P. 1
Normativ Proiectare, Executie Invelitori Acopierisuri

Normativ Proiectare, Executie Invelitori Acopierisuri

|Views: 66|Likes:
Published by osteanu
Profilul forajelor F1-F4 centrala biogaz 042010.pd
Profilul forajelor F1-F4 centrala biogaz 042010.pd

More info:

Categories:Types, Brochures
Published by: osteanu on Jul 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/07/2014

pdf

text

original

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA ÎNVELITORILOR ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ LA CLĂDIRI (REVIZUIRE ŞI COMPLETARE NORMATIV NP 069-2002

)
Contract:405/2009 Faza: Redactarea: Beneficiar: Director General INCD URBAN - INCERC, conf.univ.dr.arh.Vasile Meiţă___________________________________________________ Director Ştiinţific Construcţii INCD URBAN-INCERC, dr.ing.Emil Sever Georgescu___________________________________________________ Director Sucursală INCERC Bucureşti, ing.Claudiu Matei ___________________________________________________ 2 II MDRT

Şef Secţie – Chimia Construcţiilor şi Protecţia Mediului, dr.ing.Irina Popa Şef Proiect, ing.Sergiu Melinte _________________________________________________________ _____________________________________________

- iunie 2012

Colectiv de specialişti

arh.Eugen Popescu ing.Sergiu Melinte arh.Vincenţiu Toma ing.Silviana Ursu ing.Mariana Melinte dr.ing. Horia Alexandru Petran ing.Claudiu Lucian Matei dr.ing.Marta Zaharia dr.arh.Ana Maria Dabija dr.ing.Horia Asanache

2

CUPRINS pag.
CAPITOLUL I: Prevederi generale asupra învelitorilor acoperişurilor în pantă SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Domeniul de aplicare SECŢIUNEA a 3-a: Elemente caracteristice definitorii privind acoperişurile în pantă şi a sistemelor de învelitoare aferente SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind execuţia SECŢIUNEA a 6-a: Urmărirea comportării în exploatare şi întretinerea învelitorilor CAPITOLUL II: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri metalice profilate sau profilat-amprentate SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile metalice profilate şi profilat-ambutisate SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate CAPITOLUL III: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri nemetalice profilate SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri nemetalice profilate SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile nemetalice profilate SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri nemetalice profilate CAPITOLUL IV: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri prefabricate, complexe, termoizolate SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri prefabricate, termoizolate SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile prefabricate, Termoizolate SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri prefabricate, termoizolate CAPITOLUL V: Prevederi şi principii privind învelitorile cu membrane hidroizolante SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu membrane sau pelicule hidroizolante SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru membrane sau pelicule hidroizolante SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu membrane sau pelicule hidroizolante CAPITOLUL VI: Prevederi şi principii privind învelitorile din foi metalice plane SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Elemente definitorii, caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu foi metalice plane SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale a învelitorilor cu foi metalice plane SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din foi metalice plane 4 4 4 5 8 11 15 17 17 17 19 19 21 22 26 26 26 27 27 27 28 30 30 31 32 32 33 33 35 35 35 36 37 38 39 40 40 40 41 42 43 43

3

CAPITOLUL VII: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente plane suprapuse SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Elemente definitorii, caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind priectarea învelitorilor cu elemente plane suprapuse SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru elemente plane suprapuse SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente plane suprapuse

46 46 46 47 48 49 51 51

CAPITOLUL VIII: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente tip ţigle şi olane 57 SECŢIUNEA 1:Obiect 57 SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale 57 SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă 58 SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale 59 SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind priectarea învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane 59 SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru elementele tip ţigle şi olane 60 SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane 60 CAPITOLUL IX: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din materiale locale, tradiţionale, manufacturate SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din materiale locale, manufacturate SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale ale învelitorilor celulozice SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor celulozice CAPITOLUL X: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor cu elemente de vitraj 70 SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii privind sistemul de învelitoare SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente de vitraj SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale ale elementelor de vitrare SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia ANEXA 1 ANEXA 2 ANEXA 3 63 63 63 64 64 65 66 67

70 70 71 71 72 72 73 74 77 78

4

SECŢIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare Art. 5 . Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA. a HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii cu completările şi modificările ulterioare precum şi a reglementărilor europene. în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii cu modificările ulterioare.4 Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor. din care face parte învelitoarea. supuse acţiunii agenţilor de mediu natural şi antropic. Art. Art.1 Prezentul normativ stabileşte elemente caracteristice privind proiectarea.6 Prezentul normativ nu se referă la: a) hidroizolaţii la construcţii cu acoperişuri tip terase. ca ansamblu. organelor de avizare şi control. din domeniul clădirilor civile. executarea şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri. EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA ÎNVELITORILOR ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ LA CLĂDIRI (REVIZUIRE ŞI COMPLETARE NORMATIV NP 069-2002) Contract: Faza: Redactarea: Beneficiar: Indicativ: 405/2009 2 II MDRT CAPITOLUL I: Prevederi generale asupra învelitorilor acoperişurilor în pantă SECŢIUNEA 1: Obiect Art. URBANISM SI DEZVOLTARE TERITORIALĂ DURABILĂ „URBAN-INCERC” SUCURSALA INCERC BUCUREŞTI Aprobat de: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Cu ordinul nr. b) principii privind proiectarea. industriale şi agricole.5 Prevederile prezentului normativ se referă la: învelitorile acoperişurilor cu pantă a clădirilor noi şi refacerii învelitorilor acoperişurilor existente. c) cerinţe de calitate privind învelitorile acoperişurilor în pantă. executarea şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă. executanţilor şi beneficiarilor (utilizatorilor) precum şi verificatorilor şi experţilor tehnici. b) reparaţii ale învelitorilor acoperişurilor existente. Art. Art.3 În cadrul prezentului normativ se fac referiri şi la acoperiş.2 Prezentul normativ cuprinde: a) elemente definitorii ale acoperişurilor în pantă cu prezentarea şi definirea categoriilor de învelitori. d) anexe.

9 Tipuri de suprafeţe – versant: a) versanţi cu suprafaţă plană: versanţi cu suprafaţă plană. cu suprapunerile etanşe).III.VII. la care se referă prezentul normativ. sunt realizate din: a) panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate – învelitori semicontinue – Cap.II. b) vârf de coamă: punctul superior al intersecţiei a două suprafeţe versant a căror coamă are o înclinaţie (nu este orizontală) sau punctul superior al intersecţiei mai multor versanţi (punct care formează cota cea mai mare a versanţilor generatori). i) elemente vitrate specifice acoperişurilor în pantă – învelitori discontinue sau semicontinue – Cap. g) elemente tip ţigle sau olane – învelitori discontinue – Cap. discontinuă (cu rupere de pantă şi/sau cu rupere de nivel sau cu rupere de nivel şi pantă).IX. h) materiale tradiţionale. e) învelitoare discontinuă: învelitoare din materiale/produse pozate şi montate prin suprapuneri. realizat în scopul de a închide şi proteja clădirea la partea ei superioară (peste ultimul nivel construit) împotriva acţiunilor factorilor de mediu.8 Terminologie: a) acoperiş: subansamblu funcţional-constructiv format din elemente de construcţie şi componente structurale şi nestructurale. care asigură scurgerea apelor meteorice şi necesită prevederea foliei tip anticondens.IV. b) învelitoare: componentă exterioară a acoperişului care protejează clădirea împotriva acţiunii factorilor de mediu exterior. c) panouri prefabricate termoizolate – învelitori semicontinue sau continue – Cap. îmbinate prin falţ şi din panouri metalice profilate şi panouri prefabricate. f) folie protecţie-anticondens: folie sau membrană subţire.VIII. continuă (într-un singur plan) şi versanţi cu suprafaţă plană.VI. orizontală. rezultată din terminaţia unui versant. intersecţia a doi versanţi sau a unui versant cu un element constructiv vertical. manufacturate – învelitori discontinue – Cap. termoizolate. impermeabilă la apă dar permeabilă la vapori. bituminoase. 6 . înclinată sau curbă. d) membrane şi pelicule hidroizolante – învelitori continue – Cap. g) panta unui acoperiş/versant de acoperiş este determinată de linia de cea mai mare pantă. d) învelitoare semicontinuă: învelitoare din produse (montate prin suprapuneri sau prin îmbinări) care asigură etanşeitatea faţă de apa meteorică fără presiune hidrostatică (de exemplu:invelitorile realizate din foi metalice plane.X.10 Tipuri de intersecţii ale suprafeţelor versanţilor: a) coamă: delimitarea aflată la cota superioară a acoperişurilor. cu suprapunerile sudate).V. b) panouri nemetalice profilate sau profilat-amprentate – învelitori semicontinue – Cap.Art.7 Învelitorile acoperişurilor în pantă. f) elemente plane suprapuse – învelitori discontinue – Cap. Art. c) învelitoare continuă: învelitoare din produse (aplicate prin lipiri/suduri) care asigură etanşeitatea faţă de apa meteorică cu presiune hidrostatică (de exemplu:numai învelitorile realizate cu membrane hidroizolante. Art. prevăzută şi montată sub învelitorile discontinue. e) foi metalice plane – învelitori semicontinue – Cap. SECŢIUNEA a 3-a: Elemente caracteristice definitorii privind acoperişurile în pantă şi a sistemelor de învelitoare aferente Art. b) versanţi cu suprafaţă curbă: cu o singură curbură şi cu dublă curbură. locale.

(3) Pantele acoperişurilor inclusiv pantele rezultate la intersecţia dintre planurile diferiţilor versanţi. la tangenta din punctul inferior şi superior al planului curb (pantă maximă şi minimă). aflată la cota cea mai mică a versantului.12 Pantele acoperişurilor (1) Panta acoperişurilor cu versanţi cu suprafeţe plane (determinată de linia de cea mai mare pantă): reprezintă diferenţa de nivel dintre cota inferioară şi cea superioară a unui versant de acoperiş raportată la lungimea proiecţiei versantului. se exprimă în procente (%). b) zona climatică de amplasare (mărimea previzibilă a depunerilor de zăpadă. c) regimul debitelor pluviale medii şi maxim previzibile (stabilirea alcătuirii si dimensionării modului de colectare şi evacuare a apelor pluviale). Art. lucarne. ferestre de mansardă. etc. e) asigurarea scurgerii apelor pe folia anticondens (pentru invelitorile discontinue şi după caz. e) streaşină: delimitarea inferioară a suprafeţei unui versant. de fragmentare/disipare a gheţii şi zăpezii. orizontală sau înclinată.). ventilaţii ale coloanelor de scurgere a apelor menajere. Art. scări pentru circulaţia pe linia de pantă. dreaptă sau curbă.c) dolie: intersecţia inferioară. la interior. a celor semicontinue). trebuie să respecte pantele minime şi maxime admise pentru tipurile de produse/materiale de învelitoare din care sunt realizate. suporţi pentru instalaţii electrice. ventilaţii. (4) Pantele acoperişurilor trebuie să fie în acord cu: a) sistemul de învelitoare (produs/material şi mod de îmbinare/fixare şi de asigurare a etanseităţii. panta se măsoară.11 Elemente ce penetrează planul acoperişului/învelitorii: a) constructive (corpuri. c) de iluminare. a două suprafeţe versant (plane sau curbe). pentru instalaţii (coşuri de fum. f) sistemul de acces pe acoperiş.). prevederea şi demensionarea sistemului parazăpezi. Art. d) margine de versant: delimitarea laterală spre exterior a versantului ce poate fi liberă sau cu opritor longitudinal (tip atic sau pazie. d) direcţia şi viteza vânturilor dominante (sens de montaj. etc. podine. la nivelul acesteia se produce deversarea/scurgerea apelor pluviale (cu scurgere liberă sau cu preluare şi dirijare prin jgheab).13 7 . etc. părţi sau elemente de construcţie ce depăşesc planul acoperişului/învelitorii). tabachere. e) accesorii proprii învelitorilor (piese de ventilare a spaţiului aflat sub învelitoare.). antene. stabilirea sistemului de montare şi fixare). (2) Panta acoperişurilor cu versanţi cu suprafeţe curbe (determinată de linia de cea mai mare pantă): reprezintă panta determinată de tangenta la planul curb cu planul orizontal exprimată în procente (%).) care implică decuparea invelitorii şi montarea acestor elemente prevăzute cu rebord şi sisteme de asigurare a scurgerii şi contra pătrunderii apelor meteorice. b) funcţionale. asezarea sau alunecarea zăpezii. executat din elemente ce conduc scurgerea apelor pe linia de pantă. etc. d) de siguranţă/securitate la accesul pe învelitoare (elemente de fixare a corzilor de asigurare. după caz). ventilare şi/sau de acces (luminatoare. paratonere.

17 8 . elemente prefabricate din beton armat (inclusiv din lemn uşor). solvenţi. (2) Spaţii acoperite. acoperite (1) Spaţii acoperite. care necesită numai învelitoare pentru protecţie la intemperii şi pentru a diminua efectul radiaţiei termice de vară (învelitoarea poate fi prevăzută cu suprafaţa exterioară termoreflectantă sau se poate concepe un acoperiş termoizolat). baze şi săruri din mediul exterior sau interior. câmpuri magnetice. din panouri prefabricate. explozii. Art. cu suport discontinuu. curenţi vagabonzi. la care structura termoizolantă se prevede/aplică la interior. lambă şi uluc sau cu elemente speciale de îmbinare sau planşeu din beton armat. Suprafaţa suportului învelitorii poate fi: a) continuă: astereală din lemn sau plăci fibrolemnoase îmbinate prin falţ. etanşe. închise. realizate cu membrane hidroizolante la care structura termoizolantă se prevede/aplică la interior. sub şi/sau între elementele de susţinere a învelitorii (căpriori. termoizolate. dilatări şi contracţii termice blocate. (3) Spaţii acoperite. Art. cu învelitori semicontinue sau discontinue. acizi. apa meteorică. metalice sau din beton armat (prefabricat). cu suport rigid sau semielastic. radiaţii emise din procesul de exploatare/utilizare.14 Spaţii construite. d) chimici: umiditatea aerului. animale (rozătoare). incendiu interior sau exterior. (3) Acoperişuri cu panouri de învelitoare termoizolate: constituie tipurile de acoperişuri. b) semicontinuă:astereală din lemn montată. cu învelitori continue. deschise. b) electromagnetici: radiaţii solare de diferite lungimi de undă (IR şi UV). c) termici: variaţii ale temperaturii aerului interior şi exterior. cu sau fără spatii intre elemente (maxim 5 cm). montate la distanţe prestabilite. e) biologici: bacterii. vegetaţii (rădăcini) insecte.16 Agenţii ce pot acţiona asupra acoperişurilor şi învelitorilor. Art. zăpadă. cutremure. şocuri termice. c) discontinuă:elemente lineare (rigle/profile) din lemn. etanşă: constituie tipuri mai puţin răspândite de acoperişuri. trăsnete.Suportul învelitorilor reprezintă componenta constructivă asociată produselor/ materialelor ce formează învelitoarea şi modului de montare/fixare a acestora. cu suport continuu semicontinuu sau discontinuu. şocuri mecanice.15 Acoperişuri termoizolate (1) Acoperişuri cu învelitoare şi structură termoizolantă: constituie tipurile cele mai răspândite de acoperişuri. închise. temperaturi scăzute şi ridicate. cu sau fără strat/straturi de aer ventilat) se va face în funcţie de condiţiile interioare de microclimat (valorile necesare ale parametrilor higrotermici) şi de caracteristicile mediului exterior (în general în sezonul rece). condiţionate termic. concepţia şi dimensionarea structurii termoizolante (termoizolaţie şi barieră contra vaporilor. (2) Acoperişuri cu învelitoare continuă. ce nu necesită condiţionarea termică. sub şi/sau între elementele de susţinere a suportului învelitorii. SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea Art. rigle). apa de condens. vânt. mucegaiuri. sunt: a) mecanici: greutăţi proprii de exploatare. presiuni ale maselor de apă. apa din procesul de exploatare/utilizare. conform necesităţilor utilizatorilor: această categorie de spaţii necesită un acoperiş termoizolat. cu învelitori semicontinue.

d) panta acoperişurilor cu mai mulţi versanţi. c) structura de câmp curent cu sistemul de montare-fixare. jgheaburi. împotriva coroziunii (acoperirea elementelor metalice cu aluzinc. etc. (3) Condiţii privind drenarea (dirijarea.). (2) Condiţii particulare: la stabilirea tipului de învelitoare se vor avea în vedere: a) definirea condiţiilor geoclimatice de amplasare a clădirii. i) prevedera accesului pe acoperiş. atice. accesoriile parazăpezi se vor prevădea la toate acoperişurile a căror streaşină se află deasupra zonelor de circulaţie. b) specificaţii tehnice (Agremente Tehnice. h) la acoperişurile clădirilor situate în mediul marin şi în medii industrial agresive. b) documentaţia tehnico-economică se va elabora. ruperi de pantă. acestea sunt utile şi pentru protecţia sistemului de preluare şi evacuare a apelor pluviale (jgheaburi). în corelare cu elementele constructive şi accesoriile perimetrale. c) documentaţia tehnico-economică privind învelitoarea şi/sau acoperişul în ansamblu. se vor avea în vedere măsurile specifice de rezistenţă/protecţie a produselor/materialelor de învelitoare precum şi accesoriilor aferente şi sistemelor de montare/fixare. străpungeri. f) prevederea de accesorii parazăpezi care sunt de tip local (element de învelitoare având conformare specială. fişe tehnice. cu respectarea condiţiilor specifice acestor categorii de clădiri. dolie. dispuşi la cote diferite. g) prevederea de instalaţii paratrăsnet (cu sistemele de ancorare/fixare aferente). d) documentaţia tehnico-economică privind învelitorile clădirilor de patrimoniu şi/sau monumente istorice se va elabora conform prevederilor prezentului normativ. a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii.) privind produsul de învelitoare preconizat. toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. date emise de producător. ventilate şi/sau acces prevăzute in planul acoperişului/învelitori sau prin cale de acces exterioară. etc. deasupra altor acoperişuri aflate sub streaşină. lungime versant şi zonare geografică). distinct pentru învelitoare şi/sau acoperiş în ansamblu. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice. se va elabora în baza temei program (analizate şi însuşite de proiectant). în conformitate cu prevederile în vigoare privind calitatea diferitelor produse. adiacente sau cuprinse în planul învelitorii (streaşină. console metalice) sau continue (grilaje metalice) ce se prevăd la versanţi cu pantă >30% (fabricanţii de produse de învelitoare indică. prin elemente de iluminare. să permită descărcarea (alunecarea zăpezii). dimensionarea şi montarea acestora în funcţie de pantă. e) conceperea acoperişului astfel ca zonele de descărcare a zăpezii/gheţii de pe acoperiş la nivelul solului să nu afecteze circulaţia şi utilizarea nivelurilor inferioare. receptor pluvial. colectarea şi evacuarea) apelor meteorice de pe învelitorile acoperişurilor: a) conceperea şi dimensionarea elementelor de colectare şi evacuare a apelor pluviale de pe acoperiş se vor face în conformitate cu prevederile din SR EN 12056-3:2002 „Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. titan-zinc sau pelicule rezistente la coroziune). după caz (în funcţie de cerinţe/necesităţi datorate importanţei. 9 . a HG 28/2008 privind documentaţia tehnico economică şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. proiectare şi calcule”. coamă. complexităţii şi/sau amploarei). şenouri.Principii generale (1) Condiţii generale: a) documentaţia tehnico-economică se va întocmi în baza prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. fără obstacole de pe versant pe altul (fără deteriorarea acoperişului şi învelitorii versantului inferior). a cerinţelor şi exigenţelor de calitate (cerute sau stabilite de proiectant cu acordul investitorului) corelate cu structura şi funcţionalitatea clădirii (spaţiilor de sub acoperiş).

având drept criteriu de performanţă rezistenţa la smulgere a elementelor de învelitoare şi/sau a ancorajelor. în vigoare (SR EN 607:2006 „ Jgeaburi de streaşină din PVC-U. Partea 1-1: Acţiuni generale. rezistenţa la oboseală din încovoieri. pentru satisfacerea cerinţelor esenţiale (1) Rezistenţă mecanică şi stabilitate: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa constructivă şi de utilizare a elementelor învelitorii precum şi a acoperişului în ansamblu. Definitii. SR EN 612:2006 „ Jgeaburi de streaşină cu pereţi frontali rigidizaţi cu bordaj şi burlane pentru apa pluvială cu îmbinări petrecute. reacţia şi propagarea unui incendiu: a) respectarea prevederilor stipulate în reglementarea tehnică privind securitatea la incendiu. (2) Securitatea la incendiu: se exprimă prin condiţii tehnice privind ansamblul proprietăţilor produselor şi materialelor ce compun învelitoarea în relaţie cu structura suport privind iniţierea. asigurate prin proiectare. Cerinţe şi încercari”). Partea 1-1: Acţiuni generale.. deformaţii instantanee. cerinţe şi metode de incercare”. rezistenţa îmbinărilor şi a sistemelor de fixare a elementelor de învelitoare la mişcări.18 Condiţii de calitate. SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. NP05-2003 „Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn” şi a Standardelor SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. (4) Condiţii privind detaliile de execuţie: a) se vor elabora în baza prevederilor emise de producătorul şi/sau furnizorul de produse sau de sistem. SR EN 1462:2006 „ Cârlige pentru jgheaburi de streasină. existente. b) capacitatea de rezistenţă şi stabilitate: evitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub efectul sucţiunii şi presiunii vântului şi actiunii seismice prin asigurarea ancorării la suport (realizată prin îmbinare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”. realizate din foi metalice”. încărcări din exploatare pentru construcţii. limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor produse de deplasările suportului şi/sau elementelor de învelitoare sub acţiunea sarcinilor verticale şi/sau orizontale. Anexă naţională”. uniform repartizate şi/sau concentrate sau sub efectul variaţiilor termice având drept criterii de performanţă: rezistenţa la încovoiere. etc. la toate combinaţiile de acţiuni susceptibile de a se produce în timpul utilizării (existenţei). Acţiunea vântului”. se vor concepe detaliile necesare în spiritul reglementărilor şi a detaliilor specifice. burlane) vor corespunde prevederilor standardelor de produs. greutăţi proprii. potrivit prevederilor 10 . încărcări utile pentru clădiri”. CR 1-1-3-2005 „Cod de proiectare. alungirea la rupere din întindere. Greutăţi specifice. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice şi criterii (parametri) de performanţă aferente: a) aptitudinea de exploatare: limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub acţiunea sarcinilor verticale uniform repartizate şi/sau sarcinilor concentrate având drept criteriu de performanţă săgeata maxim previzibilă. reveniri şi compresiuni repetate. NP082-2004 „Cod de proiectare.b) produsele care alcătuiesc sistemul de drenare (jgheaburi. deplasări repetate din acţiuni termice. fixare mecanică. alungiri. b) performanţele de comportare la foc interior şi exterior (clase de reacţie la foc. Greutăţi specifice. de rezistenţă la foc şi de performanţă la foc exterior): (i) acoperişurile şi învelitorile vor îndeplini cerinţele privind performanţa la foc ca element cu rol de separare a focului din interior. c) durabilitatea structurală. lipire. b) în cazul în care nu există anumite detalii sau nu sunt aplicabile în contextul proiectului. greutăţi proprii. higrotermice. încovoieri. sau combinat). d) proiectarea acoperişurilor şi învelitorilor se va face în conformitate cu prevederile Normativului P100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de proiectare pentru clădiri”. Art.

