Recuperare, medicin fizic i balneologie

ef lucrri Dr. Popa Florina

Slide 1

Cuprins

Continutul, structura si terminologia specialitatii RMFB Evaluarea clinico-paraclinica-functionala Principalele tipuri de patologie necesitanta de recuperare Mijloacele terapeutico-recuperatorii de baza Principalele indicatii, limite si contraindicatii ale tratamentului

fizical-kinetic si/sau balneoclimatic

Slide 2

Denumirea specialitatii
In Romania: Recuperare, medicina fizica si balneologie

- a inlocuit vechea denumire de Fizioterapie, Balneofizioterapie

- s-a propus schimbarea actualei denumiri cu Reabilitare medicala
Denumiri internationale: Reabilitare medicala

Medicina fizica si reabilitare

In Europa specialitatea de Medicina Fizica si Reabilitare este o

specialitate medicala independenta ce se preocupa de promovarea functionarii fizice si cognitive, a activitatilor (inclusiv comportamentul), a participarii (inclusiv calitatea vietii) si de modificarea factorilor personali si de mediu.
Este responsabila de prevenirea, diagnosticarea, tratarea si

managementul reabilitarii persoanelor cu afectiuni dizabilitante si comorbiditati la toate varstele.

Slide 3

Denumirea specialitatii
Recuperarea, reabilitarea

- urmrete refacerea ct mai complet a funcionalitii bolnavilor n vederea unei existene normale; - strns legat de balneofizioterapie.
Balneofizioterapia utilizeaz n scop profilactic, terapeutic i

recuperator proprietile factorilor fizici naturali sau artificiali; Factori fizici naturali: ape minerale, gaze, nmoluri, climate;

Factori fizici artificiali: termici, electrici, kinetici, mecanici;

Physeos (greac) = natur, fizic; Aplicabilitate n multe discipline medicale sau chirurgicale:

medicin intern, reumatologie, ortopedie-traumatologie, medicin sportiv, neurologie, ginecologie, ORL, stomatologie;
Slide 4

Definiii pentru reabilitare si dizabilitate

Reabilitarea: definita drept un set de masuri care sa asiste indivizi

care se confrunta sau se pot confrunta cu dizabilitati pentru a atinge si a mentine o functionalitate optima in interactiunea cu mediile lor.
Definitia include:

- reabilitarea clinica - reabilitarea sociala - adaptarea mediului social la necesitatile persoanelor cu dizabilitati - scopul:eliminarea barierelor sociale sau profesionale pt. participare

Slide 5

Definitii pentru reabilitare si dizabilitate

Dizabilitatea este parte a conditiei umane. Orice individ va ajunge la

un moment dat in cursul vietii intr-o situatie de dizabilitate temporara, iar odata cu inaintarea in varsta dificultatile de functionare vor surveni tot mai frecvent.
dizabilitate fizica datorata corpului dizabilitate sociala datorata factorilor de mediu. Conventia cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilitati (CRPD)

adoptata de Natiunile Unite in 2006: dizabilitatea rezulta din interactiunea dintre persoanele cu dizabilitati si barierele de atitudine si de mediu care le impiedica participarea totala si efectiva in societate pe baze egale cu ceilalti.
Rezulta ca dizabilitatea nu este un atribut al persoanei. Solutionarea

barierelor care impiedica indivizii cu dizabilitati sa participe la activitatile zilnice poate sa duca la imbunatatirea participarii sociale.
Slide 6

Clasificrile OMS privind starea uman de funcionare

2 instrumente de evaluare de tip sintetic, evaluare functionala globala Exista doua clasificari:

I. Clasificarea IC-IDH (International Clasification of Impairment, Disability and Handicap) 1980; II. Clasificarea ICF-DH (International Classification of Functioning, Disability, and Health) -2001

Slide 7

Clasificrile OMS privind starea uman de funcionare

I. Clasificarea IC-IDH (International Clasification of Impairment, Disability and Handicap) 1980;

A. Impairment = deteriorare/disfunctie (infirmitate, deficit, deficien):
- anormalitatea unei structuri sau funcii psihologica, fiziologica sau/si anatomica; - este considerat ca atare dup obinerea unei maxime ameliorri medicale; - se raporteaz la nivelul unui organ sau sistem; B. Disability = invaliditate (incapacitate, disfuncie, disabilitate):

- orice restricie sau pierdere partiala sau totala a capacitii de a performa o activitate, n maniera sau ntr-un grad considerat normal pentru o fiin uman;
- se instaleaz pe fondul unei (sau mai multor) deteriorari;
Slide 8

Clasificrile OMS privind starea uman de funcionare

I. Clasificarea IC-IDH
B. Disability = invaliditate: - nu orice infirmitate genereaz incapacitate sau o infirmitate minor poate det. incapacitate total; - reflect perturbarea la nivel de individ i nu la nivel de organ sau sistem ca infirmitatea; - se reflect asupra performanelor activitilor zilnice (ADL-uri); C. Handicap: - dezavantajul social al unui individ, det.de o deteriorare i invaliditate i care limiteaz sau oprete ndeplinirea unui rol normal n societate pt.un individ, n raport cu vrsta, sexul, factorii culturali i sociali; - reprezint socializarea deteriorarii, respectiv a invaliditatii.

