Sunteți pe pagina 1din 10

11.

DETARTRAJUI,

Detarhajul este manopera prin care se urmareste indepartarea tartrului si implicit a PB de la nivelul suprafetelor dentare (naturale sau artificiale) supra- si sub-gingivat. Obiectivele detarfraj ului : ' : supragingival indepartarea depozitelor de la nivelul coroanelor dentare; - subginglval -combinat cu lustruirea suprafetelor detarhate, urmareste eliminarea - concretiuriilor tartrice, a acumularilor de PB si a straturilor de cement moale,. urmat de lustruirea suprafetelor. FRHNCXPM,E GENERALE ALE DETARTRAJT]LUX. Detarhajui,'prin interventia la granita dinte tesuturile odontale si ceie pargdontale, prin sAngerarea gingivala produsa este considerata o metoda chirurgicala, ce implica adoptarea unei atitudini preventive. Detartajul presupune o urunca mintrtioasa,'6ifi"i1q" ge foarte multa atentie, rabdare si "o*p"rta si pacientului trebuie sa ii se constiinciozrtak. Pentru ca toate acestea sa se realizeze, medicului asigure anumite conditii:
1) POZITIA PACIENTTILUI - va fi cdt mai confortabila, cu capul bine sprijinit in tetiera, usor in extensie - gdnd se lucreaza la maxilar,si cu capul in.continuarea trunchiului pentru detartrajul arcadei
mandibula.re.

?)POZITIAMEDICULUI - va fi
acest

cAt mai cbmoda, in functie de hemiarcada la care lucreaza si de tipul de ilumirlare foiosit; practica stomatologica modema impune adoptarea fipziliei de lucru ,,sit-down". in

fel medicul poate .desfasura confortabil manoperele obositoare si'hrinutioase pe care le solicita

detarbajui.

ff"UltmrfengA - cavitatea orala trebuie sa fie foarte bine ilumirrata, direct (lumina 6e la lamFa scialitica) sau indireit (cu oglinda dentara).fui zonefe mai greu accesibile. 4)'VIZ{BILffiATEA - si iocalizarea depunerilor tartrice si a zonelor de retentie presqune o iluminare corecta si un accEs suficient asupra elementelor cavitatii orale. Identificarea si determi:rarea .dimensiunilor depozitelor tartrice se face cu o sonda parodontala, inainte de inceperea detartrajului propriu-zis; vizibilitatea sg poate spori eu ajutorul fibrei optice sau prin transiluminare 5) ACCESIBILITATE : INUEpARTAREA SI PROTECTIA PARTILOR MoI - necesara deoarece detartrajul sereahzeaza cu instrumentar ascuti! manual, rotativ sau actionat cu US- Se va realiza fie cu oglind.a., fie cu degetele mflinii stAngi; 6) PTINCTLIL DE SPRIIN - se va lua pe elemente stabile (dinti vecini, cu mdna stAnga sprijinita pe arcada dentara, menton sau alte zone ale fetei); se urmareste ghidarea miscarilor ce trebuie sa fie foarte precise 7) O ANUMITA ORDbJE A ABORDARII pentru a evita omiterea weururi dinte sau suprafete. 8) PRIZA INSTRUMENTULUI - este esentiala d-esaregg-se pxerqitapresiun.e*sjlu-trptillre.a$gpra j. -blo,c:llui-delatrar. Qsderastabitsate, eficieda si,sortrolasupnin t
g.q_a-qp-Ep3a*3.Jip.;*i.ds"pjrza