(iv) elementele suport combustibile din lemn (astereală. potrivit reglementărilor privind securitatea la incendiu (la stabilirea gradului de rezistenţă la foc/nivelului de stabilitate la foc a construcţiilor. puncte de ancorare.din reglementările de securitate la incendiu (Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc. b) prevenirea alunecării (la circulaţie ocazională): pentru învelitori cu pantă mai mică de 30% nu este necesară prevederea de elemente suplimentare de siguranţă (podine. Proiectare. (v) proiectarea. căilor respiratorii şi pielii. ignifugate. în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior). în cazul lucrărilor de întreţinere. pentru legarea centurii de siguranţă. panouri solare. pane. c) propagarea incendiului: în cazul învelitorilor combustibile cu suprafeţe mari (în acelaşi plan). balustrade. corpuri incandescente. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe”.) în special pentru accesul la coşurile de fum (pentru verificarea şi curăţarea acestora) precum şi la alte elemente (ventilaţii. susceptibile a se produce în timpul utilizării. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice aferente învelitorii şi a componentelor/accesoriilor acesteia: a) siguranţa în utilizare: comportarea la acţiuni asupra învelitorilor.). şipci. (vi) proiectarea instalaţiilor de paratrăsnet se realizează în conformitate cu Normativul privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului. se vor îndeplini cerinţele reglementărilor privind securitatea la incendiu). pentru panourile de învelitoare şi pentru suportul învelitorii se impun cerinţe privind clasa de reacţie şi de rezistenţă la foc. scări fixe. podine. obligatorii la acoperişurile cu înălţime la cornişa mai mare de 6. Proiectare.1822/394/2004. (3) Siguranţă în exploatare: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa în exploatare la toate acţiunile maxime ce decurg din activitatea umană şi acţiuni ale mediului. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. etc. etc.) în conformitate cu SR EN 516:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitori de acoperiş. (iii) elementele/produsele combustibile ce compun învelitoarea vor fi. pentru respectarea condiţiilor minime de încadrare în gradul de rezistenţă la foc/nivelul de stabilitate la foc. pentru învelitori cu pantă mai mare de 30% se vor prevedea sisteme de asigurare (podine. trepte. în măsura posibilităţilor. Instalaţii pentru acces pe 11 .0 m.) vor fi protejate la foc. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei şi internelor nr. etc. cu modificările şi completările ulterioare. pasiv sau reactiv. se vor prevedea bariere sau zone incombustibile care să limiteze propagarea incendiului. ţigară aprinsă) în concordanţă cu prevederile din SR ENV 1187:2003 (metode de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) şi SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii. produsele de combustie (fum şi gaze rezultate din ardere) să nu afecteze utilizatorii (în timpul calculat pentru evacuare) prin efecte asupra ochilor. (ii) pentru învelitori se pun condiţii privind performanţele învelitorilor/acoperişurilor expuse la foc exterior (posibilitatea contactului dintre învelitoare şi foc exterior deschis: scântei. instalarea şi punerea în funcţiune a coşurilor de fum se realizează în conformitate cu SR EN 15287-1+A1:2011 – „Coşuri de fum. privind luarea în considerare sau nu a învelitorilor. etc. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” şi SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare). căpriori. aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor. d) acţiunea fiziologică: în cazul producerii unui incendiu. având drept criteriu pe performanţă rezistenţa la perforare statică şi dinamică inclusiv la şocuri provocate de grindină.

e) rezistenţă la factorii corozivi ai mediului industrial şi/sau marin. podine. radiaţii solare): stabilitate dimensională la variaţii de temperatură. Cârlige de siguranţă pentru acoperiş.) pe suprafaţa interioară sau exterioară a învelitorii: a) impermeabilitatea produselor şi absorbţie redusă de apă. oţel–cupru. SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind execuţia Art.). tinichigiu. se vor adopta măsurile de prevenire. cenuşă. absorbţie de apă redusă. mucegaiuri. etc. aluminiu-oţel. sănătate şi mediu: se exprimă prin nivelul apariţiilor şi degajărilor de substanţe nocive sau insalubre (gaz. insecte. aluminiu-plumb. păsări. rozătoare.19 Condiţii generale (1) Execuţia învelitorilor acoperişurilor se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. c) pe durata execuţiei. c) prevederea de accesorii parazăpezi obligatorii pentruu toate acoperişurile a căror streaşină se află deasupra zonelor de circulaţie şi deasupra altor acoperişuri aflate sub streaşină. a HG 28/2008 privind documentaţia tehnico economică şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. cu personal calificat (dulgher. conform standardelor de produs. zgomotele emise de acoperiş sunt produse de variaţiile dimensionale ale elementelor de construcţie. praf. raportate la zgomotul (interior) de fond. f) rezistenţă la coroziune electrochimică a elementelor de învelitoare şi a sistemelor de ancorare: se va evita contactul direct între următoarele metale: zinc-oţel. aluminiu-staniu (cositor). aluminiu-zinc. (2) Lucrările se vor executa de către firme cu experienţă în domeniu. hidroizolator). nisip. 12 .acoperiş. rezistenţă la radiaţii solare (IR. aluminiu-cupru. (6) Economia de energie şi izolare termică: a) economia de energie: posibilitatea echipării acoperişului/învelitorii cu elemente/instalaţii pentru producerea de energie termică şi/sau electrică. de prevederile documentaţiei şi a reglementărilor specifice. g) diminuarea efectului de eroziune datorat acţiunilor particulelor solide asupra feţei superioare a învelitorii (praf. de vibraţiile şi şuierăturile produse de învelitoare sub efectul vântului (vânt cu viteză mai mare de 10 m/s) şi de impactul ploii şi grindinei pe învelitoare. Pasarele. cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse de natura lucrărilor. protecţie şi securitate a muncii. (4) Igienă. etc. prin prevedera de produse inerte faţă de aceştia sau protejate corespunzător. lichid. (5) Protecţie împotriva zgomotului: a) izolare la zgomot aerian: se exprimă prin condiţii tehnice de atenuare a zgomotului aerian provenit din exterior şi/sau interior (exprimat pe domeniu de frecvenţe) având drept criteriu de performanţă nivelul de izolare la zgomot. anticoroziv. ciuperci. rezistenţă la gelivitate. b) izolare termică: posibilitatea prevederii de învelitori ce pot conferi performanţe privind izolarea termică (produse/materiale cu rezistenţă la transfer termic) sau ce pot diminua şocul termic (suprafeţe termoreflectante). toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii. etc. trepte” şi SR EN 517:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiş. umiditate. (3) Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal. acoperitor-invelitor. UV). mucegai.). zinc-cupru. b) pe durata exploatării nu se admit apariţii şi degajări de substanţe nocive şi/sau insalubre. h) protecţia la atacul agenţilor biologici (ciperci. b) zgomotul emis de elementele de acoperiş/învelitoare: cuprinde zgomotele emise spre interior. d) comportarea la agenţi climatici (variaţii de temperatură. mai accentuată la pante mai mari de 30%.

şorţuri. stabilite (neregularităţile locale se vor rectifica cu mortar de ciment aditivat sau cu răşini sintetice). b) protecţia muncitorilor privind spaţiile de acces în clădire. a zonelor de depozitare şi de adoptarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor ce se impun. (8) Lucrările propriuzise de execuţie a învelitorii vor fi precedate de îndepărtarea din zona de lucru a tuturor materialelor şi deşeurilor inflamabile şi/sau combustibile. elemente de fixare. schele. în special privind asigurarea acceselor. în special pentru lucrările ascunse. (2) Suprafaţa suportului trebuie să fie plană. de preluare şi scurgere a apelor pluviale. etc. a spaţiilor perimetrale de circulaţie şi asigurarea zonei de lucru (plase. elemente auxiliare.). orice neconcordanţă sau omisiune va fi semnalată spre rezolvare proiectantului de specialitate cu înştiinţarea beneficiarului. inclusiv a mijloacelor de ridicat. (6) Executantul va întocmi împreună cu beneficiarul (şi cu proiectantul) procese verbale privind diversele faze ale execuţiei. (7) Procurarea materialelor şi accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevăzute în documentaţia tehnic-economică de execuţie şi/sau în caietul de sarcini. c) asigurarea branşamentelor de apă şi energie electrică.). este util ca executantul să elaboreze o documentaţie/fişă tehnică privind pregătirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se regăsesc în documentaţia de execuţie şi a unor eventuale neconcordanţe sau modificări.21 Condiţii climatice: Lucrările de execuţie ale învelitorii/acoperişului se vor desfăşura în condiţii climatice. 13 . în acord cu proiectantul) şi elaborarea graficului de eşalonare a lucrărilor (pentru a nu se suprapune cu lucrări de alt specific). (9) La terminarea execuţiei se vor întocmi formele de recepţie a lucrării (cu eventuale observaţii ce vor fi însuşite şi operate de executant) în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de o comisie alcătuită conform legislaţiei în vigoare. Art. (5) Lucrările se vor executa în conformitate cu condiţiile şi prevederile documentaţiei tehnicoeconomice de execuţie şi a reglementărilor specifice în vigoare. străpungeri.20 Condiţii privind pregătirea lucrărilor (1) Pentru lucrările de amploare şi de complexitate ridicată (recomandabil pentru suprafeţe >500 m2).22 Condiţii referitoare la suport şi de preluare a frontului de lucru (1) Suportul pe care se aplică învelitoarea va corespunde specificaţiilor din documentaţia tehnico-economică de execuţie. organizarea de şantier/punct de lucru precum şi masurile de protecţie şi siguranţă. etc. cu denivelări minime (maxim ± 1 cm la 2 m lineari). copertine. Art. la temperaturi pozitive). Art.(4) Începerea lucrărilor va fi precedată de organizarea de şantier. (3) Suportul rigid (din beton) nu trebuie să comporte fisurări în planul suprafeţei (determinate prin calcul) sub acţiunea tuturor încărcărilor previzibile. (2) Organizarea de şantier şi punerea acesteia în practică: a) asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente organizării de şantier. conform prevederilor tehnologice specifice produselor/materialelor de învelitoare şi a reglementărilor privind protectia muncii. parapeţi. (fără vânturi puternice sau ploaie. înainte de începerea acestora. (4) Se va verifica poziţionarea şi calitatea conformării şi montării tuturor elementelor la care se raportează învelitoarea (elemente suport. specifice lucrării.

ţinându-se seama.24 Condiţii privind securitatea la incendiu (1) Se vor respecta prevederile reglementărilor în vigoare prezentate la Art. totodată. fără afectarea zonelor cu lucrări în curs de execuţie sau terminate. a HG 300-2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile. (2) Montarea structurilor şi produselor/materialelor de învelitoare se va face pe zone şi sensuri determinate. se vor îndepărta toate materialele şi/sau deşeurile combustibile. unelte şi utilaje în perfectă stare de funcţionare.18. (5) Se vor respecta condiţiile de siguranţă la montarea şi utilizarea schelelor şi a mijloacelor de ridicat. containere. etc. a HG 971-2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. butelii. (3) Se vor utiliza numai scule. prize. transport şi de manipularea materialelor. în special. (3) Se vor lua măsurile corespunzătoare privind instalaţiile electrice (tablouri electrice.Art. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului. a reglementărilor priivind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. prezentate la Art. Art. paleţi. în special la lucrările în care se utilizează foc deschis sau aparate de sudură. (2) Măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se vor lua la punctul de lucru. (2) Se vor asigura căile de acces orizontale şi verticale. (7) Dispozitivele. 14 . împământate.163/2007.18 (4) şi a celor din Legea 319-2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă. de căile de acces.). înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de învelitoare. Art. de direcţia vântului dominant. etc. a HG 1091-2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate la locul de muncă. aprobate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. de pante.25 Condiţii privind protecţia şi igiena muncii (1) Se vor respecta prevederile reglementărilor privind protecţia şi igiena muncii în construcţii. (3) Se vor lua măsuri ca dotările de lucru (utilaje de ridicat. (6) Se vor lua măsurile ce se impun privind îndepărtarea deşeurilor şi sortarea acestora pe categorii de materiale în vederea reciclării. căderilor de la înălţime.) să nu deterioreze suportul sau învelitoarea. dispozitive de transport.23 Condiţii de punere în operă (1) Se vor respecta reglementările specifice cerinţelor esenţiale de calitate menţionate la Art. în zonele adiacente şi de depozitare. uneltele acţionate electric vor fi împământate şi alimentate prin conductori continui asiguraţi şi racordaţi la tablouri electrice verificate..18 (2) precum şi măsurile de apărare împotriva incendiilor prevăzute de Norme generale de apărare împotriva incendiilor. utilajele. a golurilor şi a zonelor de lucru împotriva accidentelor. (4) Se vor respecta condiţiile privind lucrul la înălţime (şi în apropierea golurilor) iar lucrătorii vor fi atestaţi medical periodic „apt pentru lucrul la înălţime”. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului. etc.26 Controlul calităţii lucrărilor (1) Verificări pe parcursul lucrărilor: a) calitatea suportului (calitatea produselor/materialelor şi execuţiei). Art. conductori.

urmărind corectitudinea şi calitatea modului de aplicare. în spaţii acoperite. dacă există suspiciuni. membranele hidroizolante în foi se depozitează sub formă de suluri (în poziţie verticală) pe platforme sau paleţi. Art. caracteristici fizico-mecanice. (3) Verificare finală: a) verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi eventual prin tatonare. 15 . acoperire. în unele situaţii se pot solicita analize de laborator (laboratoare autorizate. (4) Controlul calităţii la punerea în operă: la punerea în operă a materialelor/produselor se efectuează controlul (vizual) asupra menţinerii integrităţii. (5) Recepţia lucrărilor de învelitoare: recepţia lucrărilor se va executa în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. rezistenţa la sfâşiere/rupere din cui. alungirea la rupere la tracţiune. b) la punctul de lucru depozitarea se va face în aceleaşi condiţii ca în depozite. unde este cazul.). de trecere (a elementelor de străpungere) şi a foilor anticondens (unde este cazul). lăţime. pe etape/faze de lucru. conform regulilor specifice pentru verificarea calităţii şi a prevederilor prezentei reglementări şi în conformitate cu prevederile din „Caiet de sarcini” (după caz). racordare. d) calitatea execuţiei pe etape/faze de lucru. dar fără obligativitatea spaţiilor acoperite (acoperire de protecţie provizorie. dacă există suspiciuni. acreditate) care să verifice/certifice nivelurile de calitate. asigurare şi de protecţie a produselor/materialelor de învelitoare.b) calitatea produselor/materialelor de învelitoare. după caz. în spaţii acoperite. b) în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificări a eventualelor defecţiuni precum şi de finisare (unde este cazul). grosime. produsele din elemente plane sau trase şi/sau presate se depozitează în pachete sau în paleţi. fixare. c) poziţionarea şi fixarea în structura suport a pieselor înglobate.28 Garanţia asupra execuţiei (1) Garantarea execuţiei corespunde calităţii materialelor componente structurii învelitorii şi manoperei de realizare. etc. trebuie. flexibilitatea la temperaturi scăzute. de regulă. caracteristici fizico-mecanice (rezistenţa la rupere la tracţiune. în spaţii acoperite. b) verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe parcursul desfăşurării lucrărilor. masă unitară. rezistenţa la factorii de mediu. (3) Păstrarea şi depozitarea materialelor de învelitoare: condiţiile de păstrare şi depozitare a produselor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs: a) în depozite.: prelate). termenelor de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de produse/materiale. b) pentru produsele hidroizolante în foi sau din elemente plane bituminoase: caracteristici geometrice (grosime. (2) Rectificări: a) rectificări locale. de ex. după caz. lungime). după caz). respectate următoarele condiţii privind depozitarea: produsele în panouri sau foi metalice se depozitează în pachete sau în paleţi.27 Condiţii privind calitatea lucrărilor (1) Recepţia produselor/materialelor de învelitoare: verificarea certificatelor de conformitate. calităţii şi manipulării acestora ca urmare a depozitării acestora. lipire. Art. forma profilaturilor şi a amprentărilor. (2) Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale: a) pentru produsele de învelitoare de tip discontinuu sau semicontinue: caracteristici geometrice (lungime.

Art. c) intervalul poate fi micşorat pentru învelitorile ce au fost supuse la sarcini. a elementelor de acces. jgheaburi. burlane.33 Măsuri curente de verificare şi intreţinere. (2) Condiţii de utilizare/exploatare: a) corecta utilizare în timp a acoperişului/învelitorii.). staţii electrice. de reparare a elementelor accesorii învelitorii (parazăpezi. a elementelor de colecatre şi evacuare a apelor pluviale (dolii. jgheaburi. etc. c) orice intervenţie. după caz.) şi instalaţiilor (paratonere.). stabilit prin urmărirea în timp a bunei comportări în utilizare a materialelor de învelitoare puse corect în operă. în vigoare. de asigurare împotriva alunecării. Acest interval poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte.29 Durabilitatea apreciată în utilizare constituie un criteriu estimativ. conduce la anularea garanţiei acordate şi poate prejudicia funcţionarea corectă a învelitorii. burlane). recomandabil la începutul primăverii: (1) Verificarea. Art.30 Măsuri de întreţinere şi condiţii de utilizare/exploatare (1) Măsuri de întreţinere: a) măsurile de întreţinere periodică constau în acţiuni anuale sau semestriale. în condiţii normale de utilizare a învelitorilor: se va face prin grija beneficiarului. instalaţii de producere de energie). b) intervalul poate fi micşorat pentru învelitorile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă.31 Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice. imprevizibile. de către sau sub suprevegherea executantului care a emis certificatul de garanţie. instalaţii degivrare. astfel: a) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări (nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani). b) măsuri de reparare/întreţinere necesare în cazul unor deteriorări/defecţiuni apărute din utilizarea defectuoasă a învelitorii sau din cauze naturale. fără intervenţii suplimentare sau modificări ale învelitorii iniţiale. accidentale. jgheaburi.(2) Garanţia de sistem acordată lucrărilor va corespunde cel puţin garanţiei minime oferite de producător pentru produsele de învelitoare (de regulă. preconizată. 10 ani). (de regulă la sfârşitul toamnei şi/sau începutul primăverii). b) orice intervenţie neconformă. se va face cu acordul proiectantului de specialitate. cu respectarea măsurilor de întreţinere prevăzute. (2) Verificarea şi repararea. după caz. curătirea şi repararea.32 Asigurarea urmăririi comportării în timp. SECŢIUNEA a 6-a: Urmărirea comportării în exploatare şi întretinerea învelitorilor Art. accidente mecanice. 16 . necesar a fi efectuate o dată pe an. şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism. Art. după caz. se poate acorda garanţie diferenţiată pentru învelitoare şi produsele componente sistemului (folie anticondens. camere de calcul. colectare şi evacuare a apelor meteorice a coşurilor de fum şi de ventilare şi. a parazăpezilor şi paratonerelor. Art. proiectate şi executate.). etc. o dată pe an. etc. etc. acestea constau în general din lucrări de verificare şi curăţire a traseelor de scurgere.

după caz. Specificaţie pentru produse autoportante de tablă de oţel. b) Acoperiri cu film laminat: policlorură de vinil/plastisol (PVC-F).(3) Verificarea. din care sunt fabricate panourile. 17 . poliester modificat cu silicon (SP-S). cu aliaj de 55% Al cu Zn (tip AZ) sau cu aluminiu (tip A). de regulă.34 Panouri metalice profilate (longitudinal. poliester modificat cu poliuretan (PUR-PA) sau cu poliester modificat cu poliamidă (SP-PA).36 Alcătuire. SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art. ondulate sau cutate) şi panouri metalice profilate (longitudinal) şi ambutisate (tip ţiglă/olane). poliester cu durabilitate ridicată (HDP). aluminiu. CAPITOLUL II: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate SECŢIUNEA 1: Obiect Art. polietilen tereftalat (PET-F) sau polipropilenă (PP-F). a suprafeţelor peliculizate (anticoroziv şi/sau decoraiv). conform SR EN 508-1:2008 „Produse pentru învelitori de acoperiş din foi metalice. pot fi natur sau peliculizate cu pulberi sau cu film laminat din materiale polimerice. b) discontinue-pentru învelitorile din panouri metalice profilat-ambutisate. precum şi din alte aliaje. polifluorură de viniliden (PVDF). după caz.35 Tip învelitoare: a) semicontiune-pentru învelitorile din panouri metalice profilate. caracteristici (1) Panouri metalice sunt alcătuite. poliester (SP). policlorură de vinil/plastisol (PVC-P). polifluorură de vinil (PVF-F). a elementelor de învelitoare deterioarate precum şi a elementelor de racord şi/sau de tinichigerie aferente învelitorii. din zinc sau cupru. aluminiu sau oţel inoxidabil”: a) Acoperiri cu pulberi: acrilic (AY). (4) Verificarea şi rectificarea. Art. poliuretan (PUR). poate fi acoperită prin imersie la cald cu zinc (tip Z). (2) Tabla din oţel. din tablă din oţel. în următoarele tipuri şi sorturi (coduri) uzuale (există acopeiri şi cu alta tipuri de aliaje): tip Z tip ZA tip AZ tip A S 220 GD+Z S 220 GD+ZA S 250 GD+Z S 250 GD+ZA S 250 GD+AZ S 250 GD+A S 280 GD+Z S 280 GD+ZA S 280 GD+ AZ S 280 GD+ A S 320 GD+Z S 320 GD+ZA S 320 GD+ AZ S 320 GD+ A S 350 GD+Z S 350 GD+ZA S 350 GD+ AZ S 350 GD+ A S 550 GD+Z S 550 GD+ZA (3) Panourile metalice profilate din oţel acoperite la cald. repararea sau înlocuirea. cu aliaj 5% Al cu Zn (tip ZA). oţel inoxidabil. polietilenă (PE-F).

