Pamintul-corp cosmic 1. Masa si densitatea - determina existenta invelisului geografic. 2.

Gravitatea terestra - impreuna cu energia solara determina dinamica atmosfere i, circuitul apei in naturi. 3. Magnetismul terestrii - apara natura vie de actiunea nimicitoare a plasmei so lare si a radiatiei cosmice. 4. Caldura interna a pamintului - reprezinta una din sursele energetice care inf luenteaza procesele sifenomenele din invelisul geografic. Pamintul efectueaza o rotatie deplina in jurul axei sale in 23 ore, 56 min,4 sec avind o directie de la W spre G. Principalele 3 dovezi: 1.Experienta lui Foucault, 2.Devierea corpurilor in cadere liberi, 3.Traiectoria satelitilor. Patru consecinte: a.Variatia temperaturii aierului in 24 ore, b. Succesiunea zilelor cu a noptilor, c. Turtirea Pamintului la poli, 4.Devierea corpurilor ce se misca pe orizontali datorita fortei lui Coriolis. Miscarea de revolutie este miscarea Pamintului in jurul Soarelui ce se realizeaz a in 365 zile 6 ore, 9 min, 9 sec, cu o viteza de 30 km/sec pe o orbita in forma de elipsa Principalele 3 dovezi: 1) la 22 iunie razele solare cad perpendicular pe Tropicul de Nord ziua solstiti ului de vara in emisfera de nord se stabileste cea mai lunga zi. in emisfera sud ics - invers. 2) In 22 decembrie razele solare cad perpendicular pe Tropicul de Sud ziua solst itiului de iarna. In emisfera de nord se stabileste cea mai lunga noapte, in emi sfera sudica - invers. 3) la 21 martie si la 23 septembre nrayele soarelui cad perpendicupar pe ecuator , deci ambele emisfere primesc aceiasi cantitate de lumina se stabileste ziua ec hinoctiului de primavara si de toamna corespunzator. Patru consecinte: a. Inegalitatea zilelor cu a noptilor. b. incalzirea inegala a suprafetei Pamantului, datorita unghiului diferit de inc alzire a suprafetei Pamintului pe parcursul anului. c. Formarea si alternarea tmpurilor, se realizeaza datorita incalzirii inegale i n cursul anului a suprafetei Patmintului d.Formare zonelor de caldura. Litosfera 1. Rocile de origine detritica s+au format in rez dezagregarii fizice a altor ro ci magmatice, metamorfice, sedimentare- sub actiunea apelor atmosferice, apelor curgatoare ghietii, vintului. 2. Rocile de origine chimica - se formeaza prin depunerea substantelor coloidale cristalina din solutii intr-un mediu apos - Iacuri, lacune, golfuri marine puti n adinci etc. Exemple- ghipsul, anhidrida, silvina3. Rocile organice s-au format in urma depunerii ramasitelor de organisme vegetale , si animale. EX calcare, creta. in NW Pacificului are loc procesul de coliziun e, insotit de o degajare mare de energetica Aceasta larindul sau contribuie la d ezvoltarea seismismului si a vulcanismului activ, in urma acestor 3 procese ave m in regiune procesul de de continua cutare, cutremure de pamint, vulcani activi . Valea de rift se formeaza in urma despicarii scoartei terestre in lungul dorsale lor oceanice formand o vale adinca pe unde in atmosfera iese magma care prin rac ire devine scoarta bazaltica. Dorsale oceanice cu rift se numesc ridge sau de tip atlantic. Cu timpul rifturile se acopera cu lava si dispare, deci dorsala ramine fara o valemediana numinduse Rise" sau dorsale de tip pacific.

Cimpia eate suprafata continua, intinsa, plana si putin ridicata. Altitudinile n u intrece 200-300m. Vaile nu au verswanti ci numai maluri. Deosebim cimpii de ac umulare (Marea Caspic B, Marile Cimpii Chineze) ce se formeaza ce se formeaza in urma acumularii materialului in sectoarele mai coborite ale scoartei terestre, si cimpii de erozine. (Cimpia Europei de Est) ce se fomeaza in urma actiunii de erodare a agentilor exogeni. Masivele montane sint suprafete extrem de reduse in raport cu lantul muntos, sin t izolatesi provin de obicei din reinaltarea unor resturi de munti vechi (hercin ici). Au inaltimea de 1000-1500m. Marginile cad brusc spre yona joasa "fara a av ea unitati intermediare de tipul dealurilor". Exemplu - Masivul Central Francez. Factorii de formare a alunecarilor de Pamint sunt l. Relieful accidentai care impreuna cu structura geologica a versantilor consti tuiti din alternante de straturi de roci permeabile (nisip, pietris) dispuse pe straturi impermeabile (argile ,marne) constituie suprafata de alunecare pentru s traturile situate de-asupra. 2. Vegputtia - favorizeaza sau nu echilibrul natural al versantilor. 3. Apa - fara participarea careia aceste procese nu pot avea loc. Apele provenit e din ploile lente, din Topirea inceata a ghetarilor infiltrindu-se in sol si ro ci contribuie la imbibarea substratului cu apa si marirea masei, ceea ce conditi oneaza producerea alunecarilor 4. Activitatea practica a omului supraincarcarea versantilor in urma diferitor co nstructii si aparitia surparilor. Masurile: 1. Construirea drenurilor de evacuare a apelor din corpul de alunecare. 2. Consolidarea vcrsan|ilor prirr impadurire. 3) Aratul transversal al versatilo r etc. ATMOSFERABilaniul radiativ- reprezinta diferenta dintre energia radianta primita si cea pierduta. Se exprima prin formula - B= (S'+D+A) - (R+T) unde S radiatia directa. D- radiatia difuza. A- radiatia atmosferei, R-radiatia reflectata. T- radiatia t erestra. Daca radiatia radianta primita este mai mare decit cea pierduta B este pozitiv s i are loc incalzirea, cind B este negativ are loc racirea. Pamintul in suma are B nul. in caz contrar are aven loc incalzirea sau racirea lui.In urma aglomerari i aerului la lat. de 30-35 grade are loc miscarea descendenta a lui ceea ce cont ribuie ca in ambele emisfere sa apara doua zone subtropicale de presiune inalta . gradientii barici sunt orientati spre minima ecuatoriala. Ca urmare a influen tei fortei Coriolis curentii de aer se vor deplasa dinspre NE spre SW in emisfer a nordica si invers in emisfera sudica. Aceste vinfuri regulate caracteristice t roposferei inferioare din zona intertropicala sunt numite alyiee. In cazul musonilor de vara: 1. Vinturile bat dinspre ocean spre uscat, adica de la presiunea atmosfericaridi cata spre cea scazuta, cauza principala fiind faptul ca oceanul se raccste mai g reu decit uscatul si prin urmarepresiunea atmosferica este aici mai ridicata. 2. Vinturile aduc timp posomorit, cu precipitatii abundente. Temperatura aerului este ridicata, in cazul musonilor de iarna, dat fiind faptul , ca uscatul se raceste mai repede decitoceanul si prin urmare aici presiunea at mosferica este mai ridicata, directia vinturilor este inversa, adica : 1.Vinturile bat dinspre uscat spre ocean. 2.Vuiturile aduc timp senin, lipsesc precipitatiile atmosferice. 3.Temperatura aerului este scazuta. a) Influenta brizei de zi este redusa (pe 8-12 km) de la tarm. Musonul are o inf

luenta si o raza de actiune mai mare, determina clima unei muri regiuni, b) Durata unei brize de zi este de 8-12 ore, durata musonilor de vara este de lu ni. c) Nu intotdeauna brizele de zi sunt insotite de precipitatii atmosferice, muson ii de vara aduc precipitatii uniforme si bogate. Ploaia se formeaza din picaturile de apa (in urma condensarii vaporilor de apa) cu d. de 0.5-5mm ca rezultat al cresteri picaturilor mari pe seama celor mici pr in difuzie. Zapada sunt precipitatii solide (provenite in urma sublimarii vapori lor de apa) alcatuite din cristale hexagonale fine de gheata ramificate stelar s au neramificate, marimea si forma carora depinde de conditiile de sublimare. Gri ndina - se formeaza exclusiv in norii ce contin multa apa la trecerea fronturilo r mici. in conditiile de sublimare sau inghetare a apei, pe granulele de gheata initiale, incep sa se depuna o serie de straturi concentrice de gheata transpare nta si opaca. Astfel apar granulele de grindina. Dimensiunele boabelor de grindi na cresc in functie tic durata si intensitatea curentilor convectivi care lc-nu deplasat de repetate ori pe verticala in nori si in diametru ele cresc de la 5-5 0 mm. Hidrotfera Sub influenta radiatiei solare de pe suprafata oceanelor si a marilor apa trece in atmosfera in forma de vapori, in urma condensarii apa sub forma de precipitat ii cad pe suprafata oceanului. Astfel are loc circuitul local oceanis unic. Dato rita incalyirii suprafeei de uscat in atmosfera se evapora mari cantitati de apa sub forma de vapori, care condensindu-se se intorc la suprafata uscatului sub f orma de precipitatii atmosferice Astfel are loc circuitul local continental(mic) . Apa provenita din precipitatii in domeniul continental urmeaza diferite cai o parte in urma scurgerii de suprafata nimereste in Oceanul Planetar, alta parte se infiltreaza in scoarta terestra formind scurgerea subterana, care apoi ajung e la mari si oceane. O anumita cantitate de apa se evapora din nou in atmosfera. Astfel are loc circuitul mare sau universal a apei in natura. Datorita arcuitul ui apei are loc schimbul de substanta si energie de pe o suprafata pe alta. Mareele - este fenomenul de ridicare si coborire a nivelului apelor in regiunea tarmului. In largul oceanelor mareele se manifesta prin miscarea apei pe vertica la, iar in regiunea tarmului apa se misca si pe orizontala. Inaintarea poarta de numirea de flux, retragerea de reflux. S-a constatat, ca in decurs de 24 ore se inregistreaza 2 fluxuri si 2 refluxuri, cite un flux max. si unul min. odata la 14 zile. Aceasta miscare ritmica este cauzata de forta de atractie a Lunii. Soarelui exercitata in timpul rotatiei Pamintului in jurul axei sale si de misca rea de revolutie a lui. in timpul fluxului valurile ating 3-4m, rareori 15-20m. Raspindirea maredor pe S. Oceanului Planetar este in functie de pozitia Lunii fa ta de Pamint, de relieful fundului si configuratia bazinului.Conform temperaturi i apei curentii maritimi se impart in calzi, reci, neutri. Cei calzi au lemperat uramai ridicata decit a apei in regiunea care vin. Cei reci -invers au temperatu ra apei mai scazuti decit a apei in regiunea care vin. Curentii neutri au temper atura apei egala cu a apei in regiunea care vin. Factorii: a) influ-pozijiei geografice unde iau nastere ; b) influenta vinturilor (alizeelor, musonilor etc.) ; c) miscarea de rotatie a Pamintului ; d) alimentare diferita a lor cu apa. Exemple de - curent cald Golfului, de curen t rece - Perului, neutru Curentul Ecuatorial de Sud. Principalele doua cauze ce determina debitul mare al apei fluviului Amazon pe pa rcursul anului sunt regimul alimentar (pluvial) datorita climatului ecuatorial s i subecuatorial cu precipitatii abundente si precipitatii uniforme pe tot parcur sului anului prin care trece riul. Prezenta reliefului de cimpic ce-i da aspect de mare, unde ambele maluri concomitent nu pot fi vazute. 3 surse de alimentare a r. Nistru sunt: pluvial, nival si de la apele subterane. Cotele maxime a nivel

