Sunteți pe pagina 1din 29

http://www.adevarul.ro/locale/braila/EXCLUSIV-_Povestea_lui_Codintalharul_care_a_speriat_Braila_0_251975149.

html

EXCLUSIV: Povestea lui Codin, tlharul care a speriat Brila


28 aprilie 2010, 15:33 | Autor: Mdlina Grosu | 579 afiri Cuvinte cheie: Brila, Panait Istrati, Codin, Terente, Zamfir Blan, Muzeul Brilei,

Brila Brila lui Codin

Era un mahalagiu cam de vreo treizeci de ani. Mustaa o avea neagr, iar prul soios. i-a omort tatl, iar pe mama, Anastasia, o btea periodic i o trimitea pe "pietroiul" din faa porii. Uriaul i-a omort chiar i fratele de cruce, pe Tnase. L-a omorat i pe prietenul care i-a ntins un phrel la nevoie, Alexe, care tnjea dupa frumuseea iubitei lui, Irina, cel puin aa spune legenda. A rmas n memoria brilenilor ca "Uriaul din Port". Ca el, muli alii n Brila, ns Codin, ca i Terente, a dat identitate locului.

Au ngrozit Romnia prin faptele lor. Au tlharit, au furat, au falsificat, au ucis chiar. Au fost celebri i de temut n vremea lor.

El i Terente Alturi de Terente, varianta vulgar a eroului pozitiv care a marcat viaa social a Brilei n perioada interbelic, personajul Codin reprezint o alt emblem a spiritului brilean, ntr-o variant literar, pe care, cu iscusin, Panait Istrati a reuit s-l impun n memoria cultural naional i nu numai. Chiar i acum, dup atta amar de vreme, povetile pe care le auzim de la cei btrni ne capteaz ore-n ir atenia. Pe urmele "Uriaului din Port" i-a omort tatl, iar pe mama, Anastasia, o btea periodic i o trimetea pe "pietroiul" din faa porii. Uriaul i-a omort chiar i fratele de cruce, pe Tnase. L-a omorat i pe Alexe, care "se topea" dup frumuseea ibovnicei lui, Irina. Ghid de ndejde n aceast incursiune jurnalistic ne-a fost conf. univ. dr. Zamfir Blan, directorul adjunct al Muzeului Brila, editor al operelor istratiene. "Codin este inspirat din realitate. Personajul pe care l-a cunoscut Istrati se numea Clin. El a intrat n circuitul legendelor i povestirilor de cartier, graie operei lui Panait Istrati", ne spune nc de la nceput Zamfir Blan. Codin a trit n Comorofca, mahalaua brilean, nainte de primul Rzboi Mondial. Era un mahalagiu cam de vreo treizeci de ani, gtit n straie de srbtoare, luxos. De statur atletic, omul sttea rezemat ntr-un cot i surdea binevoitor. "Mustaa o avea neagr i tare rsucit, prul soios de unsoare parfumat i pieptnat mitocnete" - aa l descrie Panait Istrati pe Codin, n opera cu acelai nume. Descrierea este fcut dup prima ntlnire a autorului cu personajul Clin. "Cuitar" din Comorofca Istrati l-a cunoscut pe tlhar n cartierul "cuitarilor" din Brila, Comorofca, la vrsta de 12 ani. Codin era o legend nc de pe atunci: "ieise din nchisoare, era spaima

mahalalei, cuta cearta unora i altora i ddea cu cuitul" . Tlharul plecase de acas, dintr-un stuc aflat pe malului Ghecetului, la vrsta de 13 ani. n viziunea lui Istrati, Codin era uriaul portului, "prin talia lui de doi metri, prin capacitatea lui de munc, prin tria lui la btaie, prin anii lui de pucrie" . Ce zice, azi, gura lumii? "Eu tiu c el bea la crciuma Anghelinei, aflat i astzi pe picioare. Era un individ foarte nalt, se zicea c era cel mai nalt din Brila" , ne-a spus Marian Voica, un localnic din Comorofca de azi.

http://www.adevarul.ro/locale/braila/GALERIE_FOTO_Braila_lui_Panait_Istrati_Vezi_aici_povestea_unuia_dintre_cei_mai_mari_talhari_ai_orasuluiCodin_0_584942006.html

