Sunteți pe pagina 1din 14

Demersuri creative i inovative n Didactica de specialitate

Precizri terminologice necesare Conceptul de didactic a aprut n terminologia pedagogic n secolul al XVII-lea datorit cunoscutului pedagog ceh J.A. Comenius, autorul celebrei lucrri Didactica magna (1640). n concepia acestuia, didactica trebuia s fie arta universal de a nva pe toi de toate. De altfel, chiar termenul deriv din limba greac: didaktike, provenit din verbul didaisken a nva pe alii. Didacticile speciale (ale specialitilor) abordeaz legitile procesului de nvmnt adaptate la ceea ce are specific fiecare obiect de studiu, sub aspectul att al finalitilor, ct i al coninuturilor, al metodologiei i al evalurii activitii didactice. Pn la introducerea, n Romnia, n anul de nvmnt 1998-1999, a noului Curriculum Naional, didacticile speciale (ale specialitilor) erau denumite metodici. Metodica (predrii unei discipline) era definit ca o ramur a pedagogiei, care reprezint o teorie special a predrii sau o didactic special (Dicionarul lui I.A. Kairov, un cunoscut pedagog rus). Metodica este rezultatul experienei didactice acumulate ntr-un domeniu sau altul. De aceea i se mai spune i didactic special, deoarece privete un domeniu anume (adic o disciplin sau un grup de discipline de studii anume n.n.) (A se vedea N. Radu .a., Psihologia educaiei, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2002, pag. 80). n context, se face precizarea c, de fapt, e vorba de o didactic aplicat (sublinierea noastr), diferit de metodic prin rigoare experimental (B.F. Skinner), ceea ce aduce acestei discipline un spor de calitate (Idem, pag. 86). Teza aceasta e susinut i de ideea c prin psihologia educaiei (disciplin de studiu inclus n modulul 20 de pregtire pentru cariera didactic) i prin didacticile speciale s-au creat premisele subordonrii experienei empirice, concentrat n metodici i chiar integrrii n tiinele educaiei (Ibidem). Explicaia de mai sus poate fi susinut inclusiv de termenul de metodic, derivat din cel de metod, precum i de cel de metodist, adic specialist n domeniul studiului unui anumit obiect de nvmnt. Termenul de didactic are o cu totul alt sorginte, aa cum s-a vzut, i sugereaz o angajare mult mai complex a intelectului n procesul nvrii. Pe de alt parte, trebuie s se in seam de faptul c nsei conceptele cu care opereaz Pedagogia i celelalte discipline din sistemul tiinelor educaiei i dezvluie adevrata lor identitate atunci cnd sunt implicate n
1

ceea ce are specific fiecare dintre disciplinele de studiu. Altfel spus, corelarea acestor discipline cu obiectivele, coninuturile i tipurile de activiti pe care le studiaz disciplinele din modulul de pregtire pentru cariera didactic se nfptuiete prin aceast component a modulului, cunoscut sub denumirea de Didactica specialitii. De altfel, dubla pregtire, teoretic i aplicativ, este indispensabil oricrui specialist, fie el medic, inginer, economist, manager, jurnalist etc. Definirea creativitii se face prin referire la produsele creaiei, care dau marca personalitii creative. Un produs este valoros daca prin el se rezolva o problema, sporete adaptabilitatea la mediu a creatorului sau schimba condiiile existentei acestuia . Termenul ,,creativitate a fost introdus in psihologie de G.W.Allport pentru a desemna o formaiune de personalitate. In opinia lui, creativitatea nu poate fi limitata doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalitii, respectiv la aptitudini ( inteligenta ), atitudini sau trasaturi temperamentale . La nceput studiile asupra creativitii au fost orientate spre factorii motivaionali , ca de altfel si in plan internaional, emoional-afectivi sau de personalitate in general. Mai trziu, studiile asupra creativitii au fost orientate spre investigarea procesului creativ, persoanelor creative, etapelor creaiei, structurii individuale si de grup a creativitii, mijloacelor de identificare, evaluare si educare a creativitii . Margaret A. Boden (1992) a inventariat definiiile creaiei consemnate in diferitele dicionare, concluzionnd ca in general creativitatea consta in ,, realizarea de combinaii noi, originale, de idei vechi . Combinaiile noi trebuie sa aib o anumita valoare . Creativitatea este un concept destul de vag si oarecum imprecis. Michel si Bernadette Fustier (1988) arata ca in mintea omului obinuit creativitatea este legata de expresii si creaii artistice, de invenii tehnologice sau descoperiri tiinifice, de comunicare interumana, de educaie de comportamentele personale si de micrile sociale . Ea semnifica: adaptare, imaginaie, construcie, originalitate, evoluie, libertate interioara, talent literar, distanare fata de lucrurile deja existente. Ca formaiune psihica deosebit de complexa, creativitatea se caracterizeaz printr-o multitudine de sensuri : productivitate, utilitate, eficienta, valoare, ingeniozitate, noutate, originalitate . Productivitatea se refera la numrul mare de idei, soluii, lucrri de specialitate, produse mai mult sau mai Putin materiale .
2

