Tema Precizati printr-un eseu de 1-2 pagini acea relatie de putere care v-a impresionat cel mai mult,

punand in evidenta mijloacele literare folosite de scriitor pentru a o crea.

In nuvela Itic Strul, dezertor este prezentata una din paginile negre ale relatiei autoritatilor cu societatea civila. In aceasta nuvela este dezvaluit adevarul despre autoritatile antisemite si despre crimele pe care acestia le-au savarsit impotriva evreilor. 39469lnv71ixo7e Prin acasta nuvela autorul, Liviu Rebreanu, a ilustrat doua aspecte: modul in care autoritatile vegheau asupra bunastarii populatiei, care statea mereu sub teroare, si gradul de inteligenta scazut al autoritatilor acelor vremuri, ele nefiind in stare sa-si creeze propriul mod de guvernare, copiindu-l pe cel german. Itic Strul, dezertor este povestea tragica a unui soldat evreu pe care asprimea regimului si locotenentul antisemit l -au facut sa-si puna capat zilelor, considerand ca ii este mai bine mort decat sa fie dezertor. Tensiunea care transpare din randurile nuvelei se face in mod gradat. La inceput ea apare doar ca o nedumerire a soldatului evreu asupra comportamentului caprarului De ce tace omul asta? Apoi ea se intensifica, nedumerirea transformandu-se intr-un sentiment de panica, Itic simtind parca ca viata sa este in pericol. Glasul caprarului, straniu si putin tremurat, I se prelinse in inima ca o amenintare neinteleasa. Temsiunea atinge cotele maxime cand caprarul ii marturiseste lui Itic adevaratul scop al misiunii, acela de a-l omora. In acele momente, caprarul ii spune lui Itic tot, nevrand sa poarte in suflet vinovatia unei crime premeditate, dar nu de el ci de locotenent, care , facand abuz de putere, incerca sa puna pe primul plan conceptiile sale rasiste, in locul unei prietenii adevarate ca cea a lui Itic si a caprarului Ghioaga. Mie don locotenent mi-a dat ordin sa Ghioaga isi curma vorba speriat de ochii soldatului () -Sa ma omori? starui Itic -Sa te omor! facu stins caprarul. Si sa te ingrop, sa nu ti se mai afle nici o urma. In acest moment Itic cunoaste un moment de criza: vrea sa lupte impreuna cu soldatii din batalionul sau pentru aceeasi cauza: salvarea partiei, dar locotenentul ii refuza acasta dorinta din motive rasiale. nx469l9371ixxo Camarazii de zi cu zi dispar din cauza razboiului, acestia fiin obligati sa respecte ordinele superiorilor, fara a tine cont de prietenii si solidaritatea umana, altfel isi riscau si ei viata Sa nu te puie ceasul cel rau sa te intorci inapoi Itic, ca ma bagi si pe mine-n napasta si tu tot nu scapi In acest context dur, chiar si prietenia lui Itic cu Ghioaga este alterata, ea trecand prin momente de criza. Insa in acest caz iubirea fata de aproape invinge, caprarul nepatandu-si mainile cu sangele celui mai bun prieten, nici innegrindu-si sufletul asemeni lui Iuda care l-a vandut pe Domnul Iisus, el riscandu-si viata sa, dar daruindu-I viata lui itic, chiar daca este o viata de fugar. Multumescu -ti, Doamne, ca m-ai indepartat sa ma feresc de pacat L-as fi avut pe suflet toata viata. Caprarul, incalcand ordinele locotenentului, il lasa sa aleaga calea ce vrea sa o urmeze, dar care nu-I ofera foarte multe optiuni: dezertare sau moarte. Naratorul este heterodiegeric, atotstiutor, observa zbterea din sufletul lui Itic in ultimele ore de viata. Patria il cheama la datorie, dar aceasta datorie nu poate fi indeplinita . Autoritatile, in loc sa-si mareasca armata cu oameni capabili, ei si-o decimeaza pe motive rasiale. Itic aspira la conditia de soldat brav, care-si face datoria fata de patrie, fara a aspira insa la conditia de erou. Itic nu intelege dorinta locotenentului de a-l omora, el refuzand-o in primele momente. El nu se mai gandea la viata sa, ci la cea a copiilor sai, care vor ramane fara tata, fara un sprijin moral sau material, insa, se pare ca autoritatile nu s-au gandit pentru o clipa la acest lucru, ei continuandu-si crimele din randul populatiei evreiesti. In ultimele clipe Itic vrea sa moara demn, fara ca onoarea sa-I fie patata de actul dezertarii, de aceea alege sa se sinucida, acest lucru fiind in cazul lui Itic singura fapta eroica ce o putea face. In acest caz nu este un act de lasitate, ci unul de curaj, circumsantele si comportamentul celor din jur silindu-l sa apeleze la aceasta unica portita de iesire din criza. Mitul eroului ce-si da viata pentru patrie este rasturnat in aceasta nuvela, din cauza comportamentului locotenentului. Locotenentul cel nou este un om cu principii antisemite , care-l uraste pe Itic doar pentru ca acesta este evreu. Fata de celalalt locotenent care-I aprecia vitejia in unele momente, acesta nu l-a incurajat deloc si il lovea chiar cu cravasa. Locotenentul prin comportamentul sau l-a facut pe Itic sa-si piarda din nou increderea in fortele proprii. Locotenentul cel nou, in doua saptamani, nu i-a spus o vorba buna. Il injura din senin, se rastea mereu la dansul, iar

