Despre vise, ce visam, ce inseamna, cum interpretam In urma cu mai bine de 100 de ani, Sigmund Freud spunea ca visul

este cheia cu care patrundem In abisurile fiintei, In inconstient. Cartea sa, "Interpretare viselor" a marcat un punct de cotitura In analiza vietii inconstiente, Insa, In acelasi timp, a dus la reevaluarea visului.Teoria visului, asa cum a fost ea conceputa de Freud, avea sa influenteze In mare masura cercetarile din acest domeniu din secolul XX. Pentru ca subiectul e unul prea vast, In mod deliberat am lasat deoparte chestiuni precum rolul visului In arta si literatura sau semnificatia visului In traditia populara. Ce sunt visele? Visele sunt limbajul sufletului. Originea lor este necunoscuta si, daca nu le retinem, le pierdem, ramanand astfel mai saraci cu o amintire sau cu anumite indicii care ne-ar fi putut ajuta sa ne rezolvam mai bine problemele din viata de zi cu zi. S-a constata ca in medie, la aproximativ 8 ore de somn omul viseaza o perioada de 2 ore deci petrecem o treime din fiecare noapte visand. Cercetarile au evidentiat faptul ca, pe parcursul vietii unui om, visul acopera un interval de timp de ordinul anilor. In timpul visului, interactionam cu o multime de oameni, locuri, lucruri. Un vis este o halucinatie, o calatorie fantastica in somn, o lume paralela unde se pot intampla lucruri pe care ni le dorim sau nu. Un vis este o stare care ne elibereaza de stress sau incearca sa ne distraga atentia de la problemele cotidiene. In paginile dedicate interpretari viselor veti invata sa interpretati anumite fragmente sau parti ale visului. Toate interpretarile nu au o baza stiintifica ci provin din experiente din diverse interpretari si analogi din viata reala. Interpretarile cu privire la motivele pentru care visam au variat de-a lungul ultimului secol. La fel de mult a variat si importanta data visului ca fenomen psihic. Putem vorbi de cel putin trei mari directii de cercetare sau viziuni asupra visurilor: Prima ar fi ca visul n-are o Insemnatate aparte: mintea continua sa ramana activa In timpul somului, iar visele nu sunt decat o manifestare a acestei activitati. Imagini stocate de-a lungul zilei apar In vis. Sigmund Freud A doua ia In considerare o serie de procese care se petrec In timpul somnului, cum ar fi consolidarea memoriei si trage concluzia ca visul ar fi expresia acestora. In fine, a treia directie de cercetatre acorda visului un loc central. Visul este important si e considerat o activitate psihica coerenta, care are un sens. Ce Inseamna visele? In conceptia psihologiei moderne, descalcirea visului tine In primul rand de contexul individual. In vis apar imagini si simboluri specifice celui care le viseaza. Drept urmare doar el poate sa descalceasca semnificatia a ceea ce a visat. Un alt fel de raspuns ofera Carl Gustav Jung, care a lucrat o vreme cu Freud dar ale carui idei s-au desprins treptat de ale acestuia. Dupa cum afirma Jung, exista si vise cu o semnificatie suprapersonala, adica visuri colective, visuri In care sensul trebuie cautat prin analogii cu trecutul. Toti avem acces la o mostenire ancestrala a unor reprezentari posibile. El numeste aceste imagini, aceste reprezentari - arhetipuri. Sunt simboluri universale care pot fi gasite In religie, In basme si mituri, iar la nivel individual ele apar In vise.