*pizatip .,creion modificatE' pEqeste delaBrr.-ze stauda"rful_eplasardjs{Lqxul la dista[ta, d.e p-&e*pa"siJa-a-instruneesail.$i-ap1ic.6ndhu-nqr[dgggglui rq{1g9ll_pgJt}su*-rypt wpizapalmara + police este indicata la inde,partarea tartrului dur si aderent. Instrurlrentul e-ste trnuf in falma,-crr degetle strinse in jurul lui* iar pcilicelq qsje rlef'lasat la niyelul+artii lasir'",.pqg[A]
contr-o-Iuld_qmparii

g) iMOBILIZAREA DINTILOR - adesea in practica, suntem nevoiti ca inainte de detartrajul propriu,i"1ir"utt am imobilizarea dintilor cu,grad crescut de mobilitate; - r" p""t" face direct, cu degetgle, concomitent cu detmtrajul sau - prin aplicareaunui conformator din ceara termoplastica la niveiul marginii incizale pgRMANAnTA a relatiei dintre instrument si structurileparodontale, mai f O) C{'NOASTEREAN ales in faza de insertie a instrumentuluir inainte de activarea acestuia. i f fgmrIICA DETARTRAILL{II- s6 va realiza dupa plealabila insinuare a vdrfului insbumentului nu r"U Ufo""f de tartru, iar dizlocarea acestuia 3e realizea,ia dintr-o singura miscare, prin decolare si prin raclare de pe.suprafata smaltului sau.al cementului; Tehnica de det'arfaj manual impune utilizarea instrumentelor in concept ergonomic, pfn actionarea aceluias instnrrient urmarind fatbtele paralele ale trnui grup dentar. Fatetarea in tehnica.de detarbaj reprezinta un avantaj prin qrmarirea secventiala a unor hemifete dent#e, de la un cadr.11 fa altul, iaterventia la nivelul celorlalte fete realizindu:se in sens invels, odata cu schiribarea pozitigi

SI TUSTRITIREA suprafetelor detarhate constituie o etapa deosebit de importanta, prin clatirea cavitatii orale cu o . care garanteaza in timp rezultatele detarhajului. Sedinta se va incheia soluti-e antiseptica, antiinflamatoare si cicakizanta. In prezent, badijonarea cu soI. 10 % de ZnClz tinde sa fie introcuita datorita risoului alergtc si gustului neplacut, prin clatiri orale cu substante antiplaoa de tipul CID( 2%. In urma ului detarhaj rciliz,at corect si complet, sdngerarea gingivala se reduce foarte

operatorului
t|; nnUsanne

'".

'

rt

'

mult

opERAToR se mentine curat pe toata durata interventiei - se va stabili in tu:rctie de cantitatea d;e,TD , , i+ifrlUWfenUf, SEDINTELOR va.fi recomandata si delnionstrata -'t - se luoreaza pe grupe de 46 dinti si obligatoriu )-------

illbawrBul

o tdhnica de periaj

adecvata

- in sedintele urm.atoare se va conhola daca s-au respectat indicatiile de igiena orala si de alimentatie

r.i t5) INSTRTTMENTELE SAFTF ASCUTITE - asoutirea se inrpuire dupa fieeare detarhaj, daruneori este necesar4'efectuarea aceleiasi interventii.

sa cleiar si

in timpul

INSTRUMENTARTIL PENTRU DETARTR.AJ


Detarfrajul Poate fi realizat cu: a) instrumente manuale b) instrumentar actionat mecanic c) instrumentar sonic d) instr,tlooeurtar ultrasonic'
1)

DETARTRAfiIL NTANUAL
ffi,raj

@4-odeta$rqiJi+e.P,otdescrie:
capefepxevajaite-cu-pafr s*actir.a

trusq 4e ip$ruqeqnte,apartiqFud*dptodtg

c$,Sle*itffii"lo:.

marrral s--a.ry*it si liYelsificgt coptir-r$, u+gle

c$Xllfeigi

s#aF.

e gatu

(umanil)'*g#Ee,a@glr+0nelJ$e

laqebilap"a*Lungw- si

g*a"*"l-,e*iaa$ffelales.-s-a-fomgsi.1Eg.gme"iss,atsa*asigglg*q*p-nm*%yg-p1j-*gieniaS-i.-Sa
FJ-qvjsa.ob^o,spalamu,ssulara 2

-mgdari"asiguand-ar"sesuilad"gHqeiJple"lafi rir.F"

earhura de tuqgsten

-nAateridslg-{ry
:

ptetsa&on,

o*el-i:rerxidab'i1

5211

1.