Aceasta clasificare isi pastreaza actualitatea, desi tinde sa fie inlocuita de ICF-DH Slide 9

Clasificrile OMS privind starea uman de funcionare

II. Clasificarea ICF-DH (International Classification of Functioning, Disability, and Health) - descrie aspectele funcionrii umane pe 3 paliere:
1. Nivelul structurii i funciei organismului denumit B (Body): - tulburarile in functionarea corpului sau modificarile de structura = deteriorari-disfuncii; 2. Nivelul performanelor actuale versus capacitatea individului n interaciunea sa cu mediul nconjurtor apropiat: autoservire, locuin, familie denumit A (Activity): - dificultatile in efectuarea activitatile zilnice = limitari de activitate; 3. Nivelul participrii sociale, corespunznd interaciunii individului cu mediul nconjurtor ndeprtat: implicare pe plan socio-profesional denumit P (Participation):

- problemele care au implicatii in orice domeniu de viata = restricii de participare.

Slide 10

Clasificrile OMS privind starea uman de funcionare

Clasificarea ICF-DH

=> intelege functionarea si dizabilitatea ca pe o interactiune dinamica intre starile de sanatate si factorii contextuali, personali si de mediu. => pune accent pe importanta factorilor de mediu la crearea dizabilitatii, fapt care o diferentiaza de clasificarea anterioara (IC-IDH).
Dizabilitatea se refera la dificultatile intampinate in oricare din cele

trei paliere ale functionarii si reprezinta termenul umbrela pentru deteriorari, limitari ale activitatii si restrictii ale participarii. Se refera la aspectele negative ale interactiunii dintre o persoana (cu o anumita stare de sanatate) si factorii personali si de mediu.
Limbajul adoptat de clasificarea ICF-DH este neutru

- nu face diferenta intre tipul si cauza dizabilitatii (de exemplu: intre Slide 11 sanatatea fizica si mentala).

Clasificrile OMS privind starea uman de funcionare

In clasificarea ICF-DH factorii contextuali sunt de doua categorii:

1. Factorii personali includ: - parametrii ce nu caracterizeaza starea de sanatate si care nu sunt inclusi in ICF-DH: varsta, sex, rasa, bagaj genetic, nivel de educatie, profesie, experienta de viata; - parametrii care interfereaza potential cu starea de sanatate: stilul de viata, obiceiurile - factorul atitudinal reprez. un parametru de granita. 2. Factorii de mediu sunt: - individual, din imediata apropiere: mediul fizic si relational;

- social, mai indepartat si extins: mediul social, profesional,economic.

Factorii contextuali pot fi facilitatori sau restrictivi.
Factorii restrictivi sunt corelati cu factorii de risc.
Slide 12

Principii de management

Medicii cu pregatire in reabilitare medicala sunt numiti fiziatrii, medici de

reabilitare sau in medicina fizica si de reabilitare.

Stabilirea diagnosticului medical.

Stabilirea diagnosticului de recuperare = consecinele funcionale ale bolii

Recuperarea medical nu se limiteaz la un singur organ. Se acord atenie persoanei n ntregime.

Scopul medicului de recuperare este de a reda, maxim posibil, persoanelor

cu dizabiliti independena fizic, mental, social i economic.

Elaborarea planului de recuperare. Este importanta initierea precoce a reabilitarii. Munca n echip (fizioterapeut, kinetoterapeut, logoped, psiholog) sub

ndrumarea medicului de recuperare.

Slide 13

Principii de management

Echipa de reabilitare medicala este o echipa multi-profesionala,

formata dintr-un ansamblu de specialisti in sanatate si este condusa de un medic specialist in reabilitare medicala. Cooperarea in interiorul echipei se realizeaza prin comunicare organizata si intalniri regulate. Sunt stabilite obiectivele pe termen scurt si lung si sunt planificate interventiile necesare. Se efectueaza evaluari periodice, iar planul de reabilitare este revizuit regulat.

In reabilitarea medicala este necesara cooperarea multidisciplinara in cazurile care prezinta deteriorari multiple. Trebuie elaborata o strategie generala comuna de tratament si trebuie mentinut un contact direct permanent intre medicii de diverse specialitati.
Slide 14

Principii de management
Reabilitarea in faza acuta si post-acuta este foarte importanta,

de aceea medicii specialisti de reabilitare trebuie implicati cat mai rapid chiar din sectia de terapie intensiva. Interventiile timpurii pot preveni aparitia complicatiilor ulterioare care pot impiedica o reabilitare optima.
Reabilitarea in starile stabile, cronice de dizabilitate are ca scop

imbunatatirea functiilor organismului si cresterea activitatilor. Efectele benefice sunt observate la nivelul participarii, prin intoarcerea la locul de munca sau evitarea unei pensionari timpurii. Este vorba despre afectiunile musculo-scheletice sau neuromusculare, boli cronice vasculare, respiratorii si metabolice, dermatologice, urologice sau ginecologice.

Slide 15

Obiectivele programului de recuperare

Prevenirea sau corectarea unor disfuncii adiionale (redori i

anchiloze articulare, hipotrofii musculare);

Dezvoltarea compensatorie a sistemelor neafectate patologic (partea

neafectat la un bolnav hemiplegic);

Echipamente adaptative pentru promovarea funciei (proteze de

membre, orteze, ajuttoare de mers);

Adaptri ale mediului social i profesional (adaptri n locuin pentru

accesul celor cu dificulti de mers sau n crucioare, adaptri ale echipamentelor cu care lucreaz cei cu handicap);
Tehnici psihologice pentru mrirea performanelor bolnavului i

educaia bolnavului (terapia de grup).

Slide 16

Obiectivele programului de recuperare

Preventia

In cadrul reabilitarii, prevenirea bolilor, a complicatiilor acestora si a impactului asupra vietii individului reprezinta un aspect important. Toate aspectele preventiei pot fi abordate in seviciul de reabilitare.
Preventia primara se refera la mentinerea starii de sanatate sau

evitarea imbolnavirilor sau leziunilor. Mijloacele de realizare sunt antrenamentul fizic, inclusiv performantele cardio-vasculare, musculo-scheletice si de coordonare. Acestea pot contribui de exemplu la prevenirea hipertensiunii, a infarctului miocardic, a durerilor vertebrale si articulare si a caderilor.
Preventia secundara reprezinta evitarea aparitiei complicatiilor

bolilor sau traumelor.