Visele sunt o componenta a vietii umane si animale, daca stam sa urmarim reactiile pe care le au, uneori, cainii sau pisicile noastre, atunci cand dorm despre care mai mult facem presupuneri, decat cunoastem ceva cu certitudine. Ele exista si se desfasoara, independent

de voia noastra, uneori dupa tipare bine definite incapacitatea de a fugi sau de a riposta, ori starea de imponderabilitate derivata din deplasarea cu o viteza uriasa alteori, haotice, aleatorii, premonitorii, infricosatoare sau euforice. Pe unele ni le explicam ca urmari ale unor experiente mai mult sau mai putin marcante din timpul unei zile, in timp ce altora ne este imposibil sa le identificam sursa si sau sa le asociem cu diferite simboluri. Stiinta interpretarii onirice, al carei parinte este celebrul medic neuropsihiatru Sigmund Freud, ofera, in unele situatii, lamuriri satisfacatoare. Totusi, nu decodificarea simbolurilor ascunse ale viselor face obiectul de studiu al acestui material, ci trasaturile pe care acestea le au, din perspectiva pur stiintifica. 10. Si orbii viseaza Oamenii care orbesc dupa nastere vad, in continuare, imagini in visele lor. Cei care s-au nascut fara darul vederii sunt privati de aceasta dimensiune onirica, dar se bucura de vise la fel de "vii" ca toti ceilalti, limitate, insa, visele lor se desfasoara in gama tuturor celorlalte simturi: auz, miros, gust, atingere si emotie. Pentru un vazator este greu sa isi imagineze toate aceste lucruri in vis, dar nevoia de somn a creierului uman este atat de puternica, incat acesta poate angrena toate situatiile si mecanismele fizice posibile pentru a impune un repaus odihnitor si eficient sistemului. Uitam 90% din tot ce visam La cinci minute dupa ce un om se trezeste, el a uitat deja jumatate din ce a visat. Dupa zece minute, 90% din amintirea visului a disparut. Poetul Samuel Taylor Coleridge s-a trezit intr-o dimineata dupa un vis fabulos - indus, probabil, de opiu - si a asternut cu creionul pe hartie descrierea "viziunii dintr-un vis", in ceea ce a devenit, ulterior, unul dintre cele mai apreciate poeme englezesti: Kublai Khan. In timp ce scria, mai exact dupa cel de al 54-lea vers, a fost intrerupt de cineva. Coleridge s-a intors sa isi termine poemul, dar nu si-a putut aminti restul visului. Poezia nu a mai fost niciodata completata. Cazuri similare mai exista. De exemplu, Robert Louis Stevenson a scris povestea Doctorului Jeckyll si a Domnului Hyde prin vis, iar Frankenstein, al Maryei Shelley, a fost tot vlastarul unei experiente in somn. Toata lumea viseaza Orice fiinta omeneasca viseaza (exceptand cazurile de tulburare psihologica grava ), insa barbatii si femeile viseaza diferit si au reactii fizice distincte. Barbatii tind sa viseze mai mult despre alti barbati, in timp ce femeile viseaza in mod egal despre femei si barbati. Mai mult, atat barbatii, cat si femeile experimenteaza reactii fizice de natura sexuala in timp ce viseaza, indiferent daca visele au ori nu o tenta sexuala explicita; aproape zilnic, barbatii au erectii, iar femeilor li se vascularizeaza mai puternic zona genitala. Visele previn psihozele Intr-un studiu recent asupra somnului, s-a constatat ca subiectii care erau treziti la inceputul fiecarui vis, dar li se permiteau, totusi, opt ore de somn, au experimentat cu totii dificultati de concentrare, iritabilitate, halucinatii si semne de psihoza, dupa numai trei zile de asemenea tratament. Atunci cand, in sfarsit, li s-a permis un somn continuu si neintrerupt, cu vise, creierele subiectilor au recuperat timpul pierdut ridicand simtitor procentul de somn in stare REM (Rapid Eye Movement sau Miscarea Rapida a Ochilor). Adica, au visat mult mai mult, pentru a ajuta la refacerea cerebrala.

Nu toti viseaza in culori Reiese, din unele studii, ca nu mai putin de 12% dintre oamenii vazatori viseaza exclusiv in alb si negru. Restul viseaza colorat. De asemenea, oamenii tind sa aiba teme comune in visele lor, situatii relationate cu scoala sau serviciul, urmariri, alergare ingreunata si pe loc, experiente sexuale, esecuri, intarzieri, decesul unei persoane dragi, dinti cazuti, zbor, picarea unui examen sau un accident de masina. Pana acum, nu se stie daca impactul unui vis marcat de violenta sau moarte poarta o incarcatura emotionala mai puternica in cazul unei persoane care viseaza color, decat in cazul uneia care viseaza alb-negru. Visele nu sunt despre ceea ce par a fi Atunci cand visam despre un anumit subiect, este posibil ca visul sa nu se refere tocmai la acel lucru. Visele comunica intr-un limbaj simbolic si incifrat. Mintea, inconstienta, incearca sa compare visul cu altceva, similar. Asadar, orice simbol ar alege visul, este foarte putin probabil sa fie vorba despre un simbol explicit, al chiar lucrului visat. Practic, aici intervine acea "interpretare a viselor", de care se face vinovat Freud si care asociaza scenarii onirice precum pierderea dintilor cu decesul cuiva apropiat, scaldatul in ape tulburi cu o boala ce se apropie, ori prezenta unor animale cu niste dusmani, mai mici sau