:w Curba de cre~tere

a bacteriilor reprezinHi evolutia unei populatii

intr-o cultura discontinua, asincrona. Procedeele de cultivare a microorganismelor sunt mult studiate ca desfa~urare ~i factori care influenteaza procesul, datorita semnifieatiei acestora in domenii practice. Prin asemenea procedee pot fi obtinute in principal doua tipuri de culturi: 1) culturi discontinue, asincrone (cu altemativa culturilor sinerone, necesare in anumite situatii); 2) eulturi continue. 1) Culturile discontinue, asincrone corespund modalitatii de cultivare in sistem inchis (diferite flacoane sau eprubete) cu sensul ca procedeul de cultivare are loc in volum fix de mediu nutritiv de la inceputul pana la sflir~itul experimentului. Pe langa volumul de mediu fix (nereinnoit) pe tot parcursul cereetarii, cultivarea discontinua ~i asincrona are anumite particularitati: - compozitia chimica a mediului se modifica in cursul studiului, sub raportul continutului in nutrienti, a valorii pH, precum ~i a produ~ilor rezultati in metaboli~Il1(acumulare de cataboliti, intre care unii toxici); r(']l. e.2L.v: cn~rf(arul bacteriilor vW>ile este variabil (cre~te progresiv ~i ulterior incepe sa scada prin imbatranire ~i moarte); - ritmul de djyjzjune este inegal: mai mare la inceput, cand populatia este tanara ~i mediul optirn, pentru ca apoi sa scada progresiv. Exista ~i diferente

individuale care definesc culturile ca asincrone. Chiar atunci eand eultura este pomita de la 0 singura eeluHibacteriana, primele eelule se divid sineron, pentru ca apoi sa apara fenomenul de desincronizare; - varsta celulelor este diferita; ~1\}2. k ~ numarul de generatii este limitat datorita limitarii procesului de multiplicare de catre anumite conditii de mediu. De~i prezinta dezavantaje, metoda de cultivare m sisteme mchise satisface cerintele obi~nuite, practice ~i este utilizata in mod curent in laborator. Pentru atenuarea unor dezavantaje ale metodei in care cre~terea este asincrona, se recurge la culturile sinc~one. Ele sunt obtinute prin artificii de tehnidi prin care se regleaza ritmul de diviziune al bacteriilor , astfel mcat majoritatea sau chiar toate bacteriile se di;td in acel~i timp. ($,.,-.U\.-O ....) 2) Culturile continue sunt obtinute in condiW speciale utilizandu-se diferite sisteme (in principal de tipul chemostatului sau turbidostatului) m care mediul de.cultura este reinnoit permanent printr-un mecanism dublu: se adauga cu un anumit ritrn mediu proaspat ~i cu acela~i ritmse recolteaza din cultura microbiana multiplicata. Acest tip de culturi fumizeaza celule cu proprietati uniforme ~i activitati fiziologice optime, fiind utilizate m procese biotehnologice, industrialeAHitculturile continue cat ~i cele sinerone, necesitli conditii deosebite, dificil de realizat, in timp ce culturile discontinue asincrone pot fi obtinute in eonditii obi~nuite de laborator. Prin inocularea eatorva celule bacteriene intr-un mediu de ,!ultura lichid ~i efectuarea de numaratori ale populatiei obtinute la intervale de timp, este posibila trasarea unei curbe de cre~tere tipice pentru bacterii care denoHi cre~terea bacteriilor in timp. Calea cea mai simpla de reprezentare grafiea a evolutiei populatiei bacteriene este utilizarea unei s,Palel?garitmice ~i nu aritmetice (Fig. 41). Notam. ca dadi marimea unei populatii microbiene care spore~te exponential este reprezentatli logaritrnic, cre~terea formeaza 0 linie dreaptii. Declinul ~i moartea unei populatii microbiene pot fi trasate in acela~i mod. Evolutia unei populatii intr-o cultura discontinua asincrona corespunde astfel unei curbe de cre~tere reprezentaHi grafic in functie de timp ~i logaritrnul numarului de celule. Exista 4 faze principale de cre~tere,evidentiate pe curba (Fig. 42).

Metabolismul microbian. Nutritia ~i cre$terea microorganismelor

I iI~
(f)

Metaboli!' p,'ma,'

Timp

Fig. 42. Curba de cre~tere bacteriana eu cele 4 faze tipice de cre~tere ~imarcarea originii metaboli~ilorprimari ~i secundari recolta~iprin procese industriale.

l) F:~dW (de la engl. <to lag> = a intarzia) sau de cre~tere O. Din momentul ini~ierii culturii prin introducerea unui inocul in mediul nutritivryW,. u.Q c.J. urmeaza un rlistimp in care numarul celulelor bacteriene Insamantate ramane neschimbat sau se modifica foarte putin. Aceasta perioada este numita faza de lag ~i poate avea
0

durata variabila, in functie de anumiti factori. In cursul ei

0

celulele.Jlli.sunt latente ci au

activitate me~abolicaintensa in special sinteza

de enzime), pregatindu-se pentru procesul de multiplicare. La sfar~itul acestei faze celulele bacteriene incep sa creasca (unele l~i pot dubla sau tripla dimensiunea), sa se dividli cu un ritm progresiv crescand, realizand tranzitia, prin aceasta etapa de intiere a cre~teriisau accelerarea ritmului de cre~tere,catre faza a doua a curbei de de cre~tere.

