Descrierea dispozitivelor periferice

Monitorul
Primele generaii de monitoare au fost de tip digital , primind de la calculator toat informaia necesar afirii sub forma de semnale TTL aparand apoi monitoarele analogice din ce n ce mai constructive . S-a diversificat oferta , perfecionndu-se tehnologiile cristalelor lichide,plasma altele . O clasificare sumar a monitoarelor ar putea fi facut dupa unul din criteriile : a)dup culorile de afiare monitoare monocrome (afiseaz doar dou culori negru i alb/verde/galben) ; cu niveluri de gri pot afisa o serie de intensiti ntre alb i negru ; monitoarele color b)dup tipul semnalelor video *Monitoare digitale : accept semnale video digitale (TTL) sunt conforme cu standardele mai vechi IBM CGA i EGA . Sunt limitate la afiarea unui numr fix de culori . *Monitoarele analogice : pot afia un numr nelimitat de culori . c)dup tipul grilei de ghidare a electronilor n tub *Cu masc de umbrire : ghidarea fluxurilor de electroni spre punctele de fosfor corespunztoare de pe ecran este realizat de o masca metalic subire prevazut cu orificii fine *Cu gril de apertura : n locul matii de umbrire se afl o gril format din fibre metalice fine , verticale , paralele , bine intinse i foarte apropiate intre ele . .Calitatea acestor monitoare este superioar . c)dupa tipul constructiv al ecranului *Monitoare cu tuburi catodice conevenionale (CRT) , sunt cele mai ieftine i mai performante de pe pia . Prezint diferite variante , cele mai ntlnite fiind shadowmask CRT i tuburile Trinitron , cu gril de apertur *Dispozitive de afiare cu ecran plat (FPD-Flat Panel Display), LCD (cristale lichide) i PDP(Plasma Display Panel) . Sunt utilizate la laptopuri , fiind net inferioare monitoarelor clasice *Ecrane tactile adaug posibilitatea de selectare i manipulare a informaiei de pe ecran cu mna . ;dimensiunile monitoarelor pot varia intre 14 i 21 inch . 3

INITATEA DE SISTEM
Placa de sisitem cu componentele adiionale interne asamblate la ea , initile de disc flexibil , de disc fix i de compact-disc, blocul de alimantare electric sunt constructiv asamblate mpreun n cadrul unitii de sistem , plasate ntr-o carcas. Constructiv unitatea de sistem se livreaz n mai multe variante: orizontal (desktop),miniturn (mini tower),turn mediu (midi tower) i turn mare (maxi tower)

Tastatura(keyboard) este un periferic de intrare a datelor n calculatoare asemntor cu tastatura unei maini de scris pentru imprimarea pe hrtie informaiei. Ea reprezint un dispozitiv , de obicei , electro mecanic , ce include un set de taste , un microprocesor specializat i alte circuite electronice aferente . Se conecteaz la calculator printr-un cablu scurt.

oricel
oricel (Mouse) este complementar la tastatura si servete pentru deplasarea rapida a cursorului pe ecran si introducerea unor comenzi n calculator
5

Boxe i cti

web-camera

Imprimanta Imprimantele sunt dispozitivele opuse scannerelor, care pot tipari imaginile/textul din formatul digital al calculatorului pe hartie. Exista mai multe tipuri de imprimante, in functie de metoda de tiparire: - Imprimantele cu jet de cerneala, ce au un cartus (sau chiar mai multe de diferite culori) cu cerneala cu care improsca hartia si realizeaza imprimarea;Acestea pot fi atat color, cat si alb-negru; Imprimantele cu laser, care folosesc laserul pentru a imprima cu ajutorul unui cartus de praf special, numt toner; Imprimantele matriceale, cu ace si panglica, ce sunt folosite pentru imprimare; Imprimantele termice, ce folosesc o hartie speciala sensibila la caldura pentru a realiza imprimarea.

Ploterul

Ploterul (plotter) este destination realizrii de desene de mare precizie i dimensiuni. Spre deosebire de imprimantele obinuite,se poate reveni la desen de mai multe ori .De obicei hrtia pe se execut desenul nu se mic , ci se deplaseaz doar capul de nscrierea comanda calculatorului + la plotterele cu mas .Exist i variante cu micarea hrtiei- plotterele cu tambur. Este un dispozitiv foarte reuit pentru ndeplinirea desenelor tehnice , a hrilor de mare precizie , pentru desene color pn la 8 colori , iar uneori mai mult. Capurile de nscriere pot fi diferite:sferice,fibre .a.