Utilitatea privete in special rezultatele aciunii, care trebuie sa fie folositoare, sa contribuie la bunul mers al activitatii. Eficienta are in vedere caracterul economic al performantei, se refera la randamentul aciunii , la performantele care sa pot obine prin folosirea rezultatelor activitatii creatoare . Valoarea produselor activitatii creatoare trebuie sa prezinte nsemntate din punct de vedere teoretic sau practic . Ingeniozitatea presupune eleganta si deosebita eficacitate a metodelor de rezolvare . Noutatea se refera la distanta in timp a lucrurilor, ideilor . Originalitatea se apreciaz prin raritatea ideilor, soluiilor sau produselor . Conceptul de creativitate este foarte apropiat lingvistic si semantic de conceptul de creaie, astfel ca adesea se opereaz, in mod nejustificat, substituiri intre cele doua noiuni. Diferena rezida in coninutul celor doi termeni, creativitatea constnd in producerea de idei, noi si originale, pe cnd creaia vizeaz finalizarea ideii si transpunerea ei in opera artistica, tiinifica tehnica, etc. Creaia succede procesului creativ . Creativitatea nseamn ndrzneala: tot ceea ce e nou, e incert si neconformist. Pentru a se avnta in necunoscut, individul trebuie sa dispun de acea libertate interioara, de acel sentiment de sigurana, provenit din lumea nconjurtoare. Creativitatea este acea caracteristic a gndirii care folosete inventiv experiena i cunotinele acumulate, oferind soluii i idei originale. Ea face posibil crearea de produse reale sau pur mintale, constituind un progres n planul social. Componenta principal a creativitii o constituie imaginaia, dar creaia de valoare real mai presupune i o motivaie, dorina de a realiza ceva nou, ceva deosebit. i cum noutatea, azi, nu se obine cu uurin, o alt component este voina , perseverena n a face numeroase ncercri i verificri. Gndirea creatoare este deosebit de complex i are la baz o serie de factori care-i permit combinrile, transformrile, implicrile, relaiile, identificrile sau evalurile. Pe lng coeficientul de inteligen, un rol important n creativitate, l au: ereditatea, capacitile intelectuale, aptitudinile, caracterul, mediul socio-cultural, efortul susinut de pregtire i investigaie. Cultivarea gndirii inovatoare a devenit o sarcin important a colilor contemporane. Stimularea creativitii tinerilor se poate realiza printr-o susinut i elevat pregtire teoretic i practic; dinamizarea iniiativei i muncii independente, a spiritului critic
3