ului apei in riu de la sfarsitul lunii mai inceputul lunii iunie sunt conditiona te de principalele doua cauze - pcrioada ploilor torentiale din aceasta perioada si topirea zapezilor ce se resimte inca in luna mai si contribuie la revararea de la sfirsitul primaveri. Cele doua cauze contribuie si la ridicarea nivelului apelor subterane la suprafata care contribuie la aparitia cotelor maxime a nive lului apei in nu. 1. Revarsarea riurilor primavara - cauzate de topirea zapezilor. 2. Viiturile de vara cauzate de ploi torentiale 3. Scaderea brusca a nivelului apei cauzate de evaporarea intensiva in timpul ve rilor secetoase. 4. Scaderea nivelului apei in riuri iarna - datorita cantitatii reduse de precip itatii in timpul iernii. 5. Scaderea nivelului apei in riuri - datorita scaderii nivelului apelor subtera ne in verile aride. Principalele trei surse de alimentare a r.Nil: a) pluviala, adica precipitatiile primite in reg izvorului din zona ecuatoriala, b) afluenti cu debitele lor bogate (Nilul Albastru, Nilul Alb), c) apele subterane. Deci Nilul izvoraste in zona cu cele mai abundente precipita tii atmosferice, in cursul mediu cind Nilul pierde apele din cauza evaporarii se alimenteaza de la afl sus numiti traversind totodata yone cu bogate res subter. l. Cauza salinitatii neuniforme a l. Balhas. Partea de W are riuri ce se varsa -aici si aduc cu sine apele dulci, in partea de E nu se revarsa riuri mari. In Partea de E este situata intr-o clima mai secetoasa cu evaporare mai intensa. 3. Partea de W este mai adinca -Lacul Balbas este ingustat printr-o strimtoare ce nu permite libera circulatie a apei. Numeroasele lacuri din NW Cimpiei Europei de est sunt : 1. rezulurui evaporarii mici fata de cantitatea mare de precipitatii (pina la 80 0mm) si infiltrarea slaba a apei prin rocile cristaline. 2. S-au format in perioada de glaciatiune in depresiunile spalate de ghetari apa rute la topirea masivelor de ghetari si stocarea apei. Exemple Ladog 1. Roca-. Rocile de la scoarta terestra fiind supuse dezagregarii se faramitesza in perticule mici participind la formarea solurilor. 2. Clima, diferentele de temperatura conditioneaza dezagregarea si favorizeaza dezvoltarea factorilor ce participa la descompunerea resturilor vegetale si anim aliere din sol. 3. Vegetatia si lumea animala, dupa pieirea lor sunt descompuse de catre microor ganisme si transformate in humus. 4. Timpul geologic, un strat de sol cu grosimea de un cm pe o s neteda de relief se formeaza pina la lOOani. 5. Factorul antropic, schimba compozitia solului (prin introducerea ingrasaminte lor, pesticidelor). 6. Relieful, in dependenta de altitudine se formeaza zonalitatea verticala a sol urilor. Zonele naturale. Zona padurilor de conifere din Asia datorita continentalitatii climei atit plant ele cit si animalele sunt nevoite sa se adapteze la variatiunile mari termice (i ama este rece si uscata datorita influentii anticiclonuiui siberia -vara este ca lda si ploioasa). Din aceste motive aici apare zada, se intilneste molidul, cedr ul. Dintre anim se cunosc jderul, ursul brun- animale adaptate la fel la conditi ile variate din punct de vedere al regimului de calduri si umezeala. Atit animalele cit si plantele din padurile de foioase din Europa sunt adaptate la caracterul climatic temperat mai blind. Predomina cringurile de fag care mai la est sunt inlocuite u carpen si stejar adaptate la variatii termice mai mari si

prec mai reduse. Dintre animale adaptate la aceste conditii cunosc cerbul nobil , caprioara, pisica salbatica. Plantele din zona climatica temperata a secetelor sunt nevoite sa se acomodeze l a variatiuni termice si conditii cu insuficienta de umezeai! (secetoase). De ace ea vegetatia aici este prezentata prin plante ierboase, mai ales graminee rezist ente seceta. Ele au radacini lungi si ramificate, frunze inguste ce permit un co nsum rational al umezelii. La nordul stepelor se intilneste un bogat amstec de d iverse ierburi. La sud - se intilncsc aglomeratii xerofile - paius, negara, peli n. Aici predomina rozatoarele - adaptate la conditiile secetoase ca - lastarii, soarecii de cirnp. Regiunile ocupate de aceste paduri se caracterizeaza prin veri calde si uscate s i ierni relativ blinde si umede. Frunzele tari este o adaptare catre conditiile aride din perioada calda a anului, pentru a se micsora evaporabilitatea. Aici cr esc stejarul de piatra, maslinul salbatic Dintre animale - scorpionul, broasca t estoasa rezistenti la conditiile secetoase a verii si blinde a iernii.29Aici pla ntele sunt nevoite sa se adapteze la uscaciunea aerul, adica cantitatea insuficie nta de precipitatii atmosferice si temperaturi foarte inalte. De aceea plantele au radacini adinci, ramificate, rezistente la secete si pentru a absorbi apa din adincimi, au frunze mici si inguste iar deseori transformate in spini. Exemplu - velvicia ce are H 50 cm, dar 2 frunze cu lungimea de 3 m. Ea atinge virsta de 150 ani La fel adaptat catre aceste conditii este si spinul camilei. Animalele a comodate la conditiile climatice, habiteaza in vizuini, s-au se ingroapa in nisi p si se pot limita in consumul apei, fiindu-le suficienta doar apa pe care o con tin plantele din regiune. Exemple - numeroase rozatoare, sacalul, antilopa. Datorita succedarii sezonului uscat cu cel ploios in savanele africane are loc p redominarea grammeolo;-inalte printre care se inalta pilcuri de arbori ca baobab ii, saldmii africani. Pe masura reducerii perioadei ploioase vegetatia devine ma i xerofita (predomina invelisul ierbos cu culoare galbena), odata cu ploile . cr esc furtunos ierburile mustoase si se desfac frunzele de pe arbori. Datorita tcs stor conditii si deci si aconditiilor de hrana bogate animalele specifice africa ne sunt girafele, zebrele, rinocerii etc. Clima uniform calda pe parcursul ariului, cu mici variatiuni sezoniere si lunare , cu abundenta de umezeala favorizeaza dezvoltarea unei vegetatii deosebit de bo gate. Padurile aici sint foarte dese. cresc in citeva etaje si sunt extrem de va riate dupa componenti, de la speciile de palmieri (de ulei) pina la ferigile arb orescente etc. La fel este variata si lumea animala adaptata la mediul arboricol - variate specii de mamifere cataratoare (cimpanzeu, lenesii), se mai intalnesc si copitate pitice cum ar fi cerbul african, antilopa pitica etc. 1. Unitatea fi integritatea - fiecare component si parte structurala a invelisul ui geografic se dezvolta dupa legile sale proprii, insa datorita interactiunii d intre ei are loc formarea unui sistem unic si integral. De aceea orice schimbare a unei parti structurale duce cu sine Ia modificarea intregii sisteme. Spre exe mplu, cresterea cantitatii de dioxid de carbon, modifica bilantul radiativ inten smctnd "etectul de sera", deci clima sufera o incalzire, iar aceasta poate provo ca topirea ghetarilor care poate contribui la ridicarea nivelului Oceanului Plan etar, cele din urma vor schimba zonalitatea faunei si florei etc. 2. Zonalitatea care reprezinta succedarea unor fasii alungite de la ecuator spre poli in directie latitidinala orientate in lungul paralelelor. Repartitia zonal a a energiei solare determina o distributie a energiei termice, ceea ce contribu ie la caracterul repartinei zonale a lumii animale, lumii vegetale, solurilor. 3 . Azonalitaiea este produsul ocomogenitatii create de procesele tectonice, seism ice, vulcanism. Adica de relief, care prin etajarca sa provoaca o etajare climat ica, care atrage dupa sine etajarea florei, faunii, solurilor.

Harta politica a lumii. Modificarile Intervenite pe harta politica a Eoropei dup a anul 1989 sunt legate de revolutiile de catifea (democratice, fara varsari de singe) in fostele tari socialiste care au dus la demontarea regimurilor totalita re comuniste la restabilirea democratiei si reintoarcerea la economia de piata.: Astfel: 1. n 1990 dispare de pe harta politica Republica Democrata Germana ca rezultai al unificarii Germaniei. 2. ncepind cu luna decembrie 1991 a 'incetat sa mai existe U.R.S.S. in locul care ia s-au format 12 state suverane (3 - tarile baltice au devenit suverane in 1990 ). 3. Fosta Iugoslavie s-a divizat in 5 state - Slovenia, Croatia, Bosnia si Herteg ovina, Macedonia si Noua Iugoslavie - in componenta Serbiei si Muntenegrului. 4. in 1993 Cehoslovacia pe cale pasnica s-a impartit in doua tari suverane - Ceh ia si Slovacia. a. Germania: O importanta vadita o are vecinatatea Germaniei cu tarile puternic dezvoltate multe dintre, care fac partedin Uniunea Europeana (Danemarca Olanda, Belgia, Luxemburg, Franta, Austria). Cele mai dezvoltate regiuni industriale ale Germaniei se afla chiar in vecinatatea celor mai industrializate regiuni ale Fr antei, Belgiei ceea ce contribuie la stabilirea legaturilor directe de productie . b. Germania are o asezare geografica foarte favorabila sub raportul cailor de co municatii terestre, maritime, fluviale, aeriene. Germania, se afla ta intretaier ea celor mai importante cai terestre de comunicatii. Germania are iesire la M. N ordului si M. Baltici prin care trec cai maritime de importanti mondiala (portul Retierdam), canalul Rehin - Main- Dunarea Germania are iesire la M. Neagra iar prin strimtorile Bosfor sa Dardanele - la M. Mediterana avind acces la bazinele petroliere din Orientul Apropiat si Africa de Nord. c. Datorita gradului nalt de industrializare a tarii resursele naturale in speci al metalifere au fost epuizate, ceea ce-i creeaza Gernaniei mari cheltuieli pent ru importarea lor. Dispune de resurse sale de carbune. (baz- Rhur ai Saar), cu t oate acestea petrolul si gazele naturale se importa. 1. Deoarece hotarele terestre ale Chinei coincide cu unii din cei mai inalti mun ti de pe Terra, aceasta impiedica intr-un fel intretinerea legaturilor economice cu tarile vecine. 2. O importanta mare o are iesirea larga in Oceanul Pacific ceea ce-i da posibil itate de a intretine legaturi cu diferite regiuni si state ale lumii. 3. Conditiile si resursele naturale sunt foarte diverse sr variaza de la o regiu ne la alta. China ocupa un loc de frunte in lume dupa rezervele de carbune super ior, min.de fier, mangan, metale colorate (in munti), rezerve de petrol si gaze naturale (NE), sunt imense resursele de apa potabila, si m.ii dispune si de prie lnice soluri si condin'i agroclimaticc situate preponderent in est si nord-est. India 1. In partea de nord datoriti celor mai inalte sisteme muntoase si in nord-vest datoriti desertului Thar. India intretine slabe legaturi cu tarile vecine terest re. 2. Iesirea largi catre Oceanul Indian prin care trec in prezent caile maritime d e importanti internationala, joaca un rol insemnat In mentinerea legaturilor com erciale cu tarile di Orient si Occident. Prin India trec importante cai maritime aeriene ce leaga Europa cu Asia si Australia. 3. India este una din cele mai bogate tari din lume in resurse naturale (dispune de mari resurse de carbune, min.de fier, mangan metale pretioase, colorate, pet rol). Una din cele mai mari bogatii ale ei sunt si resursele agroclimatice. Clim atul musonic si solurile fertile permite obtinerea a cite 2-3 recolte pe an.I. Nordul si NW Italiei se invecineaza cu tarile puternic dezvoltate multe dintre c are fac pane din Uniune Europeana (Franta, Austria), de aceea si cele mai dezvol tate regiuni industriale ale Italiei (triunghiul industrial) se afla chiar in ve