alalteieri l-a lovit cu cravasa peste cap. Nu era chip sa-i intrii in voie oricat se straduia. Asprimea locotenentului i-a frant increderea. Frica I se cuibarii iar in suflet, din ce in ce mai stapana. Privirile comandantului il ingrozeau si-l intepeneau ca niste sageti otravite. Cmportamentul locotenentului l-a facut pe Itic sa-si dea seama de misiunea caprarului de a-l omora. In cele din urma ii rasari in minte banuiala ca locotenentul vrea sa-l piarza. Monologul ce-l poarta Itic duce la cunoasterea personalitatii acestuia si inelegerea regimului guvernamental din acea vreme. In contrast cu dimensiunea redusa a nuvelei , aceasta are mari conotaii istorice, eroice si radacini adanci pe plan spiritual. Fara sac faca ceva gresit, Itic si caprarul devin vinovatii fara vina in acest razboi, care se poarta mai mult in interiorul aceleasi companii, decat in plan extern. Itic nu are cum sa se impotriveasca ordinelor locotenientului si nici soartei, el urmandu-si drumul ce-I era scris in cartea destinului, el moare ca victima a conflictelor rasiale, s ingura lui vina fiind ca s-a nascut evreu. Asadar intreg conflictul pleaca de la antisemitismul locotenentului, care face din cele doua personaje vinovati fara vina. Alaturi de Jurnalul fericirii al lui Nicolae Steinhardt si se romanul Rugati -va pentru fratele Alexandru al lui Noica, nuvela Itic Strul, dezertor a lui Liviu rebreanu este o marturie a suferintelor acelor vremuri, care sunt atat de apropiate celor pe care le traim acum. Ele arata conditia umana in declin si cum sute de oameni au murit pentru a schimba ceva, pentru a oferi ceva mai bun urmasilor lor, incercand sa creeze o societate mai buna. Dar oare oamenii s-au schimbat cu adevarat? Oare nu mai exista nicaieri in lume astfel de demoni ai societatii, care asteapa doar un moment prielnic pentru a reface lumea sub teroare.? Traim cu sentimentul ca nu mai exista sau cel putin si-au reprimat sentimentele, sperand acum intr-o societate mai buna, mai curata , mai umana, mai plina de viata si dragoste

noapte de dragoste ntia noapte de rzboi Ultima noapte de dragoste ntia noapte de rzboi comentariu
de dragoste ntia noapte de rzboi Camil petrescu

Ultima noapte

Statistici
o

59,140 vizite

Cutare

Blogroll
o o o

Documentation Plugins Suggest Ideas

o o o o o o

Support Forum Themes WordPress Blog WordPress Planet Intrri (RSS) Comentarii (RSS)

