Sunteți pe pagina 1din 9

Celula este unitatea structurala, functionala si genetica a organismului. Celula indeplineste functiile organismului.

Celula este unitatea genetica prin ADN-ul care se gaseste in genele plasate in cromozomi. ADN-ul are rolul de a inmagazina si de a trensmite informatia genetica de la parinti la urmasi. Celulele pot exista singure (spermatozoizii, ovule) iar restul sunt asociate in tesuturi. FORMA: Initial toate celulele au forma sferica iar pe parcurs isi modifica forma in functie de rolul pe care il indeplinesc. Pot fi: - stelate - fusiforme - cilindrice - cubice Dimensiunile celulelor sunt microscopice (20 30 microni) iar celula musculara are dimensiuni mari pana la 10 12 cm. Dimensiunile celulelor variaza in functie de rolul lor si de mediu. STRUCTURA: celula este formata din membrana, citoplasma si nucleu. Membrana: are permeabilitate selectiva si rol de protectie. Este trilaminata (staturile exterioare sunt de natura proteica iar stratul central este de natura fosfo-lipidica). Membrana defineste celula ca unitate individuala, separand-o de mediul inconjurator. Pe langa rolul structural al membranei celulare, aceasta mediaza si controleaza interactiunile celulei cu componentele mediului extracelular,cu ioni si molecule.

Citoplasma: Este alcatuita dintr-o componenta nestructurata (hialoplasma) si o componenta structurata (citoplasma propriu-zisa). Are in componenta sa organite specifice (neurofibrile, miofibrile, corpusculii Nissl) si organite comune (ribozomi, mitocondrii, Aparat Golgi, lizozomi, centrozom, Reticul Endoplasmatic) Ribozomi (corpusculii lui Palade) sunt liberi sau atasati de Reticulul Endoplasmatic. Au rol in sinteza proteica. Au forma sferica.

Reticulul Endoplasmatic este un sistem de canalicule care se deschide cu un capat la nivelul membranei celulare si cu celalalt cap la nivelul membranei nucleare. Are rolul de a transporta intracelular substantele. Este de doua feluri REN si RER (acesta din urma prezentand ribozomi). RER este intalnit la celulele cu activitate intensa(celula hepatica). REN are rol in sinteza lipidelor iar RER are rol in sinteza proteinelor. RE are si un rol mecanic adica este un suport al citoplasmei.

Mitocondriile sunt asezate de obicei in jurul nucleului. Sunt mai numeroase in celulele cu activitate intensa(celule hepatice, fibre musculare, celule epidermice). Au rol in respiratia celulara dar si in eliberarea de energie iar din aceasta cauza se mai numesc si uzine energetice. La nivelul lor are loc oxidarea substantelor organice patrunse in interiorul lor cu eliberare de energie. Contin enzime oxido-reducatoare. Mitocondria are o forma alungita. Are doua membrane iar in interior se gaseste matricea mitocondriala care contine enzime. O mitocondrie este alcatuita dintr-o membrana dubla (una externa neteda; interna-numeroase pliuri sau criste mitocondriale).

Lizozomii sunt corpusculi mici in care se afla peste 40 de enzime digestive. Sunt in numar mare in celulele animale si mai putine in celule vegetale. Au rol in digestia celulara. Sunt particule maturatoare ale celulei. Numarul mare al acestora este raspandit in celulele imbatranite si in leucocite. contin enzime care au rol in digestia intracelulara (distrugerea microbilor si a celulelor moarte). Contin enzime care au rol in digestia intracelulara (distrugerea microbilor si a celulelor moarte). Aparatul Golgi se afla in apropierea nucleului. Este format din vezicule sau cisterne. Are rol in secretia substantelor necesare celulei.

Centrozomul se intalneste la majoritatea celulelor in afara de neuron. El se afla in apropierea nucleului. Are rol in diviziunea celulara (rol in formarea fusului de diviziune) si in structura sa intra unul-doi centrioli. Incluziunile sunt produsi rezultati din activitatea metabolica a celulei.