cinatatea celor mai industrializate regiuni ale acestor (ari ceea ce contribuie la stabilirea legaturilor directe de productie. 2. Iesirea larga in bazinul M.Mediteraniene (fiind un stat peninsular) Italia ar e iesire direca catre caile comerciale internationale si catre regiunile bogate in resurse naturale mai ales a Africii de Nord si a Orientului Apropiat. 3. Italia este slab asigurata cu resurse subsolice, .v/ind doar zacaminte neinse mnate de carbune inferior si metale colorate ta nord, de aceea economia tarii se bazeaza mai mult pe importul materiei prime. Italia dispune de conditii prielni ce agroclimatice cei permite sa cultive o gama variata de culturi tipice zonei t emperate si subtropicale. Cu toate acestea ea isi asigura problema alimentari do ar cu 75% din necesitatile sale fapt conditionat de relatiile latifundiale exist ente mai ales in sudul tarii. Japonia - un stat ce se intinde pe un arc de insule ceingreuneaza rel economice interne, hoterele tarii sint scaldate la V de m japonieila la E o.PacificCe dete rmina o flota puternica, comert ext bine dezv cu statele Asiei si Americii N. Ja ponia este situate departe de tarile puternic industrializate din Eurona si Am d eN si efctuarea lag economice necesita cheltuieli mari suplimentare inclusiv lip sa vecinilor terestri. Pe de o parte ea e situata avantajos in raport cu tarile bogate in resurse minerale(China, tarile Asiei E Australia, Rusia). Dezv virtigi noasa a economiei statelor recant industrializate ii ofera japoniei pite de desf acere. Japonia este o tara muntoasa. Cimpiilemai favorabile pantru repartizarea economiei si populatiei sint situate la litiral si ocupa1/3 din supr insulelor. Conditiile agroclimatice sint variate din cauza intinderii mari a arcului de in sule, dar favorabile in ansamblu p-u dezv agriculturii(2 recolte/an) Japonia est e saraca in resursa naturale, cu exc padurilor(2/3 dinS tarii) si a riurilor cuu n mare potential hidrografic.Dispune de >rez de carb inf cupru,var 1. Romania se invecineaza cu mai multe state - Ucraina, R. Moldova, Ungaria cu o ec onomie de tranzitie avind legaturi economice mai putin avantajoase, cu toate ace stea unele din aceste stat dispun de importante rosurse de materie prima (Ucrain a - carbune, minereu de fer, Ungaria - bauxita s.a). 2. Fiind situata in centnil continentului faciliteaza dezvoltarea cailor de transport. Prin M.Ncagra si str .Bosfor si Dardanele tara are acces la petrolul si gazele naturale din Orientul Apropiat si Africa de Nord, iar iesirea la Dunarea faciliteaza intretinerea lega turilor economice din centrul. W si N Europei (prin Canalul Rhin-Main-Dunarea). 3. Tara dispune de un potential natural bogat. - subsolul ei contine petrol, gaz e naturale, minereu de fer, resurse forestiere, variate resurse agroclimatice. ONU - este o organizatie economica mondiala scopul si activitatea careia este or ientata spre rezolvatreaintereselor tuturor tarilor membre (55 tari membre) a ei . in cadrul ei functioneaza o serie de institutiispecializate (18), ce urmaresc rezolvarea diverse problemei: alimentare de dezvoltare a ramuriloenergetice, ind ustriale, turistice etc. NATO - coalitie militara a tarilor occidentale, SUA, (sediul Brussel) orientata spre apararea intereselormilitare a {arilor membre. Fondul Monetar International- cu sediul in Washington urmareste scopul de acorda re a creditelortarilor membre ale ONU. Uniunea Economica Europeana - este o grupare de integrare economici in Europa ap aruta in cadrumai multor etape de dezvoltare economica, dar in denumirea noui fi inteaza din 1993 si include in sine 3 momente calitativ noi: introducerea in 199 3 a cetateniei unice a comunitatii Europene, formareacomunitafit politice, forma rea comunitatii economice si valutare (euro.). OPEK - a fost fondata in 1960 de catre 13 Jari in curs de dezvoltare membre a ei si au avut scopul dea nationaliza resursele petroliere de importanta mondiala, fapt ce a permis majorarea preturilor cuciteva ori la petrol pe piata mondiala.N

atalitatea inalti, mortalitatea scazuta, deci sporul natural inalt. Respectarea politicii de retinere a cresterii populatiei conform lozincii "O fam ilie un copil": Sporirea impozitelor pentru fiecare al doilea sau al treilea cop il nou-niscut. Politica strategici la etapa initiala de incadrare a fortei de munci si restabil irea economiei nationale. 2. Prezenta fortei de munci disciplinate, calificate si ieftine (muncitorii japo nezi primeau salarii mult mai mici decit colegii lor din tarile din Europa si SU A). 3. Achizitionarea in masa a inovatiilor tehnice (licente, brevete) din alte tari dezvoltate si implementarea lor operativi in productie. 4. Cheltuielile minime pentru intretinerea armatei (conform constitutiei ele nu pot depasi 1% din venitul national al tarii). 5. Importul masiv de materii prime si combustibilul ieftin pina la mijlocul anil or 70, transformarea lor in productie finita la livrarea acestora pe piata mondi ala. 1. SUA bazin Apalasi 2.Marea Britanic Baz-Yorkshirc 3.Franta- Masivul Central Francez 4. Germania- haz. Rhur, Saar 5. Polonia- baz-Sileziei Superioare 6.Cehia-baz.Brno Indicele de aprovizionare cu terenuri arabile in Canada este mai mare decit indi cele mediu ropndial, deoarece numarul de populatie scazut in pui contribuie la m arirea acestui indice, ia China, dimpotriva, numarul de populatie destul de mare precum si spatiile limitate (Marile Cimpii Chineze) a terenurilor arabile scade evident indicele de aprovizionare fata de cel mediu mondial. Agricultura moderna: Poarta un caracter inalt intensiv, Parcul de tractoare s|ma sini este numeros si divers, Se utilizeaza pe larg automatizarea, mecanizarea, c himizarea, Predomini sectoruTzootehnic, Predomini marile companii si gospodarii fermiere care practici munca salariatilor. Agricultura traditionala: Poarta un c aracter extensiv, Parcul de tractoare si masini este limitat sau lipseste, autom atizarea, mecanizarea, chimizarea lipsesc, Ponderea zootehniei este modesti, Pre domina o varietate mare de relap'i agrare Oatifundiale, feudale, de trib, capita liste) l. Datorita climatului temperat maritim st de tranzitie in Franta se cultiva une le din cele mai mari recolte de gnu. Prezenta climatului subtropical mediteranea n in SE {arii permite cultivarea plantelor aromatice, maslinului, citrice. 2. Altitudinile nu prea mari favorizeaza in Franta la dezvoltarea pomiculturii s i a viticulturii. 3. Principalele ramuri : cresterea cerealierelor (a griului 1 loc in Europa) si a strugurilor de poama (II loc dupa Italia) 1. Climatul musonic impreuna cu irigarea favorizeaza obtinerea recoltelor de 2-3 pe an in aceasta tara incea mai mare parte a peninsulei India. 2. Bariera celor mai inalte lanturi muntoase din partea de nord a Indiei avorize aza la caderea unei cantitati enorme de precipitatii atmosferice, care asigura l a cultivarea unei game variate de culturi agricole din regiune. 3. Principala ramura a fiotehniei - cultivarea orezului, bumbacului. 1. Transportul aerian - s-a dezvoltat ca cel mai rapid, modem, universal mijloc de transport. El asiguratransportarea medicamentelor, metalelor pretioase, produ se agricole scumpe si usor alterabile. 2. Transportul maritim - a favorizai- cresterea capacitatilor navelor maritime, automatizarea lui in operatiunile de incarcare - descarcare. 3. Transportul rutier - patrunde in locurile mai greu accesibile permite mai ope

rativ de a tiansporlapasagerii la distanta, acest tip de transport a favorizat l a perfectionarea autostrazilor si a parcului deautovehicule in tarile inalt dezv oltate. Monitoringul reprezinta un tii mediului atit ecologic e sub influenta proceselor ui cu scopul elaborarii de sistem de observari, control si supraveghere a calita cit si social. Se evidentiaza tendintele de dezvoltar naturale si antropice ti pronosticul evaluarii mediul recomandari pentru ameliorarea lui.