Preventia tertiara implica evitarea efectelor bolilor sau leziunilor

asupra vietii individului, de exemplu limitarea activitatilor si/sau restrictia participarii.

Slide 17

Practica Medicinii Fizice si de Reabilitare

Tipuri de unitati clinice: departamente in spitale, centre de reabilitare,

cabinete de practica individuala

Unitatile de reabilitare specializate - esentiale in spitalele de acuti

- asigura reabilitarea precoce pt. a preveni si/sau reduce restrictiile de functionare pe termen lung - echipa mobila de reabilitare ofera tratamente pacientilor din terapie intensiva si din alte sectii. - preluarea pacientilor in sectia de reabilitare dupa rezolvarea probl. acute.
In sectiile de reabilitare din spitalele de urgenta: investigarea pacientul,

evaluare functionala, evid. influenta factorilor personali si de mediu asupra functionarii, stabilirea planul de reabilitare. Sunt indicate interventiile necesare: proceduri fizicale, psihoterapie, logopedie, terapie ocupationala, medicamente, interventii sociale. Terapeutii evalueaza pacientul inaintea aplicarii interventiilor.
Specialistii in reabilitate medicala coopereaza strans cu pacientul, familia

acestuia, medicul de familie si cu alti specialisti.

Slide 18

Diagnostic si evaluare

Examenul obiectiv I. Anamneza

II. Examenul fizic:

1. Examinare medical general => diagnostic medical 2. Examinare medical de specialitate = evaluare funcional => diagnostic de recuperare: a) cutarea dizabilitilor determinate de boal; b) identificarea resurselor fizice, psihologice i intelectuale restante i care vor servi ca baz de plecare n restabilirea independenei funcionale.
Slide 19

Fizioterapia n stomatologie
Afeciuni inflamatorii parodontale i de pri moi

(pulpite, parodontite, cheilite, stomatite);

Traumatologie dentoparodontal, pri moi i oase; Vindecarea plgilor, inclusiv chirurgicale; Patologia articulaiei temporo-mandibulare; Patologia glandelor salivare; Durerea, inclusiv nevralgia trigeminal esenial; Herpes i afte bucale;

Dezechilibre ale musculaturii dentomaxilare

Tulburri ale echilibrului orofacial; Anomalii ale aparatului dentomaxilar.
Slide 20

Evaluarea clinico-functionala
III. Testing articular (bilan articular):

- determinarea amplitudinii micrilor articulare (Range of Motion Assessment ROM); - metoda direct, subiectiv, din ochi; - metoda goniometric; - dispozitiv gradat = goniometru.

Slide 21

Evaluarea clinico-functionala
IV. Evaluarea stabilitii articulare:

- stabilitatea articulara reprezinta capacitatea elementelor structurale articulare de a rezista la actiunea unui vector inadecvat.
- este determinat de integritatea capetelor osoase, cartilajului, capsulei, ligamentelor i a musculaturii periarticulare; - mobilitatea articulara excesiva este frecvent evidentiata in timpul bilantului articular. - poate fi compromis datorit traumatismelor, reumatismului inflamator i a celui degenerativ; - exist o serie de manevre articulare pentru a evidenia instabilitatea.
Slide 22

Evaluarea clinico-functionala
V. Testing muscular (bilan muscular):

- stabilirea valorii funcionale a unui muchi; - dispozitiv special: dinamometru; - test subiectiv, manual; scara 0 5: 0 = fr contracie; 1 = sesizarea contraciei m. prin palparea lui;

2 = m. mobilizeaz complet segmentul, dar cu eliminarea gravitaiei;

3 = m. mobilizeaz complet segmentul contra gravitaiei; 4 = m. deplaseaz complet segmentul antigravitaional i contra unei rezistene exterioare medii; 5 = m. execut micarea complet antigravitaional i contra unei fore exterioare mai mari; este egal cu valoarea forei normale.

Slide 23

Metode de investigare a factorului muscular

Examinarea cu ajutorul unor aparate speciale:

Electromiografia - aprecierea funciei musculare dup potenialele de aciune Radiocinematografia evidenierea micrilor, modif.de poziie, de form i dimensiuni ale organelor n componena crora intr muchi (deplasrile mandibulei fa de maxilarul superior, articul. temporo-mandibulare) Ap. pentru msurarea forelor de la nivelul arcadelor dentare miodinograf fotoelectric (recepionarea forelor exercitate de o parte i de alta a dintelui, de ctre limb i buze). Inconvenient: - greu de introdus ca mijloace de investigare curent.
Examenul clinic:

- examenul musculaturii n repaus (buze, limb)

- examinarea musculaturii n timpul funciilor (masticaie,

deglutiie, fonaie; deprinderi mimice, obiceiuri vicioase) - testarea forei musculare (notare matematic de la 0 la 5)
Slide 24

Evaluarea clinico-functionala
VI. Examinarea neurologica

- pe langa examinarea musculoscheletala, este foarte importanta pentru evaluare in reabilitare. - permite identificarea deficitelor neurologice ce trebuiesc corectate si a abilitatilor reziduale ce vor fi folosite.
Statusul mental

a) Nivelul de constienta apreciat cu ajutorul scalei Glasgow pentru coma, pacientul fiind clasificat in functie de raspunsul la stimuli verbali sau fizici. b) Evaluarea cognitiva consta in aprecierea orientarii temporo-spatiale, atentiei, memoriei, judecatii.

