PUBLIC CURS I Doamnelor, domnisoarelor si domnilor daca as putea avea atentia voastra pentru

un moment... As deveni un vorbitor in public mai bun. "Hommer Simpsons" Vorbitul in public este un lucru pe care-l vedem practicat de mici copii, vedem persoane carora le este groaza de a vorbi in fata altora si colegi (de clasa, de studentie, de servici) care abia asteapta sa fie in centrul atentiei. In toti anii pe care i-am petrecut pana acum pe acest pamanat am invatat ca toti il practicam. Oricat am incerca uneori sa fugim de aceasta "responsabilitate". Inainte de toate, vreau sa definim vorbitul in public. Ca mai apoi sa discutam despre importanta acestei activitati. Cred ca daca realizam importanta vorbitului in public ne va fi mai usor sa invatam, iar la finalul acesteii lectii vreau ca tu sa ai macar un motiv pentru care public speaking-ul este important pentru tine. Asa ca vreau sa te intreb Ce inseamna pentru tine vorbitul in public? Te rog insa sa nu vii cu o definitie de genul Wikipedia: "Vorbitul in public este procesul prin care vorbesti unui grup de oameni intr-un mod structurat si deliberat cu intentia de a informa, influenta sau a bine dispune publicul". Te rog sa gasesti o definitie proprie, oricat de simplista sau banala ti s-ar parea initial. Este important sa fie definitia ta, sa scrii pe o bucatica de hartie ce inseamna pentru tine vorbitul in public, cum il definesti. Spre exemplu, pentru mine vorbitul in public inseamna orice mesaj livrat unui grup de 2 sau mai multe persoane avand un obiectiv stabilit dinainte (chiar daca acesta nu este verbalizat sau constientizat). Te rog sa scrii o definitie personala pe care sa ti-o notezi acum la inceputul unei noi foi de hartie, pentru pastrare. Sa vedem totusi de ce e important vorbitul in public. Te poti gandi la un motiv sau doua? Scrie sub definitie un motiv pentru care cititul in public este important pentru tine. :) Eu m-am gandit la 3 astfel de motive. Principalul motiv este ca mereu vorbim in public , chiar si cei mai timizi dintre noi.
1

Fie ca povestim unor prieteni cum ne-am petrecut sarbatorile, sau ca vorbim in cadrul unei sedinte la birou sau poate sustinem o prezentare in fata colegilor. Poate povestim unor amici ce proiect fain vrem sa facem, sau vorbim la facultate / serviciu cu niste colegi despre planurile pentru weekend, sau pur si simplu povestim despre articolul fain citit pe blogul favorit. Si exemplele pot continua la nesfarsit. Aproape zilnic exista un moment in care vorbim cu cel putin 2 persoane despre... ceva, despre orice :). Indiferent daca ne angajam sau nu intr-un proces de invatare si perfectionare, e important sa realizam ca vom fi nevoiti sa vorbim in public. Oricare ar fi sau va fi meseria noastra. Lumea afacerilor s-a schimbat, modul in care relationam se schimba, scoala se schimba si actul de a vorbi bine in public a fost si este din ce in ce mai cautat, mai important si mai necesar in aceasta lume, partial impersonala, a calculatoarelor. Asa ca vreau sa te las cu o intrebare... Daca stim ca vorbitul in public este inevitabil... de ce sa nu o facem bine? Al doilea motiv este brandingul personal. Si cu toate ca pare un concept nou si in voga acum, este defapt ceva ce facem de la inceputurile societatii. Brandul personal este ceea ce zic si cred oamenii despre tine cand nu esti de fata. Am vazut si cunoscut multi oameni geniali care nu au fost in stare sa se prezinte pe ei insisi. Oameni care nu au fost in stare sa-si transmita mesajul (deseori unic) intr-un mod in care sa captiveze si sa castige adepti. Oameni care inca se mint pe ei insasi zicand: un "produs" bun se vinde singur si astfel cred ca indiferent cum vorbesc ei sau cum prezinta, lumea le va accepta sau le va cumpara ideea. Nu zic ca este usor sa vorbesti in public, zic doar ca satisfactia ce vine din a-ti transmite mesajul, placerea ce vine din impartasirea pasiunii tale pentru un lucru si bucuria ce vine din "munca" bine facuta este imensa. Si face ca toate momentele in care te simti stanjenit sa para nesemnificative. Nu zic si nici nu voi zice vreodata ca e usor, insa stiu ca merita. E un drum fara sfarsit. In momentul in care iti raspunzi la o intrebare, apare alta. In secunda in care ajungi sa inveti cu adevarat o tehnica, apare alta... e un drum pe care ti-l creezi singur. E o meserie si o activitate in care devii mai bun odata cu timpul, odata cu practica, odata cu munca depusa. Iar cand ajungi sa fii cu adevarat bun in vorbitul in public vei putea sa-ti transmiti mesajul intr-un mod in care sa convingi, inspiri si motivezi. Iar aceasta abilitate, pe
2