Scanerul

Scannerele sunt niste dispozitive ce permit scanarea documentelor si salvarea lor in format digital in calculator, sub diferite extensii (JPG,GIF,BMP,PDF etc.). Ele au diferite rezolutii de scanare (ce afecteaza calitatea imaginii scanate) si pot include adaptoare de transparenta (pentru scanarea filmelor de aparat foto developate si diapozitivelor). Ele pot si conectate atat pe interfata LPT (1) a calculatorului, existand posibilitatea conectarii in cascada a unei imprimante), cat si pe porturile USB.
9

Digitizorul
Digitizorul este o unitate extern asemntoare cu scanerul, dar,de regul , de dimensiuni mult mai mari. Se folosete preponderent , n industrie pentru convertirea informaiei optice grafice, n informaie digital . Exist mai multe variante constructive . Una din ele reprezint o planet acoperit cu o gril de fire conductoare , conectate la calculator printr-o interfa special . Desenele , plasate pe planet pot fi trasate i introduse n calculatorul utiliznd un stilou special , care asigur deschiderea i nchiderea circuitelor electrice n gril, astfel identificndu-se coordonatele (x,y) ale punctelor respective ale desenului. Desenele introduse pe planet , pot fi afiate pe ecranul monitorului , memorate pe disc i prelucrate. Digitizoarele se folosesc la proectarea mainilor , a circuitelor integrate.

10

Fax Modemurile sunt perifericele ce ne permit accesul la reele de tip WAN (Wide Area Network), in speta ne permit accesul la internet. Denumirea lor provine de la faptul ca pot trimite faxuri si din cauza ca pentru propagarea semnalului prin mediul de transport folosesc o metoda de MOdulare/DEModulare. Exista mai multe tipuri de modemuri, la care difera in principal rata de transfer. Astfel, un modem de cablu are o rata de transfer variabila, de la 128 KBit/s pana la 2-4 MBit/s, un modem DSL/SDSL/ADSL (Digital Subscriber Line/Symetric Digital Subscriber Line/Asymetric Digital Subscriber Line) are 2 8 MBit/s (download) si 2 4 MBit/s (upload), un modem radio are 3 MBit/s maxim iar un modem dial-up are chiar si 230 KBit/s rata de transfer maxima (de fapt e in jurul valorii de 56 KBit/s). Rata de transfer maxima la transmiterea de faxuri este de 14400 bps (uzual este 9600 bps). Cei mai importanti producatori de fax modemuri sunt US Robotics (3Com) si Rockwell/Conexant.

11

12

Altele:

HUP, controlere, adaptoare, e.t.c.

13

Descrierea componentelor

14

Placa de baza
Placa de baz este un dizpozitiv de baz un pamnt pe care se planteaz celelalte componente . Este componenta pe care se implanteaz procesorul , pe care se afla sloturile de extensie , pe care se afla memoria cache L2 . Pe lang aceast funcie , de support pentru celelalte componente , are rolul de a regla i distribui tensiune procesorului i celorlalte componente . O plac de baz de calitate are variaii mici al intensitii curentului livrat i mai multe valori ale tensiunii pe care o poate furniza . Pe o placa de baz se afl urmtoarele componente : 1.soclul pentru processor(interfata) un socket in care se introduce processor . Socket 1 169 pini , lucreaza la tensiunea de 5V suporta procesoarele 486 DX2 i DX4 Socket 2 o minor imbunatire facuta de intel pentru a suporta i procesoarele Pentium Overdrive(processor de upgrade) 238 pini
15

