TEHNOPROIECT COMTRANS SRL BUCURESTI

Soseaua Pantelimon Nr. 92, Sector 2 Nr. R.C. J40 / 6035 / 91, Telefon: 250.47.46; Fax: 250.56.94, e-mail: office@tehnoproiect.ro

CAIET DE SARCINI LUCRRI DE DRUMURI

STRATURI DE BAZ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

CAIET DE SARCINI

STRATURI DE BAZ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

CUPRINS pag. GENERALITTI ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ART. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE CAP.I. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR ART. 3. AGREGATE ART. 4. FILER ART. 5. LIANTI ART. 6. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE CAP.II. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR ART. 7. COMPOZITIA MIXTURILOR ART. 8. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE ART. 9. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE ART.10. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT ART.11. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE ART.12. CONTROLUL FABRICATIEI CAP.III. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZ ART.13. PUNEREA N OPER ART.14.TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 5 5 5-6 7 7-9 9 - 10 11 12-14 14 14-16 16 -18 18 - 21 21 - 22 22 - 25 25 - 26 27 27 27-28

ART.15. PREGTIREA STRATULUI SUPORT ART.16. ASTERNEREA ART.17. COMPACTAREA ART.18. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZ ART.19. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZ ART.20. CONTROLUL PUNERII N OPER CAP.IV. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT ART.21. CONTROLUL CALITTII STRATULUI BITUMINOS ART.22. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT CAP.V. RECEPTIA LUCRRILOR ART.23. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE ART.24. RECEPTIA LAtERMINAREA LUCRRILOR ART.25. RECEPTIA FINAL ANEX - REFERINTE NORMATIVE 46-47

28-29 30-32 32-36 36 37 37-42 42 42 -44 44-46 46 47-48 48 49-53

GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de baz din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevzute n SR 7970:2001, caretrebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si al straturilor executate. 1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strzilor precum si la constructia drumurilor de exploatare. 1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic straturilor de baz executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase. ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 2.1. Straturile de baz din prezentul caiet de sarcini sunt prevzute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald n centrale si puse n oper mecanizat. 2.2. Mixturile asfaltice pentru stratul de baz sunt de urmtoarele tipuri: -tip AB1, cu agregate mijlocii (22%47% granule cu dimensiunea peste # 4 mm); -tip AB2, cu agregate mari (37%66% granule cu dimensiunea peste # 4 mm). 2.3. Aleegerea tipului de mixtur se face de ctre proiectant. 2.4. Stratul de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplic pe un strat suport care trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute de STAS 6400.

CAPITOLUL I NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

ART.3. AGREGATE 3.1. Pentru stratul de baz din mixturi asfaltice se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie s ndeplineasc, conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor dup cum urmeaz: - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - mrgritar sort 4-8, conform SR 662; - pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662; - nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667; - savur sort 0-8 conform SR 667; - criblur sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667; - filer de calcar conform STAS 539. Toate agregatele folosite n mixturile asfalticetrebuie s fie splate n totalitate nainte de a fi folosite n amestec. Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri detip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti desprtitori pentru evitarea impurificrii lor. 3.2. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1.0. Tabel 1
Nr 1 2 3 4 5 6 CARACTERISTICI Granulozitatea agregatelor cuprinse n limitele din Continut de agregate cu dimensiunea peste # 4 mm % din mas Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste # 25 mm (31,5 mm) % din mas Continut n prti fine sub 0,1 mm % din mas Continutul minim de filer % din masa Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului: (cu precizrile din tabelul 2), % din mas I II III IV-V MIXTURI ASFALTICEtIP AB1 AB2 Fig. 1 Fig. 2 2247 3666 (30...55) (50...75) max. 10 414 (4...12) 7 max. 10 311 (2...10) 4

nu se foloseste 100 - criblur 35 - criblur 65 - pietris concasat 100 - pietris concasat 100 - pietris sortat

Tabel 2
Clasa tehnic a drumului I (Autostrzi) Categoria tehnic a strzii I Agregate naturale utilizate Criblur sort 4-8, 8-16, 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de concasare Filer Criblur: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25)