termen lung te va face un expert indispensabil in domeniul tau de activitate. Un al treilea si ultim motiv pentru care vorbitul in public este important il reprezintadezvoltarea personala . Vorbitul in public se invata practicand. Dale Carnegie - omul cu cea mai vanduta carte despre public speaking din lume si un orator excelent, spunea candva despre relatia dintre carti si invatare: "O carte poate sa-ti aduca valoare, e ca si cum incerci sa inveti sa inoti si o carte iti da sfaturi excelente despre cum sa te comporti in apa. Insa pentru a invata sa inoti, mai devreme sau mai tarziu va trebui sa intri in apa si sa incerci, sa te uzi chiar daca asta te sperie de moarte. Sunt multe costume de baie neudate care arata bine pe malul marii. Dar nimeni nu invata sa inoate doar purtandu-le. Singura cale este sa te arunci in apa". Sumarizand, singura cale de a invata sa vorbesti in public este sa practici. Din fericire, acum ai mai multe oportunitati ca niciodata. Vestea buna este ca in procesul asta vei afla mai multe despre tine, despre mesajul tau si poate chiar despre de ce-ul din spatele lucrurilor pe care le faci. Vei invata sa lupti cu proprii demoni, cu propriile frici, cu propriile limitari si in final vei dobandi mult mai multa incredere in tine. Vei intra intr-un grup exclusivist al omenirii, grupul persoanelor care stiu si le place sa vorbeasca in public. E o lume mai mica decat ai crede, dat fiind faptul ca multi sunt paralizati de frica. Si fix despre asta vom vorbi in urmatoarea lectie, despre frica de a vorbi in public. Lectie in care iti voi zice mai multe despre mine, iti voi povesti care a fost una din cele mai importante lectii pe care le-am invatat in domeniu, si iti voi prezenta cea mai buna metoda pentru a trece peste frica de a vorbi in public. Inainte de urmatoarea lectie insa vreau sa te rog sa iti iei putin timp si sa gasesti un motiv real pentru care vorbitul in public este important pentru tine. Sa detaliezi acest motiv cat poti tu de mult, sa incerci sa afli de ce-ul din spatele motivului. Si daca vrei, te rog sa-mi trimiti si mie un mail cu motivul tau - poate si cu definitia pe care ai gasit-o :). Imi place mult sa citesc lucruri de genul acesta si cred ca m-ar ajuta sa gasesc o modalitate prin care sa te pot ajuta. Este important sa plecam impreuna pe acest drum avand o nevoie reala. Pe care sa putem construi. Pe data viitoare,
3