 Socket 3 alt interfa de la Intel 237 pini 3,3V-5V , suport procesoarele 586 Socket 4 trecerea la procesoare Pentium , suport doar procesoare Pentium 60 i 66 Socket 5 3,3V 320 pini , suport iPentium 75-133Mhz Socket 6 3,3V 235 pini , destinat procesoarelor 486 , un Socket 3 mai avansat Socket 7 cel mai popular , 2,5-3,3V 321 pini suport procesoare 75200Mhz , procesoare Pentium MMX,K5,K6,2x86,6x86MMX . Socket 8 3,1-3,3V 387 pini destinat doar procesoarelor PentiumPro Slot 1 2,8-3,3V , o Schimberg radical, processor se introduce in slot ca o place obinuit , 242 pini , este folosit doar de Intel , fiind o alegere bun pentru sistemele biprocessor , Placa de baz mai include controllere i conectori pentru hard-disk , floppy-disk , tastatur , port serial , optional PS/2 i USB . Interfaa pentru hard-disk poate fi inclus (n cele mai multe cazuri este) pe placa de baz sau poate fi achiziionat ca placade extensie separat . Controllerele pentru hard-disk , ca i hdd-urile de altfel, pot fi de doua tipuri constructive : IDE (EIDE)sau SCSI(Small Computer System Interface) . Hard-diskurile SCSI necesit un controller special , interfaa SCSI fiind mai avansat decat EIDE , mai scump , cu performane mai mari , avnd avantajul de a putea conecta pe acelai controller i cablu scannere , hard-diskuri , unitati floppy , cdrom , etc , un numar total de 8 device-uri SCSI suportate simultan . Avantajele SCSI sunt multiple : poate conecta pe aceeai magistral 8 deviceuri diferite simultan (IDE 2 deviceuri i acele HDD sau CD-ROM); Lungimea panglicii SCSI 10-25 m , viteza maxim 80Mb/sec wide ultra2 SCSI ; gabaritul redus . SCSI utilizeaz cozi de mesaje . Mecanismele bazate pe astfel de cozi sunt integrate pe scar tot mai larg n sistemele de operare moderne (WindowsNT) . Hard-diskurile SCSI au fost ntotdeauna cu un pas n faa celor IDE , astfel capacittile au fost mai mari i viteza de transfer net superioar , cel mai rapid hard-disk IDE acutual are o rata de transfer maxim de 66Mb/sec (UDMA/66) . Marimile hard-diskurilor singulare sunt cuprinse ntre 20Mb i 4T . Aceast capacitate poate fi extins prin intermediul discurilor RAID sau prin tehnologia de clustering (conectarea mai multor hdd-uri astfel ca sistemul sa le vada ca fiind unul singur; aceasta tehnologie este folosita i in procesarea paralela) . Pe placa de baz exista i un controller de floppy disk , care poate fi de 3,5 sau 5,25 , modelele mai vechi nu prea mai sunt suportate . Astfel disketele sunt folosite cu unitatea floppy avnd capacitate neformatate de 2Mb , prin formatare MSDOS 1,44Mb . Exist uniti de diskette care suport diskette de mare densitate de 100-200Mb , nestandard (Sony , Travan)i care pot citi i disketele de 3,5 ; interfaa este separat pentru acest tip de uniti de diskette .
16

Mai exist pe placa de baz sloturile n care se pot introduce placi de extensie (modemuri , placi video, laci de retea , placi de sunet , etc). Sloturile pot fi difereniate n funcie de diferenele constructive : VL-BUS , ISA , EISA , PCI ,PCMCIA, AGP . Interfata VL-BUS este depit , interfata ISA este nca folosit cu success , fiind prezent pe majoritatea placilor de baza de generaie nou . PCI este cea mai folosit interfa , oferind rate de transfer mari la preturi rezonabile n prezent . A fost introdus cu ~5 ani n urm urmand standardului EISA . PCMICA este destinat utilizatorilor de calculatoare portabile , oferind conectivitate rapid , autoconfigurarea . Aceste placi sunt extraordinar de mici (i de scumpe) , fiind de marimea unei cartele telefonice , duble ca grosime . Interfata AGP este ultimul venit pe ring , cel mai nou , destinat placilor grafice , n secolul acceleraiei este destnat acceleratoarelor grafice de mare vitez , facand o legatur direct ntre processor i placa grafic , oferind rate de transfer de pn la 3Gb/sec . Toate aceste tipuri de sloturi difer ntre ele , exist totui sloturi PCI/ISA shared n care se pot introduce placi PCI sau plci ISA . Porturile seriale sunt destinate conectrii in exterior a deviceurilor care sunt cam puine : modem/mouse . Versiunile noi posed cache i o interfaa ce gndeste singur degrevnd procesorul (UART 16550) . Porturile paralele sunt destinate conectrii imprimantelor sau altor dispozitive ce funcioneaz pe acest tip de port (scannere , placi de acizitie , etc) .