II

II

6
Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de ru Nisip natural sort 0-4 Filer Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25 Nisip natural sort 0-4 Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Filer Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25 Nisip sort 0-4 Filer

III

III

IV-V

IV

ART.4. FILER Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie s corespund prevederilor STAS 539 si s ndeplineasc urmtoarele conditii: - finetea (continutul n prti fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea max. 2%. Observatie: n conditii justificate tehnic si economic se poate nlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai mpreun cu filerul de calcar; continutul de filer din var stins poate fi max. 2%. Filerul se va depozita n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu sunt admise folosirea filerului aglomerat. ART.5. LIANTI Pentru realizarea mbrcmintilor asfaltice si straturilor de baz din mixturi asfaltice se folosesc urmtoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754: - bitum tip D 60/80 pentru zona climatic cald; - bitum tip D 80/100 pentru zona climatic rece. Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3. Conditiile de admisibilitate care trebuie s le ndeplineasc bitumul neparafinos sunt cele prevzute n SR 754 si n Normativul AND 537-2003. n cazul n care adezivitatea bitumului determinat n cadrul testelor preliminare, n functie de calitatea bitumului si de natura agregatelor, se situeaz sub valoarea minim admis, se va stabili utilitatea aditivrii bitumului. Bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice, prevzute cu sistem de nclzire, sistem de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gur de aerisire, pompe de reciclare. ART.6. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru stratul de baz se verific n conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile artate la art. 3, 4 si 5 din prezentul caiet de sarcini. Verificrile si determinrile se execut de laboratorul de santier conform SR 7970 pct. 4.1.2. si constau n urmtoarele: a. Bitum - penetratia la 25C STAS 42 si SR 754; - punctul de nmuiere prin metoda inel si bil STAS 60 si SR 754; - ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnic I si II si pentru strzi de categorie tehnic I si II) b. Criblur - natura mineralogic (examinare vizual), STAS 6200/4; - granulozitatea, STAS 730; - forma granulelor, STAS 730; - determinarea continutului de prti fine sub 0,1, STAS 730; - continutul de argil, SR 667 c. Pietris - natura mineralogic (examinare vizual), STAS 4606; - granulozitatea STAS 4606; - forma granulelor STAS 4606, STAS 730; - parte levigabil STAS 4606; - continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730 d. Nisip natural - granulozitatea STAS 4606; - conTinut de corpuri strine, STAS 4606; - echivalent de nisip STAS 730 Nisip de concasaj - granulozitatea, STAS 730; - continut de corpuri strine - STAS 4606; - coeficient de activitate STAS 730 e. Filer - umiditate STAS 539; - finetea STAS 539. C A P I T O L U L II MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR ART.7. COMPOZITIA MIXTURILOR 7.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baz, se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor precizate n prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su dac este autorizat sau l comand la un alt laborator autorizat.

7.2. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtur, sustinut de studiile si ncercrile efectuate, mpreun cu rezultatele obtinute, se supune aprobrii Inginerului. Aceste studii comport cel putin urmtoarele ncercri: - ncercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparent, absorbtia de ap), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de baz numrul de lovituri vor fi de 50 lovituri; - determinarea cu prese de 10tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea rezistentei la compresiune dup 28 de zile de imersiune n ap pentru aceleasi continuturi de liant). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propus, Inginerul, dac nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accept formula propus de Antreprenor. 7.3.Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite n functie de greutatea total a materialului granular n stare uscat, inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa total a mixturii. 7.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea agregatelor naturale, caretrebuie s fie asigurate pentru fiecare tip de mixtur asfaltic, sunt date n tabelul 1. 7.5. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 si 3 si trebuie s se ncadreze ntre limitele artate n tabelul 4. Tabel 4
Contintul de liant - la mixturi cu agregate neconcasate, % din masa mixturii - la mixturi cu agregate concasate, % din masa mixturii Mixturi asfaltice Tip AB1 Tip AB2 3,5...5,0 3,6...5,4 3,3...4,8 3,4...5,0

ART.8. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 8.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata executate. 8.2. n lipsa unor dispozitii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie s ndeplineasc n timpul studiului de laborator si n timpul controalelor de fabricatie, conditiile artate n tabelul 5.