FOAIA DE MrRT (GmARA)

@;#;ru,Auj'qtsupra;.si,stbgi+givut,al'g-r-upp.luf'froffal maxilar simdndibrilar


@-d,ggq5|;.d-,rLl,,#,p,,lnr,*V*piO'&'diutil'ol,,later.ali,maxitrariu.
@*dptgg,gi"u$,epaUilor"prox'ima19

ryTfu"*
2,

/ 1/z ,8,/1

2,2

3-/, 3 2)

/ /,

/2

D{STRUMSNTALE TR.APEZOIDALE

,1/rs1

w,

lJ

3. SEC.ERA SBdPdA
.T+$Iiniindnt

.Sg4eacctiva prin tractiu:ne (datorita Actioneaza marginilor ourburii mici).dar si prin presiune (prin rnarginile taioase ale curburii mari). Indicatii: putdnd fi folositain orice hemiarcada. &-sp*g5a_sj$pla este consideratd ,,instrurnent universal'? in cazulTD,,ce,nu12atnmde mai.addne.de l-2 mrr'. #-"e_g"l+i"iti"*aza.suprag.ilrg.ival si, subgingival.numai
.

Uefmeehe,ge,se-cli

6 n J+'

r:i

#*t'{l+np,y",,,4*f;g}psr"trrpl+o.giadan.ci,"

4. SECER.A CU

DUBLA CURBTIB.A

-u,smntai,@.
r'.i

-Btiq d*hla euihiiea*+e#ii*r,s,J-igs &F,de#OPpt

ins-

s$p-Fe.eche si actrqneffia#"u

5.

EXAVATORI'L (SAFAT,IGA)

.c.qr.e ,f-o-Ip0*eaza

-$gg*3;ig#pc.et"asasrLfalesi-r#,r,q,Ji#.itg#a4,*qailEindepartarcq',gestqlor-rdari-1+a+.W.ID . u$*i**injllnr1-dinteil,*,bdgrse"bi-pe fstelp.-t*J/*si-&=a-dfuilor: nals-rlu-+u. vecjJt, po slerior. se elirnisajisplaujtjtilo{ul gxg&t:atonli}+.=

fbo,,rdr*/
{e&uwAo

Nc ttH
activ@-P
c

y'"J

fft ,f/6 z /J /' //i' /. n-2, /rl" -@-z


,{
de

Ar,_eo sinzuralama --*_% ascutita...f,orin?ta de irftdlnirea s,uprafelei facialg cB supr4atasub,iaceinta nhlico la r''n

4t-

1u

&*i;g*94
dup?

carelaftul

Jxs+v-aj-q. -1".q,%bBafue"ssdr
e

al

mobiliza! tot

pditr

slaandi.@spdjinit.
vert'irali-i-

m" de.dinte.

o hactiune

6. DALT'XLS --aq pq{tea-aetlva-ee-selermina-q.ir-o-maru;lus*Asg 4*Uetgd?,

se conjinua- su:s6fuLsi-nftansruLimcdasj*a.a. S*e-folqsesc", di+

p-eshr*dJ.alssarca-:so**dcpozittu.nglunolsoesc.*d*tarffrl*ds*14-nirdul*fetelsLtr-slptox!0als-ite.ft,ootalilo.s"maniihulqri*rn"asesrscopjnstqffl.wfiil,sste"xqmip.t*lg.to+z-o"gkl-Sgmry P gpJqM

Sqin:pgpalm$. fiind ipdicaie totusi

@i

I.
t2,

sqppfetelotladi

enl.ar.e-?n

timpul,

cJ

pe''nturselezirca=ioncti:-rnilsmal*

insinuarea sa in snatii -@%l

dificil de abord
#&

dslszala

va este formata ud unghi de 90- 1 05".

dil mai

S Sle,mai ritilizate chiurete-unlv-e - -kia'_nanfasrSre;-

sr.'at:

-Colq,rllbieMgCatl,13/-142R.=-?F,--aR;-iL*

, #//1 fA,*"1,- t/( tc,'# 2g*4/,, tn-4L

4onnJtw',t

/ft,

.V

/6 ,

?/
//,

t/
A

Chiwretele specif;ce, qteciale sunt reprezentate in-principal de chiuretele ,Gr2ggy.

tl ,l

!
1
)

TEroVECA FETAR.TR,AJ{XLUT MANUAL

-c-ai:e,"$,e-lumieeeza-faj"a"kngiL-aia""a-djeiiip-rslsS"iqdep.ar-te*fe-p.agrle.esi.

de secera, e.ate se- aplica-marin*eiin-tegi@d-diste5

' WLdedffiifuuahidsuisiFe

utilizeaza iq

Brirnuk6*d-jnsbrrnprsuun-fu

t_

asemerea unrri g,eion. ludnrl frunctul de spriiin pe marginea incizala a dintilor vecinirfie tinut iq gdma stins c} patJu dqgglgindoitq.Si avand-c-a sprilin policgle asezat tot Fe mareinea ingizala a d,intil.gr vecini Tnsfuumentul va

fi fi,nutifie

a;,tltqlqi,{espqoliv gi. b'Ti4liigari de tracfiEne dS-jpp in sgs.. va dislpca iaftsgul t[s#e ta{t$ . .peitru"frta,L, instrumentul va fi ti:eut sa 'EcreionJuand ca punct de sprijin marginea incizala a dintilor vei:iiri. Prin misqan de tractilde-vficala, Fhqand de-la-fata M-t. nenf4r-he.flai#cad&dreapta si

Pentru srupul PM-Mo gI arcadeUtferioqre

fu'.

'

-direct"'v e. si ei. Sejafraiul-eqte ,qI @, pentr,i$cele urm.3ri,F +ace P. MeAc\rlJa cu vizibili't^to di*ecta, atAt pentru feteie V''edt si Fiita *. .respectl-- {nersul dp.tp,rhaiE.-1ul tn portlun{e np,rm+npr.rja, ,pdn,=pfli1f'nl'F, !tit, ,?dgfnsiJ,,ir
glgo-itate-care..trFFtat*este inlocuita cu una de alunecare oe suprafata neteda a smaltului.
, tt
.

P-cn.rqusfqpul.fre,ntqlilot,ercqdei spt?edp-qrp;l+Flru'*ml,frfiil e,, r.r tont-aiitorinferiori. PFcientul va fi 4$9za1:c,E qaplrl tr usoara ertensie. Dbta-taiul se faee cu:rizibilifate

AqrlZ'@

Ii-cunse ve.rlerii Ta ince4rut, contactul insk-um,entuiui cu suprafata respectiva dq:g-dnzatie- de


I:rstrumentaiul va fi totdeauna acelasi pentru aceleasi regiuni, iar tehnica nu va fi. schimbata' in general, vom prefera nisearile de hactiune celor de presiune, deoarece, pe de o par1e, permit o dislocare mai buna a blocuriloi.de tartru, iar pq de alta parte, evita eventua\a lezarc a partilor moi, tn cazvl alimecarii instrumentului de pe dinte; metoda presiunii poate conrpleta in mod util miscarile de tractiune. @ La sfdrsit se v obti_c..Dufa acee^ se va

iadacinii. iFte,m al iar,lfi'lqi gi'rgival la {'erete'l,e (Coe Pack).

d{iCa"iin'{rqri'iirneni

Fans@

gical tim, e de 24 h. iq. scoeul teaggl+nl perele,iry de Zn*egggnol sa,u ZnQ

."