- Evaluarea statusului mental la pacientii constienti pe baza examinarii MMSE (Mini-Mental Status Examination).

Evaluarea vorbirii si functiei limbajului (ascultare, citire, vorbire, scriere), a

nervilor cranieni, a integrarii motorii centrale (tonus muscular, coordonare, miscari involuntare), a sensibilitatii, a perceptiei.
Slide 25

Evaluarea clinico-functionala
Scala Glasgow

Slide 26

Evaluarea clinicofunctionala

MMSE (Mini-Mental State Examination)

Slide 27

Evaluarea clinico-functionala
VII. Evaluarea ortostatismului i mersului

- component important a procesului de evaluare funcional; - se poate efectua n laboratoare utilate, prin tehnici cinematice examene podografice.
VIII. Evaluarea funciei de prehensiune

- indicat n afeciunile care afecteaz anatomia funcional a minii (mna reumatic, neurologic sau posttraumatic).
IX. Examinarea funcional

- dup ce au fost identificate deficitele, trebuie evaluate consecinele lor asupra activitilor zilnice ale individului (dizabilitile): - evaluarea ADL-urilor (Activities of Daily Living): mncat, splat, mbrcat, pieptnat, ras, folosirea toaletei, transferuri, mers, etc; - pot fi folosite numeroase scale pentru cuantificarea statusului funcional al ADL-urilor i sunt foarte utile n urmrirea progresului recuperrii. Slide 28

Evaluarea clinico-functionala
X. Evaluarea nivelului de independenta functionala globala

- Se poate efectua cu ajutorul unor scale: Scala FAC (Functional Ambulation Catergories) pentru evaluarea dizabilitatilor de ambulatie Scala FIM (Functional Independence Measure) folosita la pacientii cu suferinte neurologice Indicele Barthel utilizat la varstnicii cu dizabilitati Helth Assesment Quetionnaire (HAQ) Evaluarea calitatii vietii (QOL Quality of Life)
Slide 29

Evaluarea clinico-functionala
XI. Evaluarea functionala specializata

- scala visual analoga pentru durere (Pain Analog Visual Scale)

- scala de evaluare a dexteritatii digitale - scala de evalure a echilibrului static si dinamic (Tinetti)

- scala de evaluare a spasticitatii (Ashworth modificata)

- indexul BASDAI (Bath Ankylosing Spondylitis Disease Activity Index)

- indexul WOMAC (The Western Ontario and Mc Master Universities Osteoarthritis Index)

Slide 30

Interventii in Reabilitarea medicala

Interventii medicale Tratamente fizicale Terapia ocupationala Terapia limbajului si vorbirii Managementul disfagiei

Interventii neuropsihologice
Terapia nutritionala Echipamente pentru dizabilitate, tehnologie de asistare,

proteze, orteze, suport tehnic

Slide 31

Medicina fizica - Istoric

Este considerat cea mai veche specialitate medical; Primele tratamente balneoclimatice n aa numitele

asklepioane (ASKLEPIOS, fiul lui Apollo, zeul vindecrii i patronul medicinei); balnear raional;

HERODOT (484-425 .Ch.) pune bazele tratamentului

HIPOCRATE din KIOS (460-375 .Ch.) n CORPUS

HIPOCRATICUM- balneoclimatoterapie, termoterapie, masaj i gimnastic medical; numeroase n Europa: Italia, Frana, Austria, Germania, Romnia (Herculane, Geoagiu, Felix); de religie i din cauza bolilor contagioase (ciuma);

Romanii au dezvoltat terapia balnear, vestigii

Evul mediu relativ decdere datorit prohibiiei impus Sec.XVI i XVII perioad de nflorire; Sec.XVIII balneofizioterapia trecut n rndul

specialitilor medicale.

Slide 32

Vestigii ale termelor romane Cetatea Histria

Slide 33

Bile de la Bath, Anglia reconstruite pe temeliile termelor romane

Slide 34

Medicina fizica - Istoric

Descoperirile tiinifice din domeniul fizicii au fost pe rnd aplicate

i n medicin (curenii de joas, medie i nalt frecven, electromagnetismul, fenomenele de inducie).

n Romnia, primele contribuii n acest domeniu apar la sf. secol

XVIII;
LUKAS WAGNER (1773) i RICHARD HAQUET (1778) care

studiaz apele minerale din Transilvania;

n 1931 a fost nfiinat prima catedr de balneologie i fizioterapie

la Facultatea de Medicin Cluj, sub conducerea prof. MARIUS STURZA;

n 1935 ia fiin i la Bucureti Catedra de balneologie i dietetic

condus de prof. GHEOGHE BLTCEANU;

n 1949 se nfiineaz catedre i n celelalte centre universitare.
Slide 35

Ramurile medicinii fizice

1. Balneologia i climatologia (Balneoclimatologia):

- ramura care utilizeaz factori fizici naturali caracteristici staiunilor balneare: apele minerale, nmolurile terapeutice (peloizii), climatul;
2. Fizioterapia (medicina fizic):

- ramura care utilizeaz factori fizici artificiali; - capitole: a. electroterapia b. hidrotermoterapia c. masajul medical (masoterapia)

d. kinetologia medical
e. terapia cu inhalaii i aerosoli

Slide 36

Mecanismele de aciune ale agenilor fizici

Factorii fizici acioneaz asupra extero- , proprio- i interoceptorilor;
Impulsurile electrice rezultate determin:

1. Aciuni locale vasodilataie sau vasoconstricie, excitabilitii receptorilor, vitezei de conducere a fibre nervoase);

2. Aciuni generale prin mec. neuro-reflexe i neuro-umorale;

Funcionarea normal a relaiilor extrinseci

organism-mediu i intrinseci morfo-funcionale se bazeaz pe 4 sisteme operaionale: 1) sistemul receptor 2) sistemele de legtur (nervos i umoral) 3) sistemele de integrare nervos i endocrin 4) sistemele efectoare (aparatele organismului).
Slide 37