Aboneaz-te

Posts Tagged tema familiei

Morometii
Publicat de admin pe iulie 15, 2010

10 Votes

Morometii de Marin Preda -tema familieiTema familiei este una dintre cele mai ntlnite din literatur, permind surprinderea unui complex de interrelaionri umane. Complexitatea pe care o impune ilustrarea unor astfel de relaii umane presupune desfurri epice ample, fapt ce implic abordarea acestei teme n specii realiste precum nuvela si romanul. n literatura romn, tema familiei este predilect n literatura realist. Una dintre operele literare narative ce abordeaz acest tem este romanul Moromeii, al lui Marin Preda. Pregtit de nuvele care prefigureaz motive, ntamplri i personaje din roman, Moromeii este publicat n dou volume, elaborate la 12 ani distan: volumul I, 1955, volumul al doilea, 1967. Prima realitate scriitoriceasc a rmas constant n opera lui Marin Preda, cea rurala, a satului romnesc din Cmpia Dunrii. n primul volum al romanului, tema familiei este mai precis conturat. Aciunea se petrece ntr-un sat din Cmpia Dunrii, n preajma celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Romanul este construit dintr-un numr mare de personaje din planuri diferite, dar care dobndesc un sens unitar, plasate n universul satului i al unei familii pe cale s se destrame. Exist o legtur strns ntre incipit i final, tema romanului putnd fi redus la dou cuvinte : omul i timpul (se pare c timpul era foarte rbdtor cu oamenii timpul nu mai avea rbdare). Astfel tema familiei poate fi subordonat celeilalte teme obsedante din opera lui Preda relaia omului cu timpul. Pe parcursul aciunii romanului, familia are

de suferit o serie de transformri, ca urmare a numeroaselor conflicte ce se declaneaz ntre membrii familiei Moromete, dar i a tranziiei suferite de satul romnesc n perioada din preajma celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Romanul va urmri, aadar, procesul destrmrii familiei Moromete sub presiunea unor factori exteriori sau a unor elemente de comportament. Aciunea primului volum se desfoar n vara anului 1936 i prezint viaa unei familii din satul Silitea Gumeti. Aici este conturat triplul conflict din cadrul familiei Moromete. n primul rnd, conflictul dintre Moromete i cei trei fii ai si, Achim, Nil i Paraschiv, este strnit de modalitatea diferit de ntelegere a lumii; astfel, pentru tat , pmntul semnific garania libertii, n timp ce cei trei fii ai si sunt preocupai doar de bani. Acest conflict se ncheie cu plecarea celor trei fii cu oile la Bucureti, n ncercarea de a-i ctiga singuri existena. Al doilea conflict este cel dintre Moromete i soia sa, Catrina. Aceasta i cele dou fiice ale sale i reproeaz lui Moromete faptul c nu trece casa pe numele ei, temnd-se c ar putea rmne pe drumuri. Cel deal treilea conflict este cel conturat ntre Ilie i sora lui, Maria (Guica). Ea se teme c va rmne singur la btrnee; sora lui Ilie Moromete nu a fost de acord cu cea de-a doua cstorie a fratelui su, tot ea fiind cea care i ndeamn pe biei s fug de acas. Pe un alt plan, cartea prezint rnduielile mpmntenite ale existenei rneti, fiind descris un adevarat ritual: plecarea i ntoarcerea de la cmp, pregtirea seceriului, cina familiei. Dou dintre scenele semnificative pentru reflectarea ideii destrmrii femiliei sunt cina i tierea salcmului. Scena cinei este reprezentativ pentru statutul protagonistului. Fragmentul ncepe cu un dialog ntre el i Catrina, autoritatea sa aparent incontestabil manifestndu-se prin voce : Deodat curtea rsun de un glas puternic i amenintor, fcndu-i pe toi s tresar de team. Catrina mai fusese cstorit o dat i are o fiic. Actuala sa familie este una dintre cele mai numeroase din sat i printre puinele care au copii din dou cstorii. Membrii familiei par a fi grupai n tabere rivale, n ciuda faptului c stau toi asezai la o mas rotund i foarte mic; acest lucru nsa nu ajut la sporirea unitii familiei. Cei trei frai din prima cstorie a lui Moromete stteau pe partea din afar a tindei, ca i cnd ar fi fost gata n orice clip s se scoale de la mas i s plece afar. Acest detaliu sugereaz ideea c ei nu aparin familiei, pentru c mama vitreg i are lng ea pe ai ei, Niculae, Ilinca i Tita, copii fcui cu Moromete. Poziia tatlui reliefeaz autoritatea sa absolut : st deasupra tuturor, n pragul celei de-a doua odi, de pe care el stpnea cu privirea pe fiecare. Atmosfera conflictual din cadrul familiei Moromete este evident din gesturi i din priviri : Moromete are n glas fire de ameninare, i vorbete amenintor lui Achim, care i rspunde cu dispre, pe Niculae l fulger cu privirea apoi, certndu-l cu glas ndesat. Tot n aceast scen ne sunt dezvluite treptat i ameninrile ce vor duce, n timp, la destrmarea familiei; coala lui Niculae trebuie achitat, fonciirea a