Pentru ca detarkaiul subeinsi*l ;, ;; i""lr"*" jn condifi opt,mg, partea activa a rnsfumentelbr fuebuie tu fr" coreci a"scotlta dlrpa fiecare utilizare. Regula drpu'"*" se realizeaza ascutfuea instrumentelor este aceea ca formq geometia purtr u"ti". ;l; #;ei taietoare ue sa fie 'v pastate. Testarea eficientei partii active se va face cu ajutorul r""i b;gd ;t" #;;ipr".*. LrstrumentaruI pentru ascutire este reprezentat de: - instrumentar rotativ - pietre cilindrice sau conice; - pietreRuby (de India) aspre si de Arkansas, mai fine in granulatie, rubdtiapt-i. rnnclDr1: - . instrumentele se aseut dupa fiecare utiiizare - ., chiuretele se ascut p" -urgioi si nu pe suprafete - pietele se lubrefiazu oo ulei speclal, Jare retine si inlaturaparticulele metalice rezultate "o in timpul presiunea ce se exercita ascutirii nu trebuie ru n" pr"u;;, ;;fiffi ," degajarea de caldura excesiva "rrr"r controlul unei ascutiri corecte se face prin examinaf,ea cu o fupa. o margine taioasa apare mai degraba ca o linie si nu o suprafata. Ea nu reflecta iumina.
:

Xntretin erea insfrumeentaruhd manu al de detartraj

2.

DETARTR.AWL MECANIq

poate realiza miscari rotative si inplan verticaf P".Tr" Are indicatii restrdnse, doar in pungile foarte profunde si la ** nivelu.l zu."ti1oi ".*de este dificil -ji rwwouuui de actionat cu instrumentarul manual. Frecautiuni trebuie luate pentru a wita indepartarqa in exces a cementulu radicutar. lnstrumentarul folosit este reprezentat de freze diamantatJcu granulatie fina.

Instrumentarul actionat

'

Bi 3. DETAR.T-R,4JIJL S@NIC
I

Introdus tn practica in anii '80, foloseste propulsia cu aer si produce vibratii intre 2000-6500 ciciilsec.

in domeniul sonic,

Dispozitive: TITAN-S, MiCRO-MEGA AIR SCAIER. Acest gen de aparat are mai putina putere de dislocare rapida a concrementului tartric, dar prezinta avantajul de a avea o marime mai miia si de a se atasa usor sursei de aer. Studiile in vitro au demonstrat c.a aJtarfralut sonic este mai eficient decAt ce1 US. Suprafata cementuIui ramane mult mai neteda in primul caz.Dezavantajul consta fu;tj;;;ea unor aerosoli in caatitati crescute, precum. si a unui zgoraot specific, naai greu ie ,,rportrt ae unii pudi"oti.
4,pETAR.TR.A..}US. UX,TRAS ONIC lnstrumentele ultrasonice s-au folosit

Aparatul se conecteaza Ia racordul de turbina. Miscarea partii active ---- eliptica sau orbitala, . este avdnd o amptritudine de ,*'

0,08-0,2nm.

3ecavi-tatigcaredistrugg*f-:gtg_q:tlklggg"il

Pe de alta parte, se pare ca instrumentele US au

.i_gs_9fet""fi;ffi;ddoritLfenomenuiui

/'/ {/

f,Inclicatii:
.

-chiuretarea-p-ungilor+ o:ltale d.egpenta{eq aparatplor Mbproterbe coduqcten a-dislrozitivelorinlraradiculare

/ . 4 -1.

cgloratiilol de q.Lggpfqf,ata ;ffiep4rt4rea indepartarea cgloratiiloJ

din&l din&I

o Contraindicatii: 't-ff

2'qt' f7PB"

t^-@

copii. deci la nivelul tesuturilor aflafe in de-voltare olaei chirursicale

-ssteomislile-lacde' infeptii ginsivaie ciclice cronicb -grngivoze-de menqpauza


diabet grav

tulburari de nutitie cronice srave

@ DezavantEe:
@

*K8?.a.r'crryDzifu

orin'nroducereA de caldura. noate afecta piovoaca tinnifirstemlroral'

nulna :i

;i

';t.

