Sunteți pe pagina 1din 143
Program post universitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural Specializarea EDUCA ŢIE
Program post universitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural Specializarea EDUCA ŢIE

Program

post

universitar de conversie profesională

pentru cadrele didactice din mediul rural

Specializarea

EDUCA

ŢIE TEHNOLOGICĂ

Forma de învăţământ ID

- s emestrul I

DIDACTICA EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE

Rodica CONSTANTIN

2005

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

Didactica educaţiei tehnologice

Rodica CONSTANTIN

2005

© 2005

Ministerul Educaţiei

Proiectul pentru Învă ământul Rural

şi Cercetării

ţ

Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

Cuprins

Didactica Educaţiei tehnologice

Cuprins

 

Pagina

Introducere

1

Unitatea de învăţare nr. 1 – PERSPECTIVE CURRICULARE

7

1.1 Obiectivele unităţii de învăţare 1

8

1.2 De ce educaţie tehnologică?

9

1.3 Educaţia tehnologică în diferite ţări

12

1.4 Din istoria educaţiei tehnologice în România

17

1.5 Întrebări de început

19

1.6 Câteva aspecte de care s-a ţinut cont în elaborarea

programelor pentru educaţia tehnologică

21

1.7 Conexiuni interdisciplinare

24

1.8 Curriculum pentru Educaţie tehnologică

27

1.9 Sistemul modular de pregătire; avantajele utilizării lui

33

1.10

Repere de proiectare a curriculumului la decizia

şcolii pentru Educaţie tehnologică

37

1.11 Răspunsuri, comentarii şi recomandări

42

1.12 Lucrare de verificare nr. 1, notată de tutore

46

 

Bibliografie

47

Unitatea de învăţare nr. 2 – APLICAREA CURRICULUMULUI DE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ LA CLASĂ

48

2.1 Obiectivele unităţii de învăţare 2

49

2.2 Algoritmul proiectării didactice

50

2.3 Strategii moderne

60

2.4 Proceduri pentru ameliorarea învăţării

75

2.5 Combinaţii de metode şi management al clasei

79

2.6 Resurse didactice

80

2.7 Metode de evaluare

82

2.8 Utilitatea portofoliului la disciplina Educaţie

tehnologică

90

Cuprins

2.9 Cunoştinţe de matematică, fizică etc., necesare

pentru desfăşurarea orelor de Educaţie tehnologică

92

2.10. Răspunsuri, comentarii, recomandări

95

2.11 Lucrare de verificare nr. 2, notată de tutore

102

Bibliografie

103

Unitatea de învăţare nr. 3 – DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR TEHNOLOGICE LA ELEVI

104

3.1 Obiectivele unităţii de învăţare 3

105

3.2 Atitudini faţă de tehnologie

106

3.3 Aptitudini necesare pentru a fi un „bun meseriaş

116

3.4 Despre meserie

121

3.5 Răspunsuri, comentarii, recomandări

126

3.6 Lucrare de verificare nr. 3, notată de tutore

129

Bibliografie

130

4. SINTEZA LUCRĂRILOR DE VERIFICARE NOTATE DE TUTORE

131

Bibliografie generală

137

Introducere

INTRODUCERE

Stimate student,

Mă bucură ideea că doreşti:

- să educi elevii tăi pentru şi prin tehnologie

şi

- să-i înveţi cum şi ce să înveţe.

Fiind bine documentat ştiinţific şi tehnic parcurgând modulele din cadrul ”Proiectului pentru învăţământul rural, disciplina Educaţie tehnologică”,

fiind şi bine instruit în ceea ce priveşte didactica disciplinei studiind acest curs,

având şi dorinţa, plăcerea de a fi dascăl,

orele tale la clasă împreună cu elevii tăi vor fi o adevărată bucurie şi totodată o sursă de învăţătură pentru toţi cei implicaţi.

Cursul ”Didactica Educaţiei tehnologice” vizează dezvoltarea următoarelor COMPETENŢE formulate în cadrul Proiectului pentru Învăţământul Rural pentru domeniul Tehnologii:

Proiectarea unui sistem unitar de activităţi în vederea structurării ocaziilor de învăţare care conduc la dezvoltarea abilităţilor tehnologice la elevi

Aplicarea algoritmilor din managementul resurselor umane în organizarea şi monitorizarea de activităţi eficiente la clasă

Utilizarea de strategii didactice diverse adecvate grupului ţintă şi contextului local în scopul racordării orei de educaţie tehnologică la cotidian

Construirea unei varietăţi de tipuri şi probe de evaluare adecvate fiecărei etape a procesului de învăţare

Aplicarea unui sistem coerent de transferuri (intra – inter disciplinar, clasă – extraşcolar, trunchi comun – diferenţiere) în scopul formării la elevi a unor atitudini favorabile faţă de calitate, competitivitate şi antreprenoriat.

Promovarea unui management de calitate în cadrul şcolii ca instituţie care învaţă

Ţinând cont de aceste competenţe didactice am desprins obiectivele scrise la începutul fiecărei unităţi de învăţare din acest curs.

