HIPERCOLESTEROLUL: BOLILE CARDIO-VASCULARE I DIETETICA Principalul scop al crii de fa este acela de a v inva cum s v schimbai obinuinele alimentare, pentru

a pierde excesul de kilograme pe care il putei avea i pentru a face in aa fel incat s v stabilizai definitiv greutatea, mancand orice, fr nici o restricie. In capitolele precedente ai vzut c lipidele consumate nu sunt rspunztoare pentru constituirea grsimilor de rezerv decat atunci cand le mancai in acelai timp cu glucidele i, in special, cu glucidele rele. Unii s-ar putea gandi c au voie s mnance fr a suferi nici un fel de urmri toate grsimile pe care le vor, cu condiia s nu fie intr-o combinaie alimentar interzis. Bineineles c nu este deloc aa i am avut grij s precizez acest lucru, ori de cate ori s-a ivit ocazia. Schimbarea obinuinelor alimentare, pentru ca s slbii, este un lucru bun, dar la fel de important este s-o facei in scop preventiv cu perspectiva suplimentara de a v ameliora starea de sntate. Mi s-a reproat c in prima versiune a crii mele am trecut sub tcere problema colesterolului. Totui, aveam inc de la inceput intenia s vorbesc despre el i, de aceea, am luat legtura cu mai muli specialiti. Nici unul dintre ei nu mi-a vorbit riguros exact in aceiai termeni despre colesterol i cum eu nu sunt medic nu mi s-a prut inelept s aleg dintre aceste rspunsuri unul anume chiar dac experiena personal mi-a permis s-mi fac o prere in acest domeniu. Astzi, adic dup cinci ani, problema colesterolului face obiectul unui consens, iar numrul de publicaii care se ocup de el este impresionant. Colesterolul a devenit una dintre marile preocupri ale epocii noastre, dat fiind implicarea sa in bolile cardio-vasculare. De aceea, m voi opri asupra lui, in cele ce urmeaz. Un fals intrus Colesterolul nu este un intrus. El este chiar indispensabil pentru producerea unor anumii hormoni. Corpul conine circa 100 grame de colesterol, repartizat intre esuturile sistemului nervos, nervi i diferite celule. El este, in mare parte, produs de ctre organism (70%), in special de bil, care il deverseaz, in cantitate de 800-1200 mg/zi, in intestinul subire. Colesterolul care ne preocup, in general, este cel de origine alimentar, dei aflat in minoritate (30%). COLESTEROLUL BUN I COLESTEROLUL RU Colesterolul nu se gsete izolat in sange, deoarece este fixat pe proteine. Acestea sunt de dou categorii: 1 lipo-proteinele cu densitate mic sau LDL (Low Density Lipoproteins), ce distribuie colesterolul la celule i, mai ales la celulele pereilor arteriali, care devin victimele acestor depozite grsoase. De aceea, LDL colesterolul a fost botezat colesterol ru, fiindc, in timp, el se depune pe pereii vaselor de sange i le astup. Aceast opturare a arterelor poate duce la un accident vascular: arterit a membrelor inferioare, o angin pectoral sau un infarct miocardic, un accident vascular cerebral, urmat, eventual, de o paralizie. 2 lipo-proteinele cu densitate mare sau HDL (High Density Lipoproteins), care conduce colesterolul in ficat, pentru a fi eliminat. HDL colesterolul se numete colesterol bun, pentru c el nu genereaz nici un depozit pe pereii vaselor. Dimpotriv, el are proprietatea de a cura arterele de depozitele lor ateromatoase. De. aici, se deduce c riscul de accident cardio-vascular este cu atat mai redus, cu cat procentul de HDL este mai mare. DOZAJUL SANGUIN Normele actuale sunt mult mai puin largi decat cele care au fost luate in consideraie ani de-a randul. Trebuie s reinei trei noiuni: colesterolul total (HDL + LDL) trebuie s fie mai mic sau egal cu 2 grame la litrul de sange, LDL colesterolul trebuie s fie mai mic de 1,30 g/l, HDL colesterolul trebuie s fie mai mare de 0,45 g/l, la brbai, i 0,55 g/l, la femei. 53 RISCURILE CARDIO-VASCULARE Riscurile cardio-vasculare sunt de dou ori mai mari, dac procentul de colesterol este de 2,2 g/l i de patru ori, dac este mai mare de 2,6 g/l. Dar s-a putut observa c 15% dintre infarcturi surveneau la subieci care aveau un procent de colesterol total inferior valorii de 2 g/l. De aceea, aceast noiune nu mai are decat o semnificaie relativ. Cel mai important este dozajul LDL i HDL i, mai ales, raportul dintre colesterolul total i HDL, acesta trebuind s fie in mod imperativ mai mic de 4,5. 45% dintre francezi au procente mai mari decat normal, iar circa 8 milioane au un colesterol mai mare de 2,50 g/1. Or, tiind c scderea procentului de colesterol cu 12,5% permite reducerea cu 19% a numrului de infarcturi de miocard, avem tot interesul s-l lum in serios aceast problem.