3: Exemplificare de conformare a panourilor metalice profilat-ambutisate Art. (6) Panourile metalice profilat-ambutisate pot fi conformate cu suprapunere vizibilă sau cu suprapunere mascată. date. panta minimă pentru panourile profilate este de 10% (pentru un singur panou pe versant panta minimă poate fi de 5%). (2) Panta învelitorii va corespunde recomandărilor producătorului.a: Conformare cu suprapunere mascată Fig.b: Conformare cu suprapunere vizibilă Fig. funcţie de geometria de conformare şi de caracteristicile fizico-mecanice ale panourilor precum şi de încărcările la care sunt supuse acestea. împreună cu modulul de rezistenţă W (cm3) pentru calculul eforturilor capabile. uzual.2: Exemplificare panou profilat longitudinal (ondulat) Fig.37 Prevederi privind pozarea/montarea (1) Pozarea se face. raportate la grosimea tablei şi la modul de rezemare pe suport şi/sau momentul de inerţie geometric I (cm 4) pentru calculul săgeţii.1: Exemplificare panou profilat longitudinal (cutat) Fig. 18 . pe pane cu deschideri calculate. în general. (5) Caracteristicile fizico-mecanice trebuie să fie declarate de producător.(4) Panourile metalice profilate au grosimi cuprinse.3.3. definitorii sunt datele privind distanţa dintre reazeme (rigle) funcţie de încărcări. iar pentru panourile profilat-ambutisate panta minimă este de 25%.25 mm. Fig. între 0.3 mm şi 1.

conform indicaţiilor producătorului. termoizolaţia va avea propriul sistem de pozare. de fixare. uzual.41 Spaţii interioare. 19 . fără restricţii privind zona geoclimatică de amplasare şi clasei sau a categoriei de importanţă a clădirii. Suprafaţa de reazem/contact va fi de minim 50 mm lăţime. (4) Coaserea longitudinală dintre panouri se face. cu nituri cu cap etanş. materiale de etanşare. grosime tablă). Art. fixare (1) Învelitorile din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate se pozează şi montează pe rigle (pane) metalice (de regulă din profile ambutisate din tablă zincată) sau din lemn. (2) Distanţa dintre rigle (interax) este variabilă la panourile metalice profilate. peste folia de protecţie (anticondens) ce acoperă structura termoizolantă (termoizolaţie şi barieră contra vaporilor) montată sub învelitoare şi închisă cu plafon fals. căpăcele protecţie).38 Ambalarea şi transportul panourilor profilate metalice sau profilat-amprentate se face în pachete. în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale panoului (tip profilatură. conform prevederilor proiectantului. b) spaţii climatizate termic: panourile de învelitoare se vor poza şi monta conform prevederilor producătorului privind pantele şi suprapunerile. paletizat sau containerizat. în limita unui unghi preconizat de producător (uzual. etc.(3) Prevederea pe linia de pantă a unui număr minim de panouri (număr minim de suprapuneri). moduri de termoizolare. 15°). Art. în funcţie de conformarea geometrică. cu mijloace mecanice (şuruburi autofiletante. cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor şi feţelor. Art. fixare. de retuş. etc. prevăzut între/sub/pe căpriorii/riglele structurii suport.40 Suportul învelitorii. producătorul de sistem sau furnizorii de sistem vor pune la dispoziţie detalii şi condiţii de montare şi elementele accesorii (elemente de tinichigerie.). (4) Posibilitatea pozării panourilor profilate pe plan curb (în limite precizate de producător – rază de curbură).) prevăzute cu elemente de etanşare şi de protecţie (garnituri etanşare. de pantă şi de încărcările uniform distribuite preconizate iar la panourile profilat. (6) Montarea se face prin suprapunerea profilaturilor longitudinale la alăturarea panourilor şi prin simplă suprapunere a panourilor în lungul liniei de pantă. SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art. (3) Fixarea se face. industriale şi agricole. conformare (1) Acoperişurile cu panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate pot închide spaţii necondiţionate sau condiţionate termic: a) spaţii neclimatizate: panourile de învelitoare se vor poza şi monta conform prevederilor producătorului privind pantele şi suprapunerile. ancorare. şuruburi pentru lemn.ambutisate distanţa este fixă. (7) Producătorul de panouri.39 Panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate sunt utilizabile la construcţii civile. (5) Posibilitatea îndoirii panourilor profilat-ambutisate (pentru realizarea ruperii de pantă).

42 Panouri metalice profilate (1) Panta pentru panouri profilate (pentru un singur panou pe versant): Configuraţia panourilor profilate Ondulate Cutate Înălţimea cutei/ondulei (mm) ≤ 30 ≥ 40 30<p<40 30<p<40 Panta minimă (%) 15 5 10 ≥ 10 (2) Panta şi suprapunerea panourilor metalice profilate (mai multe panouri pe versant): prevederea de etanşări (cordoane de etanşare) la suprapunerile transversale panoului (T) şi la cele longitudinale panoului (L) funcţie de pantă şi zonarea climatică (conform zonare climatică a României pentru perioada de iarnă şi zonare eoliană a României pentru perioada de iarnă): Zonare climatică Zonare eoliană Panta (p%) p< 10 10 < p< 20 20 < p< 30 30 <p < 100 p< 15 15 < p < 25 25 < p < 40 p> 40 p< 25 25 < p < 40 40 < p < 100 p> 100 Suprapunere longitudinală minimă mm 200 200 200 150 200 200 200 150 200 200 200 150 Tip de etanşare (T/L) T+L T T+L T T+L T L I şi II I şi II (şi pentru zona climatică I. în următoarele cazuri: a) la clădiri cu spaţii deschise sub învelitoare.(2) Învelitorile (termoizolante) peste spaţii climatizate pot fi de tip ventilat: după caz. b) la clădiri situate în zona climatică I şi II în zona eoliană III şi IV: şi la clădiri de categoria de importanţă C şi D. sub actiunea vântului. pentru a împiedica pătrunderea apei/zăpezii la interior. II şi III) - III IV toate zonările (3) Pentru panourile ondulate. se vor prevedea dopuri de închidere a cutelor/ondulelor. (4) Panoul aplicat pe reazem (riglă cu lăţimea de contact de minim 50 mm) va depăşi marginea acesteia cu minim 50 mm. se acceptă suprapunere transversală de ½ ondulă. 20 . SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate Art.

cordonul de etanşare se va aplica în avalul elementelor de fixare.(5) Elementele ce depăşesc planul învelitorii (elemente de iluminare/acces. etc. elemente de producere de energie..2-3 cm distanţă de acestea. numai cu panouri transparente sau translucide cu aceeaşi geometrie a profilaturii cu cea a panourilor metalice profilate (în sistem simplu. elementele de bordare şi panourile de învelitoare. la cca. de minim 30 cm la pantă până la 60%. scări. la clădiri cu spaţii condiţionate termic. tabachere. gheaţă). etanşate suplimentar.) se vor monta/fixa numai pe structura de rezistenţă (pane. suprapunerea şi dimensiunile riglelor suport sunt date de producător. pentru a preveni eventuale degradări ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt. vor fi ancorate/fixate întărit. (4) Numărul fixărilor mecanice este indicat de producător (pentru acţiuni normale) dar trebuie verificat şi eventual majorat pentru acţiuni extreme ale vântului.44 Panouri profilate şi panouri profilat.43 Panouri metalice profilat-ambutisate (1) Panta şi suprapunerile corespund conformării panourilor (cu suprapunere vizibilă sau cu suprapunere mascată) şi prevederilor producătorului. la clădiri fără condiţionare termică sau în sistem dublat la interior. vibraţii şi deplasări previzibile ale construcţiei (acoperişului). 3 sau 4 reazeme pe panou). etc. coaserea între panourile profilate se va face pe aripa marginală. căpriori nu pe rigle). înclinată (nu pe capul ondulei/cutei). (8) La suprapunerile longitudinale. (3) Pentru panourile profilat-ambutisate suportul (distanţa dintre rigle) este fix pentru fiecare tip (geometric) de panou. (7) La suprapunerile transversale (în lungul pantei). instalaţii ventilaţii. va avea lungimea de minim 6 ori înălţimea cutei/ondulei. de sub învelitoare.ambutisate (1) Proiectarea şi detalierea elementelor de tinichigerie şi în special la dimensionarea şi detalierea elementelor de colectare şi dirijare a apelor pluviale se va face conform prevederilor producătorului de sistem. (2) Aripa şorţului de racord la jgheab/şenou. pe minim 1 m lăţime. etanşate suplimentar. Art. (2) Se pot prevede sisteme de iluminare specifice (ferestre de versant. grosimea tablei şi categorii de încărcări uniform distribuite pentru fiecare tip (geometric). (6) Se pot prevede sisteme de iluminare. (5) Pe conturul unei suprafeţe de acoperiş.45 Rezistenţă mecanică şi stabilitate (1) Tabla din care sunt alcătuite panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate va corespunde cerinţelor standardelor privind acoperirile metalice ale tablei din oţel precum şi pentru protecţia suplimentară peliculară. podine. etc.). Secţiunea a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor pentru esenţiale panourile metalice profilate şi profilat-ambutisate Art. zăpadă. (2) Pentru panourile profilate sistemul de rigle suport va fi dimensionat conform reglementărilor privind rezistenţa şi stabilitatea. 21 . încărcări mai mari decât cele date. Art. minim 25 cm la pantă >60%. în planul învelitorii. iar la cele neetanşate suplimentar coaserea între panouri se va face pe capul ondulei/cutei. producătorii emit tabele privind deschiderile dintre rigle funcţie de modul de rezemare (2. Această aripă va avea lungimea de minim 35 cm la pantă până la 25%.

(2) Pentru diminuarea temperaturii şi a şocului termic se pot prevedea produse cu suprafaţa reflectantă (termoreflectantă) precum şi sistem de acoperiş ventilat. Art. se vor prevedea folii de protecţieanticondens (peste structura termoizolantă). se va prevede o structură fonoizolantă special concepută. reazeme mai dese şi o structură termofonoizolantă special concepută.zinc/m2. Art.46 Securitate la incendiu: panourile metalice profilate sau profilat-amprentate sunt incombustibile şi se încadrează în clasa de reacţie la foc A2s1dO.aluzinc/m2 şi peliculizare suplimentară (PE în grosime de cca. tăiate (cu foarfeca manuală).25 µm). b) agresivitate medie în mediu urban. ce se va amplasa sub panourile din tablă (sub învelitoare).zinc/m2 sau 150 g. conform GP.49 Protecţie împotriva zgomotului (1) Pentru ameliorarea zgomotului aerian şi a zgomotului emis de acoperiş. (2) Pentru panourile peliculizate suplimentar se vor prevedea vopsiri de retuş (cu produse indicate de fabricant) ale zonelor degradate şi a muchiilor noi. (3) Sub învelitoare.zinc/m2 sau 150 g.21.Art. se vor prevede măsurile de protecţie necesare.111-2004 ”Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel” (date recomandate): a) agresivitate moderată în mediu rural şi urban (clasa C2): pentru construcţii provizorii se recomandă: zincare cu minim 150 g. grindină). în acest sens. pentru construcţii de categorie de importanţă medie şi superioară: acoperire cu minim 250 g. Art. învelitorile din panouri metalice asigură un indice de izolare la zgomot aerian în funcţie de grosimea tablei şi a geometriei de conformare (2) Panourile din tablă nu asigură izolare la zgomot de impact (ploaie.18 (4) şi secţiunea a 5-a Art. se poate prevedea o grosime a tablei mai mare.50 µm). Secţiunea a 4-a Art. cu rezistenţă la foc mai mică de 15 minute. rezultate la punerea în operă.aluzinc/m2.zinc/m2 sau 200 g. Art.48 Igienă. sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare faţă de cele enunţate în Capitolul I.50 Economia de energie şi izolare termică (1) Învelitorile din panouri metalice profilate nu au efecte termoizolante. c) agresivitate industrială şi maritimă ridicată (clasa C4 şi C5-1): acoperire cu minim 350 g. în special cazul spaţiilor condiţionate termic.47 Siguranţă în exploatare (1) Nivelul de protecţie anticorozivă al foilor din tablă de oţel va fi în concordanţă cu clasele de agresivitate a mediului de situare.51 22 . conform reglementărilor specifice.aluzinc/m2 şi peliculizare suplimentară cu pelicule cu rezistenţă sporită şi grosime mare (de exemplu: HBPE în grosime de cca. industrial şi maritim moderat (clasa C3): acoperire cu minim 275 g. funcţie de exigenţele cerute. SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate Art. d) agresivitate foarte mare (clasa C5-M): după caz.

peste spaţii fără climatizare termică.52 Elementele de tinichigerie. 4 Exemplificarea prevederilor Art. pe cuta inferioară.54 Panourile metalice profilate şi profilat. fixarea panoului superior se va face excentric. inox. Art.53 Fixarea panourilor metalice profilate şi profilat-ambutisate se face cu mijloace de fixare specifice (şuruburi) prevăzute cu garnitură de etanşare şi căpăcel de protecţie. garnitură de etanşare. de regulă. fixate cu nituri cu cap etanş.Elementele de tinichigerie vor avea terminaţiile (marginile) fasonate (zig. de protecţie a învelitorii. Art. falţ). terminaţiile fasonate au rolul de a întări şi proteja marginile. nu se admite simpla suprapunere a elementelor cu terminaţii nebordate. se petrec/suprapun minim 20 cm peste/sub panourile metalice profilate şi profilat-amprentate.56 La îmbinarea longitudinală dintre panourile profilate. încât sa se preseze (strângă) suprapunerea.ambutisate.56 si Art. etc. nu se vor monta cu cârlige filetate. Art.55 Mijloacele de fixare vor fi protejate anticoroziv (zincate. Art. producătorul prevede fixare cu tije filetate cu guler. de regulă la învelitori din panouri ondulate. cadmiate. Art. conform prevederilor producătorului (în unele cazuri. Fig. piuliţă şi căpăcel de protecţie). pe ondula inferioară. şi/sau indirect.). prin intermediul unor agrafe din oţel lat (zincate).42 (7) 23 .

44 (2) 24 .42 (8) Fig. 6 Exemplificarea prevederilor Art.Fig. 5 Exemplificarea prevederilor Art.

7.Fig.a: Detalii coamă şi streaşină 25 .

realizate prin extrudare. din policlorură de vinil. SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art.7.59 Alcătuire (1) Panouri profilate polimerice. ondulate sau cutate.b: Detalii racord la suprafaţă verticală şi pazie Fig.58 Tip învelitoare: semicontinue.Fig. Art. extrudare-dublare sau matriţare. polietilenă. 26 . etc. simple sau armate. profilate. (ondulate sau cutate). poliester.57 Panouri nemetalice. policarbonat.7: Exemplificare de principiu a detaliilor de execuţie CAPITOLUL III: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri nemetalice profilate SECŢIUNEA 1: Obiect Art.

de regulă ondulate. etc. Specificaţii de produse şi metode de încercări”. (2) Panouri profilate din ciment armat (fibrociment). Specificaţii de produs şi metode de încercare”. profilate.61 Prevederi generale privind pozarea/montarea (3) Aceleaşi indicaţii ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal conform Art. fără restricţii privind zona geoclimatică de amplasare şi clasei sau categoriei de importanţă a clădirii. bitumate se produc în două categorii calitative funcţie de zona climatică de utilizare. (3) Panouri profilate.X). retuş. principala condiţie impusă acestor panouri se referă la sarcina minimă pentru o sageată de 1/200 la o deschidere de 620 mm: (3) Caracteristicile fizico-mecanice trebuie să fie declarate de producător. materiale de etanşare. de fixare. (4) Producătorul de panouri. Art.64 Configuraţia acoperişului va fi simplă. peliculizate pe suprafaţă sau acoperite cu granule minerale (panourile transparente sau translucide fac obiectul Cap. paletizat sau containerizat (sau în suluri). peste spaţii libere. Art. 27 .37.62 Ambalarea şi transportul panourilor nemetalice profilate se face în pachete.63 Panourile nemetalice profilate sunt utilizabile la construcţii civile. fără posibilitatea ruperii de pantă (îndoirii panoului). nu sunt recomandate doliile. peliculizate pe suprafaţă sau acoperite cu granule minerale. cu condiţia identităţii geometriei profilaturii longitudinale. cu versanţi deschişi spre exterior. pe categorii funcţie de caracteristici geometrice raportate la caracteristici fizico-mecanice. peliculizate pe suprafaţă sau acoperite cu granule minerale. Panourile nemetalice profilate. industriale şi agricole. bitumate sunt prevăzute în SR EN 534+A1:2010 „Foi bitumate ondulate. SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art. suprafaţa poate fi acoperită (pentru protecţie) cu pelicule colorate. ondulate. opace (colorate). de regulă. bitumate. Panourile profilate ondulate. definitorii sunt datele emise privind distanţa dintre reazeme (rigle) funcţie de încărcări date. ondulate. Art. simple. cu granule sau paiete. în CE). transparente sau translucide. (2) Caracteristicile (şi metodele de încercare) panourilor profilate. Art. armate cu fire şi/sau fibre celulozice şi/sau polimerice (azbestul este restricţionat în utilizare. producătorul de sistem sau furnizorii de sistem vor pune la dispoziţie detalii şi condiţii de montare precum şi elementele accesorii (elemente de tinichigerie. raportate la grosimea produsului şi la modul de rezemare pe suport şi/sau momentul de inerţie geometric I (cm 4) pentru calculul săgeţii. împreună cu modulul de rezistenţă W (cm3) pentru calculul eforturilor capabile.). recomandată.simple sau armate. fixare (1) Suportul învelitorii conform Art. Art. transparente sau translucide pot fi intercalate în planul învelitorilor cu panouri metalice sau nemetalice opace.60 Caracteristici: (1) Caracteristicile (şi metodele de încercare) panourilor profilate din ciment armat (fibrociment) sunt prevăzute în SR EN 494:2005/A1:2006. neclimatizate. simple.65 Suportul învelitorii. cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor şi feţelor. Foile sunt alcătuite dintr-un amestec omogen de fibre organice şi/sau anorganice impregnate şi acoperite cu bitum.40 (1) şi (2). SR EN 494:2005/A2:2007 şi SR EN 494:2005/A3:2007 „Plăci profilate şi accesorii de fibrociment.

Art. Art. sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare faţă de cele menţinate la ART. conformare Aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal. conform Art. se vor prevedea folii de protecţie-anticondens (peste structura termoizolantă). acestea trebuie încadrate în clase de rezistenţă şi reacţie la foc.70 Siguranţă în exploatare (3) Se vor avea în vedere caracteristicile privind rezistenţa panourilor nemetalice la agresivitatea factorilor chimici. Art. conform Art. ce se impun (trebuie menţionat comportamentul la foc privind producerea de picături firbinţi sau care ard şi degajarea de fum sau gaze toxice). moduri de termoizolare.40 (3) sau cu tije filetate prevăzute cu guler cu garnitură de etanşare. în timpul montajului.72 28 .41.(2) Fixarea se face conform indicaţiilor producătorului conform Art. (4) Sub învelitoare. piuliţă şi căpăcel de protecţie. Art. dar în utilizare se pot degaja gaze toxice în caz de incendiu.42 cu următorul amendament privind Art. din mediul de situare (de regulă. produsele polimerice sunt rezistente la agenţii chimici cu nivel normal de poluare).69 Securitate la incendiu: panourile nemetalice profilate sunt în general combustibile.71 Igienă. se vor considera datele conform certificatelor sau declaraţiilor de conformitate şi Agrementului Tehnic sau se vor face testele de rezistenţă şi reacţie la foc. Art.67 Aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal. SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri nemetalice profilate Art. 48. funcţie de materialele din care sunt fabricate.66 Spaţii interioare.68 Rezistenţă mecanică şi stabilitate: aeleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal. conform Art.45.42 (1): Configuraţia panourilor profilate longitudinal Ondulate: Cutate ondulă mare ondulă mică Înălţimea cutei/ondulei (mm) ≥ 40 <40 ≥ 40 30< p < 40 Panta minimă (%) ≥ 10 ≥ 15 ≥5 ≥8 SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile nemetalice profilate Art. (5) Căile de acces şi zona de acces pe învelitoare vor fi securizate împotriva alunecării şi căderii de la înălţime prin spargerea panourilor nemetalice (ciment armat). în cazul spaţiilor condiţionate termic şi a învelitorilor opace (fără rol de iluminare).