Introducere

Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra întregului ”Proiect

pentru învăţământul rural, disciplina Educaţie tehnologică”, şi pentru

a înţelege mai bine modulul ”Didactica Educaţiei tehnologice” prezentăm şi:

COMPETENŢELE GENERALE DE SPECIALITATE

Identificarea tipurilor de date, materiale, procese, tehnologii specifice domeniilor vizate

Utilizarea unui sistem unitar de noţiuni, concepte, mărimi şi unităţi de măsură folosite în procesele tehnologice din diverse domenii de activitate

Explicarea unor fenomene şi procese tehnologice prin intermediul unor modele variate

Utilizarea tehnicii de calcul şi a sistemelor integrate în scopul proiectării, monitorizării, modelării şi al controlului evenimentelor din cadrul unor procese specifice domeniului de activitate

Aplicarea algoritmilor din managementul resurselor umane (planificare, organizare, analiză, comunicare, acţiune, monitorizare, evaluare, feed-back) în realizarea unor planuri de dezvoltare personală şi socio-profesională

Participarea la dezvoltarea unei economii de piaţă funcţionale prin realizarea unor produse şi servicii de calitate, competitive

Manifestarea unui comportament ecologic în domeniul resurselor şi al proceselor tehnologice

Cursul

învăţare:

”Didactica

Educaţiei

tehnologice”

cuprinde

3

unităţi

de

UI

1: Perspective curriculare asupra Educaţiei tehnologice

UI

2: Aplicarea curriculumului de Educaţie tehnologică la clasă

UI

3: Dezvoltarea competenţelor tehnologice la elevi

Cursul se adresează în principal profesorilor care doresc să predea disciplina Educaţie tehnologică şi sunt implicaţi în ”Proiectul pentru învăţământul rural” folosind tehnologia ”Educaţiei la distanţă”.

Introducere

CCaarrtteeaa ddee vviizziittăă aa lluuccrrăărriiii

Disciplină recentă în planul cadru pentru învăţământ obligatoriu, Educaţia tehnologică propune un decupaj curricular modern, centrat pe formarea de competenţe utile absolventului atât pentru dezvoltarea personală cât şi pentru cea profesională, pe baza parcurgerii unei diversităţi de module care reflectă domenii de activitate. Această diversitate a domeniilor, deşi extrem de utilă din perspectiva formării elevilor, ridică o serie de probleme didactice, profesorul fiind pus în situaţia de a facilita învăţarea unor segmente tehnologice foarte diverse.

Didactica disciplinei Educaţie tehnologică îşi propune să clarifice aceste probleme şi să dezvolte participanţilor la acest curs (profesorilor-cursanţi) competenţe care să le permită descoperirea de soluţii specifice, adecvate fiecărei situaţii cu care se confruntă la clasă.

Din această perspectivă, modulul este structurat în trei unităţi de învăţare.

1. Perspective curriculare asupra Educaţiei tehnologice – în

cadrul acestei unităţi sunt explorate componentele programei şcolare, cu accent pe latura formativă, în contextul diversităţii de conţinuturi, dar şi a constantelor urmărite.

2. Aplicarea curriculumului de Educaţie tehnologică – incită la

descoperirea de soluţii pentru proiectarea demersului didactic (prin paralelisme cu proiectarea tehnologică) şi pentru organizarea de

activităţi de învăţare şi evaluare la clasă; este astfel propus un inventar metodologic cu valenţe activizatoare, cu accente specifice diverselor domenii implicate.

3. Dezvoltarea competenţelor tehnice la elevi – în cadrul

acestei unităţi sunt analizate elementele de context local, necesare unei învăţări eficiente din perspectiva calităţii achiziţiilor elevilor şi a

relevanţei lor pentru viaţă; totodată este propus un decupaj didactic complex care vizează formarea atitudinală – atât a elevilor cât şi a profesorului de educaţie tehnologică.

Cursul prezentat are o structură unitară, pornind de la aspecte generale asupra Educaţiei tehnologice continuând cu idei simple (dar nu simpliste) care pot fi aplicate în clasă.

Fiecare strategie didactică sau metodă de evaluare prezentată sau modalitate de a forma atitudini, de a determina pe elev să se cunoască pentru a-şi alege meseria sunt însoţite de exemple concrete de aplicare în clasă.

Înainte de a începe ora este necesar să te pregăteşti cu planificări, proiecte ale unităţilor de învăţare, proiecte ale proiectelor etc. Şi pentru acestea cursul prezintă exemple concrete. Fotografiile şi imaginile prezentate sunt în mare parte realizate pe parcursul desfăşurării orelor de Educaţie tehnologică.

Totodată pe parcurs, pentru autoevaluarea ta, eşti invitat să rezolvi diferite exerciţii, pentru care primeşti la finalul unităţii de învăţare răspunsuri, comentarii, recomandări pentru rezolvare.

Introducere

Bibliografia prezentată, la final precum şi site-urile de Internet indicate te ajută să-ţi completezi, să-ţi diversifici sau să-ţi clarifici unele idei.

Piesa de bază pentru evaluarea ta de către tutorele acestui curs este Portofoliul.