CURS II Ionela ce faci atunci cand ti-e frica? Unii dintre noi fug, putini se lupta si mai sunt altii care amana, insa toti simtim o frica sau alta, multi vorbitori in public sunt terorizati de acest lucru - pana se urca pe scena. Personal cred ca uneori sunt expert in amanare, mi-a fost si inca imi este frica de acest curs, de ce o sa zica lumea, de cum o sa ma priveasca unii prieteni care fac "asta" de ani de zile si cel mai important - daca o sa fie destul de valoros pentru tine. Din aceste motive am amanat sa-l creez si sa-l lansez. Ce m-a facut sa iau actiune? Sentimentul de pierdere, de vinovatie si de dezamagire a oamenilor care cred in mine si care ma imping din cand in cand de la spate. Mi-am tot zis ca imi sunt mie dator sa incerc; sa trec peste frica care m-a paralizat, care m-a impedicat sa iau actiune si sa devin vulnerabil, sa fiu sincer cu tine si sa-ti arat asa cum sunt: cu bune, cu rele si cu un mesaj de transmis mai departe. Toti fugim de lucrul care ne provoaca frica, incercam sa amanam interactiunea cu el, insa uitam ca frica este in proportie de 98% o inchipuire, un scenariu apocaliptic al propriei minti pentru a ne pastra in parametrii actuali. Frica in societatea actuala este in mare parte un mecanism al homeostaziei. Homeostazia este termenul stiintific pentru ceea ce numim noi in limbaj comun zona de confort. Practic, noi functionam in niste parametrii stabiliti si fiecare dintre noi are un normal propriu, in momentul in care facem ceva care ar putea schimba starea actuala a noastra, intervine o rezistenta, pe numele ei homeostazia. Ne este frica de vorbitul in public pentru ca ne schimba, iar pentru homeostazie nu trebuie sa existe schimbare - chiar daca ea este, de fapt, o schimbare pozitiva. Ne va fi frica chiar daca odata cu abilitatea de a vorbi in public putem deveni mai prosperi, putem influenta sau putem motiva oamenii dragi din jurul nostru. Din punctul meu actual de vedere, frica e un lucru bun. Atunci cand iti este frica inseamna ca evoluezi. Asa ca daca iti este frica de a vorbi in public bucura-te de asta! Daca ti-e frica sa vorbesti in public inseamna ca ti s-a prezentat o oportunitate de
4

crestere. Mi-e frica de momentul in care nu o sa-mi mai fie frica. De momentul in care nu o sa mai am emotii inaintea unui speech. De momentul in care nu o sa mai simt nevoia de a ma duce la toaleta inainte, pentru a ma privi in oglinda si a-mi spune ca sunt aici pentru ei, pentru public si orice s-ar intampla atata timp cat imi transmit mesajul e ok. Frica e un lucru bun pentru ca iti arata ca faci lucrul potrivit. Frica este deseori ca o busola personala, iti poate arata drumul pe care sa-l alegi, lucrul pe care sa-l faci. Cu cat iti este mai frica de el cu atat mai repede ar trebui sa-l faci. In momentele in care esti intr-o dualitate, cand nu stii ce sa alegi, te poti baza pe frica pe care o simti pentru a-ti arata calea. Raspunsul la dualitati este simplu - mergi spre lucrul de care-ti este cel mai teama. Sa-ti dau un exemplu: Lucrul de care-mi era cel mai frica cand vine vorba de vorbitul in public s-a dovedit a fi lucrul care m-a ajutat cel mai mult. Imi era frica de respingere, aveam cosmaruri inaintea unui speech ca as fi huiduit. In momentul in care, intr-un amfiteatru din ASE, am fost huiduit de peste 200 de persoane am crezut ca am murit, pot sa jur ca mi-a stat inima. Eram in picioare pe catedra promovand un ONG. Cineva, mai mult in gluma imi spusese ca daca te urci pe catedra o sa te poata vedea toata lumea si toti o sa te asculte. Mi s-a parut un sfat bun asa ca "zis si facut". Am intrat in amfiteatru, am intrerupt profesorul, i-am cerut voie daca pot sa promovez ong-ul respectiv - m-am urcat pe catedra si am inceput sa vorbesc. Totul mergea bine pana cand profesorul respectiv a facut un comentariu. In secunda urmatoarea iadul s-a napustit asupra mea sub forma de huiduieli si ironii de genul "uite si maimuta aia in fata", "duceti-va ba sectantilor de aici" si alte nebunii de genul acesta. Eram aproape sigur ca a doua zi oriunde as privi in facultate as vedea ba un afis sau o pancarda prin care sunt luat la misto, ba un grupulet de oameni care arata cu degetul spre mine si apoi rad. Nu a fost asa, in zilele ce au urmat mai multi oameni au venit si m-au incurajat. M-au felicitat pentru curaj si mi-au ca ei nu ar fi putut face asta niciodata. Au fost si unii care au facut misto si altii care mi-au zis ca le-a parut rau ca nu am putut sa termin ce aveam de zis, astazi ii tin minte doar pe cei din a doua categorie.