Cauzele agravarii : 1. Sporirea natalitatii ti micsorarea mortalitatii in (arile in curs de dezvolta re. 2. Geografia productiei de produse alimentare nu coincide cu geografia consumulu i lor. Solutionarea: Promovarea reformei agrare indreptate spre lichidarea vechi lor forme de proprietate si relatii agrare in tarile in curs de dezvoltare, folo sirea pe larg a realizarilor tehnicii si stiintei, mecanizarea, automatizarea, a meliorarea terenurilor agricole, sporirea productivitatii biologice a marilor oc eanelor etc. Cauzele decalajului dintre nivelul diferit de dezvoltare este in primul rind leg ata de inapoierea economicaa (arilor in curs de dezvoltare datorita nivelului sa u colonial de dezvoltare pina nu demult si mai este agravata si de cresterea dat oriilor continue fata de tarile, inalt dezvoltate pentru procurarea masinilor, u tilajelor, produselor alimentare. Cu parere de rau, veniturile de pe piata de de sfacere a productiei lor de monocultura nu pot acoperi aceste datorii. Decalajul in dezvoltare este atit de mare, incit va trebui sa participe citeva generatii iregi l lichidarea ichidarea lui. Solutionarea: acestei probleme in primul rind prevede transformari social-econom ice profunde. Pentru aceasta este necesara stabilirea unei noi ordini economice pe piata internationala in care relatiile dintre aceste doua tipuri de tarisa fi e echitabile. Dezvoltarea economiei nationale sa aiba loc cu ponderea insemnata a industriei, iar agricultura sa poarte un caracter comercial, multiramural de d ezvoltare. Litosfera Roci magmatice: Dupa comp ch. Acide(riolitul), Neutre(trahitul) Bazice(labradori tul) ultrabazice(piroxinitul). Dupa loc de formare: Inrtuzive, granitul, Efuzive , bazaltul. Roci metamorfice: Sisturi cristaline (Gnais, filit), Roci masive (Marmor a, cuartit ), 1. Riuri de tip ecuatorial - au un debit mare in decursul anului si se alimentea za cu apeie ploilor r. Amazon 2. Riuri de tip tropical - se caracterizeaza prin scurgere slaba. Predomina alim entarea pluviali mai mult in timpul verii Amudaria 3. Riurile de tip subtropical se alimenteaza preponderent iarna din apele ploilo r- Pad 4. Riuri de tip temperat, se alimenteaza de pe urma topirii zapezii si din apele ploilor. 1. 2. 3. 4. 5. r. r. r. r. r. Amazon- regim de alimentare pluvial ; Dunarea - regim de alimentare pluvial si nival ; Obi- regim de alimentare nival ; Chang Jiang- regim de alimentare pluvial ; Dariing- regim de alimentare pluvial.

1. lacuri tectonice Baikal 2. lacuri glaciare - Lacurile montane. Geneva 3.lacuri vulcanice - Sf.Ana 4.lacuri de baraj natural - Rosu

5.Lacuri relicte- Aral Harta Dolitrci a Statele inalt dezvoltate si industrializate 1. Grupul celor 7 : SUA, Japonia, Germania, Franta, M. Britanie, Italia, Canada si Rusia 2. Tari mici inalt industrializate din Europa darile Europei de Nord si Centrale 3 Tari recent industrializate - Coreea de Sud, Taiwan. Hong Kong, Singapore Slaielo in curs de dzvoltare 1. Tari cu un nivel relativ inalt de industrializare - Brazilia, Mexic 2. Tari cu un nivel mediu de dezvoltare - Siria, Egipt 3. Tari cu un nivel scazut de dezvoltare - Niger, Ciad 4. Tari inapoiate - Gana, Kenya Clasificarea statelor dupa numarul de locuitori 1. Peste 100 mln. locuitori - China, India 2. 50- 100 mln. locuitori - Mexic, Germania 3. 10-50 mln. locuitori-Argentina, Chile 4. 10 mln. locuitori si rnai putin Estonia, Republica Moldova Clasificarea statelor dupa marime 1.Tari cu o suprafata de mai multe de mln.krn.patr.- Rusia, Canada 2.Tari cu o suprafata de sute de mii de km.patr.- Franta, Spania 3.Tari cu o suprafya mica de citeva mii sau zeci de mii km.patr- Austria, Republ ica Moldova Dupa gradul de asigurare cu resurse naturale 1. Tari ce dispun di un complex de resurse naturale de importanta mondiala (Cana da, SUA) 2. Tari care dispun de una sau doua resurse naturale de importanta mondiala (Ira n, Irak) 3. Tari care dispun de resurse naturale de importanta nationala sau regionala (M area Britanie, Fran a) 4. Tari slab asigurate cu resurse naturale (Japonia. Republica Moldova) Tari monarhii 1.constitutionale-Japonia 2.absolute - Arabia Saudita Tari - republici 1.parlamentare (Republica Moldova) 2.prezidentiale (Rusia) Tarile dupa pozitia geografica 1.tari intracontinentale - Cehia, R.Moldova 2.tari maritime - SUA, Germania Clasificarea resurselor naturale dupa origine 1.Resursele minerale (minereul de fer) 2.Resursele funciare (solul) 3.Resursele acvatice (apa potabila) 4. Resursele bioloice (padurile) 5 Res agroclimatice (asigurarea cu caldura si umezeala a plantelor) 6. Resursele (de la plancton si peste pina la petrol si gaze naturale) Migratiile dupa durata: l. permanente 2. pendulare 3. sezoniere 4. nomadizmul meridional

Nomadismul de desert migratiile dupa motiv: 1. spontane 2. economice 3. fortate 4. de repatriere 5. politice Industria combustibilului si a energeticii: 1 industria carbunelui; 2. industria petrolului; 3 .industria gazelor naturale; 4. industria de producere a energiei cleciritc la CTE; 5. industria de producere a.energiei electrice la . Industria de producere a energici electrice la CAE Industria de 1. industria 2. industria 3. industria 4. industria 5. industria echipament: de producere a mijloacelor de aeronautica; electrotehnica constructiilor utilajelor industrial; transport; si electronica; navale.

Industria chimica: 1. industria mineralelor; 2. industria chimiei anorganice; 3. industria chimiei organice; 4. industria de prelucrare a materiilor poliincre; 5. industria celulozei si hirtiei; 6. industria petrochimica; 7. industria cauciucului sinteiu S.industria chimiei fine Industria ingrasamintelor chimice Industria usoara: 1. industria Unii; 2. industria matasii naturale; 3. industria inului; 4. industria tricotajelor si confectiilor; 5. industria de incaltaminte; 6. industria blanurilor. Industria alimentara: 1. industria laptelui; 2. industria carnii; 3. industria zaharului; 4. industria uleiurilor vegetale; 5. industria vinicola. Subramurile zootehniei: 1. cresterea vitelor comute mari; 2. cresterea vitelor comute mici (ovinele) ; 3. cresterea porcilor (porcinele) ; 4. cresterea pasarilor (avicultura) ; 5. cresterea viermilor de matase (sericicultura) ; 6. Pescuitul.

Subramurile fitotehniei: 1. cultivarea cerealelor; 2. cultivarea plantelor tehnice; 3. legumicultura; 4. pomicultura; 5. viticultura; 6. cultivarea plantelor furajere. Sfi: Sase forme ale relatiilor economice internationale: 1. comertul exterior; 2. exportul de capital; 3. colaborarea tchnico-tiiinpfica dintre tari; 4. construirea in comun a obiectivelor mari economice, industriale, agricole; 5. relatii financiar bancare; 6. prestarea serviciilor. Deci, pe platforme sunt sectoare unde cuvertura sedimentara are o grosime relati v mica si fundamentul cristalin este situat aproape de suprafata cum ar fi anitc liza Voronej unde se afla AMK. De obicei zacamintele minerale de petrol si gaze naturale se formeaza pe cimpii. Insa cazuri cind aceste zacaminte sunt amplasate in legiunile premontane ale mu ntilor. Cauza este ca uneori in periferia regiunii de geosinclinal are lor acumu larea depozitelor carbonatice ori caustobolice. Ca exemplu ne te servi zacamintele de petrol din regiunea premontana transcarpatica in formarea desertului Thar un rol deosebit il joaca altreele care aduce aerul tropical u: cat y care daioriia insolatiei puternice cauzate de starea* luciclonala de aici ele sunt foarte usca te si fierbinti. Iar "bariera orografica" a muntilor Himalaya, podisului Deccan si podisului Iran ce separa totalmente acest sector al ferrci de influenta masel or oceanice. Cauza principala ce a determinat media anuala mai mica a precipitatiilor atmosfe rice in Estul Africii, in zona Ecuatorului in raport cu teritoriile situate mai spre W sunt alizeele (aerul uscat tropical continental) ce traverseaza ast terito riu. Datorita maximei barice de aici, cauzata de.miscarile descendente la aceste latitudini are loc insolatia puternica si clima devine superarida, iar seceta d evine absoluta ce se mai accentua-.?;! -,i vmuirilc salbatice continentale ce ba t aici. in partea de W a latitudinilor indicate datorita maselor oceanic c-.- : V v.n-i }\ a influentii curentilor oceanici precipitatiile atmosferice sunt bogat e. Caracterul sezonier al precipitatiilor din Estul Asiei este determinat de batere a vi-.i. . : , iK.fn..:tr. musonice ce apar in urma diferentelor de presiune atm osferica cauzate de incalzirea diferita a u;c,u ! . .--,.',!." vara si iama. De ace ea in timpul musonilorde inrna, atunci cind bat musonii dinspre uscat precipii.,:-:!^ ;; toario reduse, in timpul masonilor de vara, presiunea atmosferica fiind mai ridicata pe ocean, comliiione^/.a miscarea aerului spre uscat, aducind preci pitatii bogate. Factorii ce au determinat cantitatea medie a precipitatiilor in estul Australiei in raport cu partea ci vestica sunt: 1. Influenta maselor de aer oceanice ce aduc precipitatii in timpul verii austra le; 2. Prezenta muntilor in toata cafd Australian de Est ce favorizeaza Ia ''umezirea climei"Cantitatea medie anuala mica a precipitatiilor in zona climatica antarct ica este in primul rir.d legata de desfasurarea lenta a circuitului apei si tran sformarilor de fazi aie ei. Aceasta se explica prin faptul ca ea este rezultatul predominarii bilantului radiativ anual negativ care si el este in ultima instan ta produsul albedoului mare reflectat de prezenta permanenta a stratului de ghea ta. De aceea precipitatiile aici constituie 100*150 mm si predomina pustiurile a ntarctice.IL