e .jlgliggesnscsoli

6l

Aparatele de detartraj cu

r*,i"t"f altemativ in energie mecanica sub fsrma de vibratii la o Aceste aparate "oou"rtr." frecventa de 20.000-45.000 ciclilsbc, fapt ce confera vArfului activ al instrumentului o vibratie cu o
amplitudine de 1/1000 incb. (28-38 um). Energa ultrasonica aplicata ruceste suprafetele dentare are drept rezultat fenomenul "pii "*" de ,,cavitalie" oe se ntatenaltzeaza in dislocarea conqrementuiui tarfic.

ultrasunete

Schematic, uo asemeneaapatat se compune din: gerreratorul de ultrasunet pedala de pomire-oprire

sistemul de racire
piese d.e mAna prev arLLta cuo manta izolatoare si sistem de piindere a partii active partea activa, care se inlocuieste si se poate steriliza.

Exista doua tipuri principale de apirate de detartraj cu ultrasunet:


.Aparate

magwetostrictive

Aptereaza pe principiul magnetostrictiei. O bara de metal este plasata intr-un cdmp de curent alternativ, eare vivibra\a-ovitezigenerata de cdmpul amintit. La aparatul Cavitron, bara de metai plasata tn piesa de mOna, genereaza o vibratie cuprinsa intre 25.000 - 35.000, vibratie care confera partii active o deplasare de cilca 28-30 um. Deplasarea poate fi de trei fuluri: inainte-inapoi, circulara sau eliptica.

PERTAJITL PROF'ESIONAL

INDICATII trainte de interventiile chirurgicale din cavitatea orala" sn mljloc de igienizare corecta bi riguroasa a cavitatii orale; - la nivelul dintilor care vor fi restaurati prin tehnici adezive; - inainte de aplicarea produselor de fluorizare locala; - firainte ae sigltari; - inainte sl dupa detarhajul supra- si s'rbsingival cu scopul de a obtine suprafete lustruite; - inainte de.i:rceperea unor programe tie control a periajuhri dentar individual.
{. :,

";f
p"
r;:

11

Formapartii active este astfel conturata incdt sa real izezetun contact cdt mai bun cu suprafetele dentare pentru'aindeparta orice depozit. Exista in principal trei forme: secera cu v6rf aScutit;

sonda, cu partea activa subtire-

- cu cdpahrl activ sectionat in uqghi obli'b; - cu capatul activ lotunjit;

Aceste apalate opereaza prin intermediul unui transductor de cristale de quart care converteste energla elechica ln vibratii de 29.000-40.000 cicli pe secunda. Avantajul major al acestor aparate l"ddl in faptul c4 neavf,nd baza demetal iaserata in piesa, nu genele'na caldrlq atdt de mare, iar partii active i .i o miscare liniara. "oof"ru Odontstonul este un aparat de datartraj piezoelectric ce - poate liwa si DuvDLq substante antimicrobiene in timpul detarhajului

'Ap.ar

ate p iexo el e ctric e

subgingival.

r----

I/- JOl Y to -) 4o t/C W "dnli,'lou'tl,v


g;ifr,W+
eet) 9l'

clraff/

Instrurnentele de detartraj sonice sau us se forosesc cu precadere in eriminmea depozitelor --__ masi'e de tar,trq care sunt foarte rapid disloc ate, iat apa spala cernpul op"r"t* Ele se pot folosi in timpul procedeelor de chirurgie puroaonturu numai daca au o sursa proprie de apa sterilizata. Eficacitatea lor in detartrajul subgingival este invers proportionala cu addncimea pungii parodontale' cu cdt purga este mai addnca, apar sanse de blocare a sprayului de apa ce iese prin partea ali:trw fapt ce conduce la aparitia disconfornrlui pentru pu.i"J ri r" dirt ,r"iiJ**r'"r. 'De retinut ca detarkajul sonic sau ultrasonic nu se foloseste in chiuretajul "ptii (ptanarea) radacinii, el neinlocuind detarkajul si chiuretajul radicuiar efectuat cu instrumente de m6na-

10