mai mari, din viata reala. Dependentii care au renuntat la vicii au vise mai realistice Oamenii care au fost mult timp fumatori si s-au lasat de acest viciu, experimenteaza, se pare, vise mult mai vii decat ar avea in mod normal. In plus, Jurnalulul de Psihologie Anormala relateaza: "In randul a 293 de fumatori abstinenti, intr-o perioada cuprinsa intre una si patru saptamani, 33% au declarat ca au avut cel putin un vis despre fumat. In majoritatea viselor, subiectii s-au surprins fumand si au resimtit puternice emotii negative, precum panica si vina. Visele despre fumat erau rezultatul scaderii nivelului de nicotina si nu au fost experimentate de 97% dintre subiecti atunci cand fumau." Aparitia viselor era relationata semnificativ cu durata abstinentei. Aceste vise au fost incadrate ca fiind mai vii decat cele obisnuite si erau la fel de comune ca majoritatea simptomelor renuntarii la tutun. Stimulii externi ne invadeaza visele Se numeste Incorporare Onirica si reprezinta experienta pe care majoritatea o avem, cel mai comun, atunci cand un sunet din realitate se aude in vis si este cumva asociat unui element din scenariul visat. Un exemplu asemanator este acela al situatiei cand ne este sete, frig sau avem o alta nevoie fiziologica, in realitate, iar mintea noastra incorporeaza aceasta nevoie in vis. Un asemenea caz se poate transpune oniric visand cum bei un mare pahar cu apa, dupa care setea revine, bei iar, iar ciclul se repeta pana cand te trezesti si chiar bei un pahar cu apa. Acest concept este ilustrat in pictura lui Salvador Dali denumita "Vis provocat de zborul unei albine in jurul unei rodii, cu o secunda inainte de trezire". Suntem paralizati in timpul somnului Fie ca ne vine sau nu sa credem, trupurile noastre sunt, virtual, paralizate in timpul somnului - cel mai probabil pentru a se preveni miscarea lor in concordanta cu ceea ce visam. Potrivit unor studii, glandele secreta un hormon care ajuta la inducerea somnului, iar neuronii trimit semnale coloanei vertebrale, care cauzeaza relaxarea si, in cele din urma, paralizia temporara a corpului. De asemenea, atunci cand sforaim, nu visam. Copiii mici nu viseaza

despre ei insisi pana la varsta de 3 ani. De la aceeasi varsta, micutii au in mod tipic mai multe cosmaruri decat adultii, pana in jurul varstei de 7-8 ani. De asemenea, daca suntem treziti in mijlocul unui vis, este mai probabil sa ni-l amintim ceva mai bine decat am face-o daca ne-am trezi dupa o intreaga noapte de somn. ------------------------------------------------Visele au exercitat o indelungata fascinatie asupra imaginatiei umane. Ne petrecem aproximativ o treime din viata in stare de somn si o mare parte a noptii visand. Visele intense sau cele tulburatoare sunt cele care ne lasa impresii greu de uitat. Dar ce sunt visele? Si ce semnificatie au pentru cel ce viseaza, daca au vreuna? La inceputul secolului al IV-lea i.Ch.,Chuang-tzu, un filosof chinez, a relatat urmatoarea parabola: Cand oamenii viseaza, nu sesizeaza ca acela este un vis. Unii chiar au un vis in vis si numai cand se trezesc isi dau seama ca totul a fost un vis. Si astfel, cand Marea Trezire va veni asupra-ne, vom afla ca aceasta viata este un mare vis. Doar nebunii se cred a fi treji acum. Odata, eu, Chuang-tzu visam ca eram fluture, zburand incoace si incolo, cu toate intentiile si scopurile unui fluture. Eram constient doar ca-mi urmez fanteziile ca fluture si inconstient de individualitatea mea ca fluture. Brusc, m-am trezit, culcat, eu insumi din nou. Acum nu stiu daca eram omul visand ca este fluture sau un fluture care se viseaza om. Exista mai multe modalitati de a raspunde observatiilor lui Chuang-tzu. Unele culturi traditionale pot plasa taramul viselor pe picior de egalitate cu taramul constiintei de fiecare zi, cum pare sa fi facut Chuang-tzu. Acesta este cazul arborigenilor australieni care aleg in anumite cazuri sa nu distinga intre evenimentele din starea de veghe si cele din vis. Remarcile lui Chuang-tzu sugereaza, de asemenea, ca poate lumea, asa cum o experimentam obisnuit, nu este mai reala decat un vis. Filosofiile traditionale orientale imbratiseaza adesea asertiunea ca aceasta lume este la fel de iluzorie ca visul. Frecvent, visele par a fi experientele unei lumi paralele incerte. Reflectand asupra acestei experiente, putem specula ca, in timpul viselor, calatorim intr-un taram alternativ real. S-a sugerat ca aceasta e una dintre principalele surse ale ideii ca lumea viselor este o lume spirituala, distincta de cea fizica. Daca aceasta ipoteza este adevarata, fie si numai partial, atunci visele contribuie la una dintre notiunile de baza ale religiei. S-a avansat de asemenea ipoteza ca visele pot fi asociate ideii ca sufletul e distinct de corp. In timpul viselor, experimentam calatoria pe alte taramuri, interactionand cu oamenii si facand diferite lucruri simultan, in timp ce corpul ramane in pat. Desi taramul viselor este plin de umbre si chiar ireal, el este perceput ca un loc real. Pentru ca experienta este atat de reala, este usor sa speculezi ca , in timpul viselor, sinele constient se separa cumva de corp. Daca adaugam acesteia experienta comuna a intalnirii in vis cu prieteni si rude disparute, nu este un pas prea mare sa conchidem ca acelasi "suflet", separat de corp in timpul viselor, supravietuieste mortii trupului. Visul - o lume paralela Visul se poate descrie ca un univers paralel, cu cel al nostru, insa un plan superior, celui fizic. Unii il numesc Astral. Visul ne insoteste toata viata, insa visul difera de la persoana la persoana. Unii viseaza