Portofoliul personal cuprinde:

1. Programa şcolară pentru un opţional

2. Planificări calendaristice pentru clasele a V-a – a VIII-a

3. Proiecte ale unor unităţi de învăţare

4. Proiectul proiectului ”Realizarea produsului

5. Proiectul unei investigaţii (joc de rol)

6. Itemi de evaluare – teste de evaluare, necesare pentru evaluarea elevilor

7. Fişe de lucru cu clasa. Spre exemplu:

- despre atitudini

- despre meserii (fotografii, definiţii, proverbe, caracteristici ale unor meserii de pe plan local)

- interdisciplinaritatea

În total, Portofoliul personal cuprinde 7 piese. Fiecare piesă corespunde unei teme.

Acestea pot fi prezentate în 7 mape (dosare) pe foi A4 numerotate şi eventual, 7 foldere cu fişierele corespunzătoare.

Prima pagină a fiecărui dosar reprezintă coperta cu

- Numele, prenumele tău,

- Disciplina Educaţie tehnologică - Proiectul pentru învăţământul rural,

- Piesa, numărul

- Data de predare

- Numele tutorelui care va viza lucrarea.

, titlul

Pagina a doua este cuprinsul.

Introducere

Piesa nr. 4: Întocmirea proiectului pentru realizarea unui produs poate fi realizată în grup de către 2-3 profesori-cursanţi participanţi la cursul ”Didactica Educaţiei tehnologice”, aflaţi în aceeaşi localitate sau în localităţi apropiate sau care corespondează cu uşurinţă prin e-mail. Ar fi interesant ca profesorii participanţi să comunice, să coopereze şi între ei nu numai cu tutorele. Aceste relaţii între profesorii-studenţi realizate pe parcursul desfăşurării cursului de Educaţie tehnologică prin Educaţie la distanţă se păstrează de obicei şi peste ani şi sunt în beneficiul tuturor (profesori, elevi, şcoli).

Fiecare cursant va prezenta la întâlniri una din cele 7 piese propuse, alegerea acesteia făcându-se la propunerea cursantului şi a tutorelui.

Cele 7 piese pentru portofoliu vor fi predate pe parcursul semestrului la datele stabilite de tutore împreună cu profesorii participanţi la curs.

Preferabil ar fi ca data de predare a mapelor să fie în ordinea indicată mai sus, care este şi ordinea de abordare în curs.

Data susţinerii temei alese din cele 7 propuse va fi stabilită din timp.

Fiecare profesor-cursant va primi câte o notă între 1 şi 10 pentru fiecare piesă şi o notă pentru felul cum a întocmit, argumentat şi susţinut (prezentat) una dintre teme. Nota finală se află calculând media aritmetică a celor 7 note.

Este necesar ca fiecare cursant să prezinte una dintre teme (una din piesele portofoliului personal). Prezentarea să fie percutantă, argumentată, convingătoare, să evidenţieze aspectele cheie. Ar fi indicat să foloseşti mijloace moderne şi cât mai diverse pentru prezentare.

Introducere

În portofoliu pe lângă piesele de portofoliu trebuie să introduci şi

fişe de autoevaluare de tipul:

- Cel mai mult mi-a plăcut

- Cel mai dificil mi s-a părut

- Îmi propun să

paragrafe reflexive referitor la aplicarea diverselor aspecte învăţate la clasă.

- Ce a funcţionat

- Ce nu a funcţionat

- Reacţii ale elevilor

Planuri de remediere

Nu uita să completezi un paragraf reflexiv şi la finalul întregului curs.

- Ce ţi-a plăcut

- Ce nu ţi-a plăcut

- Ce recomandări ai de făcut autorului. Transmite aceste recomandări la adresa: rodica@ise.ro

Toate lucrările de verificare transmise tutorelui în vederea notării se află la pagina 131.

tutorelui în vederea not ă rii se afl ă la pagina 131. Important! - Realizeaz ă

Important!

- Realizează portofoliul din timp.

În momentul în care ai primit indicaţia să-ţi completezi portofoliul ar fi bine să o respecţi. Acesta trebuie să fie un instrument de lucru şi nu ceva formal întocmit în grabă.

- Discută pe parcurs cu tutorele.

Este necesar să ai discuţii periodice cu tutorele pentru a putea completa portofoliul cu ”fişe de calitate”.

Perspective curriculare

Unitatea de învăţare 1

PERSPECTIVE CURRICULARE

Cuprins

Pagina

1.1 Obiectivele unităţii de învăţare 1

8

1.2 De ce educaţie tehnologică?

9

1.3 Educaţia tehnologică în diferite ţări

12

1.4 Din istoria educaţiei tehnologice în România

17

1.5 Întrebări de început

19

1.6 Câteva aspecte de care s-a ţinut cont în elaborarea programelor pentru educaţia tehnologică

21

1.7 Conexiuni interdisciplinare

24

1.8 Curriculum pentru Educaţie tehnologică

27

1.9 Sistemul modular de pregătire; avantajele utilizării lui

33

1.10 Repere de proiectare a curriculumului la decizia şcolii pentru Educaţie tehnologică

37

1.11 Răspunsuri, comentarii şi recomandări

43

1.12 Lucrare de verificare nr. 1, notată de tutore

46

Bibliografie

47

Perspective curriculare

11 11

OObbiieeccttiivveellee uunniittăăţţiiii ddee îînnvvăăţţaarree 11

i i i i d d e e î î n n v v ă ă

După studiul acestei unităţi de învăţare vei putea să demonstrezi că eşti capabil:

1. să identifici elementele structurale ale programei de Educaţie tehnologică şi corelaţiile dintre acestea

2. să sesizezi elementele comune şi diferenţele specifice dintre modulele educaţiei tehnologice ca disciplină şcolară

3. să proiectezi programe de opţional la Educaţie tehnologică

4. să motivezi elevii pentru promovarea calităţii în realizarea de produse, furnizarea de servicii etc.