In Marea Rosie salinitatea este mai mare decit in Marea Baltica deoarece: in Mar ea Rosie evaporatia este mai imensa - consecinta a amplasarii ei in zona tropica la de desen. Cantitatea de precipitatii reduse in Marea Rosie (100-150 mm), fata de 500-lOOOmm in M.uea . 4.in Marea Baltica isi duc apele dulci in cantitati marv.o serie de riuri- Visla , Odcr. .1: e:-:, in Nb.r..v Rosie acest lucru lipseste.Amplasarea industriei usoare in Franta este legala de faplvd ca aceasta ramura traditional este orie n export avind o calitate superi oara si tine cont de schimbarea modei continue pe piata externi. S-a dezvoltarea ej inalta datorii* fortei calificate d munca ti a "gustului estetic" francez si ca urmare .9 c crescinde din partea consumatorului.ifii Amplasarea industriei usoare in China se datoreaza in mare masura prezenjei unei variait; .i prima in dezvoltarea acestei ramuri si 2. Prezenta fortei de munca ief tina si in de ajuns ce des;-: . --.! Dezvoltarea industriei alimentare in Republica Moldova in primul rind este detcr iuinnta de muh bazei de materie prima, prezenta fortei de munci si a pctii de de sfacere a produselor aliment.irc. Agricultura 1SIIn cea mai mare parte a teritor iului SUA conditiile agroclimatice sunt favorabile iri cultivarea asa n "briu de gnu, porumb" etc . Suma temperaturilor active este foarte diferita, repartizata zonal y deci cres;c partea de nord-est (2200) spre sud-si sud-estul tarii (5500 p la Florida), iar o fasie pe litoral se caracterise valori de 7000 C . Precipitati ile Ia fel cresc de la NE spre SE de la 1000mm pina la 2000mm coresp Valorile co eficientului hidrotermic la fel diferit ne indica la posibilitatea cultivarii mu ltitudinclor culturi agi optim se der/olta datorita acestor conditii si in acela si timp si resurse agroclimatice (resursele de ca umezeala sus mentionate). Asa dar, reiesind din cele relatate putem concluziona, ca s.\c sunt favor specializa rea anumitor culturi agricole si anume: cultivarea cerealierelor (in ce priveste porumbul ca detine i, in lume), cultivarea plantelor tehnice (sf.de zahar Ia N si trestia de zahar corespunzatoi la S), legumi pomicultura. Teritoriul Italiei este situat in conditiile agroclimatice determinate de climat ul sur: .--picai medi; Astfel, suma temperaturilor active cresc din partea inter na a peninsulei (3000*) si spre perii-rie atine v -tCOOC. Precipitatiile atmosfer ice scad din interiorul peninsulei st din munti ,'-'"'.ij sji -(500mm).Valorile coeficientului hidrotermic diferit ne indica laj>osibilitatea cultivarii nu-' v . ce optim se dezvolta datorita acestor conditii si in acelasi timp si resurse a groclimatic i-umszeala sus mentionate). Asa dar, reiesind ^jtlkl, cele relatate, putem concluziona v. i specializarea atit a culturilor agricole caracteristice zonei temperate cit si celei tropicale. d_ sp-;ializarea fitotehniei Italiei est e foarte diversificata - de la cresterea cerealeltv c. ' viticultura - pina la c resterea citricelor si a maslinelor. Cu toate acestea, spre regret, Italia aiiir .intare" cu propriile resurse doar 75%, cai-za Oind relatiile b.tirundiale pastr ate in surii.. Romania se caracterizeaza prin prc/.enta multitudinelor resurse si conditii atem peraturilor active cresc din partea de nord dela 1500 spre s;;d ia 3000 iar in e\t run ivalorile de 4000 C. Cele mai multe precipitatii cad pe podisul Tr ansilvaniei si in munti (t>U n/sud si sud-est constituind doar 250mm. Valorile c oeficientului hidrotenruc la fel dih.pt i < , <. u p-j cultivarii multitudi nelor culturi agricole ce optim se dezvolta datorita acestor conditii si in acel a>i timp agroclimatice (resursele de caldura si umezeala sus mentionate). Asa da r reiesind din ccie relata"-conciuziona ca ele sunt favorabile in specializa rea culturilor termofile specifice zonei temperate _ cerealierelor.^mai ales griul si porumbul, cultivarea plantelor tehnice mai ales floarea-soarelm si sfcc la daJLPJ, Resursele climatice din partea Estica a Chinei sunt unele din cele mai optime dm

lune J.-t musonic din regiune precum si a sistemelor de irigatie in perioada ma i secetoasa Suma temperaturi dinspre partea de nord-est (2000e) spre sud-si sudestul tarii , iar o fasie pe litoral se caractenz-a/Jj 6000 "C. Precipitatiile l a fel cresc de la NE spie SE de la 1000mm pina la 2000mm corespunzator?te Jn*ei permite cultivareasud- vesticiValorile coeficientului hidrotermic b fel diferit ne indica la posibilitatea cultivarii multitagricole ce optim se dezvolta datori ta acestor conditii si in acelasi timp si resurse agroclimattce fresi umezeala su s mentionate). Asa dar, reietind din cele relatate, putem concluziona ca ele :sp ecializarea anumitor culturi agricole si anume: cultivarea cerealierelor (in ce priveste griul c.i 'lume), cultivarea plantelor tehnice, in speci.il a bumbaculu i, a trestiei de zahar, cultiv.-ic' <copacului de, cacaocresc invers proportiona l lempeirminior si constituie d-: b 250 t n mm }n desertul Thar, JOOmm-pc pod. D ; 3000,-nm in NE (arii si pina la 12000mm la poalele muntilor Himalaya. evident ca astfel de r. agroclimatice optime peniii! ob|increa a cite 23 recolte pe an la raulte culturi agricole. l)c aceea Intl. specializeaza in cultivarea ceaiului, a rahidelor, (lloc), riuiui. bananelor, orezului (11 loc), tutunului, nucilor de < (IU loc), cauciuc natural, bumbac (IV loc), adica a unei gamo bogaii de culturi iubitoare de'caldurf! ti in mare vi fie umezeala.. Conditiile agroclimatice ale Braziliei sun! pre/entaic prin suma temperaturilor active care cresc di; partea de litoral (6000) spre interiorul (arii (9000). Sumel e precipitatiilor descresc in aceasta directie de la 300i la 2000mm. Aceasta rep artizare a resurselor de caldura si umezeala permite ca Brazilia sa aiba un pou, agroclimatic destul de variat: de la cultivarea cerealierelor, cultivarea plan telor tehnice, pina la cultivarea banan cafelei, portocalelor etc. Fitotehnia Br azilie este in encrai orientata spre export.ULResursele agroclimatice ale Republi cii Moldova sunt destul de optime in cultivarea muliirudinelor cui caracteristic e zonei climatice temperate. Suma temperaturilor active cresc din partea de nord de la 2200 spre pina la 3300. Suma precipitatilor atmosferice descresc de la N (600-550mm)spre sud (500-450mm) .Valc coeficientului hidrotermic (0.6-0.8) indica ca teritoriul tarii cete bine asigurat ce resurse de caldura si slab asigur:: resurse de umezeala. Potentialul agroclimatic al teritoriului Republicii Moldova permite cultivarea cerealiere c ultivarea plantelor tehnice , dezvoltarea viticulturii, legumicullurii, pomicult urii..5. Deducerea concluziilor i baza analizei materialelor grafice Atmosfera: /~Ciclonul este o regiune cu presiune scazuta, --'58?)in care presiu nea scade de la periferie spre centru miscarea aerului fiind convergenta orienta ta in directia inversa acelor de ceasornic in emisfera nordica (si invers in cea sudica).in timpul unui ciclon de vara are loc scaderea presiunii atmosferice, t impul devine posomorii si d:u< radiatiei difuze predominante cauzate de nebulozi tatea mari;a, :cad valorile termice si cad precipitatii ritrr.osfcrki: Andciclonul este o- regiune cu presiune rid! .Ka. in care presiunea creste de la periferie spr centrumiscarea aerului fiind divergenta orientata in directia ac elor de ^/ ?,ceasornic in emisfera nordica (si invers in cea sudica ).in timpul unui anticiclon de iama are loc cresterea presiunii atmosferice, tim pul devine senin usc:i: valorile termice devin foarte scazute. a. Valoarea temperaturilor din lunile de iarna si de vara nu difera simtitor (15 -18 C) c.Cantitatea de precipitatii este repartizata neuniform de-a lungul anului, astf el cea mai mare cantitate de precipit:cad in lunile de vara cu valoarea maxima i n luna august -peste 380mm, iar valorile minimale sunt inregistrate !"!uniledeia rni(IO-20mm) d.Orasul Addis- Abeba este amplasat in zona climatica subecuatoriala, iar cauzel e ce au determinat formar::acestei zone climatice sunt:&astt b%TvSn^^^^de a;-trop icale, ce aduc vreme calda dar secetoasa. 2. un factor ce determina cantitatea mica a precipitatiilor este relieful inalt al pod. Etiopiei, ce este o importam bariera pentru masele de aer umede dinspre oceanul Indian. '

1.Temperatura aerului variaza de la +13C iama pina la +25C. astfel amplitudinele t ermice anuale constituind I2C. Precipitatiile sunt repartizate neuniform pe parcursul anului, insa cu o cre stere neinsemnata a canti(a(ii ^precipitatii in anotimpul de iama (80-130mm), ia r c;a minima in anotimpul de vara (5-10 mm), deci vara este cal;si secetoasa, ia r iama este blinda si ploioasa.t. Or. Alger se afli in zona climatici subtropicala (mediteraneana) iar camele prin cipale ce determina acest t.:declimJsunt:ia.circulatia maselor de aer,.astfel .v ara predomina masele de aer tropjcale.uscate, cu precipitatii reduse, jarJarn^-m asele de r temperate togtte te prtcipiu{ii.=b.Amplasarea in apropierea TropkuKii de Nojrd- astfel temperaturile sunt ridicate pe tot parcursul anului, servir:ca o zorii de trecere de la zona temperata catre cea tropicala.c. Un rol mai neinsemnat il joaca M. Mediicrana si relieful mai inalt din partea ve stica ce nu permite patrunderea liberi a maselor de aer atlantice. l .in lunile iernii australe (VI-VII!) valorile termice ajung pini la +. iar In tim pul verii australe aceste valori sedubleaza constituind +22*C. 2.Precipitatiile atmosferice suni nitel mai bogate iama (100m) ti foarte pu|ine van (10mm), dar in generalneinsemnate pe parcursul anuluk3. Orasul Cape Tovvn este situat in zona climatici tropicala de desen. Cauzele ce au favorizat formarea acestui ;i|de climat sunt a) alizeele ce aduc acrul tropic al foarte cald si uscat. 2. Prezenta barierelor munto :i.;c clin ost cestopeaza patrunderea maselor de ae r oceanice. 3. prezenta curentului rece din partea de vest ce in total contribuie haridizare a de mai departe a climei. l. se constata valori termice ridicate pe parcursul intregului aa De la +28eC in timpul iernii australe pina la +32C in timpul verii australe. 2. in or.Iquiqe aproape ca lipsesc precipitatiile atmosferice, doar uneori in ti mpul iernii australe pot constitui 2mm. 3. Or.Iquiqe se afla in zona climatica tropicali de desert cauzele ce au determi nat acest tip de climat : 1. Prezenta alizeelor. 2. Prezenja curentului rece Peruan 3. Prezenta barierelor muntoase - toti acesti 3 factori au contribuit la aparifi a "Polului ariditatii" de pe glob in aceasta regiune. Analizind climograma orasului Singapore observam o diferenta neinsemnata intreva riatiunile termice iama(26C)sivara(29eC). a. Precipitatiile cad practic uniftot timpul anului, in cantitati foarte mari, r elativ mai multe in perioadaoctombrie - ianuarie (in mediu 200 -250mm-luni). b. Singapore se afla in zona climatica ecuatoriala, cu o cantitate mare de preci pitatii - 3000mm pe an sitemperaturi ridicate pe parcursul anului. c. Clima ecuatoriala se explica .prin amplasarea in apropierea ecuatorului (raze le solare caJ pcrpendicular) undcpredomina calmele ecuatoriale si pozitia geogra fica in apropierea oceanului. l. Se caracterizeaza prin variapuni termice dintre perioada <k iam?. (+1 .5C) si vara (+14C). 2.Precipitatiile sunt practic repartizate urtitorm tot timpul anului, cu except ia lunilor de vara ti cu o creste, c .cantitatii dc precipitatii in anotimpul de foamna. cantitatea rriaxrma fiind inregistrata in luna octombrie (300mm). iarcea minima in anotimpul de vara - luna iunie (80 mm). Or.Sitka se afla in zona temperat-maritima. iar cauzele principale ce determina acest tip de climasunt:a.amplasarea in apropierea oc.Pacific ce determina o clim