Tabel 5
Tipul mixturii asfaltice CARACTERISTICI Bitum tip Tip AB1 I, II si III Stabilitatea la 60oC, kN, min. Indicele de curgere, mm Absorbtie de ap, % vol. Densitatea aparent, kg/m3, min. CARACTERISTICI D 60/80 D 80/100 D 60/80 D 80/100 D 60/80 D 80/100 Bitum tip 5,0 4,5 1,5-4,0 1,5-4,5 28 2200 Tipul mixturii asfaltice Tip AB1 I, II si III
Rezistenta la compresiune

Tip AB2 I, II si III 5,5 5,0 1,5-3,5 1,5-4,0 28 2200 IV si V 5,0 4,5 1,5-4,0 1,5-4,5

Clasa tehnic a drumului si/sau categoria tehnic a strzii IV si V 4,5 4,0 1,5-4,5 1,5-4,5 A. CARACTERISTICI DIN NCERCAREA MARSHALL

Tip AB2 I, II si III 2,5 IV si V

Clasate hnic a drumului si/sau categoria tehnic a strzii IV si V 2,5 B. CARACTERISTICI DIN NCERCAREA PE CUBURI la 22oC, N/mm2, min D 60/80 D 80/100

Reducerea rezistentei la D 60/80 compresiune la 22oC, dup 28 zile de pstrare D 80/100 n ap, % max. Absorbtia de ap, % vol. Densitatea aparent, kg/m3, min. D 60/80 D 80/100 D 60/80 D 80/100

30

30

210 2150

210 2150

8.3. Bitumul continut de mixtura asfaltic prelevat pe parcursul executiei lucrrilor de la malaxor sau de la asternere trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu max. 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizrile din SR 7970, pct. 2.4.3.2. ART.9. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

10

9.1. Mixturile asfaltice se prepar n instalatii speciale, de regul n flux discontinuu, prevzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor naturale calde, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului si filerului precum si de malaxare fortat a componentilor. 9.2. n cazul instalatiilor n flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cntrire a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaz, n acest caz, initial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat sau cu cte un dozator gravimetric pe fiecare band de extractie din buncr si apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a usctorului. De asemenea, n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantittii de agregat naturaltotal cu cantitatea de bitum introdus n usctor - malaxor se face automat, pe computer. 9.3. Indiferent detipul instalatiei, aceastatrebuie dotat cu sisteme de nregistrare si afisare atemperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si s asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer.toleranta admis latemperatura bitumului este +3oC. n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul c densitatea acestuia variaz cu temperatura, astfel nct la 150oC170oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,1) l. 9.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul vatrebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s supun din nou aprobrii Inginerului autorizatia de punere n exploatare. 9.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea instalatiei si/sau a personalului care o deserveste, ntottimpul ct dureaz operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de refuz. 9.6. Instalatia de prepararea mixturilor asfalticetrebuie s dispun de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minim egal cu consumul mediu zilnic si care s dispun, fiecare, de o joj etalonat n prealabil si de un dispozitiv capabil s nclzeasc liantul pn latemperatura necesar, evitnd orice supranclzire (ct de mic). 9.7. Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dac, cuva malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie prevzut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte determinarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi n functie de tipul de instalatiei de preparare si tipul de mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, naintea nceperii fabricatiei. ART.10. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun acceptrii Inginerului lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat la realizarea lucrrilor. Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n functiune dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit obtinerea