tiinific; dinamizarea activitii de documentare i experimentare independent; receptivitatea fa de nou; pasiune pentru tiin n concordan cu aptitudinile fiecruia. Deosebit de important este atitudinea profesorului, relaia sa cu elevii. Aceasta implic schimbri importante, att n mentalitatea profesorilor, ct i ceea ce privete metodele de educare i instruire. n primul rnd, trebuie schimbat climatul, pentru a elimina blocajele culturale i emotive, puternice n coala din trecut. Se cer relaii distinse, democratice, ntre elevi i profesori, ceea ce nu nseamn a cobor statutul social a celor din urm, apoi, modul de predare trebuie s solicite participarea, iniiativa elevilor e vorba de acele metode active, din pcate prea puin utilizate n coala romneasc. Creativitatea este motorul inovrii i factorul cheie al dezvoltrii personale, ocupaionale, antreprenoriale i sociale i al bunstrii tuturor indivizilor n societate. (Logo-ul Anului European 2009). Parlamentul European i Consiliul Uniunii Europene au adoptat, n decembrie 2008, decizia ca anul 2009 s fie desemnat anul creativitii i inovaiei, pornind de la premisa c Europa trebuie s-i consolideze capacitatea de creativitate i inovare din motive sociale i economice pentru a rspunde n mod eficient la dezvoltarea societii i economice pentru a rspunde n mod eficient la dezvoltarea societii bazat pe cunoatere: capacitatea inovatoare este strns legat de creativitatea ca nsuire personal i pentru a fi valorificat la maximum, trebuie difuzat pe scar larg n rndul populaiei. Obiectivul specific este de a sublinia, printre altele, urmtorii factori care pot contribui la promovarea creativitii si capacitii de inovare: (a) Crearea unui mediu favorabil inovrii i adaptabilitii ntr-o lume aflat n continu schimbare; trebuie luate n considerare toate formele de inovare, inclusiv pe plan social i antreprenorial; (b) Evidenierea deschiderii spre diversitate cultural drept mijloc de ncurajare a comunicrii interculturale i promovarea unei mai strnse legturi ntre arte, precum i cu colile i universitile; (c) Stimularea sensibilitii estetice, dezvoltrii emoionale, gndirii creative i intuiiei la toi copii la vrsta cea mai frageda, inclusiv n nvmntul precolar; (d) Sensibilizarea n privina importanei creativitii, a inovrii i a spiritului antreprenorial pentru dezvoltarea personal, precum i pentru creterea economic i ocuparea

forei de munc, precum i ncurajarea unei mentaliti antreprenoriale, n special n rndul tinerilor, prin cooperarea cu mediul de afaceri; (e) Promovarea educrii n domeniile matematic, tiinific i tehnologic a aptitudinilor de baz i avansate favorabile inovrii tehnologice; (f) ncurajarea deschiderii de ctre schimbare, creativitate i rezolvarea problemelor n competene favorabile inovrii, care se pot aplica unei varieti de contexte profesionale i sociale; (g) Lrgirea accesului la o serie de forme creative de exprimare att prin intermediul nvmntului formal ct i prin activitii neformale i informale pentru tineret; (h) Sensibilizarea publicului, att n interiorul, ct i n exteriorul pieei muncii, n ceea ce privete importana creativitii, a cunoaterii i a flexibilitii ntr-o epoc a schimbrilor tehnologice i a integrrii globale rapide pentru o via prosper i satisfctoare precum i oferirea mijloacelor care s permit cetenilor s-i mbunteasc oportunitile de angajare n toate domeniile n care creativitatea i capacitatea de inovare joac un rol important; (i) Promovarea designului drept activitate creativ care contribuie n mod semnificativ la inovarea precum i la dobndirea de aptitudini de gestionare a inovrii i a designului, inclusiv noiunii de baz n materie de protecie a proprietii intelectuale; (j) Dezvoltarea creativitii i a capacitii inovatoare n organizaiile private i publice prin formare i ncurajarea acestora de a utiliza mai bine potenialul creativ att al angajailor, ct i al clienilor. Msurile care trebuie luate pentru a se atinge obiectivele stabilite mai sus includ urmtoarele activiti realizate, naional, regional sau local, legate de obiectivele Anului European: (a) Conferine, evenimente i iniiative de promovare a dezbaterii i de sensibilizare n privina importanei creativitii de inovare; (b) Campanii de informare si promovare pentru a difuza mesajele-cheie; (c) Identificarea de exemple de bune practici i difuzarea de informaii privind promovarea creativitii de inovare; (d) Realizarea de sondaje i studii la nivel comunitar sau naional. n concluzie, ca premise ale performanelor n nvmnt, creativitatea i capacitatea de inovare au un rol