Perspective curriculare

11 22

DDee ccee eedduuccaaţţiiee tteehhnnoollooggiiccăă??

Educaţia este aceea care îşi asumă rolul determinant pentru destinul societăţii omeneşti.

Educaţia este cea care anticipează sau trebuie să anticipeze încotro ne îndreptăm. Educaţia realizată prin familie şi prin procesul de învăţământ devine astfel responsabilă pentru valorificarea vocaţiei individuale.

În acest mod, rolul determinant al părinţilor şi mai târziu al şcolii capătă valenţe noi, se amplifică. Şi nu rare sunt situaţiile în care cadrul familial neadecvat, face ca rolul şcolii să crească, să-şi dovedească vocaţia de a doua familie a copilului, a tânărului, a adolescentului în formare, în căutarea menirii sale. În majoritatea cazurilor, dascălii şi părinţii trebuie să realizeze o consiliere vocaţională. Astfel încât să-l canalizeze, să-l direcţioneze spre polul preocupărilor, înclinaţiilor şi virtuţilor manifestate, să-i lumineze calea care duce la împlinirea năzuinţelor lui.

Tânărului de azi trebuie să-i fie întărită puterea de gândire şi de acţiune, oferindu-i-se un orizont cât mai larg, abilitatea de a răspunde la cât mai multe probleme din cele mai variate domenii, continua necesitate de perfecţionare. Se impune ca el să înveţe neîncetat pentru a răspunde la variatele şi complexele probleme pe care i le impune lumea contemporană.

Toate disciplinele şcolare se corelează, se întrepătrund pentru a rezolva această problemă.

Prin disciplina Educaţie tehnologică, procesul de învăţământ pune accent pe individ, ca personalitate distinctă, ca germene a unei chemări aparte, ca purtător al unei vocaţii proprii. Individului i se prezintă o gamă de domenii de activitate, el având posibilitatea să opteze după dorinţa lui. Dispare astfel individul subordonat unei planificări sociale de moment, sau evoluţiei spectaculoase într-un domeniu, pentru care s-ar putea să nu manifeste nici o atracţie, nici o chemare.

Mai este posibilă orientarea vocaţională, ne întrebăm acum în secolul vitezei, al informaticii, în care previziunile se schimbă la intervale din ce în ce mai scurte de timp, în care explozia informaţiilor, progresele ştiinţei şi tehnologiei accelerează trecerea de la societatea industrializată la cea postindustrială superinformatizată?

Prin diversitatea disciplinelor şi a modulelor care compun disciplina Educaţie tehnologică învăţământul vizează apropierea în cel mai înalt grad a individului de aptitudinile sale naturale, necondiţionate pe care caută cu răbdare, să i le cizeleze progresiv, să i le conştientizeze, punând accentul pe amplificarea capacităţilor creatoare şi a disponibilităţilor pentru invenţie şi inovaţie.

Perspective curriculare

Disciplina Educaţie tehnologică, prin diversitatea modulelor tratate atât teoretic cât şi practic, îl ajută pe tânăr să-şi găsească înclinaţia, chemarea, aspiraţia, atracţia către un anumit domeniu, într-un cuvânt să-şi descopere „vocaţia” pentru o anumită activitate.

În întreaga Europă se caută să se atenueze diferenţa dintre educaţia primită şi viaţa profesională viitoare. Aşa s-a născut Educaţia tehnologică, integrată progresiv în programele şcolare şi devenită o nouă disciplină de bază în învăţământul românesc.

Ce este Educaţia tehnologică?

mântul românesc. Ce este Educa ţ ia tehnologic ă ? Educa ţ ia tehnologic ă este

Educaţia tehnologică este o disciplină de cultură generală;

Educaţia tehnologică nu este învăţământ profesional tehnic şi nici învăţământ teoretico-ştiinţific în sens strict;

Educaţia tehnologică nu se reduce la instruire practică, la iniţiere într-un meşteşug tradiţional sau într-o profesie modernă;

Educaţia tehnologică nu face o profesionalizare timpurie;

Educaţia tehnologică este o formaţie culturală nouă, născută din raportul omului modern cu tehnologia;

Educaţia tehnologică este chemată să cultive credinţa în puterea şi frumuseţea ştiinţei;

Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie în planul de învăţământ, pentru clasele I – a VIII-a.

Educaţia tehnologică există în planurile de învăţământ din toate ţările europene;

Exerciţii

Pentru rezolvare foloseşte spaţiul liber aflat în chenar sub fiecare exerciţiu.

1. Completează cu alte argumente necesitatea studiului Educaţiei

tehnologice în gimnaziu.