17

PROCESORUL
Componena ce are rolul de a dirija celelalte dispozitive , de a mpri sarcini fiecreia , de a coordona i verifica executia sarcinilor primite . Un calculator nu poate funciona fr procesor . Deloc . Procesoarele au avut evolutie rapid de la 8088,808680486 , producia fiind asigrata n principal de firma Intel , printre primii producatori de procesoare destinate utilizatorilor privati . Alte firme producatoare sunt AMD , Cyrix , ITD . Procesoarele produse de AMD i Cyrix sunt mai ieftine dect cele produse de Intel i au o arhitectura compatibil cu cele produse de Intel , ns se dezvolt separat . Procesorul i386 a fost primul processor care a inclus 6 faze de execuie paralel , la procesorul 80486 s-a dezvoltat mai mult paralelismul execuiei prin expandarea unitilor de decodificare a instruciunii i de executie ntr-o banda de asmblare (pieline) cu cinci nivele , astfel ajungndu-se la 11 faze paralele . n plus , procesorul 486 are un cache intern de date i instruciuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mri procentul instruciunilor ce pot fi executate la viteza de o instruciune pe impuls de tact . La acest processor a fost pentru prima dat integrat unitatea de calcul n virgul flotant (coprocesorul) n acelasi cip cu CPU-ul . Amd a lansat n aceeai perioad procesorul 486 DX5 cu frecvene pn la 133 , fr prea mult success . Surprinztor , dupa 486 nu a urmat 586 , dect pentru Cyrix i AMD . Intel a decis s schimbe formatul numelui trecnd la Pentium . Procesorul Pentium a adugat o a doua band de asamblare pentru a obine performane superioare (cele doua benzi de asmblare (U,V) pot executa dou
18

instruciuni pe un impuls de tact); memoria cache s-a dublat , existnd un cache de 8 Ko pentru cod i unul similar pentru date . Pentru mbuntirea execuiei ramificaiilor din programe s-a implementat conceptul de predicie a salturilor, introducndu-se un tabel pentru memorarea adreselor cele mai probabile la care se fac salturile . Registrele principale au rmas pe 32 de biti , cile interne fiind pe 128 sau 256 de bii , magistrala de date extern 64 bii . Procesorul Pentium are integrat un controller de ntreruperi avansat (APIC) folosit in sistemele multiprocessor . Amd a lansat ntr-o perioad intermediar processor 586 , apoi K5 . dup 586 pentru Cyrix urmnd 6x86 . Amd i Cyrix au rmas mult vreme ntr-un con de umbr al lui Intel , mai ales c procesoarele intel Pentium (lansate la frecvente de 75Mhz) s-au dezvoltat rapid , de la frecvena de 166 Mhz fiind adugate instructiunile MMX (-un set de 57 noi instruciuni , patru tipuri noi de date i un nou dst de registrii pentru a accelera performanele aplicaiilor multimedia i de comunicaii ; MMX se bazeaz pe o arhitectura SIMD (Single Instruction,Multiple Data) , permind imbuntirea performanelor aplicaiilor ce folosesc algoritmi de calcul intensivi asupra unor mari iruri de date simple (procesoare de imagini 2D/3D) . Dupa Pentium urmeaz Pentium Pro care are o arhitectura superscalara pe trei cai- poate executa trei instruciuni ntr-un impuls de tact avnd un cache L2 de 256 Kb strns legat de CPU printr-o magistrala dedicat pe 64 de biti . . Procesoarele Pentium i Pentium Pro au fost dezvoltate pn la frecvene de 233 Mhz , urmtorul pas fiind Pentium II (este un PentiumPro cu MMX) i Pentium III . Revenind la AMD , a lansat procesorul Amd K6 ce avea n plus 32kb cache level 1 fa de K5 . Urmatorul pas a fost AMD K6-2 , care a dat o replica MMX-ului de la Intel cu un set de instruciuni numite !3D NOW ; trebuie amintit c i procesoarele K6 au nglobat instruciuni MMX frecvena maxim atins fiind de 500Mhz . AMD K6-3 nglobeaz 256kb level 1 cache ceea cea aduce un spor de viteza substanial Cyrix a rmas n urm , unui 6x86 la 200Mhz corespunzndu-i un Pentium la 150Mhz , pe cnd la AMD seria K6 K62 a fost extrem de reuit , depind pe alocuri procesoarele Intel la frecvente echivalente Fiecare processor din seria x86 este compatibil fizic cu placa de baz , astfel procesoarele se introduc ntr-un soclu de pe placa de baza , ce are un numar standard de pini (321) . Pentru a descuraja concurena , Intel a schimbat modul de conectare a procesoarelor Pentium II-III , conectarea la mainboard fcndu-se printr-un nou tip de soclu Sec Slot 1 ; Intel nu a dat drept de productie (licen) a acestui soclu firmelor AMD i Cyrix. Ca replic , AMD a conceput procesorul AMD K7 , ce concureaz direct Pentium II prin frecvene de pana la 900Mhz i cache level 2 512Ko,pentru un nou tip de soclu Slot A . Succesul pe pia al procesoarelor Intel a fost datorat faptului c fiecare nou procesor ngloba funciile precedentului (astfel un Pentium II este capabil de executa cod scris pentr 386) , caracteristic intalnit rar la nceput (1980) . Procesoarele Sparc , Alpha , Dec , Risc sunt extrem de scumpe , incompatile cu
19