Brila lui Panait Istrati. Vezi aici povestea unuia dintre cei mai mari tlhari ai oraului, Codin!
5 noiembrie 2011, 00:01 | Autor: Nicoleta Butnaru | 1020 afiri Cuvinte cheie: Brila, Codin, reportaj, Terente, Panait Istrati, 7 Comenteaz2 text Tipareste Brila Lumea lui Istrati n imagini. FOTO: NICOLETA BUTNARU

Brila scriitorului Panait Istrati, a lui Codin i Terente, a Chirei Chiralina i a lui Tanti Elvira, oraul-muzeu, de peste 600 de ani, este i acum un evantai de strzi, unele nc pietruite, care duc spre btrnul fluviu i, dac ai rgaz s le asculi povetile, rmi fascinat.

Ca s afli ceva despre personajele acestea de legend e musai s tii ceva despre oraul Brila i zbaterile lui, trebuie s-i ptrunzi n pntece i s-i simi cldura, la fel can "Iona".

Aici, mergnd agale printre docurile de altdat, acum nite ruine n care nu se mai adpostesc nici vagabonzii i nici cinii, poi auzi Bltreul sau Muscalul cum uier a iarn grea i poi asemui ciulinii de-o chioap cu aceia ai Brganului, personificai att de frumos de scriitorul brilean Panait Istrati.

La o arunctur de b de Grdina Public, n care se afl i casa n care Istrati a crescut, mama sa fiind spltoreasa boierului Turinger, poi zri i docurile, dar i, prin evantaiul de strzi, Crciuma Anghelinei, n care Clin, numit n carte Codin, uriaul din Comorofca, ddea rachiu dup rachiu peste cap i, tcut, era singurul care nu ciupea fetele dolofane de obraji s le smulg roeaa.

"Miroase" aici a lume cosmopolit, a ora n care, altdat, miunau de-a valma crue ncrcate cu saci de gru, hamali cu umerii grei de atta munc n port i copii care bteau mingea din crpe pe macadam.

Brila a fost i a rmas un ora de poveste n primul rnd datorit Dunrii i Portului, care s-a dezvoltat aici i a atras negustori turci, evrei, greci, rui, armeni, bulgari i sai. Nici Muscalul, vntul care bate aici ca-n romanul istratian "Ciulinii Brganului", nu este strin de Brila, ba chiar se simte pe malul Dunrii ca la el acas. Brila este i acum oraul n care vntul sufl 200 de zile dintr-un an.

mi povestea, cu ani n urm, tanti Urse de pe Plevnei, c n vremea copilriei ei, toate erau "la maximum" n Brila: "Sclipea oraul cnd ieeau domniele pe Regal s se plimbe, de attea mtsuri colorate ce aveau pee le, gemea portul de atta sudoare, era o forfot general. Eu m ascundeam sub lada vizitiului care mprea pinea pe la boieri - tatl meu era brutar - i m duceam cu el pe la casele de toleran, l ateptam afar, cu nasul lipit de geamuri i vedeam coniele cu prul crlionat i buzele roii a focul cum i primeau, graioase, muterii n prag. Aceasta e Brila lui Codin, a lui Terente, aceasta este Brila de altdat". SE PSTREAZ I ACUM LA ARHIVE SCHIELE DOCURILOR

La crma lui Kir Leonida NSUI SALIGNY I-A PUS SEMNTURA PE PROIECTUL DOCURILOR I AL PORTULUI

Mergnd pe urmele lui Panait Istrati, pe Strada Malului, alunecnd spre fluviu, dm de

crma lui Kir Leonida, n care, copil fiind, scriitorul a fost ucenic. i acum, casa e tot crm, aici se bea, se fumeaz, se cnt pn trziu n noapte. La subsol, noul proprietar, care se trage din Istrati i poart nume grecesc, a amenajat un col istratian, cum altfel?! Cu poze din 1920 i de mai ncoace, n care scriitorul apare alturi de Mo Dumitru, devenit n scrierile sale Mo "Anghel".