Mecanismele de aciune ale agenilor fizici

ntre sisteme relaii de supra- i subordonare prin mec. de feed-back ; Fundamentarea tiinific a medicinii fizice posibil prin teoria general a

sistemelor conform creia => sistemele biologice = sisteme cibernetice deschise cu autoreglare;
Stimulii primari externi sau interni = stimuli informaionali; Agenii fizici (= stimuli informaionali) induc n organism stabilizarea i/sau

optimizarea homeostatic n funcie de:

- intensitatea i durata semnalelor

- rezervele funcionale ale organismului.
Cantitatea de stimuli informaionali trebuie s fie optim

Excesul de stimuli => depirea mecanismelor de selecie i filtrare ale SNC

=> sindromul de agresiune informaional (insomnie, iritabilitate, anxietate) poate s apar i n polipragmazia cu factori fizici;
Slide 38

Mecanisme de aciune ale agenilor fizici

Expresia clinico-funcional a acestor procese reaciile de

adaptare, aprare, compensare i de regenerare morfologic i funcional traduse prin efecte antialgice, decontracturante, elasticizante, trofic-metabolice i resorbtive, vasodilatatorii i tonizante musculare.
Tratamentul fizical i balnear are aciune patogenetic i

simptomatic, prin solicitarea progresiv a organismului pe baza rezervelor sale morfofuncionale.

Slide 39

Mecanisme de aciune ale agenilor fizici

I. Profilaxia:
- se obine prin - creterea rezistenei organismului sau - interferarea unor factori de risc;

- Ex: la persoanele care lucreaz n medii poluate cu gaze sau pulberi toxice stimularea mec. locale de aprare la nivelul ap. respirator prin cure heliomarine, aerosoli marini sau cu ape minerale cloruro-sodice + gimnastic respiratorie.

II. Terapia:
- BFT are un rol principal, secundar sau adjuvant; - Ex: - n reumatismul degenerativ (anumite stadii) rol principal posibiliti de oprire a evoluiei, de combatere a simptomelor; - n colecistopatia cronic rol adjuvant cura intern cu ape minerale Climneti-Cciulata fluidificarea bilei, nlturarea spasmului vezicii biliare; Slide 40

Mecanisme de aciune ale agenilor fizici

III. Recuperarea: urmrete restabilirea ct mai deplin a capacitii funcionale + dezvoltarea unor mecanisme compensatorii.
Etape: 1. Recuperarea medical (reabilitarea funcional)

- ncepe odat cu debutul bolii sau faza acut

- continu n convalescen
- utilizai agenii fizici, ergoterapia, psihoterapia, ap. ortopedic corectoare - ideal reluarea activitii anterioar ivirii bolii; 2. Recuperarea (readaptarea) socio-profesional - presupune reorientarea spre o nou profesiune sau rencadrarea n vechea activitate dar, cu restricii coresp. handicapului;
Calitatea i durata recuperrii depind de corectitudinea i precocitatea

introducerii metodologiei adecvate;

Slide 41

Prescrierea tratamentelor balneofizioterapice

Iniial trebuie stabilit dg. exact de boal, stadiu i faz evolutiv;

Trebuie cunoscute efectele, indicaiile i contraindicaiile factorilor fizici

Contraindicaiile (CI) generale, majore:

- au suferit reconsiderri notabile n ultimii ani; - afeciunile acute i cele cronice acutizate, procesele neoplazice nu mai reprez. CI absolute se pot aplica anumite proceduri (electroanalgezie); - b.infectocontagioase acute, b.venerice, strile caectice indiferent de cauz, b.parazitare, b.organice decompensate sau la limita decompensrii, hemoragiile repetate, unele psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina;
Slide 42

Agenii fizicali terapeutici

I. CLDURA TERMOTERAPIA (LOCAL SAU GENERAL)

A. CLDURA SUPERFICIAL - esuturile nclzite prin: conducie (parafin, nmol transfer prin contact direct), convecie (ap, aer transfer prin micare relativ a unui obiect fa de cellalt), conversie (lmpi conversia energiei radiante n cldur care este absorbit). Efecte terapeutice: - antialgic - decontracturant - vasodilatator hiperemie, creterea metabolismului loco-regional - creterea elasticitii esuturilor.
Slide 43

Agenii fizicali terapeutici

A.1. HIDROTERAPIA

- folosete apa pentru a transfera energia termic esuturilor. - bi pariale sau generale

- hidrokinetoterapia
- balneoterapia Efecte: Apa cald (35-37C): sedarea durerilor relaxarea muscular elasticitii esuturilor moi; Plutirea corpului, micrile de jos n sus sunt facilitate; Rezistena opus de ap la micrile laterale i la cele de sus n jos; Factorul chimic: plante medicinale, gaze i elemente dizolvate n apele minerale.

Slide 44

Agenii fizicali terapeutici

B. CLDURA PROFUND - DIATERMIA (nclzirea profund a esuturilor)

B.1. ULTRASUNETUL - vibraii mecanice pendulare, obinute prin efectul piezoelectric inversat, cele utilizate n terapie avnd = 800 kHz; Efecte: - antialgice; - miorelaxante; - hiperemiante; - antiinflamatorii; - fibrolitice (distrugerea . sclero-cicatriciale). - aciune reflex asupra struct. neuroveget.

Cuplaj: - direct (subst. de contact ) sau indirect (subacval); - ultrasonoforez (subst. medicamentoase).