49. Art. Art.Protecţia împotriva zgomotului: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal. Art. SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri nemetalice profilate Art. Art.78 Coamele. garnitură şi căpăcel de protecţie. conform Art.74 Principiile specifice privind execuţia sunt similare cu cele pentru panourile metalice profilate longitudinal. fixarea se face pe cuta supeiroară. streaşinile. garnitură. peste spaţii deschise fără condiţionare termică. cu şuruburi pentru lemn fixate în rigle din lemn. din acelaşi material cu cel de învelitoare (fabricate de producătorii de sistem). Secţiunea a 6-a. marginile de versant se vor acoperi cu elemente speciale. conform Art. 29 .76 Panourile ondulate din foi celulozice impregnate se fixează de regulă. în acest caz se poate prevede peste astereală o folie hidroizolantă subţire.75 Panourile ondulate din ciment armat se fixează pe rigle metalice sau din lemn cu tije filetate prevăzute cu guler profilat. fixarea se face pe cuta superioară. şuruburile/cuiele de fixare vor avea lungimea cu minim 20 mm mai mare decât înălţimea ondulei.73 Economia de energie: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal. cu şuruburi/cuie pentru lemn cu guler profilat.77 Panourile ondulate din foi celulozice impregante se pot monta şi pe astereală din lemn. conform capII. piuliţă cu căpăcel de protecţie.50. fixarea se poate face pe cuta inferioară. Art.

cu miez termoizolant. nu sunt excluse orice combinaţii de panouri cu feţe metalice din acelaşi metal sau metale diferite sau cu faţa superioară metalică şi cea inferioară nemetalică.8: Exemplificare de principiu detalii execuţie cu panouri polimerice şi din ciment armat CAPITOLUL IV: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri prefabricate termoizolate SECŢIUNEA 1: Obiect Art.Fig.79 Panourile prefabricate termoizolate. pot avea diverse conformări (enunţate de la faţa superioară la cea inferioară) Art.80 Panou metalic profilat longitudinal (cutat) + miez termoizolant + panou metalic profilat longitudinal (cutat). 30 .

funcţie de metalul din care sunt realizate. zincate (sau acoperite cu aluzinc).Fig. (2) Grosimea feţelor din tablă.9: Exemplificare de principiu: secţiune panou cu feţele metalice Art. caracteristici (1) Panouri cu feţe metalice profilate din oţel. cu sau fără acoperiri diverse (peliculare sau granulare). Fig. transparent / translucid SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art. pentru iluminarea spaţiilor interioare realizate din două panouri polimerice. (lipite între ele din fabricaţie sau în sitem fagure). cupru) sau aliaje. (3) Miezul termoizolant este constituit. sau din aluminiu (mai rar din oţel inoxidabil. (4) Grosimea panoului este variabilă funcţie de grosimea stratului termoizolant.82 Panouri complexe.4 mm la 1. din poliizocianurat (PIR). etanş (cu efect termoizolant). din spumă rigidă din poliuretan (PUR).81 Panou cu faţa superioară din membrană hidroizolantă + miez termoizolant + panou metalic profilat longitudinal (cutat). 31 . nu se exclud feţe nemetalice (polimerice). de la 0.25 mm (în cadrul unui panou. formând unul sau mai multe spaţii de aer închis.11: Exemplificare de principiu: secţiune panou complex.84 Alcătuire.10: Exemplificare de principiu: secţiune panou cu faţa superioară cu membrană hidroizolantă Art. transparente sau translucide.83 Tip învelitoare: semicontinue sau continue pentru panourile cu faţa superioară cu membrană hidroizolantă. Art. faţa superioară poate avea profilaturi şi grosimi diferite faţă de cea inferioară). din plăci rigide din vată minerală (cu fibrele dispuse paralel sau perpendicular faţă de planul panoului) sau din polistiren expandat (EPS). profilate longitudinal. variază. Fig. zinc.

în cazul panourilor cu faţa superioară din membrană hidroizolantă. Art. din membrană hidroizolantă bitumată (cu bitum aditivat. împreună cu modulul de rezistenţă W (cm 3) pentru calculul eforturilor capabile (pentru ansamblul produsului) precum şi aderenţa feţelor la miezul termoizolant (N/cm2). grosimii miezului termoizolant. La montare pot fi prevăzute garnituri în benzi de etanşare şi elementele de prindere şi fixare. (6) Caracteristicile fizico-mecanice trebuiesc declarate de producător. conform datelor emise de producător. definitorii sunt datele privind distanţa dintre reazeme (rigle) funcţie de încărcări date. lipită din fabricaţie în totală aderenţă pe miezul termoizolant. de fixare. paletizat sau containerizat. pantă). producătorul de sistem sau furnizorii de sistem vor pune la dispoziţie detalii şi condiţii de montare şi în măsura posibilităţilor. etc. termoizolate sunt utilizabile la construcţii civile. Art. armată cu voal poliesteric sau din fibre de sticlă şi/sau ţesături poliesterice şi/sau din sticlă).88 Domeniul de utilizare: panourile prefabricate. se utilizează prin montarea unui singur panou pe lungimea versantului (nu se admit mai multe panouri în lungul versantului. fără ruperi de pantă sau curburi (în unele cazuri producătorii indică posibilitatea montării pe suprafeţe curbe.(5) Panouri cu feţe superioare plane.87 Producătorul de panouri. cu rază mare de curbură). nu se vor prevedea dolii interioare (cu excepţia panourilor cu faţa superioară hidroizolată).85 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Panourile prefabricate. (încărcare uniform distribuită. cu versanţi deschişi spre exterior. prin suprapunerea profilaturii feţei superioare peste cea inferioară sau. cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor (îmbinărilor longitudinale) şi feţelor. SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art. raportate la grosimea şi profilatura feţelor produsului. (4) Montarea se va face prin îmbinarea în diferite moduri. termoizolate se pozează pe elemenete ce formează suprafeţe plane. materiale de etanşare. elemente accesorii (elemente de tinichigerie. prin hidroizolarea etanşă a îmbinării longitudinale dintre panouri cu manşeta prevăzută sau cu ştraif hidroizolant. (2) Pozarea se face pe pane cu deschideri calculate funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale panourilor. longitudinale sau longitudinale şi transversale. Aceste feţe constituie primul strat hidroizolant (de bază) într-o structură hidroizolantă bistrat.90 32 . termoizolate. retuş. cu grosimea de minim 3 mm. industriale şi agricole. modul de rezemare pe suport şi/sau momentul de inerţie geometric I (cm4) pentru calculul săgeţii. fără restricţii privind zonarea de amplasare şi a clasei sau categoriei de importanţă a clădirii. (3) Panourile prefabricate. prin alăturarea etanşă a panourilor.). Acest strat hidroizolant poate avea manşete de etanşare a îmbinărilor dintre panouri.89 Configuraţia acoperişului: conformarea acoperişului va fi simplă. Art. cu excepţia panourilor special concepute şi fabricate cu sistem de îmbinare a capetelor panourilor). Art.86 Ambalarea şi transportul panourilor se face în pachete. Art.

93 Se vor prevedea cordoane suplimentare de etanşare conform prevederilor de la Art.97 Siguranţă în exploatare: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate. cu măsuri suplimentare de susţinere şi fixare a panourilor (cu verificarea aderenţei straturilor) şi limitarea lungimii versanţilor. conform Art 47. Art. trebuiesc să-şi menţină aderenţa feţelor la miezul 33 . interioară.91 Spaţii interioare. SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile prefabricate. panourile cu faţa superioară din membrană hidroizolantă va fi hidroizolată pe toată suprafaţa cu încă un strat hidroizolant. se vor considera datele conform certificatelor sau declaraţiilor de conformitate şi Agrementului Tehnic sau se vor face testele de rezistenţă şi reacţie la foc ce se impun (trebuie menţionat comportamentul la foc şi în sensul producerii de picături fierbinţi sau care ard. nu sunt de tip ventilat.45. Art. pot închide spaţii condiţionate sau necondiţionate termic. sub învelitoare.92 Panta învelitorii va fi conform prevederilor producătorului: panta minimă va fi de 5% iar panta maximă va fi de 60% (30°).Suportul învelitorii. termoizolate Art.40. cu precizarea că panourile prefabricate. termoizolate. se recomandă a nu se amplasa în câmpul versantului ci la partea superioară. trebuie încadrate în clase de rezistenţă şi reacţie la foc.42 (2).95 Rezistenţă mecanică şi stabilitate: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate conform Art. instalaţii. moduri de termoizolare. conform Art. conformare (1) Acoperişurile cu panouri prefabricate. se pot admite pante mai mari.94 Elementele ce se suprapun planului învelitorii sau străpung planul învelitorii (iluminare/acces. în coamă. termoizolate. funcţie de materialele componente. termoizolate. Art. fixare: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal. se poate prevedea şi executa o termoizolare suplimentară. la pantă >60%. Art. (3) În cazul în care acest tip de învelitoare este prevăzută peste spaţii condiţionate termic. panta minimă va fi de 2% şi face obiectul hidroizolaţiilor la acoperişuri tip terase. SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri prefabricate.96 Securitate la incendiu: panourile prefabricate. termoizolate Art. Art. ce necesită o rezistenţă la transfer termic mai mare decât cea realizată de tipul de panou preconizat. obligatorii la îmbinările longitudinale. termoizolate. (2) Acoperişurile realizate cu panouri prefabricate. fum sau gaze toxice). ventilaţii).

100 Economia de energie: panourile prefabricate. Art. SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri prefabricate. ce în mod uzual (la grosimi ale miezului termoizolant sub 10 cm). termoizolate. complexe. funcţie de nivelul climatic exterior sau interior cerut. picături fierbinţi sau ce ard în caz de incendiu (funcţie de miezul termoizolant sau în cazul unei feţe nemetalice). vibraţii. sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare la montaj şi în utilizare. dar se pot degaja gaze toxice.98 Igienă. 34 .101 Principiile specifice privind execuţia sunt similare cu cele pentru panourile metalice profilate longitudinal. Art. termoizolate Art. termoizolate asigură un indice apreciabil de izolare la zgomot aerian în funcţie de tipul şi grosimea feţelor din tablă şi a miezului termoizolant. asigură o izolare termică calculabilă.II. conform Cap. conform datelor emise de producător. încărcări uniform distribuite şi concentrate. de utilizare (presiune şi sucţiune vînt. obţinute prin calcul sau prin determinări. Secţiunea a 6-a. deplasări. normale.termoizolat sub acţiunea factorilor de mediu şi a acţiunilor. Art.99 Protecţia împotriva zgomotului: în general învelitorile din panouri prefabricate.). poate necesita izolare termică suplimentară. etc. funcţie de grosimea şi natura miezului termoizolant.

Fig.12: Exemplificare de principiu a detaliilor de execuţie 35 .

în grosime de minim 1. transversal >3.105 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Membranele hidroizolante se vor aplica pe astereală continuă din scândură sau pe panouri (plăci) fibrolemnoase. 36 . unde.103 Tip învelitoare: continue. e) flexibilitate la temperaturi scăzute: (i) pentru zona climatică a României pentru perioada de iarnă I şi II: -12°C. aplicată manual sau mecanizat.102 Membrane hidroizolante bitumate. posibilitatea racordării etanşe la elemente ce depăşesc planul învelitorii precum şi realizarea etanşeităţii la dolii interioare. Art. plană.106 Membranele hidroizolante vor corespunde următoarelor niveluri minime de performanţă calitative: a) impermeabilitate la apă: etanş la minim 6 m coloană apă/24 ore.5 Nmm2. h) stabilitate dimensională: < 0. aplicată în minim două straturi. (3) Structurile hidroizolante peliculare se aplică pe suport rigid. Art. etc. armate cu unul. c) rezistenţă la perforare dinamică: etanş la căderea capului de poansonare de la o înălţime de minim 1000 mm. cu rupere de pantă sau curbă (pânze subţiri. cu panta >20%. cu suprafeţa rectificată. b) rezistenţă la perforare statică: etanş la încărcare de minim 15 kg cu bilă Ø10 mm/24 ore. continuu. cu armătură în unul. f) forţa de rupere la tracţiune: longitudinal > 3. g) alungirea la rupere la tracţiune: longitudinal ≥ 2%. montate pe structura suport (grinzi/căpriori) sau pe suport rigid. transversal ≥ 1. nominală minim 3 mm). cu membrane hidroizolante bitumate. două sau trei straturi.104 Alcătuire. (2) Structură hidroizolantă peliculară. de regulă în sistem monostrat. (2) Posibilitatea utilizării învelitorilor din membranele hidroizolante pe planuri curbe şi pe planuri cu ruperi de pantă. etanşe Art.). două sau trei straturi. continue.5 mm. cu sau fără armătură (ţesătură sau voal poliesteric sau din fire/fibre de sticlă). cu sau fără peliculizare suplimentară (grosime utilă. simple sau autoprotejate cu granule minerale sau hidroizolaţii peliculare simple sau armate (specificaţii detaliate asupra produselor precum şi asupra detaliilor specifice sunt cuprinse în „Normativ privind proiectarea. din beton armat turnat sau prefabricat. cupole.5%. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri”). d) comportament la temperaturi ridicate: deplasare < 2 mm la temperatura +120°C.5%. caracteristici (1) Structură hidroizolantă. bituminoasă sau polimerică. (ii) pentru zona climatică a României pentru perioada de iarnă III şi IV: -18°C. i) rezistenţa la smulgere din cui: ≥ 200 N (cui Ø3 mm). numai pe suprafeţe rigide. din beton armat monolit. la acoperişuri în pantă.CAPITOLUL V: Prevederi şi principii privind învelitorile cu membrane şi pelicule hidroizolante SECŢIUNEA 1: Obiect Art.0 N/mm2. SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale: Art. din beton armat. autoprotejate din fabricaţie cu granule minerale sau simple.

i) aderenţă la suport şi întărire/uscare rapidă (sa nu curgă la aplicare pe o pantă dată). (ii) pentru zona climatică a României pentru perioada de iarnă III şi IV: -18°C. pe minim 0.108 Ambalarea se face în suluri. indiferent de pantă. Art. semifluide sau semivâscoase).Art.. (3) Aplicarea/fixarea în structura bistrat constă în derularea unei membrane substrat (cu grosimea de 1. 37 . de 18 mm pentru lăţime de maxim 100 mm şi 22 mm pentru lăţime de maxim 120 mm. paziile streşinile. cu lipire în câmp în totală aderenţă sau în benzi şi fixare mecanică în lungul marginii superioare a membranei la minim 4 cm de marginea superioară şi după caz. cu transport pachetizat. (2) Aplicarea/fixarea în stuctura monostrat constă în derularea membranei hidroizolante perpendicular pe linia de pantă. transversal ≥ 3. cu pantă >20%. coamele. cu sau fără lipire în puncte sau benzi şi lipirea în totală aderenţă. prin sudură.111 Suportul învelitorii.110 Configuraţia acoperişului: nu se impun restricţii privind conformarea acoperişului. cu rezistenţă mare la sfâşiere din cui) fixată mecanic pe suport (pe contur şi în câmp).109 Domeniul de utilizare: învelitorile cu membrane hidroizolante sau peliculare sunt utilizabile la construcţii civile. etc. respectiv în bidoane. vor corespunde următoarelor niveluri minime de performanţe calitative: a) impermeabilitate la apă: etanş la minim 6 m coloană apă/24 ore. industriale şi agricole. Art. conform prevederilor producătorului de membrane hidroizolante. din beton armat sau prefabricate din beton armat. în lungul marginii laterale inferioare. se vor întări cu un strat hidroizolant suplimentar. c) rezistenţă la perforare dinamică: etanş la căderea capului de poansonare de la o înălţime de minim 800 mm.5% h) stabilitate dimensională: <1%. e) flexibilitate la temperaturi scăzute: (i) pentru zona climatică a României pentru perioada de iarnă I şi II: -12°C. paletizat şi/sau containerizat.107 Hidroizolaţiile peliculare (mase fluide. transversal >2. f) forţa de rupere la tracţiune: longitudinal >2.5 Nmm2.0 N/mm2 g) alungirea la rupere la tracţiune: longitudinal ≥ 5%.5 m lăţime. structurile hidroizolante bistrat (cu membrană substrat) se aplică pe suport de astereală din lemn. (4) Structurile hidroizolante monostrat sau bistrat se vor stabili funcţie de suport şi pantă. lipit şi fixat mecanic. b) rezistenţă la perforare statică: etanş la încărcare de minim 10 kg cu bilă Ø 10 mm/24 ore. peste aceasta a membranei hidroizolante. în mod curent. fixare (pentru membrane hidroizolante) (1) Suportul învelitorii constă din astereală continuă din scânduri (de regulă. Art. d) comportament la temperaturi ridicate: deplasare <2 mm la temperatura +120°C. doliile. din panouri fibrolemnoase de minim 20 mm grosime (cu îmbinările dintre panouri în nut şi feder sau falţ). fără restricţii privind zonarea geoclimatică de amplasare a clasei sau categoriei de importanţă a clădirii.5 mm.5 mm/2. din răşinoase) de minim 15 mm grosime pentru lăţime de maxim 80 mm. după aplicare. SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art. tratate fungicid şi ignifugate sau din suport rigid.

uleiuri.113 Spaţii interioare. acoperişurile pot fi termohidroizolate cu membrane bitumate. (3) La o pantă dată. va fi ≥20%. specifice. (2) Suportul va fi uscat (maxim 40%) şi curat (fără urme de lapte de ciment. Art. alunecare zăpadă/gheaţă). Art.112 Suportul învelitorii.) pentru a se produce aderenţa corespunzătoare a peliculei hidroizolante. în contextul prezentului normativ. b) panta maximă. d) pentru pante >100%.fixare (pentru hidroizolaţii peliculare) (1) Suportul va fi rigid. de curgere şi timp de întărire (polimerizare). rectificat. fixările vor fi de minim 3 fixări/ml.114 Acoperişurile sunt de tip neventilat.115 Pante (1) Pentru hidroizolaţiile cu membrane bitumate: a) panta minimă. rezultând dublarea numărului fixărilor mecanice. e) membrana hidroizolantă superioară poate fi autoprotejată cu granule sau paiete minerale sau peliculizată cu vopsele de protecţie şi cu rol decorativ. din beton armat.116 Pentru hidroizolaţiile cu membrane bitumate şi peliculare suportul va fi uscat şi amorsat (suportul din astereală din lemn sau plăci fibrolemnoase va fi şi tratat biocid şi ignifugat). 60 cm). fixarea perpendicular pe linia de pantă va fi întărită cu benzi metalice profilate. cu pante peste 50% vor fi termoizolate sub elementul suport iar la pante sub 50%. SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu membrane sau pelicule hidroizolante Art. etc. c) pentru pante mai mari de 60% (30°).117 Suprapuneri (pentru membrane hidroizolante) 38 . (2) Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic. cu suprafaţă care să nu producă fisuri >0. (2) Pentru hidroizolaţiile peliculare panta maximă reprezintă limita la care produsul poate fi aplicat (fără scurgeri). continue. Art. Art. moduri de termoizolare. va fi de 100% (45°). peste elementul suport. funcţie de grosimea de aplicare a peliculei. cu prevederea unor măsuri speciale de ancorare/fixare a structurii termohidroizolante (rigle de blocare a alunecării plăcilor termoizolante şi de fixare a membranelor hidroizolante şi plăcilor termoizolante).(5) Numărul fixărilor mecanice/ml se calculează funcţie de rezistenţa la smulgere din cui a membranei hidroizolante.2 mm. lăţimea membranelor hidroizolante va fi ½ din lăţimea nominală a sulului (50. conform prevederilor emise de producător. este necesar a se prevede şi efectua probe de aderenţă. Art. se pot prevedea pante maxime de 170% (60 0)la acoperişuri cu lungimea versantului de maxim 9 m (proiecţie 5 m). respectiv a membranei substrat (după caz) şi prin componenta (funcţie de pantă) a forţei de tracţiune din propria greutate aferentă lăţimii membranei şi din acţiunile mediului (vânt. conformare (1) Acoperişurile cu învelitori din produse hidroizolante (membrane şi pelicule) se pot utiliza peste spaţii condiţionate termic sau fără condiţionare termică.

(1) Suprapunerile longitudinale (transversal fâşiei de membrană) vor fi de minim 12 cm. La acest sistem membranele hidroizolante se pot aplica şi în lungul pantei. 39 . corespunzător. pentru obţinerea unor efecte estetice şi pentru fixarea suplimentară învelitorii se poate prevedea un sistem de riglaj în lungul pantei. nu pe astereală). (2) Orice instalaţie. Art.. Art. Fig. lipite şi etanşate prin sudură (sau cu adeziv specific. Art.120 Rezistenţă mecanică şi stabilitate: (1) Elementele de bordare şi membranele hidroizolante ce delimitează perimetrul sau planurile acoperişurilor vor fi ancorate/fixate şi lipite întărit pe minim 1 m lăţime pentru a se preveni eventualele degradări ca efecte ale acţiunii agenţilor de mediu (în special. montat peste planul învelitorii va fi pozat şi montat pe structura de rezistenţă (grinzi/căpriori. la rece) şi fixate mecanic. în acest caz se vor lua măsuri suplimentare de asigurare şi protecţie a aplicatorilor împotriva căderii. vânt).121 Securitate la incendiu: membranele hidroizolante bituminoase şi peliculele hidroizolante vor fi atestate şi/sau încercate conform SR ENV 1187:2003 şi clasificate potrivit SR EN 13501-5+A1:2010. pe hidroizolaţia peste care se realizează suprapunerea etanşă cu bandă hidroizolantă.119 La hidroizolaţiile cu membrane hidroizolante. agregat. prin lipire în totală aderenţă sau bezi.118 Prevederi specifice (1) Elementele ce depăşesc planul învelitorii şi elementele de străpungere vor fi etanşate cu racorduri din membrane hidroizolante sudate sau lipite cu adeziv la rece.122 Siguranţă în exploatare: această cerinţă nu impune condiţii specifice. specific. în timpul execuţiei. (2) Suprapunerile transversale (în lungul fâşiei de membrană) vor fi de minim 10 cm. lipite şi etanşate prin sudură (sau cu adeziv specific) cu marginea inferioară fixată mecanic. alunecării. din punct de vedere al performanţelor la expunere la foc exterior. (2) Străpungerile calde/fierbinţi vor fi izolate termic. Art. fixate în astereală. realizat cu rigle din lemn cu secţiune triunghiulară sau trapezoidală.13: Exemplificare de principiu de realizare a sistemului de riglaj SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru membranele şi peliculele hidroizolante Art. etc.

pe minim o lăţime de 50 cm.126 Suprapunerile membranelor hidroizolante vor fi conform prevederilor Art.117. membrana hidroizolantă şi membrana substrat va fi lipită în totală aderenţă (pe suportul amorsat). executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri.125 Economia de energie: învelitorile din membrane hidroizolante nu asigură o izolare termică semnificativă. vizibil.123 Igienă.124 Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din membrane hidroizolante nu asigură un indice semnificativ de izolare la zgomot aerian. membranele şi peliculele hidroizolante trebuie să corespundă cerinţei privind etanşeitatea. conform prevederilor producătorului. Pe conturul versanţilor. etc. în zonele fixate mecanic. atice din zidărie. etanşate şi lipite prin sudură (sau cu masticuri speciale aplicate la rece sau la cald). Art. pe suport uscat. cu depăşirea liniei fixărilor mecanice cu minim 5 cm.Art. Art. 40 .127 Peliculele hidroizolante se vor aplica. necesar pentru a fi luată într-un calcul practic. linia fixărilor mecanice va fi la minim 4 cm de la marginea exterioară a membranei. curăţat. fără a se forma exces.) se vor trata special. sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare. conform normativului privind proiectarea. de 1-2 mm) sau cu exces de bitum acoperită cu ardezie (după caz). SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu membrane şi pelicule hidroizolante Art. structura hidroizolantă va fi lipită în totală aderenţă şi dublu fixată mecanic. conform prevederilor producătorului. zonele cu rosturi de turnare sau de trecere la alte materiale de construcţie (reborduri. liberă. de bitum (se poate lăsa. străpungeri. la marginea inferioară o zonă nelipită. degresat şi amorsat cu produse specifice. Art.

