Micarea anual a Soarelui pe orizont

Soarele e pus de Dumnezeu s lumineze Pmntul, dar el, ngrozit de rut ile cte le vede pe Pmnt i stul de acela drum ve nic, ntr-una vrea s fug i s scape de vederea Pmntului. Aa cum umbla el de-a curmezi ul peste pmnt, de la rsrit spre sfinit, tot i schimba drumul i fuge cu rsrirea, cnd spre miaz-zi, cnd spre miaznoapte, c, doar-doar va putea ajunge odat s fac sfr it Pmntului i el s stea s se odihneasc pe cer i s nu mai aib de nconjurat Pmntul. Iar sfritul Pmntului va fi atunci cnd Soarele va ajunge s rsar de la sfin it i s sfineasc la rsrit, adic tocmai ntors de cum e astzi. Dar Dumnezeu nu voete lucrul acesta i de aceea a pus strjer la miaz-noapte pe Sn-Nicoar i la miaz-zi pe Sn-Toader, ca s ie calea Soarelui i s-l abat din cale. i ci-c primvara ajunge Soarele n fuga lui pe la Sn-Toader i atunci ia cu el nou babe rele i aduce ploi i ninsori i prpdenii de vreme rea, c doar-doar va scpa nevzut de Sn-Toader pe o vreme ca aceea. i mai-mai s-l scape Sn-Toader, cci Soarele apuc s fug nainte; dar atunci Sn-Toader, cu nou cai are s se iea dup Soare i-l fugrete, l alearg s-l prind. i fuge dup Soare treisprezece sptmni, i abia l ajunge colo departe-departe spre miaz-zi. i cum l ajunge, l i ntoarce de la miaz-zi spre rsrit. i se ntoarce Soarele i merge, merge spre rsrit, dar cnd ajunge la locul lui cel ornduit de Dumnezeu, nu se astmpr ci fuge nainte spre miaz-noapte, c doar va putea fugi pe de cealalt parte. i atunci i iese n cale Sn-Nicoar i-l prinde, i-l trimite ndrt. i Soarele iar face ce a fcut, i tot a a o p e te ntr-una cu SnToader i cu Sn-Nicoar. Dar odat i odat tot o s scape el de pzitorii lui; dac nu de Sn-Toader, dar de SnNicoar tot o s scape, c Sn-Toader e tanr i are cai, dar Sn-Nicoar n-are cai i e btrn (George Cobuc).