codul x86 , ele fiind n proiectate pentru aplicatii paralele , volum mare de calcul, sisteme multiprocessor . Firma SPARC a lansat de curnd procesorul pe 64 biti UltraSparc la 1,5 Ghz . Trebuie amintit ca un calculator poate avea unul sau mai multe procesoare . Placile de baz normale permit prezena unui singur processor , ns sunt producatori ce ofera opiunea de dual processor . Astfel n sistemele produse de Digital , HP se pot ntlni ntre 2-8 procesoare . Problema este c numai anumite sisteme de operare tiu sa foloseasc multiprocesarea (Linux , SunOs , Unix , WindowsNT) . Astfel n Windows 9x prezena unui processor suplimentar nu va influena cu nimic performana sistemului . Sistemele multiprocessor sunt folosite n servere sau n statii de lucru cu flux mare de date (CAD , GIS , etc) . Un alt motiv de a folosi un sistem multiprocessor este securitatea oferit . Astfel n cazul unei defectiuni produse la unul din procesoare conducerea va fi luata de cellalt .

20

MEMORIA
n configuraia unui sistem de calcul ntalnim doua mari tipuri de memorii RAM i ROM. Memoria este spaliul de lucru primar al oricarui calculator . Lucrnd n tandem cu CPU (procesorul) are rolul de a stoca date li de a procesa informatii ce pot fi procesate imediat i n mod direct de ctre processor sau alte dispozitive ale sistemului . Memoria este de asemenea legatura dintre software i CPU . Din punct de vedere intern memoria RAM este aranjat ntr-o matrice de celule de memorie , fiecare celul fiind folosit pentru stocarea unui bit de date (0sau1logic) . Datele memorate pot fi gsite aproape instantaneu (timp de ordinul zecilor de ns) prin indicarea rndului i coloanei la intersecia crora se afl celula respectiv . Se deosebesc dou tipuri de memorie : SRAM(Static Ram) i DRAM(Dynamic Ram) . Tehnologia DRAM este cea mai ntlnit in sistemele actuale , trebuind s fie reimprospatat de sute de ori / secunda pentru a reine datele stocate in celulelede memorie (de aici vine i numele) ; fiecare celula este conceputa ca un mic condensator care stocheaza sarcina electrica . Este prezenta sub doua tipuri de module : SIMM-urile i DIMM-urile . SIMM-ul a fost dezvoltat cu scopul de a fi o soluie uoar pentru upgrade-uri . Magistrala de date este pe 32 biti , fizic modulele prezentnd 72 sau 30 de pini . DIMM-ul a fost folosit nti la sistemele MacIntosch dar a fost adoptat pe PC-uri datorita magistralei pe 64 de bii , avnd 128 pini . Tipurile de memorie DRAM sunt : FPM (Fast Page Mode) , EDO(Extended Data Out) , SDRAM (Synchronous DRAM) . Cele mai rapide sunt SDRAM-urile , fiind i cele mai noi , oferind timpi de acces mici (8ns) .
21

Tehnologia SRAM folosete tot un system matricial de reinere al datelor , dar este de cinci ori mai rapid , de dou ori mai scump i de doua ori mai voluminoas dect memoria SRM . Nu necesit o remprosptare constant , elementul central al unei celule fiind un circuit basculant bistabil . SRAM este folosit pentru memoriile cache datorit vitezei mari .

MEMORIA-FLASH

22

Placa video
Placile video sunt (foarte pe scurt), perifericele ce afieaz imaginile pe monitor. Desigur, acestea au evoluat foarte mult si sunt printre perifericele ce afecteaza cel mai mult performantele unui calculator. Exista 4 tipuri de placi grafice:2D;Acceleratoare 3D;2D/3D;Profesionale. Despre cele profesionale . Placile 2D Placile 2D sunt placile inferioare sau cele vechi. In general ele se conecteaza pe interfete PCI sau chiar ISA si au performante slabe in domeniul 3D. Au insa in general o accelerare Direct-Draw (2D) destul de buna (depinde si de placa). Exemple de placi 2D:SIS 6215, SIS 6326, S3 Virge 64 V2, Trident 9000i. Placile 3D Placile 3D sunt placile care au incorporate in procesorul grafic instructiuni Direct 3D, OpenGL sau pe amandoua. Placile ce au doar Direct 3D nu depasesc cantitatea de memorie de 8 MB, iar cele ce au doar OpenGL sunt cele profesionale. Cel mai adesea gasim placi video cu ambele seturi de instructiuni. Acestea au cantitati de memorie cuprinse intre 4 (in
23