mult, altii putin si unii chiar deloc toata viata. Visul poate fi clasificat in lung sau scurt. Sunt cazuri in care putem visa in fiecare noapte, numai din cand in cand sau putem avea un singur vis, doua vise sau mai multe de-a lungul intregii vieti. Visul nu este o constanta fixa, ci variaza, in functie de diversi factori. Putem clasifica visele in: Vise simbolice, vise compensatorii, vise legate de starea de sanatate, vise legate de gasirea solutiilor unor probleme, vise telepatice, vise premonitorii, vise lucide si cosmaruri. Visul a starnit curiozitatea si imaginatia oamenilor din cele mai vechi timpuri, iar preocuparea pentru descifrarea lor difera in functie de gradul de cultura si civilizatie. Unele din caracteristicile visului sunt: coerenta sau incoerenta, logica, claritate sau neclaritate. Omul primitiv acorda o mare importantei visului, considerand ca reprezinta lumea de dincolo, prin care zeitatile sau duhurile comunica cu el, dandu-i sfaturi despre ceea ce trebuie sa faca pe viitor asa zisele simboluri, pe care trebuia sa le descifreze. Astfel, prin vis omul primea vesti bune sau rele, in functie de simbolistica visului. In acea perioada au aparut noi ocupatii, ca cea ce vrac, magician la care omul apela pentru a i se talmaci visele. Conform teorie lui Sigmund Freud visul ar fi o refulare a unei dorinte si contine o serie de imagini, sentimente, idei, impresii, pe care visatorul si le poate aminti la trezire, pe cand Hildebrand socoteste ca visul isi preia elementele din realitatea vietii psihice, din evenimentele interioare si exterioare traite. Studierea si interpretarea viselor, de catre psihanaliza este un procedeu "revolutionar" pe care Freud il introduce in stiinta psihicului uman psihologia. Psihanaliza se aseamana cu metoda populara de talmacire a viselor prin aceea ca analizeaza visul element, oferind in final un sens general. Insa metoda populara propune o cheie de simboluri mai mult sau mai putin arbitrara, pe cand psihanaliza utilizeaza simbolurile individuale, care sunt specifice unui singur individ. Jung este cel care va completa aceasta analiza introducand notiunea de arhetip, un fel de simbol colectiv, precum si metoda asociatiei dirijate de idei. Am putea spune, ca o concluzie la tot ceea ce au afirmat cercetatorii asupra visului, ca informatiile care alcatuiesc un vis au ca sursa experienta proprie. Insa majoritatea visurilor pe care le avem sunt in alb-negru, rare sunt cazurile in care visam in culori. Orbii, de exemplu nu pot visa cu imagini vizuale. Exista insa situatii cand oamenii au declarat ca au visat locuri pe care nu le-au vazut niciodata, deci experienta personala in acest caz nu mai are nici o importanta, poate fi vorba doar de dorinta de a vedea acel loc, intr-un timp viitor. Pavlov de exemplu, considera ca visul este o expresie a manifestarilor unor anumite puncte de veghe speciale, existente pe aria corticala, care se afla intr-o stare de inhibitie specifica starii de somn. In urma cercetarilor din ultimele doua decenii, s-a constatat ca somnul cu vise este esentiala, vitala omului cat si animalelor, deoarece nu se poate trai fara vise, pentru ca acestea sunt importante atat biologic cat si psihic. Profesorul Michel Jouvet de la facultatea de medicina din Lyon, ademonstrat necesitatea absoluta de a visa. El a facut un experiment de lipsire de vise dar nu pe oameni, ci pe pisici. Dupa o saptamana nevoia de a visa a fost totala, subiectii nemaiputand sa se autocontroleze. In a doua faza, el extirpeaza la 65 de pisici partea tanara a creierului, lasand neatinse partile stravechi adica acel centru al viselor. Rezultatul a fost ca animalele visau continuu ceea ce dovedeste ca visele au aparut pe o anumita treapta a evolutiei si ca constituie forme atavice, legate de structuri vechi ale creierului, dar foarte necesare vietii. Am putea sa concluzionam, ca urmare a cercetatorilor care s-au efectuat de-a lungul timpului ca visele sunt limbajul sufletului. Originea lor este necunoscuta, dar ele ne trimit anumite indicii, care ne pot ajuta sa ne rezolvam mai bine problemele din viata de zi cu zi. Un vis poate fi o halucinatie, o calatorie fantastica in timpul somnului, o lume paralela, in care se pot intampla lucruri pe care ni le dorim sau nu. Un vis este o stare care ne

elibereaza de stres sau incearca sa ne distraga atentia de la problemele zilnice, cu care ne confruntam. Numai cel care viseaza poate gasi semnificatia visului pe care l-a avut, deoarece acestea tin de fiecare individ in parte.