De la Istrati recunoatem pipa, ochelarii, plria, geanta, pantofii. Lucruri care se mai pstreaz i acum n casa memorial. Afar: strzile pavate cu piatr albastr, casele grecilor, ale evreilor, cu ua n strad, conacele boiereti pe care piatra pare s dnuiasc, dar i locul n care ncepe povestea Brilei anilor 1900.

Ghid de ndejde ne-a fost conf. univ. Zamfir Blan: "Spaiul Grdinii publice este un fel de punct zero pentru tot ceea ce inseamn universul n care s-a micat Panait Istrati. Este imposibil s mergi pe strzile vechi ale oraului i s nu ai sentimentul c simi parfumul vremurilor pe care le-a descris Panait Istrati i s nu te gndeti c pe undeva pe aici s-au micat oamenii care au devenit personajele operei sale...".

Se mai pstreaz i acum chiocul fanfarei. Pn nu de mult era trist i avea vopseua scorojit. Casa in care s-a nscut scriitorul, Casa Grdinarului din Gr-dina Public, a fost reabilitat ntr-un proiect de renovare din fonduri europene. CASA ISTRATI, N LUCRU

CASA MEMORIAL PANAIT ISTRATI ACUM

Casa Memorial Panait Istrati este de-a dreapta Dunrii, cum priveti spre Tulcea, aproape de docuri i foarte aproape de casa Turinger, care a i dat nume unui roman istratian. Aflm c proprietarul a renovat-o citind din Istrati, iar acum, reabilitarea s-a fcut tot n baza operei lui Istrati. N GRDINA MARE, LA PLIMBARE, N ZILELE NOASTRE

Tlhari celebri. De ce?!

Brila a devenit celebr i datorit tlharilor si, Codin i Terente. Pe Codin, Istrati, din postura de personaj, copil, l-a cunoscut in crciuma Anghelinei, pe Strada Carantinei, la doar cteva zeci de metri de docuri. Codin era singuratic. CRCIUMA ANGHELINEI, UNDE CODIN BEA UN RACHIU TARE SAU UN VIN NDOIELNIC, ESTE ACUM CAS DE RUGCIUNI

"O matahal de om" care cuta prietenia unui copil, dei era spaima mahalalei. La Crciuma Anghelinei veneau sear de sear muncitorii, hamalii din port, ntre care i Codin, s se refac dup o zi grea de munc, de tras de saci in Portul Brilei, "s bea un rachiu tare sau un vin ndoielnic".

Acum, n aceast cldire este o cas de rugciuni. Doar lipovenii i mai amintesc de acele vremuri. "Ce s fie aici?! A fost un bordel, o crcium ca multe altele, acum e cas de rugciuni adventist", ne spune n grab un lipovean cu barba sur care mpinge un crucior n care se zrete sacul plin cu oblei.

Codin. Portret

"Era un mahalagiu cam de vreo treizeci de ani. Mustaa o avea neagr, iar prul soios", sta era Codin, uriaul care speria mahalaua, dar se juca de-a builea cu copiii. i-a omort tatl, iar pe mama Anastasia o btea periodic i o trimitea pe pietroiul din faa porii. Uriaul i-a omort chiar i fratele de cruce, pe Tnase. L-a omorat i pe Alexe, care tnjea dupa frumuseea iubitei lui, Irina.

De temut Au ngrozit prin faptele lor. Au tlharit, au furat, au falsificat, au ucis. Au fost celebri i de temut n vremea lor. Alturi de Terente, varianta vulgar a eroului pozitiv care a marcat viaa social a Brilei n perioada interbelic, personajul Codin reprezint o alt emblem a spiritului brilean, ntr-o variant literar pe care, cu iscusin, Panait Istrati a reuit s-l impun n memoria cultural naional i nu numai. "Codin este inspirat din realitate. Personajul pe care l-a cunoscut Istrati se numea Clin. El a intrat n circuitul legendelor i povestirilor de cartier, graie operei lui Panait Istrati", mai spune Zamfir Blan. (FOTO- n picioare)

