P. 1
Cazul Cassis de Dijon

Cazul Cassis de Dijon

|Views: 11|Likes:

More info:

Published by: Costel Schengen Sentes on Jul 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/05/2014

pdf

text

original

SPETA

CUVÂNT, SINTAGMĂ, EXPRESIE - CHEIE

IZVORUL JURIDIC AL CUVÂNTULUI CHEIE

1. Monopoluri naţionale care prezintă caracter comercial

Tratatul CE, articolul 31 (fostul articol 37) În ceea ce priveşte problema dispoziţiilor naţionale ale căror diferenţe creează obstacole de ordin tehnic în calea schimburilor comerciale, este necesar să se amintească că, la 28 mai 1969, Consiliul a adoptat un program general destinat eliminării acestor obstacole (JO C 76, 17.6.1969)şi, în special, o rezoluţie privind produsele alimentare. Programul prevedea, între altele, că, înainte de 1 ianuarie 1971, Consiliul urma să adopte directive în sectorul alcoolului şi era însoţit de un acord al reprezentanţilor guvernelor statelor membre, reunite în cadrul Consiliului, care instituia un regim provizoriu de statu quo. Calendarul adoptat în mai 1969 a fost înlocuit ulterior printrun altul, anexat la Rezoluţia Consiliului din 17decembrie 1973 (JO C 117, 31.12.1973), care amâna până la 1 ianuarie 1978 data limită pentru adoptarea de către Consiliu a propunerilor Comisiei referitoare la produsele pe bază de alcool. Cu toate acestea, nu au fost prezentate Consiliului, până la data de 20 februarie 1979, propuneri în acest domeniu. Tratatul CE, articolul 28 (fostul articol 30) si articolul 30 (fostul articol 36) a). În domeniile în care nu există o reglementare unitară la nivel comunitar, fiecare stat membru poate impune pe teritoriul său propriile prevederi în privinţa producţiei şi comercializării alcoolului şi 1

2. Restricţii cantitative – Măsuri cu efect echivalent- Condiţii şi limite

SPETA

băuturilor spirtoase, dar acestea nu trebuie să constituie restricţii cantitative la import sau măsuri cu efect echivalent acestora. b). Obstacolele asupra liberei circulaţii a mărfurilor cauzate de disparităţi între legislaţiilor naţionale sunt acceptate în măsura în care sunt justificate de interese imperative, printre care Curtea a enunţat: 1. eficacitatea controalelor fiscale, 2. protecţia sănătăţii publice, 3. loialitatea tranzacţiilor comerciale, 4. protecţia consumatorilor.

3. Restricţii cantitative – Măsuri cu efect echivalent Fixarea conţinutului minimal de alcool

Tratatul CE, articolul 28 (fostul articol 30) Din motive de protecţie a sănătăţii persoanelor, în sensul articolului 30 ( fostul articol 36), nu se poate, dimpotrivă, justifica fixarea conţinutului minimal de alcool pentru băuturile spirtoase destinate consumului uman. Cu nimic mai mult nu se poate reţine argumentul conform căruia este necesar să se fixeze legal anumite limite inferioare conţinutului de alcool pentru a răspunde atât practicii comerciale generale în Republica Federală, cât şi dorinţei consumatorilor. Această întrebare poate rămâne nesoluţionată, practica comercială şi dorinţele consumatorilor nu sunt, în orice caz, nişte elemente constitutive ale ordinii publice care permit să se recurgă la articolul 30 (fostul articol 36). Tratatul CE, articolul 3 (fostul articol 3) Unul dintre obiectivele Tratatului CE este acela de a crea „o piaţă internă caracterizată prin eliminarea, între statele membre, a obstacolelor care stau în calea liberei circulaţii a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor” (art. 3 alin. (1) lit. (c) TCE). Principiul se bazează pe o regulă şi pe o excepţie: 2

4. Principiul recunoaşterii mutuale

SPETA

a) Regula generală: în principiu, un stat membru nu poate interzice sau restrânge vânzarea pe teritoriul său a mărfurilor produse şi comercializate legal într-un alt stat membru, chiar în situaţia în care aceste mărfuri sunt produse în conformitate cu specificaţiie tehnice sau cantitative care diferă de cele cerute pentru propriile sale mărfuri. La baza acestei reguli se situează art. 28 (fostul articol 30) care prevede că „între statele membre sunt interzise restricţiile cantitative la import, precum şi orice masuri cu efect echivalent acestora.” b) Excepţia: în absenţa armonizării, statul membru poate deroga de la acest principiu şi poate lua măsuri de interzicere sau restrângere a accesului acestor mărfuri pe piaţa naţională, doar în situaţia în care aceste măsuri sunt necesare, proporţionale şi justificate pe motivele enumerate la art. 30 (fostul articol 36) referitoare la morala publică, ordinea publică, siguranţa publică, protecţia sănătăţii şi a vieţii persoanelor şi animalelor sau conservarea plantelor, protecţia patrimoniului naţional, protecţia proprietăţii industriale şi comerciale. Aplicarea principiului recunoaşterii reciproce are un număr de avantaje importante: 1. realizarea mai rapidă a pieţei interne a mărfurilor; 2. descurajarea suprareglementării de către statele membre, deoarece aceasta ar putea induce obstacole asupra exerctării de către proprii producători a liberei circulaţii a mărfurilor; 3. introducerea unui element de concurenţă între reglementări naţionale în privinţa schimburilor transfrontaliere, facilitând, în consecinţă, cele mai bune practici.

3

SPETA

În dreptul european, principiul recunoaşterii reciproce a căpătat o aplicare extinsă în materii precum recunoaşterea calificărilor profesionale, în materie civilă (normele privind conflictul de legi) ori (chiar dincolo de domeniul pieţei interne) în materie penală (de exemplu, mandatul european de arestare - care a făcut aplicarea acestui principiu în privinţa deciziilor în materii penale). Principiul se completează cu regula privind controlul statului membru de origine (regulă aplicată în mod extins în domeniul financiar).

4

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->