Totusi, peste ele, peste spectacolul oferit de vise nu s-a putut trece usor. Insasi Biblia pune, intr-un episod remarcabil, visul la loc de cinste. Visul ca avertizare. Timp de 2000 de ani, visul are o soarta destul de vitrega; gonit, exilat, dispretuit de stiinta, este folosit mai mult de scriitori. Este meritul lui Freud sa puna visul la loc de cinste, facandu-l util psihanalizei. De acum tot ceea ce visa omul era pretios. Toate imaginile, toate planurile visate erau asternute pe masa si puse sub lupa psihanalistului. Inconstientul, cel care transmitea indicatiile legate de frustrarile refulate ale omului, era rege. El era cel care indica gradul de afectare psihica a individului rapus de cenzura propriului Supraeu. Jung, afectat de alchimie, merge mai departe, punand acelasi inconstient sa fie canalul de transmitere a mesajelor stramosilor prin arhetipuri. Se nasc dictionare de vise, mai toate cuprinzind continuturi neplacute, amenintatoare. Daca ar fi sa dam visului o explicatie contemporana si superficiala, am putea spune ca este asemenea programelor calculatoarelor care, lasate in functiune dar nu utilizate, au acel sistem de protectie care deruleaza niste imagini miscate. Creierul nostru este construit sa functioneze fara oprire. Atunci cand dormim sau doar ne relaxam, el isi continua activitatea. Nemaiavind un scop clar, un plan logic de desfasurare de imagini, modalitatea cea mai folosita pentru stocarea de informatii pentru memorie, el "plimba" de colo-colo anumite figuri. Ce pot fi acele figuri? Cel mai adesea impresii puternice ale diferitelor evenimente recente. Visam doar conform cu personalitatea noastra, cultura de care apartinem si cu activitatea pe care o derulam zilnic. De exemplu, matematicienii preocupati de cite o problema, o teorie, in vis obtin rezultatul mult cautat. August Kekule, chimistul german care a reusit sa reprezinte structura benzenului, a visat aceasta reprezentare printr-un sarpe care isi inghite coada. Dar visele sunt, prin excelenta, un factor de sprijin pentru noi. Pentru ca ele sunt o prelungire cinstita a ceea ce ne reprezinta. Dar visele ne mai ofera o posibilitate: aceea de a permite sa traim, chiar si in modul deghizat, o alta viata. Mai riscanta, mai plina de pericole. In vis suntem puternici, in vis avem capacitati uluitoare. Zburam, murim, cadem, facem sex, calatorim, ne pedepsim dusmanii, ne imbogatim, saracim. Visul vorbeste despre noi. Curajos, violent, optimist sau pesimist, dar intotdeauna onest. Visul ne spune delicat ce ne streseaza, ne ofera solutii, ne distreza sau ne ingrijoreaza. Bazandu-ne pe vise, nu facem altceva decat sa ne dam noua insine sansa de a trai mai mult si - mai ales - altfel, altceva. "Intelepciunea populara are dreptate cand pretinde ca visele prezic viitorul. In realitate, visul ne arata viitorul nu asa cum se va realiza, ci cum dorim noi sa se realizeze. Spiritul popular face ceea ce face de obicei: crede ceea ce doreste" Sigmund Freud

Interesul suscitat de vise asupra omului este ilustrat din vremuri imemoriale de marturii cuprinse in Biblie - visul lui Iosif si nu numai - sau lasate de inteleptii tibetani - "Yoga viselor"ori maestrul sufi Ibn El-Arabi, Aristotel, Sf.Augustin sau celebrul roman Arthemidorus cu ale sale "Cele 5 carti ale viselor si viziunilor". Nici vremurile moderne nu sunt mai prejos din punct de vedere al cercetarii viselor, ceea ce inseamna ca interesul pentru acestea si pentru interpretarea lor a ramas neschimbat. Analiza viselor joaca, de asemenea, un rol important in diferite forme de psihoterapie, deoarece releva continutul nivelurilor profunde ale psihicului. Nu se poate insa vorbi despre vis inainte de a cunoaste cate ceva despre starea in care acesta se produce, fara a vorbi despre somn. O scurta incursiune in istoria cercetarii somnului ne arata ca starea de relaxare psihica este insotita de unde alfa sau ritm alfa, cu o frecventa uniforma de 10 cicluri pe secunda (H.Berger). Acest ritm uniform alfa este inlocuit, cand adormim, cu ritmuri rapide, cu tensiune scazuta; apoi apar unde libere cu amplitudine mare si cu o durata scazuta (Loomis si Davis). Incetinirea treptata si cresterea amplitudinii undelor insotesc somnul profund. N.Kleitman a observat ca miscarile lente, pendulare ale globilor oculari, devin la un moment dat, foarte rapide; in aceasta faza se instaleaza visele (REM). Referindu-ne