11

amestecului prescris, n limitele tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, fr pierderi de materiale. O alt conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cilor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor, etc.). Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface nainte de acceptarea Inginerului. ART.11. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE 11.1. Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice const n urmtoarele operatii: - reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin ncercri, astfel nct: curba granulometric a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, s corespund celei prescrise, n limitele de tolerant din tabelul 6 si abaterea pentru continutul de bitum (fat de dozajul stabilit prin reteta aprobat) exprimat n procente de mas s fie de +0,3%; Tabel 6
Nr. crt. 1 Elemente componente ale mixturii Fractiunile de agregate naturale: 2531,5 1625 816 48 (3,158) 14 (0,633,15) 0,200,63 0,10,2 (0,090,20) 00,1 (00,09) filer si pref. 2 Continut de agregate concasate +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5 +10 Abateri admise faT de doxajul prescris, %

- introducerea agregatelor naturale n usctor (sau usctor-malaxor) unde are loc uscarea si nclzirea acestora; se vor lua msuri pentru evitarea nclzirii agregatelor la o temperatur care poate s conduc la arderea liantului; - resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetric pe sorturi (n cazul instalatiilor n flux discontinuu); - introducerea agregatelor naturale calde n malaxor, unde se amestec cu filerul rece, dozat separat;

12

- nclzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea n malaxor sau n usctor-malaxor; - amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia n buncrul de stocare; n cazul ncrcrii acesteia, direct, n mijloacele de transport, la iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate si trebuie luate msuri n vederea limitrii la maximum a segregrii mixturii asfaltice. Durata de malaxare, n functie de tipul instalatiei, trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. 11.2. Regimultermic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 7. Tabel 7
Materiale si faza de executie - agregate naturale la iesire din usctor - bitum la intrare n malaxor - mixtur asfaltic la iesire din malaxor la asternere la nceputul compactrii la sfrsitul compactrii 165175 min. 155 min. 150 min. 110 160170 min. 150 min. 145 min. 105 Temperatura n oC, functie detipul bitumului* D 60/80 170190 155165 D 80/100 165185 150160

NOT: *

Msurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.

n cazul utilizrii bitumului aditivat, se aplic acelasi regim termic. Temperaturile situate la partea superioar a intervalelor se aplic n cazul executiei lucrrilor n zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minim admis (10oC15oC). Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglat n intervalul prescris, astfel nct, n conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice concrete, s fie asigurate temperaturile de asternere si compactare, conform tabelului 7. Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea liantului n procesul tehnologic. Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceleiasi cantitti de bitum de mai multe ori. n cazul n care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitat renclzirea bitumului, se determin penetratia si ductilitatea la 25 oC a acestuia, iar n cazul unor rezultate necorespunztoare se renunt la utilizarea bitumului respectiv. ART.12. CONTROLUL FABRICATIEI 12.1. Mixturile asfaltice produse n instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse ncercrilor preliminare de informare si controlului de calitate al

13

procesului tehnologic de fabricare si de punere n oper a mixturilor, a cror frecvent, n cazul lipsei de dispozitiuni ale prevederilor caietului de prescriptii speciale, este cea indicat ntabelul 8. Tabel 8
Nr crt 1 2 Natura controlului sau a ncercrii Studiul compozitiei Controlul reglajului instalatiei de preparare inclusiv stabilirea duratei de malaxare Controlul regimuluitermic de preparare a mixturilor asfaltice Verificarea respectrii compozitiei mixturii asfaltice prestabilit Verificarea calittii mixturii asfaltice Categoria controlului* A B x x x 20.2.1 Verificri conform pct. Frecventa controlului sau a ncercrii pentru fiecare tip de produs la nceputul fiecrei zile de lucru si naintea nceperii fabricatiei fiecrui tip de produs permanent zilnic

3 4

x x

20.2.2 20.2.4

20.2.5

unul la fiecare 400to mixtur, dar cel putin una pe zi

*) A - ncercri preliminare de informare B - Controlul de calitate ntimpul executiei

12.2. Prevederile indicate dintabelul 8 nu exclud obligativitatea dotrii instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.