cazul lui Voodoo Rush) si 64 (in cazul mai multor placi).Cipurile placilor 3D sunt produse in prezent de nVIDIA si ATi (si va asigur ca sunt corect scrise), cipuri ce sunt furnizate (in cazul nVIDIA) diferitilor producatori de placi video. ATi isi produce singura atat cipurile, cat si placile (ea tinde totusi sa ofere licenta si altor producatori). Exemple de placi ce au doar Direct 3D: S3 Trio 3D, ATi Rage II C, S3 Virge. Exemple de placi ce au doar OpenGL (profesionale si foarte scumpe): PowerVR, 3D Labs Oxygene. Exemple de placi cu ambele seturi de instructiuni:Din partea nVIDIA: GeForce3/Ti 500/Ti 200, GeForce 2 Ultra/Pro/GTS/Mx/Mx 200/Mx 400/Ti, GeForce SDR/DDR, TNT 2/Ultra/Pro/M 64/M 64 Pro, TNT; Din partea 3dfx-Interactive: Voodoo,Voodoo Rush,Voodoo2,Voodoo3 2000/2500/3000,Voodoo 4 4500,Voodoo 5 5000/5500/6000 (intre timp 3dfx a fost cumparata de NVIDIA). Din partea ATi: Rage Fury, eXpert 2000, eXpert 2000 pro, Rage Fury MAXX, Radeon/VE/SDR/DDR/7500/8500. Cea mai puternica placa video actuala: nVIDIA GeForce4 Ti4600 : 10,8 GB/s latimea de banda, 650 MHz DDR-RAM (128 MB), clock speed 300 MHz, 2400 Mtexeli/s, 66 de milioane de tranzistori. Placile 3D mai noi au incorporate niste tehnici de calcul 3D denumite Transform&Lighting in Hardware, ce elibereaza procesorul sistemului de calcule deosebit de complexe.Aceste tehnici erau pana nu demult incorporate doar in placile grafice profesionale foarte scumpe, dar s-au inclus in procesoarele grafice nVIDIA incepand de la primul GeForce.

24

Disc-fix

Hard disc-ul
Interfata pentru hard-disk poate fi inclusa (n cele mai multe cazuri este) pe placa de baza sau poate fi achizitionata ca placa de extensie separata . Controllerele pentru hard-disk , ca si hdd-urile de altfel, pot fi de doua tipuri constructive : IDE (EIDE) sau SCSI(Small Computer System Interface) . Hard-diskurile SCSI necesita un controller special , interfata SCSI fiind mai avansata decat EIDE , mai scumpa , cu performante mai mari , avnd avantajul de a putea conecta pe acelasi controller si cablu scannere , hard-diskuri , unitati floppy, cd-rom, etc, un numr total de 8 device-uri SCSI suportate simultan . Avantajele SCSI sunt multiple: poate conecta pe aceeai magistrala 8 deviceuri diferite simultan (IDE - 2 deviceuri si acele HDD sau CD-ROM); lungimea panglicii SCSI - 10-25 m , viteza maxima 80Mb/sec wide ultra2 SCSI; gabaritul redus. SCSI utilizeaz cozi de mesaje. Mecanismele bazate pe astfel de cozi sunt integrate pe scara tot mai larga n sistemele de operare moderne (WindowsNT). Hard-diskurile SCSI au fost ntotdeauna cu un pas n fata celor IDE , astfel capacitatile au fost mai mari si viteza de transfer net superioara , cel mai rapid hard-disk IDE acutual are o rata de transfer maxima de 66Mb/sec (UDMA/66). Marimile hard-diskurilor singulare sunt cuprinse ntre 20Mb si 4T. Aceasta capacitate poate fi extinsa prin intermediul discurilor RAID sau prin tehnologia de clustering (conectarea mai multor hdd-uri
25