2.~ exponent.ala
j"''''

(faza de cre~tere logaritmidl)

sau faza de cre~tere

este faza in care celulele bacteriene ~_JtCJIU1\!h~gaS1L9_'{it~a

ma3LlJl~, ritmJ,ll de crestere este constant ~i maxim, durata de generatie atinge un minimum constant. Fiecare specie are
0

durati'i de

generatie

minima

caracteristica, determinata genetic, care se reflecHi in viteza maxima de dublare a populatiei. Deoarece timpul de dublare este constant, a cre~terii in cursul fazei log este manifesta '3facteristifi
0 0

reprezentare logaritmica

linie dreapta. in cursul fazei log, celulele

evidente in ceea ce prive~te forma, culoarea, densitatea

~i gruparea coloniilor. Faza log es e de asemenea perioada in care celulele au cea mai intensa activitate . - ,i in productia industriaHi aceasta este perioada

de varf (peak) a activitatii ~i eficientei. Pe de aha parte, in cursul fazei log de cre~tere, celulele sunt mal sensibile la conditii adverse decat sunt in mod obi~nuit. Radiatiile ~i numeroase substante antimicrobiene (de exemplu, antibioticul penicilina) i~i exercita

efectul interferand cu una din treptele importante ale procesului de cre~tere ~i sunt de aceea mai nocive pentru celulele aflate in aceasta faza. Capacitatea exponentiala limitata, de cre~tere dureaza insa
0

perioada de timp

datorita conditiilor limitante care apar in Il).ediul de cultura sau in

natura. Teoretic, dad bacteriile s-ar inmulti exponential nelimitat, in decurs de 20 - 22 - 24 ore (functie de specie) ar realiza
'-.'"

masa (in g). care ar depasi

.,

'

greutatea planetei. in conditii de laborator factorii nutritionali in primul rand fac ca numarul celulelor bacteriene pe unitatea de masura sa fie limitat.

Astfel numarul celulelor bacteriilor aerobe, cultivate stationar ajunge la maxim 2 x 108/ ml mediu, iar in conditii de agitare cre~te pana la 5 x 109 / ml mediu. Pe curba de cre~tere, la smrsitul fazei de cre~tere exponentiala, evidentiaza
0

se

perioada de incetinire

itHJrnuluj de crester:s care precede faza

stationara. Numai in culturile continue, este posibila mentinerea unei populatii in faza exponentiala de cre~tere, indefinit.

Metabolismul microbian. Nutripa $i cre$terea microorganismelor

perioada de echilibrare, in care 11)[ numarul celulelor viabile dimane constant: numarul celulelor care mor este
0

3. -Eaza

station ad ..a cre~terii este

et1 e-;j-

compensat de numarul celulelor nou formate prin diviziune. Populatia se stabilizeaza. tn aceasta perioada activitatea me1a1lQlic~~ celulelor care supravietuiese este incetinita. tn cele din urma, numarul celulelor viabile seade progresiv ~iineepe declinul culturii. 4. Faza de declin ~i moarte celulara sau faza de declin logaritmic continua pana cand populatia este redusa la
0

mica fraetiune de eelule rezistente

sau intreaga populatie moare. Durata acestei faze, ca ~i durata de viata, sunt diferite pentru diferitele specii bacteriene. Unele specii parcurgintreaga serie de faze ale curbei de cre~tere in ~~, unele celule, apoape indefinit. Evolutia unei populatii" bacteriene este corelata cu modificari morfologice, structurale, biochimice, biologice ~i fiziologice ale celulelor bacteriene respective. in timp ce altele supravietuiesc, prin

Q
~ortante:

Bacteriile aflate in faza log de ere~tere au unele particularitilti au

0

mlirime uniforma, mai mare decat cea normala;

0

citoplasma

omogena cu un continut mare de ARN ~i

1:mzQfilk-ill-ar~ata; nu contin

materiale de rezerva. Sunt celulele tinere, in care activitatile metabolice ~i biologice sunt maxime, celule potrivite pentru experimente ~i pentru a fi .' . ate ca inocul. -Iof'~~Celulele din faza stationadi sunt celule bacteriene mature, cu morfologie normala, tipidi ~idimensiuni caracteristice pentru specie. Se coloreaza normal ~i obi~nuit se diferentiaza caracteristic in Gram-pozitive ~i Gram-negative. Spre _ s~tul
.Q ~

fazei apar, intracelular, primele granulatii ~iprimii spori.

r~ pii' .. 8'-

P '~

Celulele din faza de declin se caracterizeazaprintr-o morfologie alterata, aeizi. tn eazul

cantitati mari de substante de rezerva, afinitate pentru c~tii bacteriilof sporogene, in populatie predomina sporii.
? \ ("

. j

'"

t"''-'

In corelatie cu aceste modifidiri, cunoa~terea evolutiei populatiei microbiene (curbei de cre~tere) are secundari. Producerea metabolitilo ~l
0

deosebita importanta pentru stabili~a care sunt esentiali pentru functia sintetizati

perioadelor d~ recQ1tareprin procese industriale a metabolitilor primari ~i microorganismelor are loc in cursul cailor metabolice majore. Ei sunt, in general, compu~i de tipul aminoacizilor ~i acizilor~g,!n~i,

,.o~
fA)]

in cursul fazei de cre~tere. Sinteza metabolitilor 'Se~undan!.antibiotice, .Q...c.ff\{ steroizi, care_.sunt neesentiali pentru cre~terea microorganismelor, are loc ~\Y9 U in faza ~!~li~n~" (Fig. 42). Majoritatea microorgani.smelor utilizate in (' industrie au fast selectionate dupa capacitatea malta de producere a unui metabolit primar sau secundar.
.-'"

., \"

l /'

':'\\J. ,.
f\':' _ \..)

?_

-------

t~ '"';:} /"