2. Studiază şi caută în planul de învăţământ aria curriculară în care

este disciplina Educaţie tehnologică. Indică denumirea acestei arii

curriculare.

Perspective curriculare

3. Denumeşte disciplina studiată în învăţământul primar care precede studiul Educaţiei tehnologice.

4. Denumeşte disciplina din clasele a IX-a şi a X-a care continuă studiul Educaţiei tehnologice din gimnaziu.

Perspective curriculare

11 33

EEdduuccaaţţiiaa tteehhnnoollooggiiccăă îînn ddiiffeerriittee ţţăărrii

Consiliul Europei (Forbeck, M., 1993) a definit profilul lui „Homo Europaeus” care este conturat prin infuzia unei educaţii generale compatibile cu provocările secolului al XXI-lea, al cărei curriculum ar trebui să asigure:

cunoaşterea limbilor străine: „Diversitatea lingvistică a Europei este o parte a averii sale culturale; Europa nu poate prospera unită dacă locuitorii ei nu fac efortul de a învăţa unii altora limbile naţionale, nu numai engleza”;

fundamentele tehnologiei: „Astăzi anumite cunoştinţe de tehnologie, incluzând şi computerele sunt necesare pentru viaţa modernă”.

Disciplina Educaţie tehnologică, indiferent de numele ei precizat în curriculum, se regăseşte alături de limba maternă şi de matematică în toate şcolile din ţările europene.

Educaţia tehnologică este o disciplină modernă care ţine pasul cu dezvoltarea tehnicii, cu noile tehnologii.

Prin enumerarea câtorva caracteristici se observă trăsăturile comune ale acestei discipline, în mai multe ţări europene:

competenţe în limba maternă;

cunoştinţe fundamentale în matematică şi ştiinţe;

flexibilitate a programelor;

abordare modulară;

convergenţa obiectivelor;

aspectul dual al disciplinei (teoretic şi practic);

familiarizarea cu mai multe domenii pentru optimizarea opţiunii profesionale ulterioare;

necesitatea utilizării calculatorului;

aspectul naţional şi internaţional;

respectarea mediului înconjurător;

îndeplinirea calităţii produselor;

lipsa unei specializări stricte într-un anumit domeniu.

În continuare, încercăm să surprindem şi tenta de individualitate care departajează modul de abordare a disciplinei Educaţie tehnologică în câteva ţări europene, aşa cum rezultă aceasta din studiul programelor şi a manualelor.

Perspective curriculare

În Anglia la orele de Educaţie tehnologică se utilizează mult calculatorul. Profesorul îşi poate alege dintr-un catalog de programe cu caracter general, tipul de program adecvat modulului care urmează a fi predat.

Programa de Educaţie tehnologică este structurată pe module şi pe nivele de pregătire.

Pe măsură ce elevii progresează li se vor acorda mai multe oportunităţi pentru a rezolva diferite sarcini şi activităţi utilizând cunoştinţele şi deprinderile achiziţionate pentru a realiza produse din ce în ce mai complexe sau pentru a satisface anumite necesităţi.

Elevii sunt îndrumaţi pentru a lua măsuri rezonabile, întotdeauna pentru siguranţa lor proprie şi a altora.

Elevii sunt îndrumaţi să discute între ei ideile şi planurile care se derulează şi vor lucra individual sau în echipă. La fiecare stagiu cheie elevilor li se vor oferi oportunităţi de a lucra cu o gamă de materiale diverse, cum ar fi: materiale textile, materiale grafice (vopsele, hârtie, fotografii), materiale de construcţie (clei, lemn, plastic, metal), alimente etc.

Evaluarea la Educaţie tehnologică se face la nivel naţional. Secretarul de Stat stabileşte la timpul oportun, ierarhia evaluării pentru tehnologie în fiecare stagiu cheie.

În Franţa pentru acoperirea ariei vaste a meseriilor virtuale există de mulţi ani o serie de broşuri în colecţia „Carte în slujba meseriei”, care se constituie în ghiduri tehnologice menite să realizeze înţelegerea teoretică şi practică în diferite domenii. Orice realizare trebuie să fie asociată cu grija estetică permanentă. Reuşita în acest domeniu este legată de calitatea gestului raţional şi reflex. Obiectivele acestor activităţi tehnologice vor putea fi aprofundate şi lărgite ulterior, după alegerea profesiei. Aceste broşuri nu constituie în nici un caz suporturi pentru o pregătire profesională în domeniul unei meserii anume.

De exemplu, în „Ghid tehnologic. Cunoaştere şi realizare. Prelucrări mecanice” sunt prezentate diferite obiecte din metale sau lemn, care pot fi realizate ţinând cont de procesul tehnologic prezentat.

În Spania şi Italia există o predilecţie de a lega Educaţia tehnologică prin modulul Desen tehnic cu exemple sugestive din arhitectura clasică şi contemporană. Astfel fiecare element pur geometric este exemplificat printr-o imagine desprinsă dintr-o frescă, construcţie celebră.

Ca şi în Franţa aspectul estetic este situat în prim plan, punându-se accentul pe faptul că arta reprezintă un mijloc intens de comunicare asupra vieţii. În abordarea temelor care presupun un grad mare de subiectivitate cum sunt cele privitoare la studiul formelor şi a culorilor sunt evitate expunerile rigide, lăsându-se câmp deschis iniţiativelor personale.