14

C A P I T O L U L III EXECUTIA STRATURILOR DE BAZ ART.13. PUNEREA N OPER Punerea n oper a mixturilor asfaltice pentru strat de baz se execut numai n anotimpul clduros, n perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. Lucrrile se ntrerup pe vnt puternic sau ploaie si se reiau numai dup uscarea stratului suport. ART.14.TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 14.1. Mixturile asfaltice executate la cald se transport cu autobasculante adecvate, cu benele curtate si uscate, urmrindu-se ca pierderile de temperatur a mixturii asfaltice pe tot timpul transprotului, s fie minime. La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme rcoroas o (+10 C+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup ncrcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorin, pcur, etc.) este interzis. 14.2. Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de executia stratului bituminos, astfel nct s fie eliminate ntreruperile procesului de punere n oper. ART.15. PREGTIREA STRATULUI SUPORT 15.1. nainte de asternerea mixturii asfaltice, se execut toate lucrrile de remediere a stratului suport si/sau se reprofileaz dac este cazul, apoi acesta se curt si se amorseaz. n acest scop se procedeaz n felul urmtor: - se verific cotele stratului suport caretrebuie s corespund proiectului de executie; - se aduce stratul suport la cotele prevzute n proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic (dac profilul transversal este necorespunztor sau dac denivelarile n profil longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare; - se remediaz toate defectiunile existente, conform reglementrilor tehnice n vigoare si se rezolv problemele privind drenarea apelor; - se curt temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin mturarea mecanic a prtii carosabile; - se amorseaz stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoas. Amorsarea stratului suport se realizeaz mecanizat cu autorspnditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformittii si a dozajelor prescrise. n functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie rspndit pentru amorsare

15

trebuie s asigure un dozaj de (0,30,5) kg bitum rezidual pe metru ptrat, rspndit n film continuu. 15.2. Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. 15.3. Suprafata stratului suport pe care se aplic stratul de baz trebuie s fie uscat. 15.4. Amorsarea se face n fata finisorului la o distant maximal de 100 m. ART.16. ASTERNEREA 16.1. Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregtit conform art.15, se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevzute cu palpator si sistem de nivelare automat care s asigure precompactarea mixturii. Numai n cazul lucrrilor executate n spatii nguste (de exemplu n zona casetelor) asternerea mixturii se poate face manual. 16.2. n functie de grosimea prescris si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face ntr-unul sau mai multe straturi, cu urmtoarele precizri: a) grosimea minim a fiecarui strat asternut trebuie s fie: - 5,0 cm la mixturi tip AB1 - 6,0 cm la mixturi tip AB2 b) grosimea maxim a fiecrui strat asternut depinde de modul de punere n oper si nutrebuie s depseasc: - 12,0 cm n cazul asternerii mecanizate - 6,0 cm n cazul asternerii manuale. Grosimea maxim a mixturii, rspndit printr-o singur trecere, este cea indicat n caietul de sarcini speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constant ca s se evite total opririle procesului de punere n oper. Antreprenorul trebuie s dispun, la locul de punere n oper, de un lucrtor calificat, pentru a corija imediat dup asternere si nainte de orice compactare denivelrile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus, cu grij, n fata lopetii. n buncarul utilajului de asternere trebuie s existe n permanent, suficient mixtur, pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului. 16.3. Mixtura asfaltica trebuie asternut n mod uniform si continuu, petoat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv. n cazul ntreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sautransversale, care separ mixturile asfaltice rspndite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legturi continui ntre suprafetele vechi si cele noi, trebuie s fie executate urmtoarele operatii: - decuparea marginii benzii vechi pe o ltime de cca. 50 cm, pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o muchie vie vertical; - amorsarea cu emulsie bituminoas a suprafetei proaspt creat prin decupare;

16

- la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacent (alturat) se va depsi rostul cu 510 cm de mixtur repartizat; acest surplus de material se mpinge apoi, cu o raclet, peste mixtura proaspt asternut, nainte de compactare. 16.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n functie detipul liantului, temperaturile prevzute ntabelul 7. ART.17. COMPACTAREA 17.1. Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaz aplicnd tehnologii corespunztoare care s asigure pentru fiecare strat si tip de mixtur, caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute n tabelul 9. Tabel 9
Nr.crt. 1 2 3 Caracteristici AB1 Densitatea aparent, kg/m3, min. Absorbtia de ap, % vol. Grad de compactare, % min. 2150 210 96 Tipul mixturii AB2 2150 210 96