rmas nepltit, iar Achim dorete s plece cu oile la Bucureti, fiind necesar i pltirea ratei la banc. Cei trei i condamn tatl pentru ezitrile sale. Scena salcmului este construit ntr-un registru stilistic diferit. E spre ziu, iar luna semna cu un soare mort, ciuntit i rece. Bocetele ce se aud din cimitir pare c ies din pmnt. Uriaul salcm n care copiii se urcau n orice primvar i i mncau florile, iar iarna i mbriau tulpina, care era curat de crci n fiecare an i cretea la loc mai bogat domina ntreg satul i pare nemuritor. Chiar cnd achiile ncep s sar din trunchiul su, ele par s se aeze n jurul lui protector. Cnd se prbuete la pmnt, totul dobndete un aer tragic, de moarte violent, ca i cum cineva ar fi silit s rspund unui alt destin, nefast. Protecia salcmului nu se mai exercit asupra mprejuruimilor : cercul deschis i cmpia npdeau mprejurimile i totul se fcuse mic. Scena se ncheie n aceeai atmosfer ru prevestitoare n care ncepuse, cu stolul de ciori care zboar derutate, cci nu mai recunosc locul. Salcmul a reprezentat n lumea vegetal ceea ce reprezint Ilie pentru familia sa, un pater familias. Destinul unuia este anticipat de destinul celuilalt. Dei Moromete ine la unitatea familiei, aceasta se va destrma din cauza imposibilitii de comunicare dintre membrii si (tatl reprezint mentalitatea tradiional, n timp ce fiii si mai mari sunt atrai de mirajul oraului, iar fiul cel mic, Niculae, este dornic de a studia.), dar i pentru c timpul era nerbdtor cu oamenii. Dac la nceputul romanului lumea era aezat, n final lucrurile se precipit, ameninnd linitea acesteia. n volumul al doilea, Ilie Moromete intr ntr-un con de umbr. Moromete face ultima ncercare nereuit de a i aduce fiii acas. Prsit la btrnee de Catrina, el rmne doar cu fata cea mic, autoritatea lui scade, oamenii nu l mai respect ca altdat. n ciuda transformrilor sociale la care asist, Ilie Moromete nu accept ideea c rostul su n lume a fost greit i c ranul trebuie s dispar. Ultima replic a lui Moromete crezul su de via, libertatea moral, D-le eu ntotdeauna am dus o via independent! Romanul urmarete procesul destrmrii familiei Moromete, destrmare simbolic pentru stingerea unei lumi sub presiunea unor factori exteriori sau unor elemente de comportament. Pe lng tema familiei ,care include i tema paternitii, se observ i tema tercerii timpului, confruntarea omului cu istoria potrivnic. Se insist pe relaiile dintre membrii familiei Moromete i mai ales pe drama tatlui nepuntincios n a menine familia unit. Drama paternitii se grefeaz pe contextul social istoric, care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Agresiunea istoriei spulber iluzia personajului : unitatea familiei, libertatea moral a individului. Risipirea familiei duce la prbuirea moral a tatlui. Aadar , tema familiei n romanul Moromeii este prezentat ntr-o manier modern, cu realism, valoarea romanului fiind sporit i de acest aspect.
Pregtit de proza scurta din volumul de debut Intalnirea din pmnturi(1948), primul roman scris de