Perspective curriculare

În schimb în temele cu conţinut conceptual şi tehnic cum sunt referirile la trasările elementelor geometrice sau la sistemele de reprezentare, informaţiile sunt prezentate pas cu pas ceea ce asigură înţelegerea lor. Propunerile de activităţi creează un tot care poate fi abordat în trei feluri:

activitate de observare şi analiză;

activitate de sinteză;

tehnici specifice.

Parcurgerea acestor etape este obligatorie pentru îmbogăţirea nivelului de cunoştinţe, astfel ca la rândul lor elevii să poată concepe forme şi utilităţi noi sau să redefinească concepţiile deja existente.

Iniţiativa de schimbare a lucrurilor create de om conduce spre o nouă concepţie de proiectare şi de aici spre o formă nouă a obiectului studiat.

ş i de aici spre o form ă nou ă a obiectului studiat. Exerci ţ iu

Exerciţiu

5. Există designeri în România? Cu ce se ocupă aceştia?

Foloseşte pentru răspuns spaţiul liber aflat în chenar.

Autor al acestor noi forme este designerul, cel care îmbină arta, ştiinţa, matematica şi tehnologia pentru regândirea concepţiilor despre tot ceea ce ne înconjoară, atât din sfera producţiei, cât şi din sfera serviciilor.

În Italia pentru fiecare disciplină de învăţământ sunt prezentate la nivel naţional obiectivele, iar profesorii, respectiv elevii pot să-şi aleagă dintr-o gamă foarte largă de manuale.

Unul dintre manualele de educaţie tehnologică este al autorilor Ardunio şi Renata Moggi. Autorii ne declară că manualul s-a născut din directa experienţă şi prin colaborarea cu diverse discipline.

Domeniile foarte diverse ale educaţiei tehnologice sunt abordate într-un singur manual având 16 capitole, printre care enumerăm:

desen (geometric, proiectiv şi tehnic), agricultură, alimentaţie, elemente de electronică şi mecanică, tehnologie şi mediu înconjurător etc.

Educaţia tehnologică este o materie cu structura orizontală care influenţează şi este influenţată de alte discipline, cum ar fi geometria, geografia, istoria, fizica, educaţia artistică.

Perspective curriculare

Bineînţeles că disciplina are şi o structură verticală, cunoştinţele fiind introduse în mod gradat.

Capitolele conţin numeroase scheme tehnologice enumerând operaţiile tehnologice pentru realizarea unui produs finit pornind de la materia primă. Obiectivul nu este acela de a realiza un produs finit, ci de a înţelege un fenomen, de a pătrunde în miezul problemei tehnologice.

Alt conţinut tratat îl reprezintă materialele de informaţie, dedicate argumentului de strictă actualitate cum ar fi:

securitatea centralelor nucleare;

problema sofisticată a alimentaţiei;

rolul informaticii.

Ordinea de studiu a capitolelor (care de fapt reprezintă modulele) poate fi aleasă în funcţie de oportunităţi sau de dorinţele elevilor, profesorilor. Ritmul de lucru, nivelul până la care se abordează modulul în funcţie de posibilităţile înţelegerii sunt realizate după un plan (anual) de muncă.

În modulul Design se accentuează faptul că lumea de azi care ne înconjoară este fructul ingeniozităţii, inventivităţii şi a muncii numeroşilor proiectanţi, tehnicieni şi muncitori. Orice construcţie, fie ceva simplu sau complex, ca un automobil sau avion cu reacţie trebuie iniţiat, gândit şi proiectat.

În Republica Moldova educaţia tehnologică se desfăşoară de la clasa I la a X-a.

Profesorii care predau disciplina sunt profesori specialişti absolvenţi de învăţământ superior.

De exemplu, Universitatea de stat „A. Russo” din Bălţi, Facultatea Tehnică, Fizică, Matematică, specialitatea instruire tehnico- tehnologică şi fizică pregăteşte pentru calificarea: profesor de tehnică, tehnologii şi fizică în şcoala de cultură generală sau liceu.

Activitatea este coordonată de Ministerul Învăţământului în colaborare cu Universitatea, Institutul de perfecţionare a cadrelor didactice, Institutul de ştiinţe pedagogice şi Institutul de etnografie.

Coordonarea se reflectă în realizarea de programe şcolare de către universitari, cercetători, profesori. Programa şcolară conţine elemente de metodică pentru fiecare lecţie.

”Conţinutul principal al programelor îl constituie lucrările practice ale elevilor. Ele ocupă aproximativ 75% din orele rezervate; restul timpului se foloseşte pentru studierea materiei teoretice.” 1

Disciplina este abordată pe module, patru module diferite într-un an de studiu, 16 ore pentru fiecare modul într-un an şcolar.

1 Programe pentru şcolile de cultură generală, Instruirea prin muncă, clasele a V-a – a IX-a, Blocurile agricole, Republica Moldova – Institutul de ştiinţe pedagogice şi psihologice, 1993.