17.2. Operatiunea de compactare se realizeaz cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare. 17.3. n lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obtinerea gradului de compactare prevzut (min. 96%), la nceperea lucrrilor se determin pe un sector experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului. Lucrrile experimentale se fac nainte de nceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiv, utiliznd mixtura asfaltic preparat n conditii similare cu cele pentru productia curent. ncercrile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putnd cere interventia unui laborator agreat, care s efectueze n acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, ncercrile de compactare pe care le va considera necesare. Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea pentru: - sarcina fiecrui utilaj; - planul de mers al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil constant, n fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecrui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd fi ntre 3 si 9 bari; -temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei prevzute ntabelul 7. 17.4. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut, se considera c numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat ntabelul 10. Tabel 10

17 Atelier de compactare compus din: 2 utilaje de compactare SpecificaTii Nr. detreceri, min. Compactor cu pneuri de 160 kN 12 Compactor cu rulouri netede de 120 kN 4 un utilaj de compactare Compactor cu rulouri netede de 120 kN 14

Compactoarele cu pneuri vortrebui echipate cu sorturi de protectie. Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, n tandem, etc.) si de numrul punctelor de asternere concomitent, cte un atelier pentru fiecare punct de asternere-compactare. 17.5. Compactarea se execut n lungul benzii, primeletreceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea mai ridicat. Pe sectoarele n ramp, primatrecere se face cu utilajul de compactare n urcare. Compactoareletrebuie s lucreze fr socuri si cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea stratului. 17.6. Locurile inaccesibile compactoarelor, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual. 17.7. Suprafata stratului se controleaz n permanent, micile denivelri care apar corectndu-se petoat ltimea, dup prima trecere a compactorului. 17.8. La executia lucrrilor n mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se efectueaz separat pentru fiecare strat n parte. n acest caz rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmreste asigurarea unei acrosri perfecte ntre straturi, stratul superior aplicndu-se la cel mult 24 h de la data executiei primului strat, a crui suprafat trebuie s fie uscat si curat. n cazul n care cel de-al doilea strat nu poate fi asternut ntermen de 24 h, aderenta se asigur printr-o curtire temeinic a primului strat si amorsare, conform 15.1. ART.18. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZ 18.1. Uniformitatea suprafetei stratului de baz se va verifica, n profil longitudinal (n axul drumului sau n axul fiecrei benzi cnd asternerea se face pe benzi separate) si n profil transversal (n dreptul fiecrei sectiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si pan sau cu alte dispozitive adecvate omologate. Verificarea va fi efectuat si n oricare alte locuri indicate de Inginer. 18.2. Denivelrile admisibile n profil longitudinal msurate cu dreptarul de 3 m sunt de maximum 10 mm. 18.3. Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens. ART.19. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZ

18

Se recomand ca mbrcmintea bituminoas s se aplice imediat dup executia stratului de baz, n acelasi sezon de lucru. n cazul n care aceast conditie nu poate fi ndeplinit si stratul de baz este dat n circulatie nainte de executia mbrcmintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoas, conform procedeelor reglementate tehnic. Alegerea solutiei de protejare se face de ctre proiectant la ntocmirea proiectului de executie, de comun acord cu Beneficiarul si Antreprenorul lucrrii. ART.20. CONTROLUL PUNERII N OPER Controlul calittii lucrrilor de executie a stratului de baz din mixturi asfaltice se efectueaz pe faze. 20.1. Controlul calittii materialor - se face conform art.6. 20.2. Controlul procesului tehnologic const n urmtoarele operatii: 20.2.1. Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice: - functionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare volumetric: la nceputul fiecrei zile de lucru; - functionarea corect a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. 20.2.2. Controlul regimuluitermic de preparare a mixturii asfaltice: -temperatura liantului la introducerea n malaxor: permanent; -temperatura agregatelor naturale uscate si ncalzite la iesirea din usctor: permanent; -temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent. 20.2.3. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos: - pregtirea stratului suport: zilnic, la nceperea lucrrii pe sectorul respectiv; -temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de dou ori pe zi; - modul de executie a rosturilor: zilnic; -tehnologia de compactare (atelier de compactare, numr de treceri): zilnic si const n: a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrrii, caretrebuie s vegheze n permanent la: cadenta executiei s fie cea retinut la ncercri; utilajele prescrise pentru atelierul de compactare s fie efectiv pe santier si n functiune continu si regulat; elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul compactor cu pneuri) s fie respectate cu strictete. n cazul unui autocontrol insuficient, Inginerul lucrrii va putea opri lucrrile pe santier pn cnd Antreprenorul va lua msurile necesare de remediere. b. controlul ocazional al Inginerului, care va putea s solicite ncercri pentru a se asigura c nu exist abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatrilor fcute n cadrul verificrilor de autocontrol.

19

n cazul cnd un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densittii de referint prescris, obtinut n timpul experimentrii, Inginerul va putea impune noi ncercri de compactare, anulnd modalittile de compactare aprobate initial. Dac aceste ncercri noi nu permit atingerea densittii de referint prescris, Inginerul va dispune alte msuri. 20.2.4. Verificarea respectrii compozitiei mixturii asfaltice prestabilit, prin analize de laborator efectuate de laboratorul de santier al Antreprenorului: - granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, nainte de adugarea liantului (aceastatrebuie s se ncadreze n limitele de tolerant admise, indicate ntabelul 6, fat de reteta prescris): zilnic sau ori de cte ori se observ o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice; - continutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 si 2: la nceputul fiecrei zile de lucru; - compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometric si continutul de bitum) prin extractii, pe probe de mixtur prelevate de la malaxor si asternere: zilnic. 20.2.5. Verificarea calittii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtur asfaltic: 1 prob/400tone mixtur fabricat, dar cel putin una pe zi, care va determina: - compozitia mixturii asfaltice, care trebuie s se ncadreze n limitele din tabelele 1, 2 si 4 si s corespund dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate n tabelul 6; - punctul de nmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltic; conform prevederilor de la punctul 8.3; - caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie s corespund cu cele indicate n tabelul 5. 20.2.6. Frecventa controalelor n lipsa unor dispozitii ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate n tabelul nr.11. Tabel 11
FAZA DE EXECUTIE NATURA CONTROLULUI SAU A NCERCRII Temperatura de asternere ntimpul executiei Etalonarea atelierului de compactare x CATEGORIA DE CONTROL A B x C permanent la nceputul exec. lucrrilor apoi cnd la un control ocazional se constat o compactare neconform x x x x x x o carot la fiecare 250 ml de band zilnic si la sfrsitul lucrrilor de santier n fiecare punct indicat de Inginer n fiecare punct indicat de Inginer FRECVENTA CONTROLULUI

Controlul ocazional de compactare prin carote Reglajul de suprafat: controlul cantittii medii asternute La straturile executate Reglarea nivelmentului Controlul denivelrilor

20 A - ncercri preliminare de informare B - Controlul de calitate ntimpul executiei C - Controlul de calitate n vederea receptiei

C A P I T O L U L IV CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT ART.21. CONTROLUL CALITTII STRATULUI BITUMINOS 21.1. Verificarea calittii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, se efectueaz prin metode nedistructive (determinarea densittii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o plac de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafat executat). Carotele se preleveaz n prezenta delegatului Antreprenorului si al Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea stratului, ncheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele s reprezinte ct mai corect aspectul calitativ al stratului executat. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune special. 21.2. Verificarea compactrii stratului, se efectueaz prin determinarea gradului de compactare si prin ncercari de laborator pe carotele prelevate conform 21.1. Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii compactate din strat si densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall preparate n laborator din mixtura respectiv. ncercrile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactrii constau n determinarea densittii aparente si a absorbtiei de ap, pe plcute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie s se ncadreze n limitele dintabelul 9.

