CURSUL NR.

BAZELE DIDACTICE ALE INSTRUIRII ASISTATE DE CALCULATOR

6.1. INTRODUCERE Instruirea asistat de calculator (IAC) reprezint o metod didactic sau o metod de nvmnt care valorific principiile de modelare i analiz cibernetic a activitii de instruire, n contextul noilor tehnologii informatice i de comunicaii , caracteristice societii contemporane. Sinteza dintre resursele pedagogice ale instruirii programate i disponibilitile tehnologice al calculatorului (sistemului de procesare a informaiei) confer acestei metode didactice caliti privind: - informatizarea activitii de predare nvareevaluare; - mbuntirea IAC prin intermediul unor aciuni de: gestionare , documentare, interogare; - simulare interactiv a cunotinelor i capacitilor angajate n procesul de nvmnt, conform documentelor oficiale de planificare a educaiei . Metoda Instruirii Asistate de Calculator conine urmtoarele elemente fundamentale : structurarea materialelor didactice n uniti didactice, editarea unor documente de tip multimedia distribuite i accesarea acestor lecii multimedia ntr-o reea de ctre cursanti . WorldWideWeb (WWW) este numele dat unui proiect de cooperare iniiat n 1989, n cadrul Centrului European de Cercetri Nucleare din Geneva. Scopul acestui proiect era de a elabora i dezvolta o serie de protocoale de comunicaii i sisteme care s permit interconectarea punctelor de lucru n vederea schimbului diferitelor tipuri de informaii. Sarcina proiectului ar fi fost gestionarea acestor informaii i prezentare lor, ntr-o maniera ordonat, grupurilor de utilizatori situai n poziii geografice diferite. Rezultatele acestui proiect iniial s-au concretizat ntr-o serie de protocoale i specificaii care au fost apoi adoptate pe scar larg. n plus, acestea au fost completate ulterior printr-o serie de contribuii ale altor instituii din ntreaga lume. Dezvoltarea unui set de interfee utilizator a condus n scurt timp la apariia a mii de servere WWW care, conectate prin intermediul Internetului, formeaz aa numitul spaiu de informaie WorldWide Web sau hyperspaiul WWW. Pentru documentele WWW se definete un format specific, care permite definirea unei structuri logice de tip hypertext. Legturile ntr-un astfel de document sunt tocmai adresele URL. n plus, acest format numit HyperText Markup Language (HTML) permite prezentarea documentelor ntr-o form accesibil, legturile putnd fi activate printr-o aciune simpl asupra unei ancore. O alt particularitate a interfeei utilizator este c aceasta permite i accesarea bazelor de date care nu au fost scrise special pentru sistemele WWW, deci nu respect formatul HTML. Protocoalele WWW specific tehnicile de creare, localizare i transfer pentru documentele WWW i cuprind trei componente majore: - Uniform Resource Locator (URL) - componenta care specific poziia i modul de accesare documentelor. Sistemul gazd pe care se afl documentul este identificat prin numele acestuia i nu prin adresa IP. - HyperText Markup Language (HTML) - definete formatul documentelor i metodele de generare a unor structuri logice simple care s permit utilizarea legturilor de tip hypertext. De asemenea, HTML conine procedurile de inserare n cadrul documentelor a adreselor URL. - HyperText Transfer Protocol - componenta care controleaz transferul documentelor WWW. n principal acesta realizeaz, nainte de iniierea transferului, o notificare a sistemului gazda
1