a umeda.b.Curentul oceanic cald al Alaskai (Nord Pacificc.Vinturile de vest (oce anice ) ce aduc precipitatii bogated.Muntii Coastei (relativ inalti) - ce partic ipa la caderea precipitatiilor atmosferice in acest ora$.l . Variatiunile termice dintre perioada de iarna si vara constituie corespunzator i n luna ianuarie -t 8C si in luna iulie +26C2. Precipitatiile sunt reduse pe parcur sul anului, cu valoarea maxima a cantitatii de precipitatii in anotimpul de iam a (30-40 mm), tar cea minima in anotimpul de vara (5-10 mm lunar).sunt:a. Amplasarea in zona miscarii descendente ale aerului si stabilirea unei zone cu p resiune maxima.b.Vinturile permanente, alizeele. ce conditioneaza o clima seceto asa. Analizind piramida pe sexe si pe virste a populatiei in diferite grupuri de (ari putem constatarea in stateleindustrial dezvoltate, varstele tinere au o pondere mai redusa si este mai mare ponderea virstci inaintate (peste 65ani), in tarile in curs de dezvoltare situatia este inversi. adica predomini populatia de suti 20 ani. in ce privesteraportul dintre barbati si femei (in ambele tipuri de tari ) m^toate grupele de virsta este aproximativ acelasi. Totxisiexista unele deoseb iri. Desi baieti se nasc mai mult decft fete (in medie cu 5%) si in virsta de 1 5 ani se observa oanumita prevalare a baietilor, din cauza mortalitatii mai mari printre sexul masculin, in rindul adultilor pondereasexelor este aproximativ eg ali si in cadrul virstei inaintate (peste 60-65 ani) predomina sexul feminin, in unele taricu religie islamici durata vietii poate fi mai mare la barbati decit te femei. Aceasta se explica prin conditiile grele detrai. casatoriile timpurii, nasterea multor copii, asistenta medicali ncsatisfacatoare. De aceea si sperant a de viatadifera m dependenta de nivelul de dezvoltare a tarilor, in (arile inal t dezvoltate populatia in se caratcrizeaza pu, mai inalt nivel de trai. iar dato riti salarizarii inalte, serviciul serveste ca o satisfactie si sarbatoare pentr u fi. multi angaja|i si conditiile excelente de via{a ridica si pastreaza "tonus ul" unui mod normal, decent, do in. parcursul vie|ii. in tarile din lumea a trei a situa[ia este inversa, speran|a de viata a carora se reduce doar la gimi ce va fi hrjmitaJamilia astazLdeoarece problema alimentarii este una printre pri-T.ele probleme globale ak ce (ine a fi rezolvata. Foametea, saracia, inapoierea economi ca nu prea mari sperante aduce populatiei <lin larr curs de dezvoltare. Principalele culturi cerealiere in productia agricola sunt griul (28%), porumbul (25%), orezul (20%) principalele tari pmducatoare pentru fiecare cultura sunt c orespunzator: China, SUA. China.lIn exportul statelor inalt dezvoltate si i ndustrializate predomina "masini si utilaje" (45%) si marfuri" (<I5%). In tarile in curs de dezvoltare - "alic marfuri"(45%) si "materii prime minct2.in impor tul statelor inalt dezvoltate si industrializate predomina "alte marfuri" (50%) si "masir.utilaje" (35%). In tarile iri'curs de dexvoltarc - "alte raarfuri"(4 5%) si "materii prime minerale" (353.In (urile inalt dezvoltate si industrializa te cea mai mare pondere a exportului o constituie masini:utilajele pentru tarile in curs de dezvoltare ponderea exportului o constituie materiile prime minerdat orita ramurilor industriale de specializare in cadrul acestor doua sisteme, in c adrul imporpentru ambele tipuri de (ari predomina "alte marfuri" si " masinile s i utilajele", numai ca continutuldifera de la o tara la alta.mponcntclor mediulu i Cauzele ce au determinat utilizarea intensa a zacamintelor minerale metalice sun t: 1. Ritmurile inak-extractie si de consum a zacamintelor minerale metalice odata cu aparitia si dezvoltarea societati: c:mi;nlis!. 2. Asigurarea neuni forma cu resurse minerale metalice a unor regiuni si tari al e lumii. Masurile concreu- J- ;>;cven. epuizarii lor:

1. Trecerea la explorarea zacamintelor minerale metalice mai putin productive, 2. Trecerea ia extr-: lor m conditiile naturale extreme. 3. Elaborarea unor noi tehnologii de inlocuire cu masa plastica sau ccrami:: mul tor minerale metalice cu scopul de a preveni epuizarea'-lor Torentele de noroi sunt provocate di1. Precipitatiile atmosferice abundente, 2. Preziua relie:. accidentat cu versanti abrupti, 3.lipsa sau prezenta unui covor vegetal anual sau slab dezvoltat. Printre cauzei = natura antropica ce Pro4oaca torentele de noroi p-t fi m:miic d efrisarea olantelor multianuale in spe-:.-.! := Padu si aratul transversal a| ve rsantilor. Perspectivele solutionarii crizei -.-iicc in primu! rind prevede utilizarea surselor encro,-netraditionale cum ar fi: utilizarea energiei eoliene, a energiei solare, a izvoarelor subterane fierbinti mare, Deja sunt cunoscute centralele geotermaf e din Islanda, centralele rnarecmotrice din Franta, eo!o-;lcctrice : Danemarca, helioelectrice din Japonia.102 mlrd.tronc / 1.1 mlrdtone (pe an) = 92,7 mlrd. an i. Deci, China va fi asigurata cu resurse de cart.: daca se va extrage in ritmul actual pentru o peridada de 92.7 mlrd. ani.de <;aUZe^Ce au detcrminat utilizare a intensa a resurselor energetice si materie prima sunt: l. Ritmurile ir/. , VI 0nSUm 3 resurselor energetice si materiei prime odata cu apa ritia si dezvoltarea socie:i capitaliste. 2 Asigurarea neuniforma cu resurse naturale a unor regiuni si tari ale lumii. 3. Rezervele limitate ^ ^^U^^-C^P^..M^CnCri:{C de Pveni-qxtini lor: 1. Trecerea la explorarea zacamL ic inlocuire cu masa plastica sau ceramica a multor minerale s au utilizarea surselor iiefradhionalc Importanta acrului atmosferic pentru natura 1. Determina redistribuirea precipitatiilor si ;, 2. Daermma existenta h.drosferei. 3. Contribuie la producerea tuturor fenomenelor meteorologice. Imporernul.im Sursele de poluare a aerului atmosferic inorase sunt:u ravtlet PCntrU V'aia ' a CtiViUtea mUlui: 1. intre(inc Viata * arderea Pe P'ana noastra 2. S' iiravioiete nimicitoare vietii omenesti. 3. Asigiua dezvoltarea biosferei principala sursa de unde st-n orase sunt Intreprinderile siderurgice, energetice - degaja sute de mii de.gaze, cenusa fum Transportul - elimina cantitate mare de poluanti (oxizi de azot. hidrocarburi3. Industria materialelor de constructii - (eliminarea unei cantitati mari de praf) Caile de solutionare: 1. inzestrarea tuturor intreprinderilor si a mijloacelor de transport cu filtre de captare a gazelor si substantelor nocive. 2. Extinderea suprafetelor plantate cu parcuri, cringuri paduri (bradul, plopul) ce ar contribui la purificarea acrului. 3. Educatia ecologica a maselor largi privind protectia bazinului aerian urban.F actorul antropic este cauza, principala care aprovocat"efecftil de seri". Omul prin activitatea sa si .mume prin dezvoltarea intensiva a energeticii cu ut ilizarea unei cantitati crescinde de carbune, petrol, s.a. a contribuit la crest erea dioxidului de carbon care la rindul sau rctinind o buna din caldura terestra a dus la aparitia efectului de sera incalzind atmosfera. De aceea principala masu ra care ar solutiona problema ar fi utilizarea in cantita|i considerabile a surs elor neti aditionale de energie cu restabilirea concomitenta a "plaminilor plane tei" in speci.il a padurilor din briul sudic ecuatorial si subccuatoriai . supra fetele carora au fost sim|itor micsorate in ultimele decenii.In rezultatul accid

entului de la CAE de la Ccrnobil populatia din imprejurime a fost afectata avind urmatoarele urmari: 1. Scaderea imunitatii omului la condip'ile naturale. 2. Afectarea sanatatii prin schimbarile de genotip si cresterea bolnavilor de ca ncer. 3. O buna parte din populatie a fost stresata, fiind nevoita sa-si schimbe locul de trai. Pentru masivele forestiere principalele urmari pot fi reduse ta urmato arele: l. Poluarea radioactiva a masivelor de paduri. 2. Schimbarile de genoiip a biocenozelor. 3. Pierea anumitor asociatii vegetale din imprejurime. In timpul anticiclonuJui datorita timpului linistit, substantele poluante se vor raspindi direct pe onzorjbi. Pe timp de ciclon datorita miscarii aerului conver gent orientat in directia inversa a acelor de ceasornic, ce athse.i este insotit de viteze esentiale vinrurilor, rasp'indirea substantele poluante va fi in toat e directiile dar cu tendin a de ridicare spre straturile superioare ale atmosferei . Cel mai mul: elimina in acrul atmosferic poluanti siderurgia (25,4%). electrocne rgeuca (2-1.6%) si :r..h. : combustibilului. Masurile de prevenire ar fi : inzestrarea tuturor intreprinderilor siderurgice c u filtre de .-v ' gazelor si substantelor nocive. Extinderea suprafetelor-plantate cu parcuri, canguri paduri (brac'ul. 1!> .-"i: contribui la purificarea aerului, i. in locuirea cu scrse netraditionale de obtinere a energiei electric;. 1.Resurse de petrol si gaze naturale - Marca Nordului 2.Resurse minerale (Mn>-Asia de Siid-1-st 3.Resursele biologice- pretutindeni 1.Pescuitul, colectarea algelor 2.Valorificarea resurselor de petrol si gaze naturale 3.Desalinizarea apelor si utilizarea lor in activitatea practica a omului ca apa potabila 4.Extractia concretiunilor feromagneticc si a altor minerale. Cauzele ce au determinat coborirea nivelului cu 20-40 al lacului Arai sunt:; UHI Uvop 1 milHHI rwlni- inmilttl In ramuH l" <*<*. t t 1.Constructia canatului Karacum micsorat cantitatea de apa ale riurilor Sirdaria si Amudaria. 2.Utilizarea apelor nurilor sus numite in irigatie Masurile de prevenire: l. Utilizarea in irigatie a unor ape alternative ca cele subterane spre templu. 2. Folosirea rationala a riurilor Amudaria si Sirdaria 1. Utilizarea ingrasamintelor chimice in agricultura si patrunderea ajx>i in nur i. 2. Aruncarea in apele riurilor a deseurilor reziduale din sectorul zootehnic. 3. Folosirea abuziva a apelor riurilor in agricultura Caile de solutionare: 1. Instalarea sistemelor de epurare a apelor ce se scurg in riu. 2. Educatia ecologica a maselor 3. Interzicerea scurgerii in riu a apelor reziduale Cauzele ce au agravat situatia ecologica a R.Nistru: l Utilizarea ingrasamintelor chimice in agricultura si patrunderea apoi in riuri