21

21.3. ncercarile se efectueaz conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de ctre laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat si constau n: - msurarea grosimii stratului; - determinarea densittii aparente, a absorbtiei de ap si a gradului de compactare; - determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras). ART.22. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT 22.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformittii suprafetei, se face conform STAS 6400 si SR 174-2 (pct. 3.4.) si const n: - verificarea ndeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform prevederilor STAS 6400; - verificarea grosimii stratului de baz, n functie de datele nscrise n buletinele de analiz ntocmite la ncercarea probelor din stratul de baz executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum dou sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea stratului de baz; - verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate; - verificarea cotelor profilului longitudinal; se face n ax pentru drumuri si n ax si la rigole pentru strzi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grind rulant de 3 m lungime. 22.2. Abateri limit la elementele geometrice 22.2.1. Abaterile limit locale admise n minus fat de grosimea prevzut n profilului transversal tip al proiectului pentru fiecare strat n parte, pot fi de max. 10%. Abaterile n plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrrii, cu conditia respectrii prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare. 22.2.2. Abaterile limit locale admise la ltimea stratului fat de cea prevzut n proiect pot fi cuprinse n intervalul +50 mm pentru ltimea cii de rulare si de +25 mm pentru ltimea benzii de stationare la autostrzi. 22.2.3. Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens. 22.2.4. Abaterile limit locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu conditia respectrii pasului de proiectare adoptat. 22.2.5. Denivelrile admisibile n profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m. 22.3. Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului n raport cu repere independente de calea rutier, verificarea cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafete corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise este de +2,5%.

22

Daca tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este considerat convenabil. CAPITOLUL V RECEPTIA LUCRRILOR ART.23. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de baz, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor, volumul 4 din 1996. ART.24. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic aprobat si de documentatia de control ntocmit n timpul executiei. Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform art.18. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strzi cota n ax se verific n proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele de schimbare ale declivittilor. Verificarea grosimii se face ca la art.20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calittii mbrcmintii. Evidenta tuturor verificrilor ntimpul executiei lucrrilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. ART.25. RECEPTIA FINAL Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive.

ANEX CAIET DE SARCINI GENERALE STRATURI DE BAZ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

23

REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 43/1998 Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes national. - Normetehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. - Normetehnice privind stabilirea claseitehnice a drumurilor publice.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999 - Norme generale de protectia muncii. - Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. NORMATIVEtEHNICE AND 537-2003 - Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri. III. STANDARDE STAS 42-68 STAS 60-69 SR 61:1997 SR 174-2:1997+ - Bitumuri. Determinarea penetratiei. - Bitumuri. Determinarea punctului de nmuiere. Metoda cu inel si bil. - Bitumuri. Determinarea ductilittii. - Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase

24

SR 174-2:1997/C1:1998

cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea n oper a mixturilor asfaltice si receptia mbrcmintilor executate. - Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere. - Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate. - Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditiitehnice de calitate. - Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare. - Bitum neparafinos pentru drumuri. - Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregtirea probelor si confectionarea epruvetelor. - Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si ncercare. - Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. - Piatr natural pentru constructii. Prescriptii pentru determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice si a compozitiei chimice. - Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. - Lucrri de drumuri. Straturi de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Conditii

STAS 539-79 SR 662:2002 SR 667:2001 STAS 730-89 SR 754:1999 STAS 1338/1-84

STAS 1338/2-87

STAS 1338/3-84

STAS 4606-80 STAS 6200/4-81

STAS 6400-84 SR 7970:2001

25

tehnice de calitate si prescriptii generale de executie. STAS 10.969/3-83 - Lucrri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativ. Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Msurarea temperaturii. Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.

SR EN 12.697-13:2002 + + SR EN 12.697-13/AC:2002

SR EN 12.697-27:2002