E amuzant, am fugit mult de lucrul asta cat am putut, ma ingrozea la propriu si realizez ca e momentul care ma ajutat cel mai mult in dezvoltarea competentei de public speaking. Daca e sa trag linie, e evenimentul prin care a inceput sa-mi placa sa vorbesc in public, am inteles ca orice s-ar intampla nu o sa mor si ca oricat de "tare" as comite-o acum - nu va fi la fel de rau ca atunci. Da, a fost greu sa trec peste. Insa pe termen lung m-a ajutat enorm, pentru ca de atunci am inteles ca vorbitul in public e despre ceilalti, e despre mesajul pe care vrei sa-l transmiti, e despre respect si printre ultimele lucruri e despre performanta ta ca speaker. Cred cu tarie ca prea multi se concentreaza prea devreme pe ultima parte, mai important e sa ai mesajul, sa ai pasiunea, sa molipsesti oamenii cu pasiunea ta pentru subiectul respectiv. Sa te identifici cu lucrurile pe care le zici, nu conteaza ca tu vorbesti despre... sinuciderea ca boala psihologica - trebuie sa te identifici macar cu o parte din mesaj, sa ti se para tie fascinant. Apoi va fi mult mai usor sa transmiti asta. Acum ca am vorbit atat de mult despre frica, am repetat de atat de multe ori cuvantul asta... ramane o intrebare fireasca: CUM SCAPI DE FRICA? Nu scapi! Cum inveti sa treci peste ea? Cum inveti sa construiesti pe baza ei? Sunt doua mari posibilitati din punctul meu de vedere, care se "intrepatrund" mult. 1. Inveti sa iubesti mesajul pe care vrei sa-l transmiti mai departe. Literalmente trebuie sa te indragostesti de mesajul pe care vrei sa-l transmiti, de asta recomand sa vorbesti la inceput despre pasiunile tale, despre tine... :) Am auzit candva o fabula care se potriveste cu ceea ce vreau sa sugerez aici. Era un barbat ce avea un caine, intr-o zi acesta s-a asezat cu una dintre labute pe un cui si a inceput sa schiorlaie de durere. Aproape ca ziceai ca-l taie cineva la cat de tare scheuna. Un prieten vine in vizita la acest tip si-l intreaba ce a patit cainele, de ce scheauna atat de tare? Barbatul din poveste ii spune acestuia ca s-a asezat cu labuta intr-un cui si ca-l doare...
6