panourilor metalice profilate longitudinal). Fig. (4) Pozarea învelitorilor din foi continue profilate longitudinal şi amprentate se face pe rigle metalice (sau din lemn) prin intermediul agrafelor speciale.128 Foi metalice plane (tablă) din oţel acoperite cu zinc. caracteristici (1) Foi metalice plane.4 mm şi maximă de 0.5 mm. SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii. între ele prin falţ (executat mecanizat) şi fixat mecanic pe suport printr-un sistem special de agrafe (acestea constituie produse asemănătoare. cu grosimea minimă de 0. b) tablă din aluminiu (cu sau fără tratamente de suprafaţă). d) tablă de zinc cu grosimea minimă de 0. datorate variaţiilor de umiditate (condens). cu îmbinări în falţ. tehnologic şi funcţional. (2) Foi continue. profilate longitudinal şi amprentate – secţiune transversală Art. zinc sau cupru cu fixare mecanică indirectă pe suport.0 mm grosime) aplicată pe suport prin lipire în puncte sau benzi şi fixare mecanică. din membrană bitumată subţire (minim 1.5 mm şi maximă de 0.4 mm. aluzinc sau alte aliaje. caracteristici generale Art. o astfel de foaie acoperă un versant. f) tabla din aluminiu. în special a celei din lemn din foioase este util să fie prevăzut un substrat. tratată fungicid şi ignifug. paralele. din aluminiu. aluzinc sau alte aliaje (cu sau fără peliculizare). subţiri din: a) tablă din oţel (moale) acoperită cu zinc. Art. c) tablă din cupru cu grosimea minimă de 0. de regulă.6 mm.6 mm.131 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Pozarea învelitorilor din foi metalice plane se face astereală din scândură din lemn. de regulă. din tablă din oţel zincat sau acoperit cu aluzinc.5 mm.14: Exemplificare foi continue. De regulă. din acest motiv la acestea nu se prevăd îndoiri în falţ dublu. cu grosimea minimă de 0.129 Tip învelitoare: semicontinue. profilate longitudinal şi amprentate (local). (3) Învelitoarea din foi metalice plane se poate monta şi în sistem de solzi (conformate în romb). pentru protejarea asterelei împotriva putrezirii. (2) Foile din tablă ce formează învelitoarea.130 Alcătuire.5 mm şi maximă de 0. zinc şi inox.35 mm. e) tablă de inox cu grosimea minimă de 0. uzuală de 0. la îndoiri multiple pot fisura.35 mm. ce se îmbină. 41 .CAPITOLUL VI: Prevederi şi principii privind învelitorile din foi metalice plane SECŢIUNEA 1: OBIECT Art. de regulă se montează în rânduri verticale (cu falţurile verticale în lungul liniei de pantă). cu îmbinările orizontale (falţurile culcate) decalate la ½ sau ⅓ din lungimea foii de tablă. longitudinal. maximă de 0.4 mm şi maximă de 0.

paziile streşinile. plani cu rupere de pantă. (2) Versanţii pot fi plani. SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art. uzual 30%. (3) Coamele.5 m(în sensul scurgerii apelor). pentru învelitori îmbinate prin falţuri orizontale simple şi verticale duble. Art. doliile. industriale şi agricole. de 18 mm pentru lăţime de maxim 100 mm şi 22 mm pentru lăţime de maxim 120 mm. din metale diverse. se pot admite pante de minim 5% cu condiţia prevederii obligatorii a lipirii falţurilor cu cositor. zigurilor. maxim 1. ciubucelor sau vulţurilor) şi din capacitatea materialului de a-şi menţine continuitatea (să nu crape) la executarea falţurilor (îndoire multiplă la 180°). se vor rezolva tot cu elemente de tinichigerie. sau curbi (în limitele posibilităţii realizării falţurilor verticale). îmbinate cu falţuri orizontale simple.137 Suportul învelitorii. (4) În cazul unor suprafeţe cu lungimi reduse de maxim 1. (5) Minim 30% pentru învelitorile în solzi. Distanţa dintre riglele ce asigură suportul de montare precum şi caracteristicile geometrice ale acestora sunt indicate de producător funcţie de grosimea foilor din tablă şi de profilatură/amprentare.135 Învelitorile din foi metalice plane sunt utilizabile la construcţii civile. etanşate suplimentar cu chituri/masticuri.136 Configuraţia acoperişului (1) Nu se impun restricţii privind conformarea acoperişului. constau în lucrabilitate/maleabilitate (uşurinţa realizării falţurilor. (2) Minim 15% (recomadabil minim 20%). executate din cupoane de tablă fixate pe suport din astereală continuă din scânduri de minim 15 mm grosime pentru lăţime de maxim 80 mm. orizontale şi verticale. tratate fungicid şi ignifugate. duble.133 Condiţiile impuse tablei. Art. Art.132 Panta învelitorii: (1) Minim 7% (recomandabil. fără restricţii privind zonarea geoclimatică de amplasare şi a clasei sau categoriei de importanţă a clădirii. 42 . paletizat şi/sau containerizat. (3) Maxim până la suprafeţe verticale. fixare (1) Aplicarea/fixarea foilor metalice plane pe astereală se face prin intermediul agrafelor (copci). uzual 15%.5 m) îmbinate prin falţuri orizontale şi verticale.rigiditatea foii fiind obţinută prin profilatură şi amprentare. minim 10%). continuă). la tablă zincată. continuă). etc. specifice (minim 60% fără etanşare suplimentară). Art.134 Ambalarea şi transportul se face în pachete sau role. din cupru sau zinc (cu asigurare suplimentară cu substrat din membrană hidroizolantă. cu lungimi reduse (recomandabil. cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor şi feţelor. se recomandă ca versanţii cu pante minime de 7% ÷ 10% să nu depăşească lungimea de 6 m. pentru învelitorile din foi metalice plane îmbinate prin falţuri duble. confecţionate din tablă plană de acelaşi tip cu tabla utilizată în câmpul învelitorii (la dolii şi pe conturul planurilor versanţilor se recomandă asigurarea suplimentară cu substrat din membrană hidroizolantă. Art.

(2) Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic vor fi termoizolate sub astereală şi/sau sub riglele suport. elemente de străpungere.15: Exemplificare de principiu de realizare a sistemului de riglaj Art. Art. etc. Art. Art. 130(2).139 Nu se vor prevedea elemente de tinichigerie montate direct pe elemente din zidărie (tencuite) sau beton ci prin intercalarea unei membrane bitumate (protecţie la electrocoroziune). SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu foi metalice plane Art. se face pe rigle metalice prin intermediul agrafelor speciale ce permit deplasările longitudinale datorate dilatărilor şi contracţiilor. indiferent de pantă. în special la pante <30%.144 Se vor prevede falţuri duble.140 Străpungerile calde/fierbinţi vor fi izolate termic. pe care se întorc marginile foilor de tablă din câmp şi se acoperă cu ştraif profilat din tablă fixat prin agrafe/copci şi falţ. la pante >100%. prevăzut cu rigle din lemn cu secţiune trapezoidală. menţionate şi exemplificate la Art. calcane. iar la falţurile verticale. Art.138 Spaţii interioare. în lungul pantei. la dolii şi atice. corespunzător.(2) Aplicarea/fixarea foilor continue profilate longitudinal. pătrată sau dreptunghiulară. numărul fixărilor mecanice (agrafe) se majorează cu minim 50%. pe minim 50 cm lăţime.142 Racordurile învelitorii pe suprafeţe verticale (atice.143 Falţurile de îmbinare pot fi etanşate suplimentar cu chituri/masticuri elastice. conform prevederilor producătorului. fixate în astereală. moduri de termoizolare.) se vor prevede pe minim 30 cm şi maxim 50 cm înălţime. 43 . Fig. (3) Necesarul fixărilor mecanice/m2 se calculează funcţie de forţa de sucţiune dată de vânt şi de forţa de alunecare pe versant. conformare (1) Acoperişurile cu învelitori din foi metalice plane pot închide spaţii condiţionate termic sau fără condiţionare termică. pe conturul versanţilor şi al elementelor ce strapung învelitoarea.141 Pentru obţinerea unor efecte estetice se poate prevede un sistem de riglaj. Art.

astereală) este combustibil. 44 . ce o cuprinde pe cea mică. vertical: aripa mică a tabelei este de 40-50 mm şi aripa mare. ce o cuprinde pe cea mică. nu asigură o izolare termică semnificativă necesar pentru a fi luată într-un calcul practic dar suprafeţele metalice pot avea.152 Îmbinările se realizează prin falţ simplu sau dublu. SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din foi metalice plane Art. (3). (2) Orice instalaţie. este de 60-80 mm. Art. în vigoare. aplicate pe astereală asigură un indice de izolare la zgomot aerian cu valori mici şi nu asigură izolare la zgomot de impact (pentru evitarea zgomotului de impact şi aerian se va prevede o structură fonoizolantă suplimentară. este de 50-55 mm. 18.150 Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din foi metalice plane. (2) Falţ dublu culcat: aripa mică a tabelei este de minim 60 mm şi aripa mare. substrat (folie. este de 90-105 mm. zăpadă.148 Siguranţă în exploatare: această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art. aplicate pe astereală. Art. ce o cuprinde pe cea mică. agregat. SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale a învelitorilor din foi metalice plane Art.Art.149 Igienă. Art. montat peste planul învelitorii va fi montat şi fixat pe structura de rezistenţă (grinzi/căpriori.151 Economia de energie: învelitorile din foi metalice plane. sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art. este de 40-45 mm. 18. Art.. etc. culcate. nu pe astereală). ce o cuprinde pe cea mică.146 Rezistenţă mecanică şi stabilitate (1) Elementele de bordare şi învelitoarea din foi metalice plane vor fi ancorate/fixate întărit. în oarecare măsură. (4). Art.147 Securitate la incendiu: foile metalice plane nu sunt combustibile dar sistemul. (3) Falţ simplu. se va stabili clasa de reacţie la foc conform reglementărilor specifice. vertical: aripa mică a tabelei este de 20-25 mm şi aripa mare. orizontale sau verticale (falţurile verticale se realizează numai la îmbinările în lungul pantei versanţilor şi în coame) (1) Falţ simplu culcat: aripa mică a tabelei este de minim 30 mm şi aripa mare. gheaţă). pe conturul suprafeţei de învelitoare şi al elementelor ce străpung învelitoarea pe minim 50 cm lăţime pentru a se preveni eventualele degradări ale suportului ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt.145 Rosturile de dilatare/tasare se vor prevede cu rebord învelit şi acoperit cu tablă iar străpungerile vor fi învelite/acoperite cu manşoane cu guler din tablă cu îmbinările etanşate (lipite de regulă cu cositor. (4) Falţ dublu. efect termoreflectant (funcţie de material şi de indicele de reflexie a suprafeţei). sub învelitoare).

(5) La coamă. 16. 16. executate din cupoane de tablă (recomandabil. 16. foile din tablă (inclusiv falţurile verticale) a celor doi versanţi. fixate fiecare.120 mm pentru falţurile simple.a: Falţ vertical simplu Fig. c) agrafele vor avea aripa de fixare pe astereală de minim 40 mm lungime.80 mm pentru falţurile simple şi duble. 45 . 152 Art.c: Falţ orizontal (culcat) simplu Fig. cu 0. se vor decala la ½ din lăţimea foii de învelitoare.d: Falţ orizontal (culcat) dublu Fig. 16. Fig.16: Exemplificare de realizare a îmbinărilor prin falţ. b) cca. cu minim două cuie pentru tablă. distanţa dintre agrafe nu va depăşi 40 cm.b: Falţ vertical dublu Fig.153 Aplicarea/fixarea foilor metalice plane pe astereală se face prin intermediul agrafelor (copci). verticale. conform precizărilor Art.1 mm mai groase decât tabla de învelitoare) de 30-60 mm lăţime şi lungimea de: a) cca.

tencuieli). etc. Art.17: Exemplificare de realizare a învelitorii cu tablă plană 46 .154 Numărul agrafelor se va dubla la pante cuprinse între 7% şi 20% şi la pante >50%. cu marginile superioare ancorate în elementul de străpungere şi protejate (acoperite) împotriva pătrunderii apei din precipitaţii (cu chituri. Fig.155 Elementele ce străpung planul învelitorii (coşuri fum.Art. ventilaţii.) vor fi îmbrăcate cu elemente de tinichigerie din tablă plană pe o înălţime de minim 30 cm.

Art. +25%). b) dreptunghiulare: cu dimensiunile generale 40×30 cm ± 3 mm. c) film/folie neaderentă de protecţie locală a benzilor autoaderente (se îndepărtează la punerea în operă pentru lipirea benzilor autoadezive pe elementul inferior). b) cu armătură din carton celulozic (într-un singur strat).5 mm. de regulă. b) bitum oxidat. 47 . aluminiu).5 mm. grosime: 4.160 Tip învelitoare din elemente plane din ciment armat (fibrociment) sau din materiale polimerice: discontinue.157 Elemente plane din ciment armat (fibrociment) sau din materiale polimerice. de regulă într-un strat sau în două straturi: ţesătură sau reţea din fire de sticlă. c) folii metalice (cupru.156 Elemente plane. autoprotejate (tip bardou): discontinue. semirigide. autoprotejate (tip bardou). c) dreptunghiulare tip şiţă: cu dimensiunile generale de 40×20 cm ± 3 mm.158 Elemente plane din ardezie SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii.mică). (1) Elementele. datorită slabelor performanţe). (1) Elemente plane din ciment armat (fibrociment) şi din materiale polimerice se produc. 5.). 3. Art. 3. lăţime (înălţime) ≥ 250 mm ± 3 mm. c) compound de bitum cu alte materiale (EPDM).0 mm. (5) Clasificare după tipul acoperirii feţei inferioare: a) pulberi minerale din nisip. indiferent de modelul decupajului inferior. talc sau alte minerale. neţesut (împâslitură) din fibre de sticlă cu sau fără ranforsare longitudinală din fire din sticlă sau polimerice. armate. b) alte materiale (granule plută.0 mm. în următoarele formate şi dimensiuni: a) pătrate/rombice: cu latura de 40 cm ± 3 mm.159 Tip învelitoare din elemente plane semirigide.5 mm. Art. b) granule ceramice sau din alte minerale (ex. uzuale: lungime maximă: ≤ 1200 mm ± 3 mm. 6 mm. d) paralelogram: cu dimensiunile de 40×44 cm ± 3 mm. etc. e) grosimile uzuale ale elementelor din ciment armat: 2. bitumate. (2) Clasificare după tipul de armare: a) cu armătură minerală sau polimerică. bitumate. armate. (4) Clasificare după tipul protecţiei (autoprotecţiei) feţei superioare vizibile: a) paiete ardezie. (3) Clasificare după tipul de bitum utilizat la impreganrea şi acoperirea armăturii: a) bitum aditivat cu elastomeri (SBS) sau plastomeri (APP).CAPITOLUL VII: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente plane suprapuse SECŢIUNEA 1: Obiect Art. 4 mm (-10%. film/folie aderentă de protecţie. f) grosimile uzuale ale elementelor polimerice: 2. caracteristici generale Art. 3. au următoarele dimensiuni generale. impregnat (nerecomandate. (+5%).

c) folie metalică (cupru. următoarele modele şi dimensiuni: a) model comun: cu dimensiunile de la 255×355 mm la 160×220 mm şi grosime de 2. SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă Art. (1) Masa armăturii: a) neţesut (împâslitură) din fibre de sticlă (un strat): min 110 g/m2. (5) Forţa de rupere la tracţiune: a) pentru clădiri neadăpostite: longitudinal >3.0 Nmm2). de regulă.7 mm. (4) Flexibilitate la temperaturi scăzute: ≤ decât temperatura corespunzătoare zonării climatice pentru perioada de iarnă.5 mm. b) neţesut poliesteric (un strat): min 100 g/m2 . Specificaţie de produs şi metode de încercare”). opace sau translucide. ciment şi apă.161 Tip învelitoare din elemente plane din ardezie: discontinue (elementele plane din ardezie sunt foarte puţin utilizate în România. transversal >3. definite în SR EN 544:2006 “Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. c) model englez (utilizat în zone cu precipitaţii abundente): cu dimensiuni de la 300×460 mm la 200×300 mm şi grosime de 3. (2) Masa bitumului de acoperire şi impregnare: a) armătură minerală sau polimerică: min 1300 g/m2. c) carton celulozic: min 420 g/m2. 48 . (3) Alcătuire – elemente plane din materiale polimerice sunt simple sau armate.5 Nmm2.g) elementele din ciment armat cu forme dreptunghiulare şi dreptunghiulare tip şiţă pot fi decupate la partea inferioară cu colţurile teşite la 45° sau 60° sau pot fi formate la partea inferioară semicircular sau în unghi (120°). (3) Masa autoprotecţiei superioare: a) pentru granule minerale: min 1000 g/m2. fiind un material arhaic de învelitoare utilizat în lucrări de restaurare a unor edificii monumente istorice/de arhitectură (des întâlnite în Marea Britanie şi pe coasta de nord vest a Europei). e) abaterile dimensionale admise sunt de maxim 2 mm pe laturile ce nu deranjează pozarea. colorate în masă sau pe suprafaţă. d) alte modele (în funcţie de dimensionarea locală sau de necesităţile de utilizare). b) fabricate dintr-un amestec de ardezie concasat.162 Niveluri de performanţă calitativă pentru elemente plane din materiale bitumate autoprotejate (tip bardou. b) carton celulozic: min 1500 g/m2. (2) Alcătuire – elemente plane din ciment armat: a) ciment aditivat armat cu fibre discontinui dispersate dezordonat sau din fire sau meşe subţiri dispersate dezordonat sau sub formă de reţele (ţesături). (1) Elemente plane din ardezie pot fi: a) natur – manufacturate din roca cu textura orientată prin clivaj. colorate în masă sau pe suprafaţă: Art. aluminiu): minim 200 g/m2. elementele plane polimerice pot fi colorate în masă sau pe suprafaţă. b) pentru paiete ardezie: min 550 g/m2 .8 mm. (2) Elementele plane din ardezie au. h) elementele plane din ciment armat pot fi natur. b) ciment armat cu fibre din azbest crisotilic (în UE este interzisă fabricarea şi restricţionată utilizarea produselor ce conţin azbest). b) model istoric / rustic: 220×325 mm la 150×270 mm şi grosime de 4.

Art. (7) Stabilitatea dimensională. d) comportament la gelivitate: după proba de gelivitate degradările (exfolieri) pot fi numai de suprafaţă şi nu vor depăşi 3% din grosimea plăcii.163 Niveluri de performanţă calitative pentru elemente plane din fibrociment (definite în SR EN 492:2005/A1:2006 şi SR EN 492:2005/A2:2007 „Plăci de fibrociment tip ardezie şi accesorii. (13) Rezistenţa la perforare statică: ≥ 5 daN (bilă Ø 10 mm).165 Ambalare. transversal ≥ 1.5 Nmm2). Art. SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale Art. transport: pentru elemente plane ambalarea şi transportul se face pachetizat. c) pentru pante >60% şi în zone cu vânturi puternice: valorile indicate la a). pentru perioada de iarnă şi în zone cu vânturi dominante.5%. de regulă. c) masa volumetrică: maxim 2. (1) Elementele din fibrociment sunt incombusibile. este recomandabil să fie rezistente la foc exterior. (8) Rezistenţa la sfâşiere din cui: ≥ 200 N (cui Φ3 mm). (10) Absorbţie de apă pentru armătura minerală şi / sau polimerică: ≤ 2%. b) porozitatea volumetrică: maxim 3%. e) elementele din ardezie sunt incombustibile. Specificaţii de produse şi metode de încercare”.5% din grosime. (6) Alungirea la rupere la tracţiune. b) armătură celulozică (carton): ≥ 200 N. Partea 1: Specificaţii de produs” şi SR EN 12326-2:2001/A1:2004 „Produse din ardezie şi piatră pentru învelitori şi placări discontinue”): a) abaterile de planeitate: maxim 1.166 Domeniul de utilizare (1) Învelitorile din elemente plane suprapuse sunt utilizabile. min: longitudinal ≥2%.2 N/mm2. (11) Fluajul protecţiei minerale la 90 C: ≤ 2 mm. industriale şi agricole. (12) Aderenţa la exfolierea protecţiei cu folie metalică: ≥ 0. (15) Elementele plane din materiale bitumate autoprotejate (tip bardou) sunt de regulă combustibile. 49 . în paleţi sau containere.0 Nmm2. transversal >2. puternice.164 Niveluri de performanţă calitativă – elemente plane din ardezie (definite în SR EN 12326-1:2004 „Produse din ardezie piatră pentru învelitori şi placări discontinue. Specificaţie de produs şi metode de încercări” precum şi SR EN 12467:2006 „Plăci plane din fibrociment. în categoria de importanţă A şi B precum şi la construcţii situate în zona climatică IV. (9) Rezistenţa la pliere: a) armătură minerală şi / sau polimerică: ≥ 175 N. cu recomandări privind restricţionarea în utilizare la construcţii încadrate în clasa de importanţă I şi II.b) pentru clădiri adăpostite: longitudinal >3. fac excepţie clădirile istorice sau de patrimoniu cu învelitori din ardezie. (2) Aceste tipuri de acoperişuri pot închide spaţii condiţionate sau necondiţionate termic. Art. la construcţii civile. min: <1%. (14) Rezistenţa la perforare dinamică (impact): ≥ 500 mm pentru pante >100% şi ≥ 800 mm pentru pante <100%.6 g/cm3.

fixarea asterelei pe elemente de susţinere se va face în două puncte pentru elementele de astereală mai îmguste de 105 mm şi în trei puncte pentru lăţimi mai mari. bitumate. (2) Suport discontinuu pentru elementele din ciment armat. în aceeaşi textură şi culoare cu autoprotecţia elementelor plane din materiale bitumate autoprotejate. două sau patru pante. conform prevederilor producătorului. sau cu cupoane din acestea).Art. paralele. paziile. pozarea şi montarea se va realiza joantiv (fără spaţii libere). SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente plane suprapuse Art. sau cu membrane hidroizolante bitumate (autoprotejate în culoarea elementelor de învelitoare) sau cu elemente de tinichigerie specifice. rigide. cu toleranţa grosimii de ±1 mm. Art. (4) Elementele plane din ciment armat sau din ardezie pot fi prevăzute şi la acoperişuri cu rupere de pantă (maxim 15°). paziile. astereala va fi montată pe elemente de susţinere cu lăţimea de rezemare de minim 45 mm. streşinile se vor rezolva cu membrane hidroizolante. (2) Învelitorile pentru acoerişurile condiţionate termic vor fi prevăzute cu folie tip anticondens sau substrat din folie hidroizolantă (montată sub riglele de montaj ale învelitorii). pentru pozare pe suport discontinuu). streşinile se vor rezolva elemente profilate din ciment armat. (3) Elementele plane din materiale bitumate. rigide. coamele.169 Prevederi privind relaţia acoperiş – învelitoare (1) Învelitorile acoperişurilor cu pante reduse (sub 35%) vor fi prevăzute cu substrat din folie/membrană hidroizolantă. cu sau fără sisteme suplimentare de etanşare (în conformitate cu prevederile producătorului). prin suprapunerea majorată. în una. conform prevederilor producătorului. elementele vor fi liniare. de condiţiile climatice şi pantă.167 Configuraţia acoperişului (1) Pentru elementele plane din materiale bitumate autoprotejate nu se prevăd restricţionări şi se recomandă acoperişuri cu conformare simplă (coamele. autoprotejate pot fi prevăzute şi la acoperişuri cu rupere de pantă (maxim 15°) prin îndoire la cald şi sudarea marginii inferioare peste rândul inferior (în conformitate cu prevederile producătorului). marginile panourilor vor fi astfel profilate încât să permită asamblarea între ele. cu grosimea peste 5 mm pot rezema pe doua rigle. autoprotejate.168 Suportul învelitorii (1) Suport continuu pentru elementele plane din materiale bitumate (tip bardou): a) astereală din lemn masiv: răşinoase sau plop (minim clasa B) cu grosimea de 18 mm la o lăţime de 150 mm şi de 22 mm la o lăţime de 200 mm. (4) Unele tipuri de bardouri speciale. (2) Pentru elementele plane din ciment armat sau din ardezie se recomandă acoperişuri cu conformare simplă. cu secţiunea rectangulară. b) astereală din panouri celulozice aglomerate: vor avea grosimea între 18 şi 25 mm pentru dimensiunile de 205×100 cm şi mai mare de 25 mm pentru dimensiunile de 275×100 cm. Art. (3) Suportul discontinuu constă din rigle din lemn masiv având distanţa dintre ele (sau interax) şi lăţimea suprafeţei de rezemare funcţie de tipul şi sortul elementului plan de învelitoare. ardezie şi tip bardouri (special fabricate.170 50 . (5) Elementele plane din ardezie vor rezema de regulă pe câte două rigle. doliile.