asupra formatelor acceptate de ctre sistemul client. n a doua faz se efectueaz transferul propriuzis a datelor. Documentul accesat astfel este prezentat utilizatorului doar dup efectuarea transferului complet. n concluzie acest protocol nu este adecvat transmisiei n timp real i deci nu poate fi utilizat pentru transferul documentelor audio - video de mari dimensiuni. Exist alte protocoale WWW care suporta aplicaii client-server cu transmisie n timp real. Cand un numar mare de cursanti trebuie sa invete acelasi continut, intr-o perioada definita de timp, atunci este recomandata utilizarea metodei de de IAC De exemplu de catre mari firme pentru a-si pregati personalul din serviciile de vanzari ori de catre banci pentru pregatirea angajatilor, ori in pregatirea cumparatorilor pentru utilizarea unui nou echipament etc. Provocarea o constituie gasirea locului potrivit pentru utilizarea IAC ca instrumentul cel mai adecvat de pregatire. Una dintre cerintele viitorului o reprezinta invatamantulcontinuu. Pentru a indeplini aceste cerinte sunt necesari atat bani si timp, dar si abilitati pentru a invata in mod independent. IAC-ul este un mod de a realiza acest lucru. In continuare se vor funiza o multime de sfaturi practice in legatura cu IAC. Vom vorbi despre IAC si cum sa-l integram in procesul de invatamant deschis si la distanta. 6.2. TIPURI DE SISTEME DE IAC Exista diferite clasificari ale IAC-urilor. A. Din punct de vedere al utilizarii sunt de trei feluri de IAC: a. Pentru navigare prin cunostinte (baze de date, hypertext, enciclopedii, carti electronice); b. Pentru obtinerea si testarea cunostintelor (teste, exercitii, programe tutoriale); c. Pentru solicitarea de cunostinte (jocuri, simulari). B. Dupa modul de realizare al IAC-urilor se cunosc: a. IAC standard, ce poate fi cumparat din librarii sau magazine de computere. In acest caz veti se cumpara o licenta sau cateodata doua licente. Daca se doreste utilizarea IAC intr-un grup, este necesar sa se cumpere o licenta de utilizare pentru numarul de utilizatori sau pentru numarul necesar de programatori. Editorii produc, impreuna cu companiile multimedia, IAC-uri standard. b. IAC Personalizat, care este dezvoltat si produs pentru un anume client, de exemplu pentru: o banca, o firma de asigurari, o asociatie sau pentru pregatirea continua interna a propriilor angajati. Atunci cand se doreste utilizarea sau dezvoltarea unui Program Educational Multimedia, trebuie sa se aiba in vedere trei aspecte, si anume: a. nivelul de cunostinte in domeniul calculatoarelor al grupului tinta; b. nivelul de educatie al grupului tinta; c. nivelul de cunostinte in domeniul concret. De asemenea, la cumpararea sau dezvoltarea un IAC, trebuie precizare care sunt obiectivele/competentele invatarii si ce ar trebui utilizatorul sa stie, sa invete sau sa schimbe. De obicei, obiectivele/competentele invatarii se impart in trei grupe: a. Dobandirea cunostintelor; b. Schimbarea comportamentului; c. Invatarea prin exercitiu. 6.3. SCHEME DE NAVIGARE N CAZUL IAC Este dificil de precizat cum ar trebui sa fie un program de IAC, pentru a-l satisface pe utilizator. Aceasta depinde de aspecte individuale foarte diferite. Dar, in general, se poate spune ca
2

un program de IAC trebuie sa aiba o structura in module, caz in care continutul va fi impartit pe portiuni relativ independente una de cealalta. In practica se cunosc 4 scheme de navigare in programul de IAC: I. Navigare liniara; II. Navigare in trepte; III. Navigare copac; IV. Navigare in retea; Navigare lineara este ca un film. Utilizatorii nu au o optiune in ceea ce au de invatat. Toate partile componente sunt prezentate una dupa alta (fig. 6.1).

Fig. 6.1

Fig. 6.2 Navigare in trepte presupune un numar de cai de urmat (fig. 6.2). Utilizatorul are posibilitatea sa aleaga intre partile componente mari. In cadrul partilor alese, continutul este prezentat unul dupa altul. Aceasta schema de navigare este usor de inteles pentru fiecare cursant, fiindca nu sunt incrucisari care l-ar putea dezorienta. De aceea, aceasta schema se recomanda pentru utilizatorii de computer fara experienta. Navigare copac ofera mai multe posibilitati de alegere (fig. 6.3). Aceasta structura trebuie folosita numai pentru studentii cu experienta in utilizarea PC. Trebuie integrate elemente care sa ajute studenti sa gaseasca pozitia unde poate s-au oprit sa invete ultima data. Un sprijin in plus
3

impotriva pierderii in cyberspatii poate fi dat prin elemente vizuale cum ar fi culorile (fiecare modul foloseste alta culoare).

Fig. 6.3. Navigare in retea (fig. 6.4). Aceasta schema nu trebuie folosita pentru IAC atunci cand cursantii sunt neexperimentati in utilizarea PC-lui. In concluzie, cand se cauta un program de IAC pentru utilizare personala sau pentru un grup de cursanti, se impune definirea schemei de navigare ce poate fi stapanita.

Fig. 6.4.
4

6.4. AVANTAJELE PRINCIPALE ALE METODEI DE IAC Avantajele principale ale metodei de IAC sunt: a. Vizibilitatea continutului; b. Stimularea cursantilor; c. Sprijinirea invatamantului individual; d. Procesarea activa a continutului. Vizibilitatea continutului are o importanta deosebita asupra programului de IAC. Exista urmatoarele posibilitati: Animatie; Tehnici Windows; Sublinieri speciale; Simulari; Combinare a acestor posibilitati. Stimularea studentilor depinde de grupul tinta si de cum este acesta pregatit sa foloseasca IAC. Exista urmatoarele posibilitati de stimulare: Reducerea fricii prin invatarea anonima; Sunt posibile experimente fara feedback negativ; Curiozitate si expectativa; Feedback prompt. Sprijinirea invatamantului individual depinde de grupul tinta, de cat de experimentat este ursantul sa invete singur. Componenta mai depinde si de probleme organizatorice si de cum a fost integrat IAC in procesul de invatare. Exista urmatoarele posibilitati de stimulare: Cai individuale de invatare; Viteza de invatare individuala; Independenta privitoare la timp si loc; Control individual. Procesarea activa a continutului depinde de calitatea IAC si exista urmatoarele posibilitati de stimulare Nivel ridicat de interactiune; Nivel ridicat de posibilitati oferite Diagnoza rapida a problemelor de invatare.