Nucleul este cel mai mare organit. Exista de obicei un singur nucleu situat central si de forma sferica. Nucleul are o membrana dubla strabatuta de numerosi pori prin care se realizeaza schimbul de substantza dintre nucleu si citoplasma. In interiorul nucleului se gaseste citoplasma sau nucleoplasma. In afara de aceasta se gasesc 1-2 nucleoli care sunt sferici. In nucleoplasma se afla filamente de ADN care au rol in transmiterea informatiei genetice. ADN-este un asociat cu proteine si formeaza structuri permanente ce sunt vizibile doar in timpul diviziunii celulare care se numesc Cromozomi. ADN reprezinta cromatina. Nucleul contine peste 90%din cantitatea de acid nucleic. Nucleul are rol in a controla activitatea celulara. Celulele pot prezenta un singur nucleu, mononucleate, doua nuclee, binucleate, sau mai multe nuclee, polinucleate. Exista celule lipsite nuclei anucleate cum ar fi hematia adulta si trombocitul.

Celula animala

Celula vegetala

Ciclul de via al unei celule cuprinde dou pri: INTERFAZA I DIVIZIUNEA CELULAR. Interfaza este procesul care are loc nainte de fiecare diviziune i n care se realizeaz dublarea cantitii de ADN, ARN i proteine. Ea are mai multe stadii, n care au loc sinteze complexe, procese de dublare a coninutului celulei. La nceputul interfazei are loc un proces special, replicarea semiconservativ (din limba latin: replicare=a repeta; semi=jumtate; conservatio=pstrare, meninere) a moleculei de ADN. Aceasta decurge n dou faze: cele dou catene ale moleculei de ADN se separ n urma ruperii punilor de hidrogen (1) i fiecare caten are capacitatea de a-i forma o nou caten, complementar, astfel c dintr-o molecul de ADN rezult dou molecule de ADN identice (2). Dup replicarea ADN-ului au loc procese biochimice care duc la dublarea proteinelor cromozomiale, rezultnd cromozomi-fii sau cromatide surori. Diviziunea celular este procesul biologic prin care se formeaz dou sau mai multe celule-fiice dintr-o celul-mam. Momentul declanrii diviziunilor este determinat de anumii factori: temperatur, hran, substane activatoare, starea de sntate a celulelor. Diviziunea amitotic (din limba greac: a=lipsit; mitos=fir, filament, fus de diviziune) sau direct este ntlnit mai ales la procariote. Acest fel de diviziune se poate realiza n dou feluri, cnd celula-mam este mprit n dou pri egale printr-un perete, rezultnd dou celulefiice identice sau cnd celula-mam se alungete, se gtuie la mijloc, partea mijlocie a celulei se subiaz pn cnd se rupe, rezultnd dou celule fiice. Diviziunea cariochinetic (din limba greac: karyon=nucleu; kynesis=micare) sau indirect este specific eucariotelor. Dup particularitile de desfurare i celulele care rezult n urma diviziunii, se cunosc dou feluri de cariochineze: mitoza (din limba greac: mitos=fir, cu fus de diviziune) pentru celulele somatice i meioza (din limba greac: meion=mai puin, mai mic; ossis= condiie), prin care, n final, rezult gameii. Diviziunea mitotic, ecvaional sau homotipic este specific celulelor somatice care intr n constituia corpului organismelor. Diviziunea nucleului are loc n 4 faze: profaza, metafaza, anafaza i telofaza. n Profaz au loc mai multe procese: dispar membrana nuclear i nucleonii; cromozomii se spiralizeaz, se ngroa, se conde nseaz; cromozomii condensai sunt structuri superordonate; cromozomii apar clivai (despicai) n dou cronatide surori unite prin c entromer i apare fusul de diviziune. Din acest proces nvm c n organismul nostru au loc mitoze n fiecare zi, atunci cnd se nlocu iesc celulele uzate sau cresc i se nnoiesc unele esuturi noi. Acest lucru nu l simim, dar e sub controlul Creatorului nostru.