Marin Preda , Moromeii, este alcatuit din doua volume, publicate la doisprezece ani distanta : in 1955, volumul I , iar in 1967, volumul al II-lea. Romanul prezinta destramarea-simbolica pentru gospodaria taraneasca traditionala , a unei familii de tarani dintr-un sat din Campia Dunarii , Silistea-Gumesti. Titlul Moromeii aseaz tema familiei in centrul romanului , astfel ca romanul unei familii este i "un roman al deruralizarii satului" , o fresca a vietii rurale dinaintea si de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. O alta tema este criza comunicrii , absenta unei comunicri reale intre Ilie Moromete si familia sa. Tema timpului viclean, nerbdtor("timpul nu mai avea rbdare"). Perspectiva naratorului obiectiv se completeaz prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete n volumul I si Niculae n volumul al II-lea), ca si prin aceea a informatorilor(personaje-martori ai evenimentelor , pe care le relateaza ulterior altora , de exemplu , al lui Parizianu despre vizita lui Moromete la baieti , la Bucuresti). Compozitia primului volum utilizieaza tehnica decupajului si accelerarea gradata a timpului naratiunii. Volumul este structurat in trei parti , cu o actiune concentrata care se desfasoara pe parcursul verii , cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Prima parte , de sambata seara pana duminica noaptea , contine scene care ilustreaza monografic viata rurala: cina , taierea salcamului ,intalnirea duminicala din poiana lui Iocan , hora .Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani , incepand cu plecarea lui Achim cu oile , la Bucuresti . Partea a treia , de la seceris pana la sfarsitul verii , se incheie cu fuga feciorilor. Simetria compoziionala este data de cele doua referiri la tema timpului n primul si n ultimul paragraf al volumului. La nceput , aparent ngduitor "timppul era foarte rabdator cu oamenii; viata se scurgea fara conflicte mari", pentru ca enunul din finalul volumului "timpul nu mai avea rbdare", sa modifice imaginea timpului , care devine necrutator si intolerant. Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete. Este mai intai dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie : Paraschiv , Nila si Achim , izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea si de a-i pretui valorile ( pamantul-banii). Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si Catrina , sotia lui , Moromete vanduse in timpul secetei un pogon din lotul sotiei , promitandu-i, in schimb, trecerea casei pe numele ei, dar amana indeplinirea promisiunii. Nemultumita , ea isi gaseste initial refugiul in biserica , dar in al doilea volum , Catrina il paraseste pe Ilie , dupa ce afla de propunerea facuta fiilor lui , la Bucuresti. Al treilea conflict se desfoar intre Moromete si sora lui , Guica, care i-ar fi dorit ca fratele vduv sa nu se recstoreasc . In felul acesta , ea ar fi rmas n casa fratelui, sa se ocupe de gospodrie si de creterea copiilor , pentru a nu rmne singura la btrnee . Faptul ca Moromete se recstorise ii aprinsese ura mpotriva lui , pe care o transmite celor trei fii mai mari. Aciunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative. In prim plan se afla Moromeii , o familie numeroasa , mcinata de nemulumiri mocnite. ran mijloca , Ilie Moromete ncearc sa pstreze ntreg, cu preul unui trai modest , pmntul familiei sale ,pentru a-l transmite apoi bieilor . Fii ce mari ai lui Ilie Moromete , Paraschiv , Nila i Achim i doresc independenta Economica .Ei se simt nedreptii pentru ca , dup moartea mamei lor , Ilie Moromete s -a nsurat cu alta femeie , Catrina, i ca are nc trei copii: Tia , Ilinca i Niculae . ndemnai de sora lui Ilie , Maria Moromete , poreclita Guica , cei trei biei pun la cale un plan distructiv. Ei intenioneaz sa plece la Bucureti , fr tirea familiei , pentru a-i face un rost. In acest scop , ei vor sa ia oile cumprate printr-un mprumut la banca si al cror lapte constituie principala hrana a familiei si caii, indispensabili pentru munca la cmp . Prin vnzarea oilor i a cailor , ar obine un capital pentru a ncepe viata la ora. Datoria la banca nefiind achitata, planul celor trei biei urmeaz a da o grea lovitura familiei. Achim ii propune tatlui sa-l lase sa plece cu oile la Bucureti , sa le pasca n marginea oraului i sa vnd laptele i brnza la un pre mai bun n capitala. Moromete se las convins de utilitatea acestui plan , amna achitarea datoriei la banca i vinde o parte din lotul familiei pentru a-i putea plai impozitul pe pmnt ("foncierea"). Insa Achim vinde oile la Bucureti i ateapt venirea frailor. Dupa amnrile generate de refuzul lui Nila de a-i lsa tatl singur n preajma seceriului , cei doi fug cu caii si cu o parte din zestrea surorilor. Moromete este nevoit sa vanda din nou o parte din pmnt pentru a-i reface gospodria, pentru a plti foncierea, rata la banca si taxele de scolarizare ale lui Niculae , fiul cel mic.