la problema somnului este demn de remarcat ca somnul - in sine - constituie inca o sfera incomplet descifrata a vietii. Ce spun cercetatorii despre somn? Ei considera ca somnul profund este absenta oricarei activitati mentale si acest somn fara vise are o functie anabolica, previne si anihileaza oboseala fizica, are rol in procesele de memorie si in odihna sistemului nervos central. Somnul cu vise modeleaza si remodeleaza memoria, prin repararea, reorganizarea si formarea de noi conexiuni in sistemele neuronale si extensiile lor corticale; ofera suport energetic si de memorie pentru invatare, atentie si modelarea si integritatea personalitatii; reface sistemul nervos central dupa stres si efort intelectual si are un rol important in mecanismele psihice - interactiuni si restructurari ale memoriei. Stiind toate acestea putem trage concluzia ca privarea de somn poate duce la dereglari psihice. Visul este reprezentarea care nu concorda cu principiile logicii, ale perceptiei si nici cu dimensiunile timpului si spatiului, el depasind deprinderile noastre si normele morale. R.Cohen scrie despre vis ca fiind o relatie de contrapondere (de balanta) intre constient si inconstient. Dorintele, angoasele, aspiratiile si frustrarile constientului isi gasesc in imaginile onirice - corect intelese - o compensatie si, prin urmare, rectificari esentiale. Se cunosc diverse tipuri de vise si vom expune succint cateva din aceste tipuri. Visul profetic poate fi un avertisment mai mult sau mai putin deghizat privind un eveniment critic din trecut, prezent sau viitor. In antichitate, conducatorii de osti mergeau sa doarma in temple inaintea bataliilor decisive a pentru a afla in vis dorinta zeilor asupra acestora. Tot intr-un vis profetic, Maya inainte de a-l naste pe Budha, a visat un elefant alb si a stiut ca fiul ei va fi o persoana importanta; Calpurnia, sotia lui Cezar, a visat inainte de asasinatul din For, ca-l va purta pe brate pe sotul ei. Visul telepatic are loc datorita informatiilor telepatice. Cele mai puternice, mai usor de perceput si de emis - sunt cele emotionale. Visul telepatic stabileste legatura cu gandirea si sentimentele unor persoane sau chiar grupuri de persoane aflate la mare departare. Visul presentiment are loc atunci cand, pe baza elementelor furnizate de memorie, subconstientul concluzioneaza asupra unui eveniment. Visul vizionar se produce in somnul superficial; reveria poate contine elemente vizionare. Acestui tip de vise ii corespund unde theta. Se cunoaste obiceiul amerindienilor de a merge la Marele Lac, unde petreceau multe zile si nopti asteptand rabdatori o viziune de la Marele

Spirit pe care preotul sau vrajitorul le-o interpreta. Visul autosugestionat, produs in mod voit. Este binecunoscut faptul ca scriitorul Robert Louis Stevenson obisnuia sa-si impuna inainte de a adormi - sa viseze povesti de aventura romantica. Visul direct inspirational care nu necesita nici o interpretare, cum se cunoaste visul marelui violonist si compozitor italian Giuseppe Tartini autor al celebrei "Sonata Diavolului", care a terminat ultima parte a acesteia dupa ce Diavolul i-a cantat-o in vis. Cercetari de data recenta vorbesc despre "visul lucid" care este forma speciala de constiinta, in care suntem constienti ca visam si ne continuam visul, fara a ne trezi. Pentru studierea claritatii mentale in timpul visului se fac cercetari la "Institutul Luciditatii" fondat in l987 de catre dr.Stephen LaBerge. Inainte de a trece mai departe, este demn de retinut faptul ca C.G.Jung considera ca visul reflecta unele aspecte ale vietii omului dar si posibilitatile acestuia. Dupa opinia sa, simbolurile din vis constituie o parte a subconstientului colectiv al celui care viseaza, fiind alcatuite din arhetipuri aparute pe parcursul evolutiei speciei noastre. Fondul arhetipal din inconstientul colectiv contine simboluri care au acelasi inteles la toate popoarele, ca porumbelul alb, mama, focul, mielul s.a. Subconstientul individual este legat de cel colectiv si poate prelua de la acesta orice informatie folosind simboluri sau arhetipuri comune tuturor. Sa mai spunem ca visele inteligibile si rationale sunt realizarea nedeghizata a unei dorinte, alfel spus, dorinta a carei realizare concreta o reprezinta visul respectiv, este o dorinta recunoscuta de catre constiinta, nesatisfacuta in viata cotidiana, dar intru