5 120 120 120 100 120 120 120 120 120 70 80 100 100 120 120 50 70 80 100 100 120 50 50 70 100 100 100 Art.5 100/21.5 130/29.5 130/15. conform tabel (în tabel sunt indicate R/d): Tipul element (dim.5 80/31.171 Elemente plane din ciment armat (fibrociment) (1) Panta minimă este de 30%.5 110/29.5 5.5 L<5.5 5. armate.cm).5<L<11 11<L<16.5 110/29. pe suport continuu.5 80/16 80/16 90/16 110/16 110/16 110/16 (3) Nu se recomandă prevederea elementelor plane din fibrociment în următoarele situaţii: a) zona climatică IV şi la altitudini mai mari de 700 m.5 100/30. (2) Suprapunerea a bardourilor R (mm) în funcţie de pantă (p).5 90/15. autoprotejate (1) Panta minimă este de 20%. 51 .9 90/21. pantă (p).5 5.5<L<11 11<L<16. (2) Suprapunerea elementelor din fibrociment R (mm) va fi în funcţie de tipul elementului de învelitoare.5 100/30. Art.9 100/21. zonarea climatică şi lungimea proiecţiei versantului (L). se va face: Panta învelitorii p(%) 20<p<25 25<p<30 30<p<35 35<p<40 p>40 Zona climatică I Zona climatică II şi III Lungimea proiecţiei versantului L (m) L<5.5 80/16 80/16 90/16 110/16 110/16 110/16 90/15.cm) 40×44 40×40 40×30 40×20 Panta Învelitorii p(%) 60-100 >100 60-100 >100 60-100 >100 60-100 >100 Zona climatică I şi II Zona climatică III şi IV Lungimea proiecţiei versantului L (m) L<5. în special la acoperişuri cu pantă mai mică de 100%. conform C107-2005. distanţa dintre riglele suport (d.9 90/15.5 100/20.5 90/31. cu membrane hidroizolante bituminoase.5 90/15. cu pozare în dublu strat. lungimea proiecţiei versantului (L) şi zona climatică (zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă).Elemente plane din materiale bitumate.5 L<5. (4) Suprapunerea elementelor din ardezie va fi similară cu cea a elementelor din fibrociment. b) zona cu viteze ale vântului mai mari de 20 m/s.5<L<11 11<L<16. (pentru părţi reduse din suprafaţă cu suport continuu a unei învelitori. (3) Pozarea se va face pe suport discontinuu. la acoperişuri cu pantă mai mică de 100%.5 100/29. cu panta sub 20%.5<L<11 11<L<16.9 110/21.5 110/29.5 130/15.2 110/21.5 80/21.5 130/20. sub bardouri se va prevede o hidroizolaţie continuă.9 110/21. (2) Pentru pantă mai mare de 170% pozarea poate fi în simplu strat.172 Elemente plane din ardezie (1) Panta minimă este de 60%. pe suport discontinuu.5 5. cu grosimea minimă de 2 mm).

căpriori. etc. etc. cu floarea cu diametrul minim de 10 mm. agregat. Art. Art. sănătate şi mediu:această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art.5–2. Art. nu pe astereală sau rigle) Art.. în zonele 52 .178 Economia de energie: învelitorile din elemente plane suprapuse nu asigură o izolare termică semnificativă. necesară pentru a fi luată într-un calcul practic. pentru fixare în rigle din lemn. în afară de fixarea prin cuie se mai asigură şi lipirea prin puncte autoadezive (prevăzute pe faţa inferioară şi/sau superioară a bardoului) iar în anumite condiţii (extreme.179 Condiţiile privind suportul şi condiţiile privind sistemul de montare/fixare sunt în general asemănătoare tuturor tipurilor de învelitori cu elemente plane suprapuse.18. cu măsuri suplimentare de etanşare). Lungimea minimă a cuielor va fi de 21 mm pentru fixare în astereală din lemn.8 mm. pentru a se preveni eventualele degradări ca efecte ale acţiunii agenţilor de mediu..180 Elementele plane de învelitoare se fixează de regulă prin cuie cu diametrul nominal de 2. (2) Elementele plane din ciment armat şi ardezie nu sunt combustibile. montat peste planul învelitorii va fi pozat şi fixat pe structura de rezistenţă (grinzi. armate. Art.(3).181 În cazul bardourilor. SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru elementele plane suprapuse Art. (3) Elementele plane din materiale polimerice. nesemnificativ (funcţie de grosimea elementelor şi modul de pozare/fixare). SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente plane suprapuse Art. sunt combustibile.(4). pe conturul suprafeţei de învelitoare pe minim 1 m lăţime.173 Rezistenţă mecanică şi stabilitate (1) Elementele de bordare vor fi ancorate/fixate întărit. sunt combustibile. de 25 mm. a producerii de fum şi picături fierbinţi sau ce ard). în astereală din plăci aglomerate şi de 35–40 mm. Art. de regulă. (2) Orice instalaţie.174 Securitate la incendiu (1) Elementele din materiale bitumate. se recomandă prevederea elementelor din materiale bitumate certificate ca rezistente la foc exterior (există posibilitatea. Art.177 Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din membrane hidroizolante asigură un indice de izolare la zgomot aerian. sau nu.18. autoprotejate.(5) Nu este recomandabilă prevederea elementelor din ardezie în zona climatică IV şi la altitudini mai mari de 700m (cu excepţia clădirilor istorice sau de patrimoniu.176 Igienă.175 Siguranţă în exploatare:această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art.

165.183 Fixarea bardourilor pe suportul continuu sau discontinuu se face mecanic. în benzi continui sub linia de fixare. Fig.19: Exemplificare mod de fixare simplă (2) Pentru pante p>200%. Art. indiferent de pantă.montane şi/sau în zone cu vânturi dominante puternice) se va prevedea şi o lipire suplimentară cu mastic aplicat la rece. unde l este lăţimea totală utilă a bardoului. valoarea lungimii părţii expuse (văzute) P se determină cu formula: P=(1 – R)/2. acest mod de fixare este recomandat şi în zone de situare izolate şi/sau cu vânturi puternice. prin cuie şi prin lipirea elementelor între ele. stânga – dreapta axului decroşului). (1) Fixarea mecanică se va face cu minim un cui în dreptul fiecărui decroş (decupaj) şi cu câte un cui la fiecare extremitate a bardoului. Fig. pornind de la tebelul de la Art.182 Pentru bardouri. Fig. fixarea mecanică va fi suplimentată cu câte un cui în dreptul fiecărui decroş (la 30 mm.20: Exemplificare mod de fixare dublă (întărită) 53 . la 20 – 30 mm deasupra decroşului (fiecare fixare mecanică va traversa cel puţin două rânduri de bardouri).18: Exemplificare mod de poziţionare Art.

în special pe versanţii expuşi direcţiei vântului dominant. lipirea în puncte se va face pe capul cuielor de fixare mecanică a bardourilor. lipirea în puncte se va face în dreptul terminaţiei fiecărui decroş şi la marginile bardoului (lipirea bardourilor care nu au bandă autoadezivă şi lipirea suplimentară a bardourilor care au bandă autoadezivă se va face cu masticul – adeziv special. (2) Pentru suprapuneri R>80 mm este necesară o lipire suplimentară în puncte. Fig.21: Exemplificare mod de lipire suplimentară Art. în dreptul terminaţiei fiecărui decroş şi la marfinea bardoului.185 Bardouri fără bandă autoadezivă (1) În general. cu fixare mecanică prin cuie şi bandă de lipire cu mastic (la rece). Deasupra se pozează primul rând de bardouri. 54 . a fustei bardoului superior pe bardoul inferior.184 Bardouri prevăzute cu bandă autoadezivă (1) Pentru suprapuneri R<80 mm nu este necesară o lipire suplimentară faţă de banda autoaderentă cu care este prevăzut bardoul. (4) Pentru pantă p>200% se va face o lipire suplimentară prin sudură cu flacăra sau cu adeziv la rece. cu poala debitată drept (linear). Fig.Art. (3) Acelaşi mod de lipire suplimentară se va face şi în zonele cu altitudine mai mare de 800 m şi în zonele cu viteze de referinţă a vântului ≥ 30 m/s (din zonarea valorii fundamentale a vitezei de referinţă a vântului).186 Detalii specifice de execuţie (informativ) (1) Streaşină dreaptă: se realizează prin intermediul unei copertine metalice (tablă zincată) de protecţie a marginii suportului pe minim 10 cm. (2) Pentru suprapuneri R>80 mm.22: Exemplificare mod de lipire în puncte a bardourilor fără bandă autoadezivă Art. fixată mecanic prin cuie. furnizat de producătorul de bardouri). Peste aeasta se montează un rând de bardouri pozate ionvers.

cu cordon longitudinal de lipire din mastic special. (5) Racord la verticală: se realizează prin intermediul unui cupon de bardou îndoit. simplu profilat sau cu profil compus de şipcă de coamă sau prin suprapunerea şi sudarea cu flacăra de cupon din bardou debitat trapezoidal. Fixarea se mai poate face prin agrafe speciale şi cuie. Fixarea mecanică se recomandă a se realiza cu şuruburi sau cuie protejate anticoroziv. Art.24: Exemplificare de aşezare a elementelor din fibrociment de 40×44 cm (tip paralelogram) 55 . (4) Dolie: se realizează în diverse moduri prin intermediul unei membrane bituminoase autoprotejată (cu protecţie similară cu cea a bardourilor) de minim 1. Marginea superioară.188 Montarea elementelor plane din fibrociment pe suport discontinuu se face conform următoarelor exemplificări Fig.23: Exemplificare execuţie streaşină (2) Pazie: se realizează prin intermediul unor copertine metalice (tablă zincată) profilate specific alcătuirii terminaţiei de margine. prin minim câte două cuie sau şuruburi pentru lemn pe element. verticală se asigură cu profil specific fabricat (metalic sau polimeric) sau manufacturat (şorţ tablă) fixat mecanic pe verticală şi etanşat cu cordon de chit/mastic elasto-plastic. de regulă. sudat pe suprafaţa verticală.187 Fixarea elementelor plane pe suport se face mecanic. în climat montan şi la pantă >200% se vor prevede fixări suplimentare cu agrafe speciale. pe minim 25 cm (ca strat suplimentar de întărire a scafei) peste bardouri. îndoite pe mijloc şi suprapuse minim 5 cm peste şirul cuielor de fixare. Art.00 m lăţime pozată longitudinal.Fig. îndoite pe mijloc şi suprapuse minim 5 cm peste şirul cuielor de fixare sau prin suprapunerea şi sudarea cu flacără de cupoane din membrană hidroizolantă bituminoasă autoprotejată (similar cu autoprotecţia bardourilor). conform recomandărilor producătorului. Membrana de dolie se fixează mecanic prin cuie pe marginile longitudinale şi se lipeşte prin sudură pe mijloc (50 cm). axată pe linia doliei. (3) Coamă (doi versanţi): se realizează prin intermediul unor copertine metalice de coamă.

26: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment de 40×30 cm model dreptunghiular Fig.25: Exemplificare de aşezare a elementelor din fibrociment de 40×40 cm (rombice) Fig.28: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model tip şindrilă cu margine rotunjită 56 .27: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model dreptunghiular cu două colţuri teşite Fig.Fig.

montate în simplu strat 57 . câmp şi streaşină Art. diferite modele.Fig.189 Montarea elementelor plane din ardezie se face conform următoarelor exemplificări: Fig.30: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model tip ţiglă solzi (margine semirotundă).29: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model tip şindrilă cu margine în unghi. coamă.31: Exemplificare de aşezare a elementelor din ardezie. Fig.

alcătuite în general din ceramică. Art. versanţilor de acoperiş şi rezolvării diferitelor detalii de racord . ţigle canal (în formă de jgheab tip de curs şi/sau de acoperire). care se aliniază şi îmbin/îmbucă cu ţigle de câmp şi accesorii necoordonate. cu suprapunere laterală variabilă. ţigle de acoperire (profilate în S). SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art. caracteristici (1) Elementele de învelitoare sunt produse în următoarele tipuri de conformări: a) elemente trase sau profilate. câmpului. 58 . manufacturat. pentru învelirea suprafeţelor de câmp curent şi pentru rezolvarea detaliilor (coamă. se fabrică într-un singur tip. la care nu este necesar să fie aliniate şi îmbinate/îmbucate cu ţiglele de câmp)]. într-o mică măsură olanele (simple) din ceramică se pot produce local. în unghi. (2) Toate tipurile de ţigle şi olane se produc industrial. ţigle cu îmbucare (cu unul sau mai multe profile de îmbucare longitudinale sau transversale). f) elementele tip olane simple. montate prin suprapunere. pazie). colorate în masă şi/sau peliculizate pe suprafaţă. c) elementele tip ţiglă/macroţiglă pot avea terminaţia (marginea inferioară) conformată drept. tip ţigle şi olane realizate de regulă.CAPITOLUL VIII: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente tip ţigle şi olane SECŢIUNEA 1: Obiect Art. profilate sau profilat-amprentate. curb (tip solzi) sau mai rar.191 Tip învelitoare: discontinue. conturului. beton (mortar de ciment) şi în mică măsură din materiale polimerice. metalice sau sticlă. ţigle cu glisare longitudinală sau transversală (cu îmbucare longitudinală sau transversală). e) elementele accesorii precum şi elementele tip ţiglă majorte (lăţimea=1½ din lăţimea ţiglei curente de câmp) sunt destinate rezolvării acoperirii marginilor. d) elementele tip olane/macroolane au terminaţia (marginea inferioară) conformată drept.192 Alcătuire. cu suprapunere la vârf variabilă. (3) Elementele ceramice pot fi natur sau glazurate pe suprafaţa iar cele din beton pot fi natur. cu diferite profilaturi de îmbinare/îmbucare sau cu diferite tipuri de accesorii (accesorii coordonate.190 Elemente trase şi/sau presate. b) elemente profilat-amprentate pot fi prevăzute cu amprenturi pentru poziţionare pe riglele suport (ciocuri) şi pentru asigurarea îmbinărilor între ele. ţigle plane. din ceramică sau beton [tip ţigle speciale.

panta pentru ţigle solzi aşezate simplu este de minim60% şi de maxim 175%. Metode de încercare”. în special sub influenţa radiaţiilor infraroşii şi ultraviolete. pentru cele aşezate dublu este de minim 45% şi de maxim 175% iar panta pentru macroţigle/macroolane este. b) suportul elementelor tip ţiglă poate fi: un singur rând de şipci fără astereală (nu se recomandă în zonele cu precipitaţii abundente şi vânturi puternice) sau pe două rânduri de şipci (primul rând de şipci fiind montat în lungul căpriorilor) pe astereală.193 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Elemente tip ţigle: a) panta învelitorii va fi cea prevăzută de producător pentru fiecare tip de produs. cu folie anticondens. c) şipcile suport sunt de regulă din lemn de răşinoase cu secţiunea minimă de 24×38 mm sau 24×48 mm. Partea 1: Încercarea impermeabilităţii”. prevăzute de producător). c) panta şi suprapunerea într-un singur rând pentru învelitorile din olane simple va fi: pantă minimă % Suprapunerea minimă pentru zone cu precipitaţii: sub 400 mm 400-600 mm peste 600 mm 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 ≥ 46 150 - 140 150 - 135 145 - 130 140 150 125 135 145 120 130 140 115 125 135 110 120 130 100 110 120 100 100 100 70 70 70 SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă Art. Specificaţii de produse” şi SR EN 491:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. de regulă. (2) Elemente tip olane: suport continuu. (1) Menţinerea calităţilor fizico-mecanice şi a aspectului sub acţiunea factorilor şi agenţilor de mediu (condiţii normale. SR EN 539-1:2006 „Ţigle di argilă arsă pentru acoperiri discontinue. b) posibilitatea realizarii învelitorilor cu rupere de pantă sau în plan curb. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice. SR EN 490:2005 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. de minim 25% şi de maxim 70%. e) folia de protecţie anticondens se montează. panta pentru olane este. de regulă de minim 26% şi de maxim 175% (pantele maxime. sub şipci. Este 59 . Partea 2: Încercarea rezistenţei la îngheţ”. de regulă. SR EN 490:2005/A1:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. conform prevederilor producătorului. pe căpriori sau pe astereală. d) pozarea elementelor tip ţiglă se face prin: aşezare simplă (fiecare element tip ţiglă are trei puncte de sprijin) sau aşezare dublă. cu tipo-dimensiuni şi profilaturi variate. în general. Determinarea caracteristicilor fizice. Art. unghiul de rupere de pantă (sau al tangentei la planul curb) nu poate fi mai mare de 15° (25%). suprapus. SR EN 539-2:2006 „Ţigle din argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Specificaţii de produse”.(4) Dimensiuni de fabricare: se produce o gamă foarte mare de ţigle/macroţigle şi olane/macroolane. a) panta învelitorii va fi cea prevăzută de producător pentru fiecare tip de produs de învelitoare. moderate).194 Niveluri de performanţă calitativă (definite în SR EN 1304:2005 „Ţigle şi accesorii din argilă arsă. de 175% pot fi depăşite în anumite condiţii de fixare. din astereală sau beton armat sau suport discontinuu din rigle montate în lungul pantei pentru olanele montate în sistem uscat. Definiţii şi specificaţii de produs”.

hidroizolat.0% pentru elementele cu lungimea ≤ 300 mm. în special la acoperişurile aflate în zone de circulaţie (este necesar spaţiu de protecţie împotriva căderii elementelor de la înălţime). moduri de termoizolare. (3) Rezistenţă la gelitivitate: a) elemente ceramice: fără deteriorări la min 24 cicluri de îngheţ la -15 C şi dezgheţ la +15 C. la construcţii civile. nu se prevăd la acoperişurile ce necesită circulaţie ocazională. se vor lua măsuri sporite de fixare sau utilizare cu precauţie în zonele alpine (zona IV climatică pentru perioada de iarnă). abateri de planeitate: ≤ 3%. (de regulă. prin simplă aşezare în mortar sau în sistem uscat. (2) Stabilitate dimensională: a) elemente ceramice: abateri de planeitate: ≤ 2.0 mm (± 5mm pentru elemente cu profilaturi). pe rigle montate în lungul pantei.realizată prin puritatea argilei şi apei. incluziuni (calcar). etc. cadmiate. etc. Art.. ceramice sau din beton. conform prevederilor producătorului.197 Configuraţia acoperişului (1) Învelitoarele din elemente tip ţiglă şi olane pot fi utilizate la acoperişuri cu forme simple.0 mm. împotriva alunecării sau căderii de la înălţime. b) elemente din beton: abateri ale nervurilor ± 3. cu măsuri de protecţie împotriva spargerii. abateri dimensionale în lungime: ± 2. (3) Fixarea elementelor tip olane se face pe suport continuu. pe şipci. paziile. sau asigurarea etanşeităţii pe aceste zone cu hidroizolaţie locală sub elementele de învelitoare (şi/sau elemente din tablă plană). Art. la min 25 cicluri. pentru verificarea şi întreţinere sunt necesare măsuri speciale pentru asigurarea de puncte de ancorare.0 mm. (2) Elementele tip ţigle şi olane (fiind casante). b) elemente din beton: idem. (2) Fixarea elementelor tip ţigla se face conform prevederilor producătorului.). este recomandabilă evitarea doliilor rezultate din intersecţia versanţilor.195 Ambalare transport: ambalarea şi transportul se face în pachete. din şipci şi/sau astereală din lemn. sistemele parazăpezi. cristalizări de săruri. sunt utilizabile de regulă. cu streaşina cu scurgere liberă (la picătură) sau la jgheaburi exterioare. abateri de la unghiul drept: ± 4.196 Elementele tip ţigle şi olane. streşinile. elementele de ventilaţie. conformare 60 . fără restricţii privind zonarea geoclimatică de amplasare şi a clasei sau categoriei de importanţă a clădirii. paletizat şi/sau containerizat. de podine şi/sau scări. abateri dimensionale în lungime: ± 4. (3) Coamele. se vor rezolva cu piese special formate conform prevederilor producătorului. în zonele cu vânturi puternice şi în zonele cu clasa de expunere la cutremure III şi IV. funcţie de pantă şi de condiţiile climatice. fără a se evidenţia neomogenităţi. şuruburi pentru lemn sau legături din sârmă tratate anticoroziv (zincate. fixare (1) Suportul învelitorii va fi de regulă. SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale Art.198 Suportul învelitorii.199 Spaţii interioare. străpungerile. cu versanţi plani.0 mm. nu sunt rezistente în medii cu poluare acidă). Art. etc. Art. curbi (curbură mică) sau cu ruperi de pantă (maxim 25%). în cuie.