important, iar obiectivele pe care coala contemporan ar trebui s le aib n vedere, pot fi urmtoarele: S sprijine toate formele de creativitate printre care cea artistic, n cadrul programelor colare aferente ciclurilor de nvmnt precolar, primar, gimnazial i vocaional; S creeze un context care s permit tinerilor s dobndeasc competene de exprimare a propriei personaliti, necesare de-a lungul vieii; S promoveze diversitatea cultural ca surs a creativitii i inovaiei; S ncurajeze utilizarea TIC ca modalitate de exprimare creativ a propriei personaliti; S contribuie la formarea unui spirit antreprenorial mai pregnant; S sensibilizeze linia public cu privire la perceperea inovaiei drept modalitate de promovare a dezvoltrii durabile; S aduc n atenia publicului strategiile regionale i locale bazate pe creativitate i inovaie ; Excelena i competenele eseniale, n special cele legate de antreprenorial, creativitate i tehnicile de nvare dezvoltate n toate sistemele i la toate nivelurile de educaie i de formare. Att colile ct i nvmntul i formarea profesional dein o contribuie major la facilitarea procesului de inovare. nvmntul i formarea profesional de nalt calitate, de exemplu, pot contribui la favorizarea inovrii la locul de munca. Se pot face multe pentru educarea spiritului creativ n coal, apare necesitatea modificrii modului de gndire i a stilului de lucru n clas, cristalizat n secole de nvmnt tradiional, prea puin preocupat de aceast latur a personalitii elevului, care capt n zilele noastre o valoare din ce n ce mai nsemnat.

Contextul general al demersurilor inovative n Didactica specialitii Necesitatea abordrii prospective si a nnoirii continue a ansamblului educaiei, recunoscuta dintotdeauna, a devenit astzi nu numai presanta, ci si inevitabila. Factorii care genereaz o
6

asemenea necesitate sunt multipli: unii sunt cvasipermaneni si au aprut odat cu apariia educaiei ca proces de educare si de valorificare a resurselor umane, alii au aprut treptat, pe msura dezvoltrii si evoluiei educaiei, in relaie cu dezvoltarea din ce in ce mai rapida, mai complexa si mai inedita a cunoaterii tiinifice si a progresului tehnic, dar si in relaie cu dezvoltarea culturii si a structurilor economico-sociale, politice, culturale din societile moderne. Contientizarea acestor realizri a fost exprimata succesiv, in formule emblematice, de ctre muli reprezentani ai tiinelor sociale si umane, intre care, nu in ultimul RAND, ai psihologiei si ai tiinelor educaiei. Astfel, un reprezentant al antropologiei culturale susinea ca: nimeni nu se nate in societate in care traiste si nu va muri in cea pe care a cunoscut-o. Un reputat reprezentant al UNESCO (Edgar Faure, preedintele unei comisii internaionale UNESCO, care a elaborat un Raport asupra dezvoltrii educaiei, publicat in anul 1972) atrage atenia asupra faptului ca educaia si invatamantul, in toate componentele lor, pot fi cu adevrat eficiente numai in msura in care vor reui sa pregteasc noile generaii pentru viitor, pentru a fi capabili sa munceasc, sa triasc si sa se realizeze in sisteme sociale care nu exista in prezent. Relund aceste evaluri, Gaston Berger, psihopedagog francez, intr-o lucrare consacrata omului modern si educaiei sale, arata ca noi, coala si educatorii trebuie sa pregtim tineretul in vederea rezolvrii unor sarcini pe care nu le putem prevedea exact; nu putem invata pe copiii notri tot ce vor trebui sa tie timp de 30-40 de ani de activitate profesionala, pentru ca nu tim inga in ce va consta aceasta activitate si pentru ca o parte importanta din cunotinele indispensabile pentru aceasta perioada nici nu sunt descoperite. Astzi, cnd suntem martori la/prtai ai debordantului progres al cunoaterii umane si al dezvoltrii tehnologice fara precedent, al profundelor transformri ale structurilor economice, sociale si politice, care au fcut ca, in prezent, societile contemporane sa devina din ce in ce mai evident societati ale cunoaterii si ale informatizrii. In aceste condiii, toate datele sistemelor educaionale sunt radical schimbate, ceea ce face necesar ca vechile viziuni si perspective asupra direciilor si asupra sensurilor dezvoltrii si nnoirii acestora sa fie radical reconsiderate. In condiiile in care societatea cunoaterii si informatizrii reprezint in secolul XXI echivalentul multiplicat al revoluiei industriale din secolul al XIX-lea,, este evident ca toate