totul demna de interes. Analiza viselor confuze si neinteligibile ne arata ceva analog: fundamentul acestor vise este, de asemenea, o dorinta dar pe care ideile latente ne-o releva intr-o reprezentare obscura; numim aceste vise realizari voalate ale dorintelor refulate. Oamenii au dat visului o semnificatie importanta inca din cele mai vechi timpuri. El - visul - a fost intotdeauna investit cu puteri particulare, dar semnificatia visului variaza in functie de epoca istorica, de contextul social si cultural si, nu in ultimul rand, de legatura acestora cu constientul. Interpretarile de acum cateva sute de ani nu mai corespund simbolurilor de astazi, dar corespund simbolurilor arhetipale despre care am vorbit mai sus. Oricum, interpretarile pot fi diferite de la subiect la subiect, functie de nenumarati factori despre care vom vorbi. Psihanalistii atrag atentia nu numai asupra continutului viselor, ci, mai ales, asupra continutului ascuns, simbolizat, care poate fi analizat, folosindu-se informatiile furnizate de subiect (cel care a visat) referitoare la personalitatea si circumstantele vietii persoanei respective, cu ajutorul unor asociatii libere. Potrivit lui Freud "talmacirea viselor reprezinta calea de a cunoaste continutul inconstientului, ca parte a psihicului uman" iar interpretarea nu are in vedere ansamblul visului, ci fiecare din elementele sale de continut care, fiecare, reclama o determinare aparte. Pe de alta parte, Jung vede visul ca pe mesagerul inconstientului care are misiunea de a ne releva secretele care scapa constientului. Visul devine mesaj, o aducere la cunostinta, mesaj preluat pana ajunge sa fie inteles. El spune ca visele contrabalanseaza atitudinile din timpul zilei. Jung nu oferea interpretarea visului celor veniti la psihanaliza, ci considera important ca autorul visului sa-si inteleaga propriul vis. In timp ce Freud sustinea ca " lucrurile care nu sunt obiect de interes in timpul zilei nu devin obiect de interes pentru vise, iar fleacurile care nu ne ating in stare de veghe este imposibil sa ne preocupe in timpul somnului", cercetatorii moderni (Hoss si Delaney) sustin pe buna dreptate ca , dimpotriva, subconstientul activ in timpul somnului este mai perspicace in ceea

ce priveste viata noastra decat constientul, el "inregistrand" in stare de veghe si "redand" in somn detalii considerate de constientul subiectiv ca fiind nesemnificative. Un alt cercetator asupra interpretarii viselor a fost D.Foulhes, care, folosindu-se de psihologie si lingvistica, a cautat sensul ascuns al viselor in "Gramatica viselor". In timp ce unii cercetatori sustin ca visele ce contin explozii nucleare, prabusiri in abisuri, sfarsitul lumii, razboi sugereaza ca personalitatea respectiva a subiectului se afla in pragul unor profunde transformari in viata sa (referindu-se chiar la o renastere spirituala), alti cercetatori sustin ca aceste vise catastrofice sunt asa-zisele vise organice cauzate de perturbarea fluxului sanguin cerebral si ca ele nu pot fi considerate ca fiind profetice de vreme ce nu vin din subconstient sau din mintea intuitiva ci provin dintr-o disfunctionalitate fizica. Nu putem vorbi despre interpretarea viselor fara sa amintim o poveste frumoasa si adevarata, despre care a scris pentru prima data prof. Kilton Steward in 1969. Este vorba despre tribul SENOI al carui obicei de talmacire a viselor a dat numele unei metode moderne de cercetare in domeniu. In padurile ecuatoriale din Malaezia a fost descoperit un trib care traieste intr-o armonie desavarsita, fara razboaie, fara conflicte, fara probleme sociale. Modul lor de "guvernare" este simplu: in fiecare dimineata familiile se reunesc si-si povestesc visele. Apoi barbatii familiilor merg la conducatorul spiritual al tribului, pe care-l numesc "tohat", ii prezinta cele mai semnificative vise, iar acesta le "talmaceste", dandu-le indrumari in functie de visele respective. Se pare ca sistemul functioneaza perfect din moment ce tribul convietuieste pasnic de demult. Tribul este un sistem "inchis", acolo totul este cunoscut, trecutul si prezentul tuturor membrilor tribului. "Tohat"-ul coreleaza - de fapt - avertizarile din visele respective cu actiunile constiente ale tribului. Este vorba de un proces activ de interpretare, urmarindu-se o noua intelegere a vietii membrilor tribului, cat si modificarea optima a actiunilor