tratat biocid şi ignifugat. de regulă panta minimă pentru ţiglele profilate este de 30%-40%. (2) Acoperişurile cu învelitori tip ţiglă (ţiglă solzi)pot fi considerate de tip ventilat (datorită posibilităţii de circulaţie a aerului printre rosturile elementelor) dar se vor respecta prevederile producătorului privind numărul şi repartiţia pieselor conformate pentru accesul şi evacuarea aerului. agregat.203 Rezistenţă mecanică şi stabilitate (1) Elementele de bordare vor fi ancorate/fixate întărit pe conturul suprafeţei de învelitoare pentru a preveni eventualele degradări ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt.202 Elementele ce străpung şi depăţesc planul învelitorii vor fi protejate cu membrană hidroizolantă şi/sau cu elementele de tinighigerie. căpriori. sunt polimerice sau din sticlă. montate local pentru iluminare de gardă a spaţiului interior.201 Suportul din şipci şi/sau astereală din lemn va fi uscat. nu pe astereală sau rigle). vor fi cu aşezare dublă şi vor fi prevăzute cu două rânduri de şipci şi folie anticondens. Art. Art.205 Siguranţă în exploatare:această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art. zăpadă. montat peste planul învelitorii va fi pozat şi fixat pe structura de rezistenţă (grinzi. nu sunt combustibile dar elementele suport din lemn sunt combustibile. 61 . Art. pentru ţiglele solzi este de 70% iar pentru olane este de 26%.18. gheaţă).200 Pantele vor fi conform indicaţiilor fabricantului pentru fiecare tip de produs. 18. Art. etc.. SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru elementele tip ţigle şi olane: Art.208 Economia de energie: învelitorile din elemente tip ţigle şi olane nu asigură o izolare termică semnificativă. funcţie de masa elementelor şi de modul de montare şi fixare. Art. necesară pentru a fi luată într-un calcul practic.207 Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din elemente tip ţigle şi olane asigură un indice de izolare la zgomot aerian şi de impact minim.204 Securitate la incendiu (1) Elementele tip ţigle şi olane. (2) Orice instalaţie.(4). ceramice sau din beton. (2) Elementele tip ţigle şi olane transparente/translucide.206 Igienă. peste spaţii condiţionate termic. Art. SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane Art.(1) Învelitorile din elemente tip ţigle şi olane pot închide spaţii cu sau fără condiţionare termică: învelitorile din elemente tip ţigle.(3). cele polimerice sunt combustibile. sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art. Art.

aşezate simplu. Art.33: Exemplificare de principiu de pozare a ţiglelor solzi aşezate dublu Art. Fig. suprapunerea va fi executată astfel ca în dreptul unei şipci să fie trei ţigle iar între şipci să fie minim două ţigle. transversal liniei de pantă cu o jumătate din lăţimea ţiglei. Fig. primul rând de la poale şi ultimul rând de la coamă vor fi duble. astfel încât în dreptul unei şipci să rezulte minim patru ţigle. fără rugozităţi.214 La învelitorile din ţigle solzi aşezate dublu.SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane Art. Art.210 Elementele tip ţigle şi olane vor fi sortate încât să nu prezinte ciobituri.212 La montarea ţiglelor solzi aşezate simplu.211 La învelitorile din ţigle solzi. toate rândurile vor fi duble.215 62 .213 Rândurile de ţigle de orice tip se vor decala. Art.32: Exemplificare de principiu de pozare a ţiglelor solzi aşezate simplu Art. crăpături sau intruziuni de calcar iar suprafaţa să fie omogenă.209 Se vor respecta prevederile producătorului privind execuţia. Art.

b) elementele tip olane se pot monta în sistem uscat. pe minim 60 cm sau 3 rânduri se vor fixa continuu cu mortar şi cuie cu cap conic.). fără vânturi dominante puternice (v <25 m/s): din 8 în 8 rânduri legături longitudinale şi transversale cu mortar de ciment. d) pe conturul versanţilor învelitorii (coamă. Art. streaşină. amorsate şi izolate cu membrană bitumată blindată. atice. elementele tip ţigle se vor fixa la fiecare rând. longitudinal şi transversal. b) pe conturul versanţilor şi în jurul elementelor ce străpung planul învelitorii. (protejate anticoroziv). fără adaos de var) şi cuie cu cap conic. între primul şi al doilea rând.218 Fixarea olanelor pe suport se va executa în benzi din mortar din ciment (M50. 63 .60 m lăţime. c) pentru pante >50% şi în zone izolate şi/sau cu vânturi dominante puternice (v >25 m/s): legăturile menţionate vor fi din minim 3 în 3 rânduri. elementele tip ţigle se vor fixa la fiecare două rânduri. calcane. pe suport continuu din astereală sau discontinuu din şipci montate în lungul pantei.Toate elementele tip ţigle se vor aşeza pe şipci astfel încât să se asigure o rezemare perfectă pe toate laturile. pe care se aşază un rând cu concavitatea în sus şi cu partea lată spre coamă iar peste acestea se aşază celălalt rând cu concavitatea în jos cu partea lată spre streaşină. b) pentru pante >40% şi <50% şi în zone izolate şi/sau cu vânturi dominante puternice (v >25 m/s şi <30 m/s): legăturile menţionate vor fi din 5 în 5 rânduri. Art.216 Elementele tip ţigle se vor fixa pe şipci. de regulă. pe circa 0. fixate prin cuie sau legături din sârmă (protejate anticoroziv). după ce în prealabil primul rând a fost fixat mecanic cu cuie cu cap conic. pe suport continuu din astereală din lemn sau pe suport rigid din beton.50-0. olanele se vor suprapune pe linia de pantă cu minim 4 cm.34: Exemplificare de principiu de pozare olane în sistem uscat Art.217 Montarea olanelor se face astfel: a) elementele tip olane se montează. astfel: a) la clădirile adăpostite aflate în zone fără vânturi dominante puternice (v <25 m/s). Fig. protejate anticoroziv. etc. astfel: a) pentru pante <40% şi în zone adăpostite. cu sârmă protejată anticoroziv (zincată). dolie. pe versanţii ce sunt spre căi de circulaţie şi la clădirile neadăpostite şi/sau aflate în zone cu vânturi dominante puternice (v >25 m/s) precum şi în zone cu potenţial seismic ridicat.

având rol practic de protecţie solară). de regulă. lăţimea între 7 cm şi 14 cm. (3) Elemente tip şiţă şi şindrilă (caracteristice României): a) şiţa este similară ca format general cu şindrila. funcţie de tradiţia zonei geografice de situare. b) snopi din paie sau stuf (există şi sisteme de învelitoare numai din nuiele.3 mm iar a marginii cu uluc este de cca. 219 Învelitori din materiale celulozice: a) elemente plane din lemn (şiţă şi şindrilă). dar şiţa este mai subţire şi mai îngustă decât şindrila.220 Elementele plane din lemn sunt învelitori tip discontinue (1) Elementele plane din lemn se produc manufacturat. în special în zonele de deal şi munte. 50 cm sau 60 cm.35: Exemplificare: secţiune prin şindrilă 64 . 40 cm. grosimea marginii cu lambă este de cca. 35 cm. b) şindrila are terminaţia inferioară dreaptă.15 mm cu adâncimea ulucului de minim 10 mm. tradiţionale. c) dimensiunile uzuale ale elementelor celulozice tip şiţă: lungimea 30 cm. manufacturate SECŢIUNE 1: Obiect Art. în unghi. SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art. din lemn de răşinoase sau din fag. care nu asigură etanşeitatea. d) dimensiunile uzuale ale elementelor celulozice tip şindrilă (secţiunea trapezoidală): lungimea 35 cm. grosimea 5 mm ÷ 7 mm. şindrilele au marginile longitudinale crestate în lambă şi uluc sau dreaptă (la montaj în imitaţie de lambă şi uluc). cu terminaţia inferioară dreaptă. pe plan local. Fig. semirotundă sau dreaptă cu marginile concave. 40 cm sau 50 cm. (2) Elementele plane din lemn se produc.CAPITOLUL IX: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din materiale locale. lăţimea între 5 cm şi 13 cm.

222 Învelitori din argilă cu paie sau cu stuf precum şi din nuiele (mai puţin utilizate în România): învelitori tip semidiscontinue.221 Învelitorile cu snopi din paie sau stuf sunt învelitori tip discontinue (1) Paiele utilizate pentru învelitori sunt din secară (cele mai bune).225 (1) Învelitorile din materiale locale. d) draniţa: asemănătoare şiţei dar cu lungime şi lăţime redusă (L=100÷120 cm. c) plăcuţa din lemn (şindrila lungă): asemănătoare şindrilei dar mai lată. în specific. de regulă.(4) Alte tipuri de elemente (caracteristice zonelor învecinate României dar cu reprezentare şi în România): a) scândura cu uluc pentru învelitori: lungimea de regulă este cea a versantului acoperişului. la următoarele categorii funcţionale de clădiri: locuinţe. clădiri de cult (în specific local). astfel ca pe un versant de acoperiş. în specificul tradiţional al zonei. clădiri depozitare. SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale Art. 22 mm şi 25 mm. cu spargeri minime ale tulpinii (în special la stuf). toate să aibă aceleaşi dimensiuni. prevăzute peste învelitori moderne de tip 65 . numai ca impresie vizual-estetică. de clasă şi categorie de importanţă redusă. în unul sau mai multe straturi. uscate. toate acoperite cu un strat de cca. etc. (4) Snopii din paie sau stuf vor fi trataţi biocid şi ignifug în soluţii care să nu modifice semnificativ aspectul natural.15 cm din mortar de argilă grasă. treierate de preferinţă manual: paie scurte 50÷60 cm.). (3) Snopii din paie sau stuf vor fi confecţionaţi numai din paie sau tulpini de stuf. b) şindrila finlandeză: asemănătoare şindrilei dar mai lungă.223 Niveluri de performaţă calitativă ale elementelor plane din lemn (1) Elementele plane din lemn trebuie să fie debitate din lemn uscat şi să nu prezinte crăpături şi/sau noduri.50 m (după tăierea spicului). Art. (2) Învelitorile din materiale celulozice pot fi concepute la acoperişurile clădirilor noi. fără amestec cu alte vegetale (buruieni.20 m şi 1. Art. l=9÷13 mm). SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă Art. (2) Elementele plane din lemn vor fi sortate dimensional. realizate prin suprapunerea snopilor din paie sau stuf înglobate şi lipite cu mortar din argilă grasă sau din panouri din nuiele împletite impregnate cu argilă grasă. (2) Snopii vor fi conformaţi dimensional (lungime. (3) Elementele plane din lemn vor fi tratate biocid şi ignifug în soluţii care să nu modifice semnificativ aspectul natural. (2) Stuful utilizat pentru învelitori se recoltează toamna şi iarna iar lungimea este cuprinsă între 1.224 Niveluri de performaţă calitativă ale învelitorilor cu snopi din paie de stuf (1) La confecţionarea snopilor se vor utiliza paie sau stuf. grâu şi ovăz. pentru redarea a specificului local. clădiri de patrimoniu şi monumete istorice. paie lungi 80÷100 cm. clădiri de agrement (turistice. artizanat. diametrul bazei) egali. tradiţionale. Art. spice. cu abateri dimensionale de maxim 5%. mică producţie). frunze. clădiri agricole. clădiri industriale locale (pescării. lăţimea de la 15 cm la 22 cm şi grosimea de 19 mm. manufacturate (celulozice) sunt utilizabile la construcţii. agroturistice).

231 66 . Art. Art. (6) Se vor prevedea măsuri speciale de izolare împotriva incendiilor la elementele de străpungere calde.continuu sau semicontinuu. (5) Elementele de străpungere vor fi etanşate cu elemente de tinighigerie. (2) Coamele secundare realizate din elemente plane din lemn vor fi rotunjite iar coama principală se va realiza cu depăşirea elementelor (peste linia de coamă) cu faţa văzută (ce depăşeşte coama) orientată spre direcţia vânturilor dominante. (3) Doliile (dintre versanţi) realizate din elemente plane din lemn pot fi rotunjite sau nu. hidroizolantă). de minim 15 cm şi maxim 25 cm (funcţie de lungimea şiţei/şindrilei). în acest caz învelitoarea va avea rol estetic. în acest caz poate fi prevăzută o structură termoizolantă sau nu. între şi/sau sub căpriorii de susţinere. dar vor fi etanşate suplimentar prin elemente de tinighigerie şi/sau cu membrane hidroizolante. (4) Coamele realizate cu snopi din paie sau stuf vor fi rotunjite. aceasta realizându-se în condiţii de siguranţă la nivelul învelitorii mascate. etanşe la apă. prăjini cioplite sau lăturoaie cu distanţa interax funcţie de lungimea elementelor. (3) Învelitorile cu snopi din paie sau stuf pot avea efect termoizolant (calculabil). cu măsurile suplimetare menţionate la pct. moduri de termoizolare. constituind o îndeletnicire meşteşugărească. (2) Învelitorile celulozice vor fi prevăzute cu folie substrat (anticondens sau hidroizolantă). care va cuprinde bariera contra vaporilor sub structura termoizolantă prevăzută sau sub învelitoarea propriu-zisă din snopi (poate fi o folie substrat. (2) Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic vor fi termoizolate sub elementele suport ale învelitorii. Art. de bază.230 Spaţii interioare. manufacturate Art.227 Configuraţia acoperişului (1) Acoperişurile vor fi concepute în formate cât mai simple (cu doi/patru versanţi) cu versanţi plani sau curbi (pot comporta ruperi de pantă). SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din materiale locale. sub riglajul suport al învelitorii.(3). montată pe căpriori. (2) Pentru snopi paie sau stuf: prăjini cioplite sau lăturoaie cu distanţa interax de minim 20 cm şi maxim 30 cm (modulate funcţie de lungimea snopilor). fără a se pune problema de etanşeitate la scurgerea apei pe versant. Art.228 Suportul învelitorilor (1) Pentru elemente plane din lemn: şipci. fiind determinată de tradiţia specifică diferitelor zone etnogeografice şi perioade de timp. conforme (1) Acoperişurile cu învelitori celulozice pot închide spaţii cu condiţionare sau fără condiţionare termică. în cazuri justificate. Art. specific zonei.226 Concepţia şi realizarea învelitorilor din materiale celulozice este variată.229 Prevederi privind relaţia acoperiş-învelitoare (1) Învelitorile celulozice pot fi considerate învelitori ventilate. se por prevedea dolii în pantă.

(3) Suprapunerea transversală pentru învelitorile din şiţă sau şindrilă dreaptă poate fi: a) ¼ pentru un rând de elemente – admisă pentru acoperirea spaţiilor deschise. în cazul în care se prevede un substrat hidroizolant pe astereală. poduri cu planşeu termoizolat). b) ½ pentru două rânduri de elemente – admisă pentru acoperirea spaţiilor închise. cu sistem dublu de şipci. faţă de cele indicate.Elemente plane din lemn (şiţă. zăpadă. c) pantele pot fi micşorate. climatizate. (2) Suprapunerea longitudinală pentru învelitorile din şiţă sau şindrilă (dreaptă. un element de învelitoare sprijină pe trei puncte pe elementele suport. se permit pante mai mari. maxim până la verticală. b) snopi din paie sau stuf cu argilă: minim 85%.: spaţii neclimatizate pentru depozitare sau de lucru. cu produse care să nu modifice aspectul natural al materialelor de învelitoare. gheaţă). Art. maxim 100%. SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale ale învelitorilor celulozice Art.232 Snopi din paie sau stuf (1) Panta: a) snopi din paie sau stuf: minim 100%. Art. pe minim 0. 67 . (4) Coşurile de fum (străpungeri calde) vor fi izolate şi asigurate împotriva iniţierii incendiului. (4) Suprapunerea transversală pentru şindrilă cu lambă şi uluc: uluc cu adâncimea de minim 20 mm pentru învelitorile într-un rând şi de minim 15 mm pentru învelitorile în două rânduri. b) şiţă în trei÷cinci straturi: panta minimă 50% (uzual 60%÷110%). semiânchise sau deschise.234 Securitate la incendiu (1) Învelitorile din materiale celulozice sunt combustibile. până la verticală. maxim 200%. (3) Snopii se leagă pe astereală la partea superioară şi la minim ½ din lungime. cu lungimi de maxim 3. elementele de învelitoare precum şi elementele de bordare vor fi ancorate/fixate întărit pentru a se preveni eventuale degradări ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt. (2) Este necesar a se prevedea tratarea ignifugă. (3) Elementele suport şi structura şarpantei vor fi ignifugate.: şoproane). până la verticală. şindrilă) (1) Panta: a) şiţă sau şindrilă în două straturi: panta minimă 60% (uzual 70%÷180%). în general.6 m. cu prevederea minimă a unui rând suplimentar de snopi şi cu asigurarea etanşeităţii capetelor superioare ale snopilor. cu lambă şi uluc şi finlandeză) este de minim ½ din lungimea elementului. (5) Nu se admite utilizarea altor combustibili fosili în afară de lemn/pelete din lemn.233 Rezistenţă mecanică şi stabilitate: pe conturul versanţilor. cu etanşeitate redusă (ex. (2) Suprapunerea snopilor va fi de minim ⅔ din lungime. cu etanşeitate medie (ex.0 m. recomandabil la ⅓ din lungime. c) ⅓ pentru trei rânduri de elemente – admise pentru acoperirea spaţiilor închise.

Art. licheni) şi a unor insecte.237 Protecţia împotriva zgomotului (1) Învelitorile celulozice cu elemente plane din lemn nu asigură un indice de izolare la zgomot aerian şi de impact semnificativ. montarea şiţei se va executa în 2÷5 straturi suprapuse (numărul de straturi realizându-se prin suprapuneri laterale) iar a şindrilei se va executa în două straturi. nu se prevăd elemente de asigurare pentru accesul pe versant dar se vor prevede elemente (mascate) de ancorare.36: Exemplificare montare şiţă în două şi trei rânduri 68 .236 Igienă. funcţie de grosimea stratului de snopi. datorită grosimii minime a stratului de paie (>25 cm).(6) Se vor prevede sisteme antiscântei speciale la evacuarea gazelor arse. se va avea în vedere posibilitatea dezvoltării unor vegetale (muşchi. Art. Art. sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare pentru învelitorile din materiale celulozice. fierbinţi. (2) Învelitorile celulozice din paie sau stuf asigură o izolare termică semnificativă ce poate fi calculată.235 Siguranţă în exploatare: această cerinţă nu impune condiţii particulare. Fig.238 Economia de energie (1) Învelitorile celulozice din şiţă sau şindrilă asigură o izolare termică nesemnificativă. asigurarea suplimentară sau dublarea acestora în cazul utilizării altor combustibili. se poate prevede termoizolare la nivelul planşeului podului sau termoizolare suplimentară sub învelitoare. (2) Învelitorile celulozice din paie sau stuf asigură un indice de izolare la zgomot aerian şi de impact semnificativ. din motive de estetică. începând de la streaşină (poală) spre coamă. Art.239 Condiţii privind execuţia învelitorilor celulozice din şiţă sau şindrilă (1) Montarea şiţei sau şindrilei se va face în rânduri paralele cu streaşina sau coama. exclusă utilizarea cărbunilor sau brichetelor din cărbune. SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor celulozice Art.de regulă.

(5) La coamă snopii pot fi suprapuşi pe coamă sau suprapuşi pe coamă cu stratul superior aplicat peste versantul expus vânturilor dominante sau cu depăşirea coamei cu minim 10 cm (asemănător ca la şiţă sau şindrilă). în diferite sisteme (conform specificului local). care va străbate şi rândul inferior. straturile următoare se aplică cu capătul gros spre coamă. va depăşi coama cu minim 5 cm. pe coamă se va monta un rând în plus (pot exista diferenţe dimensionale.240 Condiţii privind execuţia învelitorilor celulozice cu snopi din paie sau stuf: (1) Montarea snopilor se face în rânduri paralele cu streaşina. în lungime. cu capetele subţiri libere (îndesate peste stratul inferior) sau invers. partea vizibilă nu va fi mai mică de 9 cm. snopii pot fi legaţi (cusuţi) din mai multe fascicule subţiri. (2) Primul rând de la streaşină se aplică cu capătul gros spre exterior şi retezat la nivel. (3) La şiţă. (5) Fiecare element va fi fixat cu un cui. (6) La coamă. în funcţie de numărul de straturi prevăzute. (4) Suprapunerile longitudinale vor fi de minim ½. în câmp (în secţiune). ⅔. sistemele de execuţie ale învelitorilor din snopi variază funcţie de zona etnogeografică de situare a construcţiei. (4) Snopii se leagă pe structura suport cu sârmă zincată sau tradiţional. Snopii pot fi şi „cusuţi” pe structura suport. cu sfoară. ¾. retezate la nivel pentru creerea unui apareiaj orizontal (conform specificului local). snopii se suprapun minim ⅔ din lungime (în secţiune să fie minim trei straturi de snopi). începând de la streaşină (poală) spre coamă. (3) Snopii se aplică în rânduri paralele cu stratul superior decalat la ½ din lăţimea snopilor. Art. se vor afla minim câte două şindrile. de conformare sau de modalităţi de montaj funcţie de zona geografică. pe linia de cea mai mare pantă. în cel puţin două zone din lungime (1/5 de la capătul superior/gros şi la ½). 69 . muchia ascuţită (lambă) se introduce în ulucul şindrilei alăturate. cu specificul local). capul cuiului va fi acoperit de rândul superior.(2) La şindrilă. cu rosturile paralele cu linia de cea mai mare pantă. 4/5 din lăţime. elemente vor fi decalate la fiecare rând cu ½ din lăţime. pot exista şi legături intermediare cu armare cu baghete din lemn. şiţa sau şindrila de pe versantul spre vânturile dominante. suprapunerile fiecărei şiţe peste cea alăturată (pentru acelaşi rând) vor fi de ½. în straturi succesive.