Codin a trit n Comorofca, mahalaua brilean, nainte de primul rzboi mondial. Era un zdrahon cam de vreo treizeci de ani, gtit n straie de srbtoare, luxos. "De statur atletic, omul sttea rezemat ntr-un cot i mi surdea binevoitor. Mustaa o avea neagr i tare rsucit, prul soios de unsoare parfumat i pieptnat mitocnete" - aa l descrie Panait Istrati pe Codin, n opera cu acelai nume, la prima ntlnire. Istrati l-a cunoscut pe tlhar n cartierul "cuitarilor" din Brila, Comorofca, la vrsta de 12 ani a scriitorului. Codin era o legend nc de pe atunci: "ieise din nchisoare, era spaima mahalalei, cuta cearta unora i altora i ddea cu cuitul". Tlharul plecase de acas, dintr-un stuc aflat pe malului Ghecetului, la vrsta de 13 ani.

n viziunea lui Istrati, Codin era uriaul portului - "prin talia lui de doi metri, prin capacitatea lui de munc, prin tria lui la btaie, prin anii lui de pucrie".

Urmaii lui Codin

Brilenii sunt cunoscui drept oameni iui la mnie. Acum, haiducii s-au transformat n biei ri grupai n gti de cartier, care "i amintesc de dumani" dup ce beau peste msur. Brila a rmas acelai trm mitic n care fetele cdeau adesea fulgerate de cuitul vreunui iubit, contrabanditii erau mpucai de poterai pe la spate, iar n crcium se spuneau multe poveti cu haiduci, pe care scriitorul le asculta cu nesa nc "de pe vremea cnd era ncul pmntului".

Doar portul a amuit. Dar cldirile, de pe Strada Regal de exemplu, vorbesc despre acele vremuri, se in semee pe picioare, respir Istrati, crmid cu crmid. E o lume n care i zidurile au darul de a opti istorii. Brila de astzi nc se recunoate n imaginile zugrvite de autor n "Chira Chiralina". n povestire, personajul principal, Adrian, cu care Istrati se identific, strbate Bulevardul Maicii Domnului spre Grdina Public, se pierde printre copacii ce strjuiesc aleile erpuite, ascult fanfara din chiocul din stnga Dunrii i ptrunde timid n lumea agitat creat de fluviu.

Uriaul Portului

nainte de primul razboi mondial, Braila a avut o figura de legenda: Codin, supranumit i "Uriaul portului". Din relatarile profesorului brilean Vasile Zbarcea, dar ajutai si de portretul fcut de Panait Istrati in nuvela "Codin", ncercam sa reconstituim figura fiorosului bandit. CHIOCUL DIN GRDINA MARE, UNDE CNTA FANFARA

"Sub toraxul sau herculean era ncins cu un bru lat, de lna alb, din care ieea mnerul unui cuit vrt n teac. Lng el, o plrie noua i un ciomag noduros, de corn afumat. Dac n-ar fi avut nite ochi att de cruzi i o talie de btu, neobinuit, a fi zis c aveam n faa mea unul dintre acei numerosi muncitori din port, crora li se spunea vagonari - crai, beivani i zurbagii n toate zilele de srbtoare" - , aa l-a descris scriitorul brilean Panait Istrati pe tlharul Codin, n

nuvela cu acelai nume. Comorofca, mahalaua brileana in care, inainte de primul razboi mondial - intre 1866 si, posibil, 1897-1898 - , a trait Codin, era de un pitoresc semibalcanic, avand conturul, atmosfera si izul sufocant al mizeriei, o mahala obisnuita cu violurile si crimele, care, nici astazi, nu s-a pierdut de acele vremuri, cunoscuta pentru "cutitarii" ei, nascuti, parca, toti din Codin. In acest spatiu, la crasma Anghelinei, Codin a devenit o legenda. Tlharul plecase de acasa, ntr-un satuc aflat pe malului Ghecetului, la vrsta de 13 ani, dar s-a ntors la 18: "Codin a fost batut si chinuit, cand era copil (...) TLHARII DE ASTZI, URMAII LUI CODIN