TRATAMENTUL DIETETIC In cazul hipercolesterolului, medicul va putea prescrie anumite medicamente, dar acest lucru ar trebui fcut doar in ultim instan. O bun gestiune a alimentaiei va fi, in majoritatea cazurilor, suficient. Iat recomandrile pe care le putei urma, atat pentru scderea colesterolului, dac este prea mare, cat i pentru prevenirea lui. 1. Pierderea n greutate S-a constatat c slbirea duce, in cele mai multe cazuri, la o ameliorare a tuturor parametrilor biologici. Scderea procentului de colesterol este, cu siguran, cea care va apare cel mai repede, cu condiia s nu facei greeala de a consuma in exces lipidele rele. 2. Limitarea aportului de colesterol din alimentaie Alimentele conin un procent de colesterol variabil. Glbenuul de ou, organele i drojdia de bere il au in cantitate mare. Organizaia Mondial a Sntii a preconizat, o lung perioad, s nu se depeasc un aport zilnic de 300 mg. Or, lucrrile recente au artat, paradoxal, c acest aspect al dieteticii era foarte secundar. Un aport alimentar de 1000 mg de colesterol pe zi nu ar duce decat la o mrire a colesterolului cu circa 5%. De aceea, se va putea neglija cantitatea de colesterol din alimente. In schimb, va trebui s se in cont de gradul de saturaie a acizilor grai ingerai. 3.- Lipidele trebuie alese In capitolul II, despre clasificarea alimentelor, am vzut deja c grsimile se impart in trei categorii: Grsimile saturate, care se gsesc in carne, mezeluri, pasre, ou, lapte, branzeturi. Aceste grsimi mresc procentul de colesterol total i mai ales pe cel de LDL colesterol care se depune pe pereii arterelor, favorizand, astfel, accidentele vasculare. Publicaii recente arat, totui, c oule ar avea un efect mult mai puin important decat s-a crezut mult vreme. Cat despre pasre, dac i se indeprteaz pielea, procentul de grsime saturat este mic. Deci consumul acestora ar avea efect redus asupra creterii colesterolului. Acizii grai poli-nesaturai, de origine animal Acetia sunt, in mod esenial, acizii grai coninui in grsimea de pete. S-a crezut mult timp c eschimoii, care consum o hran compusa in procent de 98% din grsime de pete, nu sufer de boli cardiovasculare datorit unor motive genetice. Apoi, s-a ajuns la concluzia c tocmai natura hranei lor era cel mai bun factor de prevenire. Consumul grsimii de pete duce, intr-adevr, la o important scdere a trigliceridelor i previne trombozele. Se inelege, atunci contrariu a ceea ce s-a crezut mult vreme c petele, cu cat este mai gras, cu atat are o influen mai bun pe plan cardio-vascular. De aceea, trebuie incurajat consumul de somon, ton, sardine, scrumbie, anoa i heringi. Acizii grai mono-nesaturai Primul dintre acetia este acidul oleic, care se gsete in special in uleiul de msline. 54 Se poate spune c uleiul de msline este campionul la toate categoriile de grsimi care au influen benefic asupra colesterolului. El este singurul care face s scad efectiv colesterolul ru (LDL) i s creasc cel bun (HDL). Unii au ineles, de acum, c tonul cu ulei de msline devine, astfel, o adevrat pavz impotriva problemelor circulatorii. 4. Trebuie mrit raia de fibre alimentare Prezena fibrelor in tubul digestiv amelioreaz metabolismul lipidelor. S-a observat, in special, c procentul de colesterol scade simitor dac se consum pectin (mancand mere), ceea ce se petrece i in cazul tuturor celorlalte fibre solubile coninute de ovz i leguminoase (fasole uscat, linte). 5. Trebuie limitat consumul de cafea Studii fcute in SUA i in Norvegia au artat c, la peste ase cafele pe zi, colesterolul total crete simitor, iar HDL scade uor. Acest efect negativ nu se datoreaz cofeinei, de aceea, chiar dac bei cafea decofeinizat nu vei imbunti valorile. 6. Se poate bea puin vin Profesorul Maquelier a izolat, din vin, o molecul, procianidina, care are avantajul de a scdea colesterolul total. Insula Creta, a crei populaie consum vin i mult ulei de msline, este regiunea european cu cel mai sczut procent de boli cardio-vasculare. Totui, nu trebuie s depii trei pahare pe zi, cand vinul este bogat in tanin.

7. Trebuie ameliorat igiena de via Stresul, tabagismul i sedentarismul au, i ele, o aciune negativ asupra colesterolului. O mai bun igiena de via se impune nu numai ca msur curativ, ci i preventiv. REZUMATUL MSURILOR CARE TREBUIE PUSE N PRACTIC DE CEI CARE AU HIPERCOLESTEROL Dac suntei obezi, trebuie s slbii. Diminuai-v consumul de carne (maximum l50 g/zi). Alegei carne fr grsime (cal, vac slab). Inlocuii uneori carnea cu pasre (fr piele). Evitai mezelurile i organele. Preferai petele (minimum 300 g/sptman). Mancai unt puin (maximum 10 g/zi). Limitai-v consumul de branzeturi. Mancai lapte degresat i lactate cu 0% materii grase. Mrii-v consumul de fibre (fructe, cereale, legume). Mrii-v consumul de acizi grai mono i poli-nesaturai vegetali (ulei de msline, floarea soarelui, rapi). Asigurai-v un aport suficient de vitamina A i E, de seleniu i crom. Nu abuzai de cafea. Bei (eventual) vin bogat in tanin (maximum 1/2 sticl/zi). Dominai-v stresul. Practicai, eventual, un sport de rezisten. Incetai s fumai.