Fig.37: Exemplificare acoperiş cu învelitoare cu snopi din paie Fig.37: Exemplificare acoperiş cu învelitoare cu snopi din stuf 70 .

b) sticlă securizată simplă sau armată. montate în planul învelitorilor din elemente plane suprapuse. punctuale pentru iluminarea de gardă. Art. unitare. punctuale. conform prevederilor Cap. (3) Elementele de vitraj locale. transparente sau traslucide. Elemente fixe de vitraj ale învelitorilor (pentru asigurarea unei iluminări naturale a spaţiilor interioare) sunt produse specifice diferitelor tipuri de învelitori sau cu utilizare exclusivă. elementele de vitraj vor avea acceaşi conformare şi geometrie (a profilaturii) cu cele de învelitoare. (2) Materiale de vitrare: a) sticlă presată. (2) Elementele de vitraj din panouri polimerice profilate ce pot constitui învelitori exclusive. de regulă în benzi în lungul liniei de pantă sau perpendicular pe aceasta (benzile pot avea lăţimea modulată la una sau mai multe lăţimi nominale ale panoului de vitraj şi lungimea modulată funcţie de distanţa dintre panele de susţinere (până la acoperirea întregului versant) sau sisteme de vitrare locale. plane sau profilate.VII sau al învelitorilor din elemente tip ţigle şi olane. elementele de vitraj au aceeaşi geometrie a profilaturii (şi amprenturii) cu cele ale panourilor metalice sau metalice profilate ce formează învelitoarea generală.CAPITOLUL X: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor cu elemente de vitraj SECŢIUNEA 1: Obiect Art. tabachere sau cupolete. profilate longitudinal sau profilatamprentate ce pot fi montate local sau în benzi orizontale sau verticale în planul învelitorilor din panouri metalice profilate sau profilat-amprentate.245 Caracteristici (1) Învelitori discontinue sau semicontinue. LT<50%) Art. SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii privind sistemul de învelitoare Art. (4) Nu fac parte din prezentul normativ luminatoarele continue din elemente plane. Art. transparente sau translucide. b) elemente de vitraj transparente sau translucide clasificate în 5 categorii funcţie de valoarea nominală a transmisiei luminii LT (LT ≥ 85%. din sticlă sau materiale polimerice. generale. toate acestea necesită un sistem de racordare etanşă la învelitoarea de câmp şi depăşesc planul învelitorii.II şi/sau III.VIII.243 Sisteme de iluminare generală sau intercalată în învelitorile din panouri profilate (simplu sau complexe) situate.241. conform cap.242 Tipuri de elemente de vitraj (1) Elemente de vitraj realizate din panouri polimerice. 85%>LT ≥ 75%. 65%>LT ≥ 50%. 71 . pentru acoperirea spaţiilor fără condiţionare termică.244 Categorii funcţionale: a) elemente de vitraj difuzante sau nedifuzante (după modul de percepţie a imaginii prin acestea). profilate sau curbe montate pe sistem propriu de rebord precum şi luminatoarele tip ferestre de versant. prevăzute cu sistem propriu de rebord. conform cap. într-un singur strat sau complexe cu unul sau mai multe straturi închise de aer. având dimensiunile elementelor de învelitoare generală în care se intercalează. 75%>LT ≥ 65%.

c) materiale polimerice transparente sau translucide (toate tipurile de elemente) din policarbonat (PCC), poliester simplu (PES) sau armat (PAS), polimetacrilat de metil (PMM), policlorură de vinil (PVC), etc., natur sau protejate cu diverse pelicule sau filme subţiri. (3) Grosimi: pentru produsele polimerice, în general, de la 0,8 mm la 1,7 mm, funcţie de materialul polimeric din care sunt fabricate, produsele din sticlă au grosimi similare cu elementele de învelitoare în care se intercalează. Art.246 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Elementele de vitraj din panouri profilate sau profilat-amprentate (simple sau multistrat) se montează pe sistemul suport de rigle, similar cu cel al panourilor metalice sau nemetalice profilate sau profilat-amprentate; (2) Elementele de vitraj tip locale, punctuale, se montează şi fixează pe sistemul suport de rigle, similar cu învelitorile din elemente plane, polimerice, suprapuse sau cu învelitorile din ţigle/olane; (3) Elementele de vitraj vor fi însoţite, de regulă, de produsele specifice pentru asigurarea montajului/fixării. Art.247 Panta: (1) Panta elementelor de vitraj din panouri profilate sau profilat-amprentate, de regulă este similară cu panta învelitorilor din panouri metalice sau nemetalice profilate, cu conformare similară; (2) Panta elementelor de vitraj locale, punctuale este cea corespunzătoare elementelor plane sau tip ţiglă, similare tipo-dimensional; (3) Panta elementelor de vitraj este indicată de producător funcţie de modul de pozare/montare şi trebuie să corespundă pantei elementelor de învelitoare în care se intercalează. Art.248 Ambalare, transport (1) Ambalarea elementelor de vitraj din panouri profilate se face paletizat sau containerizat; (2) Ambalarea elementelor de vitraj locale, punctuale se face pachetizat.

SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă
Art.249 Nivelurile de performanţă calitativă (definite pentru produsele din materiale polimerice în SR EN 1013-1:2001 „Plăci profilate transparente de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. Partea 1: Cerinţe generale şi metode de încercare”, SR EN 1013-2:001 „Plăci profilate de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. Partea 2: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de răşină poliesterică armată cu fibre de sticlă (PAS); Partea 3: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policlorură de vinil (PVC) şi Partea 4: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policarbonat (PC)”. (1) Menţinerea calităţilor fizico-mecanice şi aspectului sub acţiunea factorilor şi agenţilor de mediu (condiţii nominale, moderate), în special sub influenţa radiaţiilor infraroşii şi ultraviolete precum şi a rezistenţei la impact; (2) Menţinerea în timp a nivelului transmisiei luminii.

SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale
Art.250 Elementele de vitrare sunt utilizabile la construcţii civile, industriale şi agricole, fără restricţii privind zona geoclimatică de amplasare şi a categoriei de importanţă a clădirii. Art.251 72

Configuraţia acoperişului: conform prevederilor enunţate pentru învelitorile din panouri profilate, din elemente plane suprapuse sau din elemente tip ţigle sau olane, de regulă, cu versanţi plani; elementele de vitrare din panouri profilate permit curburi, conform indicaţiilor producătorului. Art.252 Suportul învelitorii (1) Elementele de vitraj din panouri profilate sau profilat-amprentate se montează pe suport din rigle cu suprafaţa de reazem/contact de minim 50 mm lăţime; fixarea se face conform indicaţiilor producătorului, cu mijloace mecanice (şuruburi autofiletante, autotarodente, cuie speciale, etc.) prevăzute cu elemente de etanşare şi de protecţie (garnituri etanşare, căpăcele protecţie); (2) Elementele de vitraj locale, punctuale, se montează pe suport din rigle, similar cu fixarea elementelor plane suprapuse sau a celor tip ţigle sau olane. Art.253 Spaţii interioare, moduri de termoizolare, conformare (1) Elementele de vitraj din panouri profilate sau profilat-amprentate (simple într-un strat) şi elementele locale, punctuale vor închide spaţii fără condiţionare termică închise sau deschise; (2) Elementele de vitraj bistrat sau multistrat, profilate vor închide, de regulă, spaţii condiţionate termic.

SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente de vitraj
Art.254 Panta minimă şi maximă: conform precizărilor producătorului în concordanţă cu pantele învelitorilor în care sunt cuprinse (intercalate). Art.255 Pozarea, suprapunerea elementelor de vitraj: conform precizărilor producătorului şi, unde este cazul, în concordanţă cu profilaturile (geometria) învelitorilor în care sunt cuprinse (intercalate).

SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale ale elementelor de vitrare
Art.256 Rezistenţă şi stabilitate: se pun condiţiile particulare specifice învelitorilor în care sunt cuprinse sau cu care se aseamănă. Art.257 Securitate la incendiu: elementele de vitraj din materiale polimerice sunt, de regulă, combustibile, degajă gaze nocive la ardere şi produc picături fierbinţi sau arzânde; cele din sticlă la temperaturi înalte se pot sparge şi produc cioburi; Art.258 Siguranţă în exploatare (1) Asigurarea accesului la elementele de vitraj, pentru întreţinere; (2) Asigurarea la spargere a vitrajului (unde este cazul); (3) Asigurarea împotriva efracţiei; (4) Asigurarea etanşeităţii la apă, aer şi praf, în special la elementele ce închid spaţii condiţionate termic; (5) Prevederea, după necesităţi, la elementele de vitraj dublustrat sau multistrat, cu elemente de ocultare. Art.259 Igienă, sănătate şi mediu:această cerinţă nu impune condiţii particulare faţă de cele prevăzute 73

la Art.18.(4). Art.260 Protecţia împotriva zgomotului: asigurarea protecţiei împotriva zgomotului aerian, în special la elementele de vitraj ce închid spaţii condiţionate termic, funcţie de produs şi de alcătuirea sa. Art.261 Economia de energie (1) Elementele de vitraj într-un singur strat nu asigură izolare termică; (2) Elementele de vitraj ce închid spaţii condiţionate termic vor fi concepute în minim două straturi (cu minim un strat de aer închis).

SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia
Art.262 Execuţia se va realiza conform prevederilor producătorului şi conform prevederilor enunţate pentru tipurile de învelitori în care sunt cuprinse (intercalate) sau cu care se aseamănă.

74

Anexa 1 1. Referinţe tehnice şi legislative Nr. Acte legislative Crt. 0 1 1. Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor 2. pentru construcţii, cu completările şi modificările ulterioare 3. Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei şi internelor nr.1822/394/2004, cu modificările şi completările 4. ulterioare „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc” 5. HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993 „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în 6. construcţii” 7. Legea 319/2007 privind securitatea şi sănătatea în muncă Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor 8. 9. 10. Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Ordinul MTCT şi MAI 1822/2004 „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc” HG 300/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru şantierele temporare sau mobile Reglementări tehnice 1 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” „Norme generale de protecţia muncii”/2000, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii „Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia muncii”, aprobat cu Ordinul nr.225/1995 „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora” – C300-1994 „Norme generale de apărare împotriva incendiilor” nr.163-2007 P100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri” P100-3/2008 „Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente” CR1-1-3-2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor” NP082-2004 „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea vântului” NP005-2003 „Normativ privind proiectare construcţiilor din lemn” C125-2005 „Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri” C107/0-2002 „Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri” C107-2005 „Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie ale clădirilor”

Publicaţia 2 MO nr.12/1995 MO nr.487/2007 MO nr.933/2004 MO nr.90/2005

MO nr.48/2008 MO nr.646/2006 MO nr.633/2006; Ord.187/2010. MO nr.90/2005 MO nr.252/2006 Publicaţia 2 Ord.607/2003 MO P.I bis 776/2003 P 118-O 27/N/1999 Ord.508 şi 933/2002 MO nr.189/1995 Ord.20/N/1994 MO nr.216/2007 MOnr.803bis/2006 MOnr.647bis/2009 MOnr.198bis/2006 MO nr.349/2005; MO nr.784/2005 MO nr.671/2003 MOnr.460 bis/1995 MO nr.1124bis/2005

75

Specificaţie de produs şi metode de încercări” SR EN 12467:2006 „Plăci plane din fibrociment. 15.111-2004 „Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel” MO nr. 0 1. GP. Definiţii şi specificaţii de produs” SR EN 539-1:2006 „Ţigle di argilă arsă pentru acoperiri discontinue. 9. 13. Greutăţi specifice. Proiectare. greutăţi proprii. Partea 1: Specificaţii de produs” SR EN 12326-2:2001/A1:2004 „Produse din ardezie şi piatră pentru învelitori şi placări discontinue” SR EN 1304:2005 „Ţigle şi accesorii din argilă arsă. Pasarele. încărcări din exploatare pentru construcţii. Cârlige de siguranţă pentru acoperiş SR EN 508-1:2008 „Produse pentru învelitori de acoperiş din foi metalice. 14. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. aluminiu sau oţel inoxidabil” SR EN 494:2005/A1:2006. Specificaţie pentru produse autoportante de tablă de oţel. 5. Partea 1-1: Acţiuni generale. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe” SR EN 516:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitori de acoperiş. Determinarea caracteristicilor fizice. 22. Partea 2: Încercarea rezistenţei la îngheţ” SR EN 490:2005 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Definiţii şi caracteristici” SR EN 12056-3:2002 „Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. Crt. Specificaţii de produse şi metode de încercări” SR EN 544:2006 “Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. 18. Specificaţii de produs şi metode de încercare” SR EN 534+A1:2010 „Foi bitumate ondulate. Greutăţi specifice. 10. 16.441bis/2005 Nr. 2. greutăţi proprii. 4. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. 20. Proiectare. Partea 1: Încercarea impermeabilităţii” SR EN 539-2:2006 „Ţigle din argilă arsă pentru acoperiri discontinue.15. 17. SR EN 494:2005/A2:2007 şi SR EN 494:2005/A3:2007 „Plăci profilate şi accesorii de fibrociment. trepte” SR EN 517:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiş. proiectare şi calcule” SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. podine. 21. 8. în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior) SR EN 15287-1+A1:2011 – Coşuri de fum. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice. 3. Specificaţii de produse” 76 . Instalaţii pentru acces pe acoperiş. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice. Standarde 1 SR EN 14964:2007 „Substraturi rigide pentru învelitoare de acoperiş cu montare discontinuă. 11. încărcări utile pentru clădiri” SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. 6. 7. Specificaţii de produse şi metode de încercare” SR EN 12326-1:2004 „Produse din ardezie piatră pentru învelitori şi placări discontinue. Anexă naţională” SR ENV 1187:2003 (metodă de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii. 19. Specificaţie de produs şi metode de încercare SR EN 492:2005/A1:2006 şi SR EN 492:2005/A2:2007 „Plăci de fibrociment tip ardezie şi accesorii. 12. Partea 1-1: Acţiuni generale.

Specificaţii de produse” 1 SR EN 491:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. SR EN 490:2005/A1:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Partea 3: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policlorură de vinil (PVC) şi Partea 4: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policarbonat (PC)” 26. Partea 1: Cerinţe generale şi metode de încercare” SR EN 1013-2:001 „Plăci profilate de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. Partea 2: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de răşină poliesterică armată cu fibre de sticlă (PAS). 77 . 25.23. 0 24. Metode de încercare” SR EN 1013-1:2001 „Plăci profilate transparente de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat.

5 101.6 269.4 116.8 30 35 40 45 50 57.2 293.4 105.9 107.0 223.5 141.2 200 250 280 Măsura unghiului (grade/minute/secunde) 2º 5º 8º 11º 14º 15º 16º 19º 21º 24º 26º 30º 30º 34º 38º 41º 45º 50º 54º 59º 60º 63º 68º 70º 51’ 42’ 31’ 18’ 02’ 00’ 42’ 17’ 48’ 13’ 33’ 00’ 57’ 59’ 39’ 59’ 00’ 11’ 27’ 32’ 00’ 26’ 12’ 20’ 45” 40” 50” 35” 10” 00’’ 00’’ 20’’ 10’’ 40’’ 50’’ 00’’ 50’’ 30’’ 40’’ 20’’ 00’’ 40’’ 45’’ 40’’ 00’’ 00’’ 00’’ 50’’ Lungimea pantei (cm/m) 100.4 156.Anexa 2 Corespondenţa între pantă (cm/m).8 115.0 128.7 60 70 80 90 100 120 140 170 173.2 172.6 111.2 200. măsura unghiului şi lungimea pantei pentru 100 cm proiecţie orizontală a acoperişului: Panta (%) (cm/m) 5 10 15 20 25 26.0 102.7 109.5 104.1 100.0 197.3 78 .0 103.0 134.6 122.0 103.

01. precipitaţii: intensitatea (debitul) ploii: l/m2/minut. Caracteristicile ploii (de la medie până la lunga durată) Tipul de ploaie Ploaie uşoară Ploaie moderată Intensitatea limită superioară-l/h 1. 300. 20. +85. . -25. 30. +40.25-1 1-2 79 . 0. 1.1. 10. Condiţii generale În tabel sunt indicaţi informativ categorii de factori şi agenţi de mediu cu niveluri de severitate: Factor de mediu Agenţi de mediu-UM a. 10.5. presiune vânt: KPa. 5. 100.03. 10.5. 3. zăpadă transportată (intensitate): kg/m2/s. 0. 20. 0. I. 30. 10.6. ce trebuiesc consideraţi funcţie de zona de situare a construcţiei (învelitorii). 85. 0. 500. 1. 3.5. 10. încărcare statică (aglomerare): KPa. 40. 100 0. -20.3. radiaţie solară (efecte termice) intensitate: W/m2 SUBSTANŢE CHIMICE ACTIVE: mg/m³: sare marină dioxid de sulf hidrogen sulfurat oxizi de azot amoniac clor acid clorhidric acid fluorhidric SUBSTANŢE MECANIC ACTIVE: sedimentare pulberi. 10. • • • • • • • • c. 0. 2.01. 75.3. definiţi prin niveluri de severitate posibile. 1120. 30. variaţie de temperatură: ºC/minut. . 0. 0. 20. 1. +120. Ploaie: se caracterizează prin următorii parametri fizici: .1. 60. +100. grindină-energ de impact: J. 3. 2. 3. 50. viteza de sedimentare – mg/m2/h. 40.5. 0. 3. 1. 3.3. 15. 1000. temperaturi ridicate: ºC. 300. 3. 35. 50. 1000.0 4.003. 10.1. 40. 0. Condiţii particulare Se indică aspectele particulare de caracterizare şi exemplificare a factorilor şi agenţilor de mediu: II. 0.01. 0. 0. umiditatea relativă a aerului: %. 0.1. 5 0. 30000. -15. 100. 20. 1. 3 0.Anexa 3 Condiţii de mediu Condiţiile mediului exterior.temperatura picăturilor. 100.5-1 Viteza de cădere-m/s 0. -10.3. -5. Niveluri de severitate -35.5. • • CLIMĂ: temperatură: temperaturi scăzute: ºC. 80 0.5 0. 1. 0.55. 20.1-0.intensitatea ploii. viteza de şiroire a apei: m/s. 5. 10. 40000. 150. 20. • • • • b.0 Diametrul caracteristic al picăturii-mm 0. 3.5. 1. 15. 30.01. în general. 1. 3. 0 +20. 0. 0. 1. 5. 30. 0. 2. 0.1. 10. 1. la care sunt expuse învelitorile sunt. 1.3. 1. 250. 5. 0. 0. 700. 1 1.01. 3. 300 0.5.distribuţia vitezei de cădere.1. complexe şi compuse dintr-un număr de factori de mediu cu agenţii corespunzători. 40. 175 0.distribuţia diametrului picăturii.5. 0. 0. .1. +60. 1. 100 II.

Dimensiunea particulelor-Caracterizare: o praf fin: până la 75 µm. în m/s d = diametrul boabelor. Viteza de cădere se determină cu formula: V = 5. .5 0. iar densitatea unei zăpezi vechi. .viteza de cădere.diametrul. în mm Energia de impact este calculată funcţie de masa şi viteza de cădere.densitatea. tasate. în aceste condiţii particulele fine pot pătrunde prin fante sau prin îmbinări.3. o nisip: de la 150 µm până la 1000 µm. . eroziunea materialelor se produce în condiţia în care praful şi nisipul sunt combinate la curenţi de aer cu viteză mare şi/sau durate mari de acţionare. exemplificare Zonare Concentraţie 80 .1 Fluxul orizontal de zăpadă g/m2sec 310 560 800 3000 II. o praf grosier: de la 75 µm până la 150 µm. Zăpada: densitatea zăpezii căzute pe suprafeţe prezintă mari variaţii: .Zăpadă transparentă: este o combinaţie de vânt cu zăpadă.2.4.energia de impact. Concentraţii caracteristice de praf şi nisip.Ploaie intensă Ploaie puternică Aversă 15 40 100 1-2 2-5 3 2-4 4-7 6 II. atinge de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3. Caracteristicile boabelor de grindină (pentru diametre peste 20 mm.Praf-nisip: principalul constituent al nisipurilor şi prafurilor prezente în natură este cuarţul. Se iau în considerare boabele de grindină cu dimensiuni mari ce au efect distrugător. Fluxul orizontal de zăpadă funcţie de înălţime. . exemplificare Diametru mm 20 50 60 70 80 90 100 Masa g 4 59 102 162 241 344 471 Viteza de cădere m/s 23 36 40 43 46 49 52 Energia de impact J 1 39 81 151 257 411 627 II. exemplificare Înălţimea deasupra solului m 10 1 0.Zăpada proaspăt căzută are o densitate variind între 70 kg/m3 şi 150 kg/m3. .16 d unde V = viteza de cădere. Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3. Grindina: se caracterizează prin următorii parametri fizici ai boabelor de gheaţă: .

81 . exemplificare Zonare Rurală şi suburbană Urbană Industrială Sedimentare de praf şi nisip mg/m2/ oră 0.Sedimentarea prafului şi nisipului se poate produce: o prin sedimentarea în aer stagnant (staţie). o prin atracţie electrostatică. . o transport în interior prin agitaţie termică a aerului.4-15 15-40 40-80 .Rurală şi suburbană Urbană Industrială µg/m3 40-110 100-450 500-2000 Sedimentare de praf şi nisip. o pompare la interior prin dilatare şi compresie termică a aerului sau prin variaţia presiunii atmosferice. o prin sedimentare pe suprafeţe acoperite.Pătrunderea prafului şi nisipului poate să apară astfel: o transport în interior prin circulaţie forţată a aerului. o prin captare în deschideri înguste.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->