. 2. Aruncarea in apele r. Nistru a deseurilor reziduale din sectorul ^ , 3. Folosirea abuziva a apelor riului m agricultura. Caile de solutionare: l. Instalarea sistemelor de epurare a apelor ce se scurg in riu. 2. Educn;ia ecologica a maselor 3. Interzicerea scurgerii in riu a apelor reziduale In conditiile de crestere a necesitatilor de apa in procesul de productie se pro iecte:: tilizare rationala a apei: l. Utilizarea apei inir-un circuit inchis mai ales in objinerea celulozei si a c auciucului si 2. Amplasarea acestor ramuri in apropierea marilor surse hidraulice cu scopul a tcin:"i. apa potabila in regiunile de producere a acestor ramuri. 3. Deoarece otelul efectueaza mai putine cheltuieli in asigurarea cu apa. Obtin erea lui umai deca in apropierea bazinelor acvatice. Importanta nurilor pentru viata omului: l. Asigurarea populatiei cu apa potabila, canalizare etc. 2. Apa folosita in agricultura - irigatie. 3. Sursa importanta de transport - transport fluvial 4. Apa utilizata in industrie - i. metalurgica 5. Sursa de recreatie, de odihna. 6. Pentru pescuit Cu toate ca centralele hidroelectrice suni ecologic curate ele totusi au anumite COMS ru;i.;c .:stipra -inconjiirator. Astfel, activitatea lor modifica regimul te rmic al apei care in consecinta contribi'io !a schimb. -Faunei acvatice . 2. Flore i acvatice 3. Asupra climatului local. Toate acestea modifica mwlii' :ni:i';il d e omului prin modificarea ecosistemelor naturale din apropierea lui. Importanta pudurilor pentru om: 1. Materie prima pentru industria cherestelei, mobilei etc. 2. Funiilor principal de oxigen, necesar pentru supravetuire. 3. Perdelele verzi stopeaza eroziunea solurilor. 4. Serve-ne ca zona recreativa. 5. "inghite" zgomotul. 6. Serveste ca combustibil. Cauzele: l. Defrisarea padurilor pentru lemn destinat exportului (padurile Amazonului) 2. Largirea terenurilor agricole sau a fermelor de vite (rancho) 3. Masurile de solutionare: 4. Conservarea unor suprafete forestiere inlocuirea lemnului ca combustibil cu alte tipuri de carburanti. limitarea volumului de taieri anuale - corespunzator posibilitatilor de crestere olulu! ce contribuie la scaderea fertilitatii iu! in urma tolo:. nerationale. Consecintele eroziunii pentru agricultura sunt: 1. Aratul transversal al versantilor. 2. Ncrespectarea asolamenrului. 3. Cultivarea pe versanti a prasitoarelor. 4. Defrisarea padurilor. Urinarile: Scaderea gradului de fertilitate a solului datorita eroziunii humusului, greu re generabil. Eroziunea poate contribui la scoaterea solurilor din circuitul agrico l.

Hrotectia lumii vegetale in R.Moldova: 1. Defrisarea padurilor. 2. Valorificarea intensiva a terenurilor si nimicirea vegetafiei salbatice. Masurile de solutionare: 1. Educatia ecologica in roasa. 2. Conservarea biodiversititii lumii vegetale. ML Proiectia lumii animale in R.Moldova: l.Vinaml.cxccjiiv Micsorarea ar cal clor vegetale a contribuit la micsorarea lumi'ranimale Masurile de soluponare: Interzicerea periodici sau definitivi a vinarului. Conservarea biodiversititii lumii animale. Cauzele ce duc la form curenti oceanici de suprafata: a. miscarea de rotatie a pamintului(se abat spre st in emisf N sis pr dr in N) b. inturile permanente si periodice ce stabilesc aceeasi directie pe durata anul ui c. diferentele de temperature si salinitate intre doua zone ce comunica d. diferentale de densitate intre doua zone ce comunica Dupa temperature se impart in CALZI SI RECI Cei calzi trebuie sa fie mai cald de cit apa traversata, Cel rece tre sa fie mai rece decit apa. EX: c. cald Golfstream, Kuro-shivo. c. rece Labradorului, Benguelei. Debitul mare a Amazonului sint: a amplasarea in zona climatica ecuatoriala cu ploi abund tot anul(3000 pe an) b izvorul se afla in Anzi, odata cu topirea zap si ghetarilor debitul creste. c afluentii bogati in ape de zona ecuatoriala si subecuatoiala(amb emisf) 3. Surse de alimentare a r. Nistru: a pluviala, b topirea zapezi c apele subterane d afluentii. Cauzele revars in mai iunie: Top zap. Ploi torent. Afluentii sint plini. Eveporare mica 4. sursele de alimentare a r. Nil: a Ploi, b afluienti , c ape subter, d apele l acului Victoria. Nilul este un riu bogat in tot timpul anului, izvoraste din zona ecuatoriala Cu precipitatii bogate. In cursul mediu cind pierde ape prin evaporare il alim a fl In plus Nil traverseaza zone bogate in resursede apa subter. Influenta climei asupra riurilor: a clima influenteaza cantitatea de prec si mar esc debitul(zona ecuatoriala: amazon congo) Evaporarea este legata de to aerului, To infl reg de inghet riului(in temper si subarct apele ingheata de la 2-6 luni), clima determina si revarsarile care in t emper au loc primavara iar subecuat in anotimpul ploios. Clima infl reg sezonier al riului. Reg tropical, ecuat. Clima determina tipul de alimentatie a riului. Temper-mixt, Ecuat-pluvial, s.a. Bilantul radiativ - dif dintre radiatia primita si cedatape un sector al supr te restre. Particul pamintului ca planeta: magnetismul se manif prin atractia corpurilor (a tmosf, om, animale)totodata formeaza magnetosfera careapara natura de actiunea p laznei Saolare si radiatiilor cosmice. Gravitatia are u rol imp in fenom ce au

loc la supr pamintului(eroziuna curg riu, vint) Inclinarea axei sale determina schimbarea anotimpului, succ zi noapte, etc Masa si ens stratificarea rocilor, in litos fiind mai mica spre nucl mai mare pe ntru a tine celelalte str (Masa 5,975?1021tone) Caldura inter a pam: la 100 m T0 creste cu 30, I nucl t= 5000oea inf proce de pe supr terestra preinc leg de dezv a inv geographic- unitatea ri integritatea inv geogr- fiecare Componenta se afla in legatura directa alti componenti (inc clim-top ghet-n apei ) Zonalitatea - ex. In func de asez in zone climatice, in func da clima zon natura le Azonalitatea - repart neunif a reliefului a structurii tectonicepot provocatulb ale zonalitatii ( in munti la poal pad in virf tundra sau ghetari) Asimetria invelisului geogr- repart neunif pe glob a unor complexe mari (contin, oceane) astfel in emisf N pred contin iar in S oceanele. adaptarea pl la conditiile mediului :rez la seceta (mici cu frunzetransf in spin i) Radacini adinci dezv bine ajung in stratul acvifer din adincime Frunzele acoperita cu ceara reduce evap Adaptarea animalelor la mediu : rezistente la foame si sete, adaptarea la temper aturi mari, oscil zi Noapte, pred animale mici, (rozat, reptile) mai active noaptea Schimbarile de pe harta politica: 1. Destramarea iugoslaviei- 1991(Slovenia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Maced onia si noua iugosl (Serb & Muntenegro) 2. Destramarea URSS 15 state- 91 tarile baltice 1989, reunificarea Germaniei 90 Inchiderea CAER (rominia, ungaria s,a)Lichidare sist socialist di S-E Europ(RPSr om) Procesele dinamicii placilor din N-V oc Pacific: Seismul- N-V pacificului se afla in zona de colizune a placilor pacific euroasia tic, la ciocnire (in proc subductie) se elibereaza energie daind nast cutr de pa mint. Vulcanismul- la ciocnirea placilor (dea lungul zonelor de rift si zonele foselor oceanice) apar unele rupturi ale scoartei terestre iesind lavadau nastere unor vulcani (Kliucevscaea sopka, Bezimianaia p-la Kamceatca) Deriva placilor atmosferice: placile se afla in miscare continua pe astenosfa (p rox 18 cm/an) astfel pl Americana se daparteaza cu 2cm/an de cea euroasatica Deosebiri dintre musonul de vara si briza de zi : Miscarea musonului este determ inata de diferentale de incalzire a uscatlui si aerului in timpil anului, pe cin briza dif de tO intre zi si noapte. Musonul <bate de la ocean> si aduce mari ca nt de prec, pe cind briza aduce racoare, vinturi slabe, mai rar ploi. Influenta brizei e mica (1-2 km de la tarm), pe cind muzonul are are o raza de actiune mai mare determinind clima musonica pe supr mari. Miscarea de revolutie- miscarea Terei in jurul soarelui in apr 365 zile 6 ore 9m in pe otraiectorie elipsoidala. Dovezile miscarea de revolutie. variatia to pe parcursul anului(anotimp) zon tem p, subtrop Soarele in miscarea sa aparenta nu rasare si nu apune in fiecare in acelas punct