Planurile secundare completeaza actiunea romanului , conferindu-i caracterul de fresca sociala: boala lui Botoghina , revolta taranului sarac Tugurlan , familia chiaburului Tudor Balosu , dragostea dintre Polina si Birica , cuplul Polina-birica reflectand tema iubirii si a casatoriei care nu tine cont de constrngerile sociale.Cstoria dintre fiica unui chiabur si un taran sarac se construieste polemic la adresa cuplului IonAna , din romanul lui Liviu Rebreanu. Exista in primul volum al romanului Moromeii cteva secvente narative de mare profunzime. Descrierea cinei se realizeaza lent , prin acumuluarea detaliilor.Ilie Moromete pare a domina o familie formata din copii proveniti din doua casatorii , invrajbiti din cauza averii . ASezarea in jurul mesei sugereaza evolutia ulterioara a conflictului , iminenta destramare a familiei. O alta secventa epica cu valoare simbolica este aceea a tierii salcmului.Tierea salcmului ,duminica n zori , prefigureaz destrmarea familiei, prbuirea satului tradiional.Odat distrus arborele sacru,axis mundi, lumea Morometilor isi pierde sacralitatea, haosul se instaleaza treptat. Scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colectivitii se constituie ntr-o adevrata monografie a satului traditional: hora,calusul,intalnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea scolara. Personajul principal din roman si cel mai important personaj al literaturii lui Marin Preda , Ilie Moromete, l are ca model pe Tudor Clrau , tatl scriitorului , dup cum mrturisete acesta "...Moromete care a existat in realitate , a fost tatl meu". Personajul Ilie Moromete reprezinta un tip de ran aparte n literatura romana un spirit reflexiv, inteligent,ironic, din acest motiv fiind numit de critica literara "ran-filozof".Personaj exponenial, al crui destin exprima moartea unei lumi, "cel din urma ran" reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie. Personajul este caracterizat in mod direct de narator , in primul volum: "Era cu zece ani mai mare decat Catrina (contingent '911), facuse razboiul si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva." Autocaracterizarea realizata n finalul volumului al doilea este :"Domnule, [...] eu totdeauna am dus o viata independenta". Disimularea este trasatura lui esentiala . Semnificativ in acest sens este comedia pe care o joaca in fata agentilor fiscali , care-i stricasera placuta discutie de duminica. Ironia, puterea de a face haz de necaz reprezinta o alta trstura eseniala a lui Ilie Moromete, iar exemple n acest sens sunt numeroase . Lui Niculae care ntrzia sa vina la masa ii spune la un moment dat:"Te dusesi in gradina sa te odihnesti ca pana acum sttui!" Lui Nila i se adreseaz la fel de sarcastic, atunci cnd acesta l ntreab de ce taie salcmul:"Ca sa se mire prostii". Spirit contemplativ , inteligent si ironic , Moromete privete existenta cu detaare, privete lumea cu un ochi ptrunztor ; n ntmplrile cele mai simple el descoper ceva deosebit , o lumina care pentru ceilali nu se aprinde : "Tatal- noteaz naratorul- avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le scapau , pe care ei nu le vedeau".