Perspective curriculare

Observaţie foarte importată: Se scoate în evidenţă permanent caracterul naţional şi tradiţiile populare. Sunt accentuate elementele etnografice, stabilindu-se o colaborare deosebită cu Institutul de etnografie. Astfel, putem enumera câteva realizări practice ale elevilor, cum ar fi obiecte din zestrea miresei, Ileana Cosânzeana realizată din pănuşi de porumb. La modulul Gastronomie elevii învaţă bucătăria tradiţională pentru diverse sărbători religioase (Crăciun, Paşti) sau evenimente sociale (nunţi, botezuri).

ciun, Pa ş ti) sau evenimente sociale (nun ţ i, botezuri). Exerci ţ iu 6. Extrage

Exerciţiu

6. Extrage din materialul prezentat câteva asemănări / deosebiri ale abordării Educaţiei tehnologice în diferite ţări. Poţi prezenta răspunsul sub forma unui tabel în spaţiul liber aflat în chenar.

Perspective curriculare

11 44

DDiinn iissttoorriiaa EEdduuccaaţţiieeii tteehhnnoollooggiiccee îînn RRoommâânniiaa

Câteva jaloane

În România prin disciplina Educaţie tehnologică se asigură dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi în domeniul tehnic şi tehnologic.

În 1992 Educaţia tehnologică este introdusă în planul de învăţământ, fără să fie o programă şcolară.

Elaborarea unor noi programe şcolare în învăţământul obligatoriu a fost demarată în anul 1994/1995, dar acest lucru s-a făcut pe baza unui plan de învăţământ centralist şi directivist şi în lipsa unei viziuni coerente şi moderne despre învăţarea şcolară şi despre contribuţia diferitelor discipline în dobândirea cunoştinţelor şi a competenţelor importante pentru elevi. Astfel, pe parcursul anilor (până în 1999) apar diferite programe. Disciplina era predată de maiştrii instructori care o transformaseră în pregătire practică în diverse meserii în funcţie de calificarea fiecărui instructor. Orele se desfăşurau în ateliere şcolare. Pe parcurs au fost angajaţi şi ingineri care însă au trecut în extrema cealaltă, abordând disciplina numai din punct de vedere teoretic.

În anul 1994 apare primul manual aprobat de Ministerul Învăţământului: Desen geometric - unitatea didactică nr. 1, autori:

Rodica Constantin, Mariana Stoica, Florentina Brandibur.

În anul 1996 se finalizează lucrarea de cercetare "Educaţia tehnologică, premisă pentru învăţământul profesional şi tehnic", coordonatori: cercetătorii principali Ing. Rodica Constantin şi Ing. Florentina Brandibur. La realizarea acesteia au participat cercetători, profesori universitari şi de gimnaziu, inspectori şcolari, etc. Calificarea participanţilor era diferită: ingineri de diferite specialităţi, profesori de diferite specialităţi, pedagogi, psihologi, etc. Au fost întrebaţi bineînţeles şi elevi de diferite vârste.

În anul 1998 apar noile programe şcolare pentru învăţământul

primar elaborate în concordanţă cu noile planuri - cadru de învăţământ. Viziunea curriculară permite o mai bună orientare a predării / învăţării în raport cu obiective de formare care vizează formarea de competenţe intelectuale şi relaţionale de nivel superior,

a atitudinilor şi comportamentelor necesare unui tânăr într-o societate democratică a timpului nostru.

disciplina Abilităţi

practice, pentru clasele I – a IV-a.

În 1998 este aprobată programa şcolară pentru

În 1999 apare programa şcolară pentru clasele a V-a – a VIII-a,

pentru disciplina Educaţie Tehnologică. Programa este rodul muncii în echipă a 30 profesori, sub coordonarea profesoarei ing. Rodica Constantin Această programă este avizată de Ministerul Educaţiei Naţionale cu nr. 4237 din 23.08.1999.

În 2000 apare programa şcolară pentru Educaţie tehnologică, cu nr. 3207/03.02.1999 pentru învăţământul liceal, clasele a IX-a şi a X-a filiera teoretică, conform planului de învăţământ.

Perspective curriculare

În anul 2001 Ministerul Educaţiei şi Cercetării distribuie gratuit în şcoli manualele şcolare alternative de Educaţie tehnologică, aprobate de Consiliul Naţional pentru Aprobarea Manualelor.

În anul 2004 programa este modificată păstrându-se însă caracterul modular şi o parte din obiective. Programa este avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu nr. 3727 din 30.04.2004.

În anul 2005 apar manuale pentru clasele a V-a şi a VI-a conform noii Programe şcolare.

clasele a V-a ş i a VI-a conform noii Programe ş colare. Exerci ţ ii 7.

Exerciţii

7. Enumeră 3 acţiuni la nivel naţional sau local referitoare la Educaţia tehnologică şi descrie impactul lor la nivelul şcolii.

Foloseşte pentru răspuns spaţiul liber aflat în chenar.

8. Cum se desfăşurau orele de educaţie tehnologică înainte de 1992? În sprijinul răspunsului precizăm că disciplina cu denumirea de Educaţie tehnologică a apărut doar în 1992. Educaţia tehnologică se studia în şcoli, dar sub alte denumiri.

Include răspunsul la această întrebare în Mapa 7 (folderul 7) din Portofoliul personal. În spaţiul liber de mai jos notează câteva repere de evoluţie.