strategiile, politicile, programele si aciunile viznd realizarea educaiei ca educaie a societatilor cognitive, sa fie reconsiderate si reelaborate. ncepnd cu obiectivele invatarii, coninutul, modalitile de organizare a sistemelor si a instituiilor educaionale si de invatamant, ncheind cu sistemele si procesele si activitile de predare-invatare-evaluare de la nivelul de baza al sistemelor cel al scolii si al celorlalte formaiuni de lucru, ale organizaiilor si instituiilor sociale educaionale. Adic, la nivelul la care prind viaa, se realizeaz efectiv toate proieciile si programele dezvoltrii si modernizrii educaiei si invatamantului.

Coordonate teoretico-metodologice ale modernizrii Didacticii de specialitate In acest cadru, un loc si un rol central l ocupa preocuprile de adoptare a unei viziuni si a unei concepii noi asupra didacticii , de reelaborare a didacticii generale a invatamantului si de modernizare a didacticii specialitilor din ntregul sistem de invatamant, care se constituie in unul din obiectivele strategice majore ale politicilor educaionale ale statelor in perioada contemporana. In procesul de realizare a unui att de redutabil obiectiv, este necesara valorificarea cat mai deplina si cat mai eficienta a potenialului creativ si inovativ al tuturor factorilor politiciadministrativi, tiinifici, al ntregului personal didactic si de specialitate si, nu in ultimul RAND, al factorilor de decizie cu responsabilitati in domeniul educaiei si invatamantului. In acelai timp, problemele teoretice, cat si cele practice, organizaionale, economice, materiale, financiare si manageriale ce se cer a fi corect soluionate sunt de extrema complexitate si de mari dimensiuni, cu impact profund si cu implicaii majore in toate componentele societatii si vieii individuale si sociale ale ntregii populaii. Concret, abordarea si soluionarea creativa a fundamentelor teoretice ale modernizrii practicii didactice reclama, intre altele: a. schimbarea paradigmei invatarii ca proces esenial al educaiei, in sensul trecerii si

nlocuirii treptate a invatarii de meninere, preponderenta in prezent in invatamant si educaie, cu noile tipuri de invatare creativa, inovativa, anticipativa si participativa, ca mijloace de pregtire

att a oamenilor, cat si a societatilor pentru a fi in msura sa acioneze adecvat la situaiile noi, mereu schimbtoare si in ritmuri din ce in ce mai alerte; b. revederea si reformularea finalitilor invatarii, in direciile: cultivrii generalizate a autonomiei, respectiv a capacitailor si aptitudinilor