el va rasari id acelas punct de pe linia orizontului doar dupa un an. Pam ca si celelalte planete se misca in jurul soarelui sub inf f. de atractie(grav) Mome nte caracteristice ale MR : 21:03- razele cad perp pe ecuator echinoctiu 22:06perp pe tropicul de N solstitiul de vara 23:09- perp pe ecuator echinoctiu de to amna 22:12- perp trop S solstitiul iarna. Miscarea de rotatie a pamintului- misc area pe care o face pam in jurul axei Dovezi: devierea corpurilor in cadere libera, devierea corpurilor ce se misca pe Orizontala, Turtirea Terrei, Succesiunea zilei si noptii Consecinte: zi- noapte , turtirea pam lapoli, variatia orei (15o)variatia to(zi-noapt cauzele salinitat ii dif ale apelor lac. Balhas: In V sint riuri dulci pe cind in E nuare afluenti imp, Partea E se afla in z.clim mai secetoasa, cu evap intensa Lacul este ingustat printr strimt ce nu perm circul libera a apei, In V se varsa riuri care traverseaza zone unde sarurile ies la suprafata, partea V este mai a dinca mareele- miscari periodice de ridicare si coborire a apelor (flux 2 reflux 2 in 24 ore) ele sint rez al fortei de atr a lunii(60%) si soarelui(40) Flux maxim ci nd pam, luna, soarele, se afla pe aceeasi linie, afluxul- deviaza dela linie. Precipitatiile se formeaza ca rez al : evaporarii, condens, sublimarii in atmosf apa ajunge prin evaporare, cind to scade vaporii se transforma in condensat (pi cat). Daca to scade sub 0 are loc sublimarea (solid). Ploaia - precipitatii lichide, se formeaza la to >0 din picaturi mai mici ce se grupeaza. Zapada- precipitatii solide, to<0 picaturi-cristale care se grupeaza i n fulgi cu un nucleude condensare Grindina: boabe de gheata ce se formeaza in norii cu multa apa, la trecerea fron turilor reci, in cond de sublimare, inghetare pe granulele de gheata se depun st raturi de gheatatransparenta sau mata. Circulatia apei in natura : Circulatia mare (ocean- vapori- continent), circulat ia mica (ocean- vapori- ocean) Factorii ce infl formarea solului: roca mama(la dezagr rocilor la supref se fari m formind sol), Clima(dif de to participa la dezagr, to > dinsol perm dezv bacte rii ce desc animale si plante) Plante si animale cind pier sind descompuse de mi croorg in humus sau subst organice, microorganismele, Aerul(necesar plantelor si microorg) omul (schimba compozitia solului) timpul geologic Alizeele-vinturi perm, au directia stabila, spre ecuator (NV-SE in emisf N si Di n SE- NV in cea S), ele se formeaza datorita dif de presiune intre latitudinile. Tropicale (tot anul dela tropice spre ecuator, datorita MR deviaza spre V). Rocile sedimentare se clasifica: detritice se formeaza prin distrugerea si farim itarea rocilor de la supr prin actiunea apelor curgatoare, vint, ingh, dezgh si prin acumulare in depresiuni (nisip). Organogene: formate prin depunerea materialului, alcatuite din resturi veget ani male (cochilii, schel calcaroase), sau descompunerea resturilor de pl si anim, a junse la adincimi dif (la to si pres) petrol, carbune, creta. Deorigine chimica sa format prin depunerea subst diz in apa lacurilor, golfuri putin adinci (gips, sare) Cimpiile - sectoare de uscatsau al fund marii, ocean, supr netada si oscilare mi ca a altitudinilor. Ele se suprapun vechilor structuri de platf rigida cu def sl abe tectonice si structura geologica omoloaga (alt med- 200 m) Tipuri de cimpii: aluviale (fluviale) acumilarea aluviilor pe fund de vale (Amaz onului, Misisippi) Eoliene acum de nisip (Sahariene) Maritime (Precaspica). Vaile de rift fracturi alungite ale litosf gigantice (L=mii km l=20-30km)

Tipuri:pe uscatca rez al miscarii scoartei cont (fract euroasiatica sau Baikalic e). In cadrul dorsalelor medio-oceanice(dors Atlantica, Pacifica) alunacari de teren Factorii: relief accidentat(versanti), Prezenta sub stratul superior permiabil a unui str impermiabil, argilos. Precipitatiile atmosferice in comb cu defrisare a. Cutremure de pam si misc tectonice. Omul(despad, aratul versantilor) Masiv montan grupare de munti cu trasaturi comune,avind str tect si geologica un ica, provin din reinaltarea muntilor vechi(Masivul centralFr. Padurea Neagra) Padurile de Conifere adaptari ale pl: predomina arbori rez la oscilatii de to, s i to joase(frunze-ace) Adaptari ale animalelor: Animalele sint mari(au hrana si adapost).Rezistenta la frig. Multe animale hiberneaza(elan, urs, cerb, ris) Paduri de conifere: PL: pad sint reprez prin pl cu frunze cazatoare(oscto,anoti) . Plantele din P de foioase necesita to> si umeditate fiind capricioase la ierni reci si veri secetoase. Au fr mari, sa abs radiatia solara, (fag, carpen, tei, artar). Animale Schimbarea blanii dupa anotimp. Adap dupa anotimp (unele hiber i arna) Pad ecuatoriale: PL: arborii nu pierd frunzele (1 anotimp), Etajarea in lupt p-u lumina(fr mari, lucioase, groase)Ex:palmieri, ficusi, abanos.Animale sint mari (au hrana si adapost) rezistente la to si umiditate mare. Predomina animale ce t raiesc in copaci, si sint adapt semiint (maim, leopard,) Paduri de arbusti si permanent verzi cu frunze tari: arborii au fr vesn verzi (v ara cald si usc, iarna cald umed). Frunzele micisi lucioase(rezist le seceta) un ele pl sint acoperite cu spini.Animale: sint rezistente la seceta, sint mici rep til Savana: PL: din cauza repart neunif a precipitatiilor se formeaza paduri-galerii . Predomina pl ierboase inalte(arbor nu rez la seceta). Unii arbori(baobabul) co lecteaza apa in tulpina, salcimii au coroana in forma de umbrela pentru a lua ma i multaradiatie solara(baobab, salcim ierburi innalte). Animale: animalele sint concentrate linga sursa de apa. Este caracteristica migratia in cautarea hranei, apei cind e seceta. Rezist la to si sete >(leu,bivol) Stepa PL: frunze mici, mod partilor tulpinii, a fr in spini. Predomina pl mici Ierboase cu rad adinci (firuta, negara, paius, barboasa.) Animale rezist la to s i seceta ,napirlirea, sint mici (rozat) iarna cad in hibernare(tistar, popindau , iepur) Japonia - un stat ce se intinde pe un arc de insule ce ingreuneaza rel economice interne, hoterele tarii sint scaldate la V de m japonieila la E o.Pacific Ce determina o flota puternica, comert ext bine dezv cu statele Asiei si Americi i N Japonia este situate departe de tarile puternic industrializate din Eurona s i Am deN si efctuarea lag economice necesita cheltuieli mari suplimentare inclus iv lipsa vecinilor terestri. Pe de o parte ea e situata avantajos in raport cu t arile bogate in resurse minerale(China, tarile Asiei E Australia, Rusia). Dezv v irtiginoasa a economiei statelor recant industrializate ii ofera japoniei pite d e desfacere. Japonia este o tara muntoasa. Cimpiilemai favorabile pantru repartizarea economi ei si populatiei sint situate la litiral si ocupa1/3 din supr insulelor. Conditi ile agroclimatice sint variate din cauza intinderii mari a arcului de insule, da r favorabile in ansamblu p-u dezv agriculturii(2 recolte/an)

Japonia este saraca in resursa naturale, cu exceptia padurilor(2/3 dinS tarii) s i a riurilor cu un mare potential hidrografic. Dispune de rezerve de carbune inf erior, cupru, var. Italia este un stat penins si ins.O mare parte este sit pe insule (Sardinia, Sic ilia) ce ingreuneaza relatiile economice cu regiunile statului, ce duce la izolar ea unor regiuni economice. Amplasarea Italiei in vecinatatea unor state dezv din Europa V si centrala (Elvetia, Australia, Franta) favorizind comertul extern cu aceste state. La N hot cu statele dezv sint barate de inaltele lanturi ale Alpi lor, ce necesita cheltuieli suplimentare in construirea unor tuneluri. Conditiile naturale ale Italiei sint variate, o buna parte a statului are relief fragmentat: la Nord Alpii si m. Apenini cu caracteristicile lor vulcanice, la N cimpia Padului. Clima este continentala, in N cu ierni relativ reci si veri cal duroase iar in centru si S mediteraneana cu veri cald si secetoase, ierni ploioa se si blinde. Italia este relativ slab asigurata cu resurse anturale: res mici de gaz natural, min de fier, polimetale. F bogate sint in res de Mercur, sulf, Marmora. Derine mari resurse de energie geotermala, si riuri cu potential hidroenergetic. China suprafata sa mare a determinat num mare de vecini (13). Insa hotarul cu mu lte state este barat de de lanturi de munti inaccesibili ce impiedica intretiner ea rel economice. Are o iesire larga la o.Planetar se a determinat dezv transp m aritim, avind legaturi cu toate statele lumii. Are vecini variat dezv ceea ce in fluenteaza diferit asupra volumului si caracterului relatiilor economice ale sta tului, cele mai imp fiind cu statele Asiei SE si Japonia, in V se afla departe d a tarm si are ca vecini tari slab dezv. Conditiile nat prezinta variatii mari E si V. Peste 4/5 din suprafata Chinei (V si centru) este acoperita de munti, la E se afla Marea Cimpie Chineza favor dezv agriculturii si populatiei. Conditiile agroclimatice sint prielnice in E (muson ica-cu ploi bogate) si arida in V si NV (des Gobi, Tacli-Macan) Din res naturale ale Chinei deosebim-carb min de fier, mangan, bauxita, cositor, coalin. Sint imense hidroenergetice, mari res apa potabila. Soluri fertile da l a galbenesi rosii la brune si cenusii. Germania este amplasata in centrul Europei, la intersectia celor mai importante cai de comunicatii intereuropene(aer, fluv) ce leaga toate reg Europei. Prin iesirea la m.Nordului si Marea Baltica prn care comunica cu alte state dezv transp maritim dar si fluvial prn canalul Rhin-Main-Dunare.G are leg cu tarile dala tarmu Marii Negre si traversate de Dunare. G are multi vecini dezv economic (Fr, Belg, Olanda, Elv). Reg ei ind se afla in aprop de reg ind ale Fr, Belg, C ehiei. In apropierea hot Germane se afla cel mai mare port din Europa Rotterdam ce poate deservi interesele economice ale G. C.naturale ale G sint relativ favorabile pentru dezv tuturor ramurilor economiei si practic nu produc obstacole populatiei: muntii ocupa teritoriu putin in S(Al pii) cea mai mare parte fiind ocupata de cimpii si podisuri joase. Din punct de vedere climatic G se afla in zona temperata de tranzitie de la maritima la conti nentala favorabila atit pantru populatie cit si pentru agricultura (toate cult d i z temperata). G nu este bogata in resurse naturale, evidentiindu-se lipsa sau rez mici de res energeticece exc carbunelui (ruhr, baz, saar) are min de fier, saruri de caliu si natriu, si materiale de constr. Deasemenea sint limitate res acv si biologice . Cauzele de formare a lacurilor: 1. S-au format in perioada glaciara, in depres sapate de ghetar, aparite la topi rea masivelorde ghetari si stocarea apei.

2. Au aparut din cauza evaporarii mici si infiltrarii slabe prin rocile cristal ine 3. Cantitatea precipitatiilor relativ mare peste 800mm, intrece mult evaporarea. Lacuri: Ladoga, Onega, Ciad, e.t.c.