Si bietul copil suferea, fiindca si parintii, si vecinii ii spuneau ca e urat. Da, era urat, avea un cap de maimuta, umflat ca un cimpoi, dar, Doamne, Dumnezeule, ce vina avea el! (...) Baiatul s-a inrait. La treisprezece ani, parintii nu mai puteau sa-l bata si veni randul lor sa fie batuti, caci Cel-de-Sus nu lasa nici o fapta fara rasplata". "Toti il urau din pricina tariei lui!" Devenise o prada pentru puterea lui, se ascundea in balti, dar "dusmanii" il cautau: "Au gasit pe unul din ei lat, cu un lighean de mate iesite din

burta. Codin il simtise, era si luna plina, si a ucis, aparandu-se" . Atunci, Codin a stat zece ani in puscarie. S-a intors "Ocnasul" si a devenit "Uriasul portului". Si-a facut o banda, s-a aciuat la crasma Anghelinei si si-a facut-o iubita pe Irina, o tanara de o frumusete tulburatoare, care contrasta cu uratenia lui.

Codin isi apara mahalaua cu pumnul si cutitul si nu putea fi dovedit: "Ciomegile trosneau, cutitele cadeau din maini zdrobite: alte cutite ramaneau amenintatoare, gata sa se infiga in inima sau in burta. Adversarii dezarmati se rostogoleau intr-un corp la corp inversunat. Mamele si sotiile batausilor din mahala le sareau in ajutor si loveau la nimereala". Crescut fara frica nimanui, incoltit de toti din toate partile si traind in mahalaua in care noaptea nici politistii nu cutezau sa-si faca rondul, Codin si-a facut din forta pumnului si din spaima pe care o da omului amenintarea cutitului - principii de viata. CRIME Singur, prin forta, Codin a castigat consideratia mahalalei si chiar sufletele fetelor, si-a omorat tatal, iar mamei Anastasia ii administra, periodic, cate o bataie si o trimitea pe "pietroiul" ei. "Lovit de invidia si ura oamenilor, el a tanjit dupa prietenia al carei temei sa fie onestitatea absoluta", ne-a relatat profesorul brailean Vasile Zbarcea. Codin a ucis pentru tradare, si-a omorat chiar si fratele de cruce, pe Tanase, care, pizmas pe forta sa, isi pusese in cap sa-l asasineze. L-a omorat pe Alexe, "cel care-i canta dulce", dar care tanjea dupa frumusetea iubitei lui Codin, Irina, care "daca nu i-ar fi asa frica de el, l-ar insela chiar in noaptea asta!". I PANAIT ISTRATI S-A NSCUT N ACEEAI MAHALA

"Pentru Istrati, lumea nu este complet irationala, dar se contureaza exclusiv prin prisma afectivitatii si emotiei. O inima uriasa sta in centrul universului si pulseaza valorile sangvinitatii umane" Criticul Aurel Goci, care il numeste pe Istrati "un pelerin al inimii" Panait Istrati s-a nascut in 1884 in cartierul brailean Comorofca, mahala devenita celebra o data cu fioroasele acte banditesti ale lui Codin, dar si dupa ce scriitorul a lasat memoriei noastre nuvela "Codin". Cu studiile neterminate, Istrati incepe din 1898 o viata pe cat de grea, pe atat de aventuroasa, muncind prin docurile Brailei, pe la diversi stapani ca muncitor necalificat, calatorind apoi prin toata Europa, publicand cu succes prin revistele si pe la editurile franceze. S-a imprietenit cu scriitorul Romain Rolland, care ii pretuia foarte mult scrisul, semnand un text-prefata cu titlul "Un Gorki balcanic", in care il elogiaza pe roman. A mai legat prietenie si cu scriitorul Nikos Kazantzakis, pe care l-a intalnit in peregrinarile sale.

Autorul unor scrieri cu personaje picaresti si de la marginea societatii a experimentat el insusi viata de mahala, singuratatea, suferinta, inchisoarea si tentativa de sinucidere. Majoritatea operei si-a publicat-o in franceza, poate de aceea George Calinescu nu-i acorda nici un rand in a sa "Istorie a literaturii". A fost nevoie sa treaca destul timp pana a fost recunoscut in literatura noastra.