oamenilor individual si in grupuri sociale - de a se baza, cat mai mult posibil, pe forele proprii si de a-si organiza viaa pe baza eliberrii cat mai extinse de toate categoriile de dependente; dezvoltrii capacitailor oamenilor de a crea relaii si sisteme de relaii cat mai extinse, de a stabili legturi si de a coopera cu alii in eforturile de realizare a cat mai multor scopuri si obiective comune; deci, de nelegere a sistemelor mai largi, a ansamblurilor din care fac parte, a interdependentelor si a deschiderii fata de noi forme si tipuri de participare; reconsiderrii locului si rolului valorilor si a relaiilor interumane in ansamblul proceselor de invatare si plasarea lor corecta in sistemele si ambiantele de invatare, alturi de cele care mediaz invatarea: c. dezvoltrii limbajului si a altor instrumente (imagini, unelte, maini etc.), att in soluionarea unor multiple si complexe probleme in legtura cu calitatea lor de instrumente ale invatarii cat si ca obiective ale acesteia; exigentele modernizrii coninutului proceselor de invatare care trebuie sa fie puse de acord cu natura si nivelul actual de dezvoltare al cunoaterii si al tiinei si cu tendinele de evoluie a lor, in sensul trecerii din ce in ce mai exprese de la coninuturi disciplinare (de invatare) la noi coninuturi muli si interdisciplinare, care reflecta, din ce in ce mai adecvat, unitatea eseniala a diverselor domenii de studiu ale tiinei si unitatea epistemologica a cmpului de studiu al disciplinelor tiinifice, care face posibila si necesara utilizarea aparatului logic si epistemologic al unei tiine in altele, in vederea dezvoltrii lor.

Noile tehnologii informatice i modernizarea Didacticii de specialitate

Un domeniu esenial al didacticii generale si a specialitii care reclama eforturi susinute de nnoire si de soluionare creativa si inovativa a problematicii modernizrii activitatii didactice, l reprezint cel al relaiilor dintre procesele de invatare si noile tehnologii informatice. Aceasta, deoarece noile tehnologii informatice nu reprezint numai modalitati si instrumente noi de a face lucruri vechi, ci un factor esenial al transformrii funciilor si structurilor invatamantului in mai multe sensuri si al rolurilor si relaiilor dintre cele doua categorii fundamentale ale activitatii didactice: educatorul si educatul. In acest context, este necesar ca ansamblul strategiilor, programelor si aciunilor consacrate valorificrii acestor noi tehnologii in invatamant sa porneasc de la premisa ca utilizarea noilor tehnologii in procesele de predare-invatare si evaluare trebuie sa reprezinte, n primul rnd, o resurs inestimabil a modernizrii nvrii i, in al doilea a rnd, instrumente de nvare, in toate disciplinele predate si in activitile instructiv-educative extraclas si extracolare. Realizarea practica a acestui deziderat presupune: a) noile tehnologii informaionale sa se regseasc in mod adecvat in toate componentele metodologiei activitatii didactice, ncepnd cu tehnologia instruirii, sistemul de metode si procedee didactice, mijloacele de invatamant, mijloacele tehnice de instruire, sistemul formelor de organizare a activitatii instrucionale si educaionale, in proiectarea, elaborarea si implementarea tuturor tipurilor de strategii didactice in general, in proiectarea, realizarea si evaluarea ntregului proces de nvmnt, in concordan cu obiectivele asumate ale acestuia; b) asigurarea caracterului dinamic si deschis al metodologiei didactice ca o premisa eseniala a creterii capacitaii acesteia de a incorpora in mod creativ generaiile succesive de categorii de mijloace de invatamant si, in mod deosebit, a celor din ultimele generaii (PS, noi tehnici de comunicare, CD-R, soft-urile educaionale etc.); c) diversificarea si multiplicarea formelor de organizare si desfurare a activitilor didactice si reunirea lor intr-un sistem coerent si cuprinztor, pe baza unei taxonomii, elaborate potrivit unor criterii tiinifice, logice, epistemologice si pedagogice valide, semnificative; d) includerea in procesul de modernizare a metodologiilor si tehnologiilor didactice a tuturor categoriilor de educaie: formala, nonformala si informala, in perspectiva valorificrii didacticilor modernizate in cadrul unui sistem global, integrat de educaie, in cadrul cruia sa se poat asigura in mod eficient, complementaritatea invatarii formale, nonformale si informale;