astfel ca sistemul sa le vad ca fiind unul singur; aceasta tehnologie este folosita si n procesarea paralela) . Hard discurile sunt unitati de stocare magnetice. Ele au capacitati variabile de la 40 MB (unitatile foarte vechi, fara sa pomenim de cele de muzeu) si pana la 160 GB, mai nou, un hard disk IBM. De fapt, factorul determinant in realizarea unei capacitati cat mai mare este si factorul de adresare, pe 16 sau 32 de biti, denumit FAT (File Allocation Tables). La FAT 16, capacitatea maxima posibila la un hard disk este de 2,1 GB (solutia trecerea la FAT 32). O alta piedica, de aceasta data tinand de BIOS, este de 8,4 GB. Aici intervine INT 13 din BIOS, un parametru ce nu permite dimensiuni mai mari de 8,4 GB (solutia modificarea parametrului sau update de BIOS). La FAT 32, capacitatea maxima este de cativa terabytes, deci indeajuns (si inca destul) de mare. De fapt, la FAT 16 dimensiunea clusterelor hard diskului este de 32 KB, iar la FAT 32 este de 4 KB. Astfel se pierde mai putin spatiu la formatul FAT 32. Sa ma explic: sa zicem ca avem un fisier de ... 33 KB. La o partitie FAT 16 se ocupa doua clustere a cate 32 de KB, adica unul cu 32 de KB si altul cu 1 KB (in total cei 33 KB ai fisierului).Totul e OK, dar se pierd astfel 31 de KB din clusterul 2. La FAT 32, fisierul nostru de 33 KB va ocupa 33 : 4 = 8 rest 1, deci se vor folosi 9 clustere a cate 4 KB => 9 * 4 = 36 de KB ocupati. Deci un fisier de 33 de KB va ocupa 64 de KB pe o partitie FAT 16 si 36 de KB pe o partitie FAT 32 => 64 36 = 28 de KB castigati prin trecerea de la FAT 32 la FAT 16. Cum intr-un hard disk nu sunt doar cateva fisiere de acest gen, ci o multime, va dati seama de spatiul castigat (in jur a vreo 200 MB la un hard-disk de 2,1 GB) prin trecerea la FAT 32. Exista, de asemenea, mai multe moduri de transfer.Astfel, la hard - diskurile conectatepe portul IDE:PIO 4 : 22 MB/s;UDMA 33: 33 MB/s;UDMA 66 (UDMA 2) : 66 MB/s;UDMA 100 : 100 MB/s;UDMA 166 : 166 MB/s. Mai exista pe unele placi de baza mai noi si controlleri RAID sau interfete SCSI (Scazi). Si acestea sunt folosite pentru conectarea hard-diskurilor, dar in principal la NetWork Servere (servere de retea). Un factor determinant in performanta unui HDD este si viteza de rotatie a platanelor sale. Ea variaza de la 4400 rpm (la unele unitati Quantum, destul de rare) si pana la 15000 de rpm(la unele Hard - Diskuri Maxtor pt. servere). Vitezele uzuale sunt de fapt 5400 si 7200 rpm, mai rar 10000 de rpm la harddiskurile Quantum Atlas 10 K II destinate serverelor. Principalii producatori de hard diskuri in ziua de azi sunt Maxtor, Western Digital, Seagate, Quantum (pana nu demult, pentru ca a fost cumparat de Maxtor), si IBM (ultimul fiind Fujitsu, care insa a renuntat acum putin timp la a mai produce hard diskuri). Interfata pentru hard-disk poate fi inclusa (n cele mai multe cazuri este) pe placa de baza sau poate fi achizitionata ca placa de extensie separata . Controllerele pentru hard-disk , ca si hdd-urile de altfel, pot fi de doua tipuri constructive : IDE (EIDE) sau SCSI(Small Computer System Interface) . Hard-diskurile SCSI necesita un controller special , interfata SCSI fiind mai avansata decat EIDE , mai
26

scumpa , cu performante mai mari , avnd avantajul de a putea conecta pe acelasi controller si cablu scannere , hard-diskuri , unitati floppy, cd-rom, etc, un numr total de 8 device-uri SCSI suportate simultan . Avantajele SCSI sunt multiple: poate conecta pe aceeai magistrala 8 deviceuri diferite simultan (IDE - 2 deviceuri si acele HDD sau CD-ROM); lungimea panglicii SCSI - 10-25 m , viteza maxima 80Mb/sec wide ultra2 SCSI; gabaritul redus. SCSI utilizeaz cozi de mesaje. Mecanismele bazate pe astfel de cozi sunt integrate pe scara tot mai larga n sistemele de operare moderne (WindowsNT). Hard-diskurile SCSI au fost ntotdeauna cu un pas n fata celor IDE , astfel capacitatile au fost mai mari si viteza de transfer net superioara , cel mai rapid hard-disk IDE acutual are o rata de transfer maxima de 66Mb/sec (UDMA/66). Marimile hard-diskurilor singulare sunt cuprinse ntre 20Mb si 4T. Aceasta capacitate poate fi extinsa prin intermediul discurilor RAID sau prin tehnologia de clustering (conectarea mai multor hdd-uri astfel ca sistemul sa le vad ca fiind unul singur; aceasta tehnologie este folosita si n procesarea paralela) .