CODIN SI DELOC "DUIOASA" ANASTASIA

Codin isi batea mama, pe Anastasia, in fiecare seara si o arunca noaptea in strada. Explicatia era ca Anastasia avea pamant si ca refuza sa-l vanda, sa-i dea banii lui Codin. "Zgarcita pana la dezgust", Anastasia era foarte tacuta. "Tinea vesnic ochii la pamant, ca sa adune cuie ruginite, carpe, cioburi si cutii goale de chibrituri", dar nu vindea o palma de pamant. Legenda spune ca Anastasia ii spurcase sangele lui Codin, il trimisese sa fure din vecini si din port, inca de mic, iar cand talharul a cazut la puscarie, Anastasia n-a dat un ban sa-l scape. UN BANDIT CU INIMA DE AUR

"Duminica si zilele de sarbatoare erau cinstite cu sange mai imbelsugat, acela care tasnea dintr-o inima atinsa de varful cutitului, sau care curgea cu mate cu tot, dintr-o burta spintecata. Codin nu lipsea niciodata din mijlocul acestor "partide". Lua parte, dar in felul lui. Mai intai, el era "uriasul portului", era Codin; prin talia lui de doi metri, prin capacitatea lui de munca, prin taria lui la bataie, prin anii lui de puscarie, dar totodata si prin "intelepciunea lui morala"". Asa apare imaginea fiorosului Codin in descrierea lui Panait Istrati. Cu toate ca a fost un criminal, un om care se deda la destule violente, in cartea scriitorului Codin nu este o bruta, ci "un busbuzuc cu inima de aur", un om normal si afectuos care, ori de cate ori isi iesea din fire, avea dreptatea intreaga de partea lui. Pana lui Istrati ni-l arata chiar in momente de duiosie, daca se poate spune asa, mai ales atunci cand se imprieteneste cu copilul Adrian. A MURIT DE MANA "CIUMEI"

Codin n-a murit nici rapus de vreun dusman, nici de holera care a bantuit, in acele vremuri, si meleagurile existentei sale. "Ciuma" ii spunea el mamei sale si era "fiul a doua rame" - parintii sai. De aceasta "Ciuma" a murit Codin. Intr-o noapte de noiembrie, Anastasia a turnat doi litri de ulei incins pe gatul fiului si l-a omorat, in timp ce dormea, convinsa ca a scapat lumea de un monstru. Apoi a incremenit la capataiul feciorului, "cu o lumanare de cinci parale in mana. Il privea cum privesti o rama. Flacara lumanarii palpaia in adierea vantului rece". Asa descrie Panait Istrati moartea lui Codin, supranumit "Uriasul portului".

19 Ianuarie: [film] Proiectia filmului "CODIN" ecranizare dupa Panait Istrati, la Casa Municipala de Cultura
Proiectia filmului CODIN ecranizare dupa Panait Istrati Casa Municipala de Cultura, Pta Unirii 24 19 Ianuarie 2010, ora 18:30 Venit in 1900 cu mama sa in Comorovca,mahala rau famata a Brailei,micul Adrian Zografi il cunoaste pe Codin,o matahala care a inspaimantat intreg cartierul dupa ce a facut puscarie pentru omucidere,dar caruia epidemia de holera ii va revela forta morala. Filmul prezinta viata din mahalaua Brailei, dupa romanul cu acelasi nume al lui Panait Istrati alt mare scriitor roman uitat. Filmul a fost regizat, bineinteles, de un francez.

http://romania-inedit.3xforum.ro/post/108184/1/Codin_1962_/

Regia
Henri Colpi

Cu
Mihai Fotino, Ion Anghel

Durata
98 minute

Sinopsis Codine
Venit in 1900 cu mama sa in Comorovca, mahala rau famata a Brailei,micul Adrian Zografi il cunoaste pe Codin, o matahala care a inspaimantat intreg cartierul dupa ce a facut puscarie pentru omucidere, dar caruia epidemia de holera ii va revela forta morala.

"Adaptarea cinematografica a lui Colpi, Jamique si Carabat, premiata de juriul Festivalului de la Cannes, respecta cu fidelitate spiritul cartii lui Panait Istrati, accentuandu-i si clarificandu-i semnificatiile critice, concentrand planurile de actiune intr-o fabulatie densa, simpla, laconica, de o limpezime si echilibru amintind virtutiile clasicismului." - Mihai Tolu - 1963 (Contemporanul)

http://filmeromanestivechi.myforum.ro/-vp12.html http://www.torrentreactor.net/torrents/1798657/Filme-Romanesti