Metafaza este procesul n care cromozomii dicromatici se dispun n plac ecuatorial, fiind spiralizai la maxim, i se prind prin centromer de fusul de diviziune. Acest mod unic prin care se desfoar mitoza dovedete din nou miestria i originalitatea lui Dumnez eu. Anafaza e o alt etap a mitozei n care: cromozomii-fii (cromatide-surori) se desprind unii de ali, devin independeni (monocromatici) i migreaz spre polii celulei; la poli, cromozomii formaz dou grupe simetrice; mecanismul de atragere a cromozomilor nu este cunoscut. n aceast etap totul se desfoar cu o precizie i rigoare deosebit, impus de Creator i tiut n totalitate numai de El. n Telofaz se formeaz doi nuclei-fii, cromozomii se despiralizeaz treptat, se alungesc, revenindu-se la reeaua cromatic, se refac nveliul nuclear i nucleonii i dispare fusul de diviziune. Factorii care influeneaz mitoza: cldura i unele substane chimice stimulatoare activeaz ritmul meiozei; lumina, radiaiile, frigul i unele substane chimice inhibatoare blocheaz sinteza de ADN. Diviziunea meiotic const n dou diviziuni succesive: meioza I heterotipic sau reducional i meioza II homeotipic sau ecvaional. Meioza I are, la fel ca i la diviziunea mitotic, 4 etape. Profaza I este foarte lung, decurge n cteva zile i are loc n mai multe etape: cromozomii omologi bicromatici (cromatidel e-surori) se aliniaz centromer cu centromer, acest fenomen se numete sinaps. Urmeaz o spiralizare accentuat a cromozomilor,acum clivaj ul este evident, fiecare cromozom omolog fiind format din dou cromatide-surori; apare o tetrad cromozomial (format din perechile de cromozomi materni i paterni clivai). Tot acum are loc fenomenul de crossing-over (din limba englez: cross=ncruciare; over=peste; schimb reciproc ntre segmente, ntre cromozomii omologi perechi). Metafaza I este etapa n care cromozomii omologi (tetrada) se dispun n placa ecuatorial, fiind prini de fusul de diviziune prin centromere. Numai un Creator perfect ca Dumnezeu a creat astfel de cromozomi care tiu s se spiralizeze i s se aeze pe placa metefizic. Urmeaz anafaza I n care se separ cromozomii ntregi (bicromatici, paterni sau materni) i nainteaz spre poli . Ultima etap e telofaza I, unde n jurul cromozomilor ajuni la poli se formeaz noi anvelope nucleare, se contureaz cei doi nuclei -fii cu n crimozomi, fiecare fiind bicromatici. Tot n aceast faz are loc fragmentarea citoplasmei, prin care se formeaz dou celule noi haploi de n. Dup o scurt perioad de repaus, numit interchinez, n care nu are loc replicarea ADN, ncepe meioza II. i aceast are to t 4 etape. Profaza meiozei II este de scurt durat. Cromozomii dicromatici sau cromatidele surori nu mai sufer o despicare (clivaj) lo ngitudinal. n metafaza II cromozomii se aeaz n placa ecuatorial, fiind prini de fusul de diviziune prin centromere. Urmeaz un alt proces, numit anafaza II. Aici din fiecare cromozom bicromatic nainteaz spre poli cte o cromatid-sor. Ultima etap a meiozei II este telofaza II, unde n jurul cromatidelor sosite la poli se formeaz menbrane nucleare, respectiv nuclei noi haploizi. Apoi are loc fragmentarea citoplasmei, n urma creia rezult patru celule haploide. Concluzii Ciclul biologic al organismelor cu sexualitate este marcat de dou fenomene importante: fecundaia, care dubleaz numrul de cromozomi, i diviziunea reducional sau meioza, care l reduce la jumtate. Cele dou procese mpart ciclul vital al unui organism n dou faze (perioade sau generaii) distincte. Prima e faza haploid (haplofaza), care ncepe cu meioza i se ncheie cu fecundaia, iar pentru c reprezentanii ei produc organe i celule sexuale se mai numete faz sexuat, notndu-se cu 2n. A doua faz este faza diploid (diploza), ce se noteaz cu n i ncepe cu fecundaia i se ncheie cu meioza i se mai numete faz asexuat. La plante se disting constant cele dou generaii: diplofaza, numit i spofit, i haplofaza, numit gametofit. La animale, generaia haploid i cea diplofid pot fi mai mult sau mai puin difereniate. Scopul celor dou faze, haploid i diploid, este meninerea constant a numrului de cromozomi la om. Putem deduce din aceast constatare intenia Creatorului de a menine specia uman ca unitate bine finalizat.

BiBliografie: Biologie cu elemente creaTioniste, Manual pentru clasa a IX-a pentru liceele teologice Editura UniversitATii Emanuel din Oradea Autori:Maria Popa, Sabin BurcA