Perspective curriculare

11 55

ÎÎnnttrreebbăărrii ddee îînncceeppuutt

Profesorul de Educaţie tehnologică trebuie să-şi pună câteva întrebări orientate către împlinirea scopului urmărit în cadrul orelor:

1. Ce trebuie să ştie fiecare profesor?

Variante de răspuns:

a) Elementele definitorii ale diferitelor domenii de activitate, noutăţi tehnice.

b) Cerinţele principale ale desfăşurării procesului de învăţământ în ansamblu (curriculum), exigenţele predării şi ale învăţării, particularităţile sistemului modular de instruire, specificul abordării curriculare.

2. De ce trebuie să ţină seama ?

Variante de răspuns:

a) De faptul că elevul este "o torţă care aşteaptă să fie aprinsă".

b) De faptul că orele trebuie să se desfăşoare în cabinete şi laboratoare şi s-a făcut trecerea de la învăţământul centrat pe profesor la învăţământul centrat pe elev.

3. Ce trebuie să aibă permanent în minte ?

Variante de răspuns:

a) Convingerea că inclusiv prin contribuţia sa se realizează educaţia în România.

b) Cerinţe de ordin metodic:

să aplice "noile" cerinţe psiho-pedagogice şi metodice: elevul - subiect al educaţiei, problematizarea, mutarea accentului de la acumularea intensivă de cunoştinţe la formarea deprinderilor fundamentale unanim recunoscute.

c) Schimbările survenite în evoluţia psiho-motorie şi intelectuală a noilor generaţii.

d) Evoluţiile previzibile, respectiv prognozele referitoare la domeniile de activitate.

Perspective curriculare

4. Ce trebuie să-şi scoată din minte ?

Posibil răspuns:

a) Că elevul ar fi "un recipient care ar trebui umplut".

Desigur că amplificarea interogaţiei, după acest model şi în acest sens poate spori realismul şi eficienţa abordării.

sens poate spori realismul ş i eficien ţ a abord ă rii. Exerci ţ ii 9.

Exerciţii

9. Completează lista (din capitolul 1.5) cu întrebări pe care ţi le pui şi ce răspunsuri ai găsit.

Răspunsurile enumără-le unele sub altele în spaţiul liber din chenar.

-

-

-

Perspective curriculare

11 66

ppeennttrruu EEdduuccaaţţiiaa tteehhnnoollooggiiccăă

CCââtteevvaa aassppeeccttee ddee ccaarree ss--aa ţţiinnuutt ccoonntt îînn eellaabboorraarreeaa pprrooggrraammeelloorr

Educaţia tehnologică contribuie la formarea personalităţii elevului, alături de celelalte discipline de cultură generală, prin vizarea următoarelor aspecte:

Formarea unei personalităţi deschise adaptabile la schimbarea de tip novator;

Valorificarea

educaţiei

tehnice

şi

tehnologice

în

interesul

progresului social;

Amplificarea capacităţilor creative, a disponibilităţilor pentru invenţie şi inovaţie, pentru o mai bună punere în valoare a "aurului cenuşiu" al poporului român;

Înţelegerea raportului dintre tehnologie, mediu şi cultivarea unui comportament ecologic (cunoaşterea unor dezechilibre generate de tehnologie, boli provocate de poluarea tehnologică, etc.);

Formarea unei gândiri deschise aplicând principiul designului;

Iniţiere în pregătirea tehnico - practică vizând cunoaşterea materialelor, a energiilor, a unor tehnologii, a modului de organizare a proceselor tehnologice;

Integrarea în lumea modernă prin aplicarea tehnologiilor de prelucrare şi de transmitere a informaţiilor;

Înţelegerea dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, cunoaşterea sumară a istoriei ingeniozităţii spiritului uman (istoria marilor descoperiri, a civilizaţiilor şi contribuţiilor acestora la progresul tehnologic, studierea bibliografiilor unor mari savanţi, cercetători);

Implementarea pe tehnologie a modalităţilor de realizare a calităţii şi fiabilităţii produselor;

Crearea abilităţilor pentru realizarea produselor de calitate, competitive la un preţ rezonabil;

Manifestare de respect faţă de munca depusă pentru realizarea produselor;

Cunoaşterea familiilor ocupaţionale cu specific tehnologic în scopul unei opţiuni socio-profesionale viitoare;

Dezvoltarea interesului pentru continuare studiilor în raport cu disponibilităţile puse în evidenţă de Educaţia tehnologică.

Produsele proiectate în cadrul orelor de Educaţie tehnologică trebuie traduse în procese tehnologice în viaţa reală.

Perspective curriculare

Scopul disciplinei Educaţie tehnologică nu este acela de a realiza un produs finit, ci de a pătrunde în miezul problemelor tehnologice, dezvoltând mobilitatea în gândire a elevilor, respectiv:

A dezvolta puterea de exprimare a minţii, curiozitatea, plăcerea şi nevoia de a învăţa, aptitudinea de a înţelege o problemă tehnologică, de a îi defini datele, de a-i găsi o soluţie, de a structura cunoştinţele;

A

stimula

activitatea

 

gândirii

divergente,