Slide 45

Agenii fizicali terapeutici

B.2. UNDELE SCURTE

Aparatele de terapie furnizeaz cureni de nalt frecven cu = 27,12 MHz i = 11,06 m; a. Unde scurte continue - dozarea intensitii n funcie de caracterul senzaiei percepute de pacient: doze oligoterme hiperterme.

b. Unde scurte pulsatile:

- impulsuri cu durat de 65 s, separate de pauze de durat variabil; - datorit pauzelor intercalate, efectele calorice se disperseaz pn la dispariie;

Efecte - efecte biotrofice tisulare; - accelerare procese reparatorii tisulare; - resorbia hematoame i edeme; - efect antialgic i antiinflamator; Slide 46 - stimuleaz sinteza de anticorpi.

Agenii fizicali terapeutici

II. CRIOTERAPIA

- utilizeaz t ntre 0-4C - aplicaii locale - efecte: analgezice i antiinflamatorii, antiinfecioase, antiematoase, antispastice, decontracturante;

- aplicaii de ghea: mpachetri, comprese, masaj;

- spray cu nitrogen lichid.
III. PROCEDURILE ALTERNANTE (cu contrast termic)

- expunerile succesive la cald i rece det. o succesiune de vasodilataie i vasoconstricie => gimnastic vascular; - efecte: hiperemie intens, regim circulator ameliorat la nivelul esuturilor i organelor; - bi alternante, duuri alternante, afuziuni.
Slide 47

Agenii fizicali terapeutici

IV. ELECTROTERAPIA

- aplicarea diferitelor forme de energie electric;

Clasificare:

A. Forme de curent n care energia electric se aplic direct: 1. Curenii de joas frecven (0 1000 Hz): a) curent continuu (curent galvanic), n care sarcinile electrice se deplaseaz n acelai sens; b) curent alternativ (curent sinusoidal), n care sarcinile electrice i schimb sensul de deplasare dup anumite legi; 2. Curenii de medie frecven (1000 100000 Hz); n terapie sunt utilizate aparate care furnizeaz cureni cu = 3000 10000 Hz. 3. Curenii de nalt frecven (>100000 Hz).
Slide 48

Agenii fizicali terapeutici

IV. ELECTROTERAPIA
Clasificare:

B. Forme de energie electric ce se aplic indirect prin transformare n alte forme de energie: 1. Fototerapia (terapia cu radiaii luminoase): a) terapia cu radiaii infraroii (IR); b) terapia cu radiaii ultraviolete (UV); c) terapia cu LASER. 2. Ultrasonoterapia 3. Magnetoterapia
Slide 49

IV. ELECTROTERAPIA Utilitile clinice ale stimulrilor electrice directe

1. MANAGEMENTUL DURERII

Mod de aciune teoria controlului de poart a lui Melzack i Wall: stimularea fibrelor senzitive cu diametru mare, rapid conductoare, nespecifice pentru durere, produce n cornul posterior medular un cmp electric negativ, ce determin nchiderea porii pentru transmiterea informaiilor nociceptive dureroase prin fibrele nervoase lent conductoare => durerea nu este perceput la nivelul creierului; Teoria a fost completat artndu-se intervenia inhibitorie a etajelor supramedulare: trunchi cerebral, substana cenuie mezencefalic, scoara cerebral eliberare encefaline, polipeptide endogene care blocheaz transmiterea informaiilor nociceptive prin mduva spinrii.
Slide 50

IV. ELECTROTERAPIA Utilitile clinice ale stimulrilor electrice directe

2. TRATAMENTUL HIPOTONIILOR-HIPOTROFIILOR MUSCULARE

a) Electrostimularea musculaturii striate cu inervaie normal

determin creterea forei i rezistenei musculare; I curentului se alege n aa fel nct s produc contracii musculare eficiente pentru antrenament muscular, dar fr obosirea muchiului; electrogimnastic muscular; musculatur slbit: inactivitate, imobilizri prelungite la pat, scolioze i cifoze incipiente, picior plat; electrozii se aplic la nivelul inseriilor muchiului; durata edinei: 20-30 minute.
Slide 51

IV. ELECTROTERAPIA Utilitile clinice ale stimulrilor electrice directe

2. TRATAMENTUL HIPOTONIILOR-HIPOTROFIILOR MUSCULARE

b) Electrostimularea musculaturii denervate musculatura denervat rspunde la stimularea cu impulsuri exponeniale cu pant de cretere lent, deoarece degenerescena nervoas a dus la pierderea capacitii de acomodare a muchiului; previne instalarea atrofiei musculaturii denervate; pregtete musculatura pentru iniierea kinetoterapiei; tratamentul trebuie nceput repede dup lezarea n. periferic, nainte de apariia atrofiei musculare, la maxim 7-10 zile; electrozii se aplic la capetele muchiului; durata edinei scurt, cretere progresiv (m. bolnav obosete foarte repede);

Slide 52

IV. ELECTROTERAPIA Utilitile clinice ale stimulrilor electrice directe

3. REDUCEREA SPASTICITII

- n leziunile neuronului motor central; - modaliti: stimularea m. spastic pentru a-l obosi, stimularea m. nonspastic antagonist pt. a produce reflexe de inhibare, stimularea nivelului senzorial pt. a modula intrarea aferent. - Indicaii: - hemipareze spastice dup AVC; - boala Parkinson, scleroza n plci; - leziuni traumatice cerebrale i medulare; - pareza cerebral infantil;
Slide 53