10

e)

formarea si pregtirea cadrelor didactice in concordanta cu noile exigente antrenate

de incorporarea in sistemele moderne de invatamant a didacticilor de specialitate, bazate pe utilizarea si valorificarea noilor generaii de mijloace si tehnologii informatice; f) identificarea si determinarea cat mai elaborata a principiilor teoretico-metodologice generale ale proceselor de nnoire a sistemului didacticilor de specialitate este din ce in ce mai actuala si prezenta, datorita faptului ca, practica educaionala si didactica se afla in prezent in procese din ce in ce mai alerte de transformri din ce in ce mai inedite, care ofer o baza de date si de experiene din ce in ce mai provocative, att pentru teoria, cat si pentru metodologia si practica educaionala. Noile tehnologii ca suport pentru activitatea didactic

Instruirea asistat de.calculator completeaz activitile didactice convenionale, aducnd plus valoare la nivelul facilitrii nelegerii coninuturilor de ctre elevi, al creterii motivaiei pentru nvare, al atractivitii materiei colare, la nivelul integrrii cu activiti educaionale nonformale, precum i n ce privete proiectarea i.desfurarea leciilor de ctre profesor: favorizarea activitilor de instruire difereniat, coordonare mai bun activitii didactice, activit i colaborative, creative, centrate pe nvare. Astzi, att datorit contextului tehnologic, cultural, social, ct i datorit centrrii activitilor educative pe dezvoltarea de competene pentru secolul XXI comunicare, civism, cooperare, a nva s nvei, utilizarea noilor tehnologii etc. , n sistemele de educaie i formare are loc o mutare de accent de la formarea de competene de baz la dezvoltarea de competenele cheie un set de cunotine, abiliti i atitudini necesare pentru accesul pe piaa muncii, incluziune socio-cultural, dezvoltare personal i nvare pe parcursul ntregii viei. Folosirea noilor tehnologii ale informaiei i comunicrii este nscris printre principalele domenii de competene cheie afirmate de Comisia European, iar TIC se regsete n toate domeniile vieii sociale i profesionale, dezvoltarea competenelor specifice TIC fiind o condiie necesar pentru integrarea individului pe piaa muncii i n societate. Curriculumul colar, neles ca un parcurs de nvare propus de ctre cadrul didactic i realizat cu elevii, capt noi dimensiuni prin adaosul de coninut digital i de instrumente online: resursele-suport sunt mai variate i mai complexe, rolul cadrului didactic este predominant de
11

facilitare a nvrii mai degrab dect de surs de cunoatere/ cunotine, curriculumul poate fi adaptat i orientat ctre necesitilor elevilor. Potenialul tehnologiilor informaiei i comunicrii (TIC) pentru ameliorarea instruirii i pentru eficientizarea nvrii este mare, ns valorificarea deplin n educaie depinde de gradul n care cadrul didactic este pregtit s le integreze, de capacitatea acestuia, de sprijinul i deschiderea ntregului colectiv de profesori i de manageri colari, precum i de resursele tehnologice disponibile (accesul la laboratorul cu computere, existena softului educaional n coal, conectivitatea la Internet). n sens larg, prin elearning se nelege totalitatea situaiilor educaionale n care se utilizeaz semnificativ mijloacele tehnologiei informaiei i comunicrii. n sens restrns, elearning reprezint un tip de educaie la distan, ca experien planificat de predare-nvare organizat de o instituie ce furnizeaz mediat materiale ntr-o ordine secvenial i logic pentru a fi asimilate de studeni n manier proprie. Software didactic sau de instrumente i resurse pentru elearning reprezint o gam larg de materiale electronice (pe suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate pentru a susine procesul de educaie: hri, dicionare, enciclopedii, filme didactice, prezentri n diverse formate digitale, situri, cri electronice (e-books), teste, tutoriale, simulri, software ce formeaz abiliti, software de exersare, jocuri didactice, etc. Computerul i materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport n predare, nvare, evaluare sau ca mijloc de comunicare. Putem numi soft educaional o aplicaie care are obiective pedagogice clar definite, poate identifica nivelul actual al cunoaterii studentului, are o concepie clar despre formele de nvare necesare pentru a ajunge de la acest nivel actual la obiectivele vizate i verific fiecare etap de nvare corectnd erorile. Un soft educaional inteligent asigur o individualizare a nvrii nu numai prin parcurgerea materiei n ritmul propriu studentului dar i prin adecvarea activitilor la stilul personal de nvare. n acest caz, teoretic nu putem vorbi de o ineficacitate a softului educaional. (Petre Botnariuc - Institutul de tiine ale Educaiei, 2007). O serie de direcii de reflecie si de aciune propuse deja, reclama rspunsuri validate tiinific, intrucat astzi se discuta, din ce in ce mai insistent, despre:

12

descolarizarea societatii si nlocuirea actualelor forme de invatamant si educaie

cu altele, bazate pe coninuturi de invatare liber alese, asimilate fara profesori sau educatori profesioniti. crearea unor noi tipuri de configuraii educaionale (agenii de materiale educaionale, reele de comunicaii, laboratoare, bnci de date si de informaii) in materiile de educaie, accesibile oricrei persoane interesate sa invete singura, care sa nlocuiasc actualele tipuri de scoli; calculator; Radio-tele-scoala, ca nou tip de coala, capabila sa ofere, prin intermediul sutelor de apariia colilor de smbta si de duminica, a colilor de vacanta sau a colilor satelii de telecomunicaii mii de programe TV, inclusiv programe de invatamant si educaie; pe roti, bazate pe produse ludice, pe utilizarea eficienta si constructiva a timpului liber, pe educaie prin excursii si calatorii etc. invatamantul la distanta (invatamantul deschis la distanta - IDD) ca direcie deja viabila de dezvoltare a sistemelor educaionale a generat o arie de tehnologii de invatare, aflate in procese rapide de extensie si de diversificare; Universitatea deschisa si universitile libere au determinat noi direcii de evoluie si noua ramura industriala Edu-taintment, cuprinznd companiile de cablu, grupele de dezvoltare a unor noi tehnologii si metodologii didactice; de telecomunicaii, de filme, Cd-uri, legata de industria de software etc., toate au deja implicatii profunde asupra educatiei si invatamantului Multe din aceste idei si sugestii par destul de utopice. Unele marcheaz evoluii promitoare. Toate la un loc reclama, nsa, examinri atente si eforturi de corelare a educaiei si invatamantului, inclusiv a metodologiilor si tehnologiilor didactice, cu evoluiile societatii si civilizaiei contemporane, ca temei al asigurrii calitatii, eficientei si performantei necesare in aceste domenii fundamentale ale progresului uman si social. Info-coala, utiliznd PC-ul si Internetul si promovarea invatarii asistate de

BIBLIOGRAFIE
13

1. Creativitatea i inovaia premise ale performanei n educaie, Profesor Magaz Georgeta, Liceul Teoretic Callatis 2. Cojocaru , C. ,1975 , Creativitate i inovaie , Editura tiinific i Enciclopedica , Bucureti 3. Roca , A. , 1972 , Creativitatea , Editura Enciclopedica Romn , Bucureti 4. Capalneanu ,I. , 1978 , Inteligena i creativitate , Editura Militar 5. Roco , M. , 2004 , Creativitate i inteligen emoionala , Editura Polirom , Iai 6. Stoica , A. , 1983 , Creativitatea elevilor , E.D.P. , Bucureti 7. Ioan erdean, Laura Goran Bzrea, 2007, Didactica specialitii, Editura Fundaiei Romniei de Mine, Bucureti 8. Un curs din proiectul : Formarea profesorilor de matematic i tiine n societatea cunoaterii 9. http://www.scrigroup.com/

14