La care prietenul sau il intreaba stupefiat, de ce nu il ajuti? Stapanul ii raspunde relaxat... Cand o sa-l doara suficient de tare o sa se ridice singur. Cand o sa te doara ca nu-ti transmiti mesajul mai departe, cand o sa te doara ca nu poti motiva si influenta prietenii din jurul tau, cand o sa te doara ca nu poti sa-ti transmiti mai departe misiunea personala..o sa inveti. Dupa cum spune proverbul romanesc - Nevoia e mama invataturii. La aceasta as mai adauga un lucru. Va trebui sa inlocuiesti daca-urile negative cu daca-uri pozitive. Deseori, in momentul in care ne este frica, ne spunem in gand: "Daca o sa ma fac de ras?" "Daca o sa ma blochez?" "Daca o sa uit sa zic ceva", acestea ar trebui sa le inlocuiesti cu daca-uri pozitive. De genul: Daca o sa pot sa-mi transmit mesajul mai departe? Daca o sa ma ajute cineva din sala? Daca o sa schimb viata cuiva din public? Daca o sa motivez 3 persoane? Daca o sa imi placa mult? Si asa mai departe... :-) 2. Ataca frica treptat. A doua modalitate este sa infrunti aceasta frica printr-un proiect cu multi pasi intermediari. Spre exemplu, prima oara doar participi la un eveniment in care se vorbeste in public, recomand o comunitate de practica, e mult mai sigur pentru inceput. Apoi oferi feedback speakerului - iti spui parerea ta sincera despre discursul lui, eventual il si feliciti pentru curajul de vorbi. In timp, iti pregatesti discursul, pana cand intr-o zi il sustii. Apoi sustii altul si inca unul si tot asa pana acaparezi cat mai mult timp pe scena. Pe masura ce vorbesti in public - natural o sa te apuci sa citesti despre aceasta arta, involuntar ajungi sa citesti carti despre vorbitul in public, carti despre designul prezentarilor, carti despre body language. Te uiti la speech-uri celebre si incerci sa vezi ce anume din ce fac speakeri respectivi ti s-ar potrivi si tie, atentie nu zic sa copiezi cap coada - zic doar sa iei si sa adaptezi la tine, sa modelezi. Se aseamana cu orice arta, in care meseria in marea ei majoritate - se fura.

Studiezi, adaptezi, aplici, imbunatatesti, pana devine parte din tine. Nu e nici o cale usoara, sau vreo pastila care sa te poata face un bun vorbitor in public va trebui sa devii pe calea cea grea, asa cum o fac toti - studiind si practicand. Ai avantajul ca astazi ai mai multe resurse la indemana ca niciodata... Si imi cer scuze ca nu pot sa iti dau un raspuns minune, pot doar sa te incurajez sa-ti accepti aceasta frica, sa te provoc si sa iti spun sa te indragostesti de mesajul tau si apoi sa invatam impreuna cum transmitem mesajul mai departe. Pentru ca din fiecare discurs sustinut inveti. Asadar iti doresc la cat mai multe speech-uri geniale!
CURS III
Salut Ionela

Vreau sa iti povestesc astazi despre cea mai importanta lectie pe care am invatat-o despre constructia discursurilor si in general despre public speaking. Sunt multe lucruri pe care am invatat sa le fac automat, unele o sa ti le povestesc in cursurile urmatoare, insa niciunul nu a avut un impact mai mare si nici nu este mai simplu fata de... "Seteaza-ti un obiectiv pentru discurs". Printre primele intrebari pe care le adresez unui client, sau unei persoane pe care o ajut cu discursul se afla: Ce vrei sa obtii cu speech-ul asta? Nu iti vine sa crezi cat de multa lume nu isi seteaza nici un obiectiv pentru discursuri si in momentul in care isi seteaza unul este de genul "Sa ma aplaude lumea la final" ; " Sa nu ii plictisesc" ; "sa termin prezentarea in timpul acordat". Deseori, in procesul de coaching revin cu o alta intrebare: "Cu ce vrei sa ramana oamenii din public la finalul speech-ului?" Eventual si "Ce vrei sa faca dupa speech?". Brusc toata dinamica intalnirii se schimba, odata ce iti formulezi un obiectiv clar, realist de atins si pozitiv incep sa iti vina idei valoroase despre ce ai putea sa faci, sau sa zici pentru a-ti atinge acest obiectiv. Resursele devin usor de gasit in acest mod, pentru ca poti purta conversatii cu prietenii, cu specialistii la care poti ajunge, poti consulta carti si in general poti cauta informatii. Iar creierul tau te va ajuta sa-ti raspunzi la intrebare. Intr-un fel, stiu ca te asteptai la lucruri mai complicata de la cursul asta: De genul stai
8