27

Floppy Disc-ul
Pe placa de baza exista si un controller de floppy disc, care poate fi de 3,5' sau 5,25', modelele mai vechi nu prea mai sunt suportate. Astfel dischetele sunt folosite cu unitatea floppy avnd capacitate neformatate de 2Mb, prin formatare MS DOS-1,44Mb. Exista unitati de dischete care suporta dischete de mare densitate de 100-200Mb, nestandard (Sony , Travan) si care pot citi si dischetele de 3,5'; interfata este separata pentru acest tip de unitati de dischete .

28

Cd-rom-ul este o unitate optica de stocare a datelor. Ea foloseste laserul pentru a citi mediile CD. Un CD poate avea capacitatea de 650 sau 700 MB (in format muzical 74 sau 80 de minute). De curand au fost inventate si CD-urile de 800 900 MB, si chiar cele de 1,3 GB (Sony). Acestea necesita insa unitati speciale de citire / scriere. Ca tot vorbisem de scriere, unitatile CD-ROM nu pot scrie CD-uri (tocmai de aceea se numesc CD-ROM-uri (Compact Disk Read Only Memory), pentru ca ele nu pot scrie CD-uri). Rolul scrierii de CD-uri ii revine unei alte unitati, denumite CD-R/RW (CD-Writer/ReWriter), care poate atat scrie, cat si citi CD-uri. Unele CD-Writere mai vechi puteau doar scrie CD-uri , si nu rescrie sau citi. Fiecare CD-ROM/RW are un buffer pentru acces rapid la date. Dupa ce datele sunt citite de pe CD, cele mai des utilizate sunt stocate in buffer, care poate varia (in general este de 128 KB). La CD-R/RW, bufferul se foloseste si la scriere (mai ales la scriere). El variaza de la 2 MB la chiar 8 MB la unitatile scumpe. In general, unitatile cu buffer de 8 MB sunt cele produse de Plextor/ASUS/Yamaha, cele cu buffer de 4 MB de TEAC/LG si cele cu 2 MB de Sony/Philips/LG/TEAC. In legatura cu vitezele unitatilor CD-ROM/CD-RW, acestea sunt cuprinse intre 1 si 72! (da, chiar exista o unitate CD-ROM cu 72 de viteze). O viteza este considerata a fi un transfer de 150 KB de date. In ziua de astazi se vand unitati CD-ROM cu viteze cuprinse intre 40 (Philips,TEAC) si 54 de viteze (Artec). Cele mai bune unitati de CD-ROM sunt considerate a fi unitatile de la ASUS (50 X) si TEAC (40 X).
29

Unitatile CD-RW au viteze intre 1 si 32 (mai de curand ASUS a lansat o unitate CD-RW cu 32 de viteze). Toate unitatile de la 16 X in sus au incorporate tehnologia Buffer Underrun Prevention (BURN-Proof) sau o echivalenta(Seamless Link, Write Proof). Aceasta impiedica golirea bufferului unitatii si, implicit, distrugerea CD-ului de inscriptionat. DVD-urile sunt unitati de mare capacitate, (uzual 4,7 GB), ce sunt construite pentru a stoca filme de lunga durata la o calitate deosebita.Unitatile DVD-ROM, ca si in cazul celor CD-ROM, pot doar sa citeasca mediile DVD, iar cele DVD-RAM sunt echivalente omoloagelor lor

30

Placi de sunet
Placile de sunet sunt cele care genereaza si redau sunetul catre boxe. Ele sunt in general pe 16/32 de biti si au accelerare direct sound. Ele mai pot sa aiba efecte speciale de tipul Dobly System, Dolby Sorround, Aureal 3D etc. Cea mai prolifica placa de sunet la acest moment este Creative Labs Audigy PLATINUM, cu procesor de sunet deosebit de complex si un numar mare de voci. Principalii producatori de placi de sunet:Guillemot, Hercules, Genius, Yamaha, Creative Labs etc.

31

32