IV. ELECTROTERAPIA Utilitile clinice ale stimulrilor electrice directe

4. REEDUCAREA MOTORIE

- n recuperarea leziunilor de n.m.c. i n.m.p. a) contracie muscular declanat prin tehnologie computerizat secvenial - electrozii sunt activai printr-un model de stimulare generat de computer pentru a mbunti sau nlocui o micare funcional motorie. b) contracie muscular activat de terapeut - ntreruptor manual - electrozii sunt poziionai n aa fel nct s contracte muchiul ntr-o poziie funcional.

c) contracie muscular activat EMG

- orice activitate neural ct de slab poate declana stimularea electric. Slide 54

IV. ELECTROTERAPIA Utilitile clinice ale stimulrilor electrice directe

5. ACCELERAREA VINDECRII PLGILOR

- tehnici variate de stimulare a contraciilor musculare => mbuntirea circulaiei sanguine; - aplicaii de electroterapie care induc vasodilataie (modificri n tonusul simpatic), dar fr s produc contracii musculare.
6. INTENSIFICAREA CRETERII OSULUI I A CALUSRII

- stimulri transcutanate - sunt stimulai: factorii de cretere, canalele de calciu

7. REFACEREA DISFUNCIILOR INTESTINALE I VEZICII URINARE 8. REGENERAREA NERVILOR PERIFERICI

Slide 55

Fototerapia
Definiie: fototerapia sau terapia cu lumin reprezint utilizarea terapeutic

a aciunii energiei radiante luminoase asupra organismului;

Energia radiant luminoas poate fi:

- natural = lumina solar;

- artificial, ap.medicale ce transform en. electric n en. luminoas;
Utilizarea n scop terapeutic a luminii solare = helioterapie; Radiaiile luminoase care fac obiectul fototerapiei:

a) Spectrul radiaiilor infraroii = radiaii calorice - cuprins ntre 760 m i 50 ; - emise de corpuri incandescente, gaze aduse la luminiscen prin descrcri electrice; b) Spectrul radiaiilor vizibile = undele luminoase - = 770-390 m;

- emise de aceleai surse;

Slide 56

Fototerapia
Radiaiile luminoase care fac obiectul fototerapiei:

c) Spectrul radiaiilor ultraviolete - = 400-10 m; - n terapie se utilizeaz numai cele ntre 400-180 m;

1. Terapia cu radiaii infraroii (RIR)

Modul de aciune: RIR realizeaz un efect caloric prin absorbia i

transformarea lor n cldur la nivelul tegumentului;

Efectele clinice ale RIR deriv din consecinele efectului caloric: hiperemie local care dispare n 30-40 minute; activarea circulaiei locale i generale, secreiei gl.sudoripare;

influenarea pe cale reflex a circulaiei viscerale;

aciune antialgic i decontracturant; intensificarea metabolismului local i a activitii fagocitare.
Slide 57

1.Terapia cu radiaii infraroii (RIR)

Surse de RIR:

- lmpile Sollux, Vitalux, cu putere de 500-2000 W; - radiatoarele cu rezistene metalice; - iradiere natural de la soare;
Aplicaiile terapeutice cu RIR se pot face n 2 modaliti principale:

a) n spaiu deschis: cu lmpile de tip Sollux; b) n spaiu nchis: bi de lumin generale sau pariale cu becuri de 40W
Indicaii:

RIR n sp.deschis: procese inflamatorii subacute, cronice;

RIR n sp.nchis: termoterapie de sudaie (obezitate,hipotiroidie, hiperuricemie);
Contraindicaii: hemoragii recente, inflamaii acute, supuraii, stri febrile,

aplicaiile n apropierea ochilor (fotooftalmie i cataract).

Slide 58

Slide 59

2. Terapia cu radiaii ultraviolete (RUV)

Mod de aciune: RUV sunt oprite n straturile cele mai superficiale ale

tegumentului, ns datorit energiei lor mari, dau natere unor procese chimice importante; - eritemul actinic, efect fotochimic precoce, apare dup o laten de 6-8 ore; - pigmentaia melanic este un fenomen tardiv, apare la 24-72 ore i

Efectele clinice ale RUV:

este datorat mobilizrii melaninei din celulele bazale epidermice;

- exfolierea cutanat (efect urmrit n psoriazis i acnee); - producerea vitaminei D: transformarea ergosterolului din epiderm n vit. D2; - efect antialgic (reacia eritematoas provoac iritaie local important cu interferarea competitiv a transmiterii durerii pe cile nervoase ascendente sau chiar o aciune la nivel central); - efect favorabil asupra hematopoezei- rol adjuvant n tratarea anemiilor - efect bactericid, dezinfectant; - efecte psihologice: estetice + stimulare neuro-endocrino-metabolic general.
Slide 60

2. Terapia cu radiaii ultraviolete (RUV)

Metoda de aplicare:

a) Iradieri locale - de la distana de 50 cm - se utilizeaz doze eritematoase;

b) Iradieri generale - lmpile se plaseaz la distana de 1-1,5 m

- durata expunerii se crete zilnic cu 1 minut;
Indicaii:

Dermatologie: psoriazis, acnee, alopecii, pelade, cicatrici cheloide; Pediatrie: rahitism, astm bronic, debilitate fizic; Reumatologie: reumatism inflamator, degenerativ, algoneurodistrofii; Stomatologie: paradontopatii, stomatite, gingivite (n doze eritem); n scop profilactic: la mineri, naintea intrrii n subteran, expunere de 2-8 sec. n ncperi special amenajate.
Slide 61

3. Terapia laser n stomatologie

LASER = Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation

(Amplificarea luminii prin stimularea emisiei de radiaii)

Efectele laserilor de joas putere:

directe: a) biochimice: modificarea reaciilor enzimatice, stimularea producerii de ATP, accelerarea mitozelor;

b) bioelectrice: normalizarea potenialului de membran;

c) bioenergetice: rectificarea dezechilibrelor celulare; indirecte: - stimularea microcirculaiei (meninerea deschis a sfincterului precapilar); - creterea troficitii locale (creterea ATP mitocondrial i accelerarea mitozelor celulare).
Slide 62

