Singuri Dormi!... Un val de aer umed am adus cu mine-n cas.

Tremurnd s-a stins vpaia lumnrii de pe mas, Iar acuma numai ochiul de jratic din cmin Licrete-n umbra dulce, ca o piatr de rubin. Bate vnt cu ploaie-n geamuri i e noapte neagr-afar... Plnsul streinii suspin ca un cntec de vioar Monoton, optind povestea unei vremi de mult uitate... Nici o raz nu ptrunde prin perdelele lsate. Ci-ntunericul prieten stpnind pn departe, i de oameni i de patimi fericirea ne-o desparte. Singur eu veghez n noapte, Ploaia cnt tot mai tare... i m-apropii, ochii negri s-i deschid cu-o srutare.