drept, priveste publicul fix in ochi, foloseste inflexiuni in voce si nu conteaza daca nu ai mai vorbit niciodata in public, trebuie sa o faci. ACUM! Cred cu tarie ca in public speaking ar fi bine sa faci multe lucruri ce tin de bunul simt, insa cum am invatat de-a lungul timpului, bunul simt nu este o practica comuna. Avem astazi mult mai multa informatie in jurul nostru, cu toti stim 80% din lucrurile pe care ar trebui sa le facem pentru a deveni speakeri mai buni, pentru a deveni persoane de succes, pentru a ne trai visele. Din pacate asta nu inseamna ca si practicam lucrurile respective. Insa, probabil cel mai simplu sfat pe care-l poti primi pentru un discurs este acesta: Trebuie sa stii foarte clar ce vrei sa obtii prin speech-ul respectiv ! Insa cati ne luam cel putin 10 minute sa stabilim clar ce vrem de la un speech si ce vrem sa faca oamenii din sala dupa? De obicei ne concentram pe ceea ce vrem sa transmitem, pe cum o sa aratam noi in fata celorlalti, ne concentram pe ce parere o sa aibe publicul despre noi. Despre orice ar fi vorba in speech-ul tau e important sa ai un obiectiv clar stabilit si sa fii constient de el inca din planificarea discursului In momentul in care stii obiectivul o sa poti improviza, o sa poti descoperi citate de impact pe care sa le folosesti, o sa iti reamintesti povesti personale ce au legatura cu scopul discursului. Cred cu tarie ca multi speakeri trag de timp, bat campii aiurea si incearca sa improvizeze pe moment pentru ca nu isi seteaza un scop bine definit. Si daca e sa ramai cu un singur lucru dupa aceste 7 lectii, as vrea ca acesta sa fie: "Orice speech as avea imi promit ca imi voi seta un scop clar, simplu si ecologic. " Vreau sa iti prezint pe scurt o metoda pentru a-ti stabili scopuri cand vine vorba de vorbitul in public, alta in afara de celebrul SMART - pe care o poti folosi cu succes. Metoda se numeste PEPSI si reprezinta un acronim, o serie de cerinte pentru un obiectiv bine stabilit:

Pozitiv Formulat
Orice obiectiv trebuie sa fie formulat pozitiv, intrucat creierul nostru nu intelege negatia, ori de cate ori spui ca NU vrei sa faci un lucru, subconstientul intelege ca vrei sa faci acel lucru. E mult mai usor sa te focalizezi pe ceea ce vrei sa obtii, pe ceea ce vrei sa faci si sa doar sa fii constient de ceea ce nu vrei.

Ecologic
Obiectivul tau trebuie sa fie unul ecologic - asta inseamna ca nu trebuie sa-ti doresti sa faci rau altcuiva prin obiectivul tau. Orice obiectiv pentru un speech trebuie sa nu faca rau "ecosistemului" in care activezi prin asta ma refer - sa nu faci rau salii, publicului, etc. in P ropia posesie / posesiune Obiectivul pe care-l setezi trebuie sa depinda de tine, nu poti sa iti setezi un obiectiv de genul "Sa ma iubeasca Xsulescu" pentru ca in acest caz ar trebui sa vorbesc cu xsulescu si nu cu tine. Obiectivul trebuie sa fie al tau.

S peecific Senzorial
La orice obiectiv pe care ti-l setezi trebuie sa-i atasezi o senzatie, pe care o vei simti atunci cand iti atingi obiectivul. In momentul in care imi ating obiectivul o sa ma simt invingator, faptul ca voi avea un speech bine construit

Intentia pozitiva
Obiectivul trebuie sa aibe o intentie pozitiva, intentie care de obicei are atasata un pret. Pentru orice obiectiv va trebui sa fii dispus sa platesti un pret, pretul poate reprezenta numarul in ore investit in pregatirea discursului. Foloseste-te de aceste ghidaje pentru fiecare discurs si vei avea un obiectiv bine stabilit in jurul caruia poti sa iti construiesti un speech extraordinar. Data viitoare vom vorbi despre cum iti organizezi discurs-ul.

10