Slide 63

Tehnologie MLS (Multiwave Lock System)

Slide 64

Terapia laser n stomatologie

Efectele biologice ale laserilor de joas putere:

analgezic

antiinflamator
miorelaxant antiedematos

accelerarea vindecrii, cicatrizrii

bactericid i antiviral hemostatic biostimulator
Slide 65

Terapia laser n stomatologie

Emisie laser pe baz de semiconductori; Poate nlocui sau reduce medicaia; Nr.de aplicaii i frecvena lor depind de tipul afeciunii:

acut sau cronic;

Se utilizeaz sonda n spectru rou; Parametrii ideali sunt indicai de aparat, n funcie de

afeciunea tratat;
Radiaia se aplic direct pe aria afectat; Este nedureroas; Este indicat i n tratamentul copiilor; Este o metod uoar, sigur i cu rezultate foarte bune.
Slide 66

Terapia laser n stomatologie

Indicaii: - anestezie

- carii dentare
- cicatrici cheloide - cicatrici recente - gingivite - stomatite, cheilite - pulpite, parodontite - gingivostomatita herpetic - herpes simplex

- nevralgii (trigemen), pareze periferice (facial)

Slide 67

Sonda laser
Sonda se aplic n general la distan de 2 cm i perpendicular fa

de regiunea de tratat.
Cablu alimentare
Directia razei laser Orificiu pentru laser

Eticheta: clasa si tipul razei Buton de START / STOP (oprirea de urgenta) Indicator activitate laser
Slide 68

Accesorii optice
Accesoriile optice sunt utilizate pentru directionarea razei

laser catre zonele greu accesibile. Sunt disponibile accesorii pentru stomatologie, ginecologie si ORL. Accesoriile optice diminueaza puterea maxima de iesire a sondei din acest motiv, in cazul in care accesoriile sunt utilizate, este necesar sa ajustati doza sau puterea in functie de accesoriul folosit
In cazul in care utilizati accesoriu optic pentru stomatologie

este necesar sa cresteti doza cu 15 % (pentru sonde cu lungimea de unda de 685 nm sau 830 nm).

Slide 69

Terapia prin cmpuri magnetice de joas frecven

Definiie: este procedura reprezentat de cmpuri magnetice de JF de

50 Hz sau 100 Hz, n administrare continu sau ntrerupt ;

Aparatul este de concepie romneasc = MAGNETODIAFLUX (MDF); Modul de aplicare:

- cu 2 bobine circulare n interiorul crora se plaseaz pacientul => aplicaii generale; - cu 2 bobine paralelipipedice egale, localizatoare, aezate de o parte i de alta a regiunii de tratat => aplicaii locale;
Mod de aciune: difer n funcie de forma MDF;

a) forma continu - efect sedativ, simpaticolitic, trofotrop; b) forma ntrerupt - efect excitant, simpaticoton, ergotrop;
Slide 70

Terapia prin cmpuri magnetice de joas frecven

Indicaii:

Afeciuni reumatismale Sechele posttraumatice Afeciuni neuropsihice: - nevroze astenice i anxioase, depresive, psihastenii - distonii neurovegetative - sindromul spastic piramidal i extrapiramidal Afeciuni cardiovasculare: - boli vasculare periferice funcionale (sindrom i boala Raynaud, acrocianoz)

- boli vasculare periferice organice (arteriopatia obliterant, diabetic)

- HTAE st.I-II aplicaii generale cu forma continu;
Slide 71

Terapia cu cmpuri magnetice de joas frecven

Indicaii:

Afeciuni respiratorii (astm bronic, bronit astmatiform) alegerea formei se face n funcie de forma de astm i de tipul neurovegetativ al pacientului; se fac aplicaii locale presternale i generale; Afeciuni digestive: - aplicaii locale i generale - ulcer gastro-duodenal

- gastrite cronice
- colon iritabil, enterocolopatia cronic nespecific - dischinezii biliare Afeciuni ginecologice (dismenoreea, metroanexite cronice, cervicite cronice, tulburri de preclimax i climax).
Slide 72

Slide 73

Masajul medical

Slide 74

Masajul medical
Efectele fiziologice ale masajului

1. Efecte locale: a) antialgic b) decontracturant c) hiperemiant d) nlturarea lichidelor interstiiale de staz; 2. Efecte generale: a) stimularea funciilor ap.circulator i respirator

b) creterea metabolismului bazal

c) efecte favorabile asupra strii generale a bolnavului, cu mbuntirea Slide 75 somnului, ndeprtarea oboselii musculare;

Masajul medical
Mecanismul de aciune: a) mecanismul reflex:

- excitarea extero- i proprioceptorilor => stimuli SNC => reflexe locale i la distan;

- acionnd pe zonele metamerice cutanate Head (proieciile cutanate ale org. interne) influenarea pe cale reflex a strii funcionale a org.interne aflate n suferin (masaj reflex al .conjunctiv);
- determin reflexe neurovegetative, mai ales vasculare (pielea este un organ-rezervor de snge conine din cantitatea total a organismului => influenarea circulaiei superficiale i indirect a celei profunde); b) influeneaz metabolismul pielii - formare de produi metabolici ce trec n circulaia general:

- substana H, asemntoare histaminei => vasodilataie capilar;

- subst. asemntoare colinei => stimularea peristaltismului; - metabolii acizi => vasodilataie; c) efectul mecanic asupra lichidelor interstiiale favorizeaz resorbia n Slide 76 snge, apoi eliminarea.

Slide 77