viitoare, functie de interpretarea visului. Acelasi lucru il fac cercetatorii metodei JUNG-SENOI din California, pornind de la premisa ca imaginile simbolice si actiunile onirice au pentru cel care viseaza un sens specific, unic si ca visul reflecta anume psihologia persoanei respective. Se doreste gasirea unei interpretari specifice autorului visului evocand experienta proprie acestuia. Sa mai spunem ca exista si metode de influentare a visului ca: muzica, aromoterapia, cromoterapia, autosugestia s.a. De asemenea putem sa spunem ca visul ne avertizeaza si ne ajuta sa ne recunoastem asa cum suntem in realitate, in conformitate cu evolutia noastra spirituala, materiala si sociala. *** Sigmund Freud spunea, cu mult umor: "Intelepciunea populara are dreptate cand pretinde ca visele prezic viitorul. In realitate, visul ne arata viitorul nu asa cum se va realiza, ci cum dorim noi sa se realizeze. Spiritul popular face ceea ce face de obicei: crede ceea ce doreste". In credinta populara romaneasca visul e interpretat functie de elementele importante din vis, ridicate la rang de simboluri comune tuturor oamenilor. Spre exemplu, in unele parti ale tarii (Valcea) soarta copilului nou-nascut este reprezentata de visul moasei din noaptea nasterii; in Oltenia si Muntenia se pastreaza obiceiul ca in seara de Sf.Vasile fetele sa puna "punti" din ramuri de mar dulce (ramurele in forma de punte, bine ascunse) pentru ca noaptea sa-si

viseze ursitul. In alte parti, fetele pun busuioc sfintit sub perna, tot spre a-l visa pe cel ursit. Traditia populara romaneasca pastreaza simboluri referitoare la visele meteo: de visezi sarpe - va fi vant, de visezi peste - va fi ploaie, iar ouale in vis inseamna zapada. Se mai spune ca visand sambata spre duminica visele se implinesc, ca daca te uiti pe fereastra la trezire vei uita visul, de plangi in vis ca te vei bucura si multe altele. Din punct de vedere religios suntem sfatuiti sa nu incercam interpretarea viselor intru cat e greu sa deosebim daca acestea vin de la Diavol sau de la Dumnezeu, dar noi stim acum ca visele sunt produsul proceselor noastre din subconstient. ...Si-apoi, ia incearca sa convingi o persoana indragostita ca nu-si poate visa ursitul... Visul sublim i aportul visului n vindecarea sufletului. nfrunt-i spaima nvnd explorarea visului! Crezul lupttorului oniric Nu am visuri, sunt nscut n ntuneric Nu am probleme, problemele mele le privesc ca fiind personale i nu le transmit nimnui Nu am dorine trupeti, triesc n mod creator energiile vieii aa cum acestea se nasc n mine Nu am o iubire, mi exprim grija i pasiunea in tot ceea ce fac Nu am inocen, iau lucrurile deschis, aa cum sunt Nu am nici o vin, nu am trdat pe nimeni nelndu-i speranele Nu ursc, oricine, oriunde i oricnd se poate dezice de mine Nu cunosc mnia, sunt ncontinuu rnit de asperitile vieii Nu cunosc pacea, inima mi este complet goal pentru a permite ntregii viei s ptrund n interior Nu am un centru, centrul nu se afl acolo unde eu l pot amplasa Nu am Eu, Eul care sunt eu se regsete n toate opiunile mele Nu am via, ceea ce primesc nu este ceea ce doresc Nu am moarte, nu exist nici un loc pe care s l pot numi cas. Dr. Strephon Kaplan Williams Visele au strnit ntotdeauna un interes constant. Fie c e vorba de culturile primitive, de Biblie, de antichitatea greco-roman sau de psihanaliza modern sau psihoterapia jungian, visul s-a aflat pe un loc central i a fost studiat cu ardoare. Visul a reprezentat o enigm i a strnit un interes deosebit prin care s-a sperat dezlegarea misterului i dezvluirea semnificaiei ascunse a coninutului. Sigmund Freud a fost numit unanim printele psihanalizei. El a descoperit principalele teme ale psihanalizei i a impus treptat practica psihanalizei ca psihoterapie a nevrozelor. Freud este autorul unei lucrri monumentale dedicate interpretrii viselor, publicat n anul 1900 sub denumirea Interpretarea viselor. n aceast carte, Freud analizeaz propriile sale vise, n care prezint etapele elaborrii visului i ncearc s explice structura aparatului psihic. Este prima lucrare tiinific dedicat interpretrii viselor mbogit constant n ediii succesive i aceast lucrare a influenat profund modul de abordare teoretic a visului. n concepia lui Freud, dorinele interzise scap controlului contient din timpul strii de veghe i apar n somn n timpul visului cutnd n felul acesta s ptrund n contiin. Si pentru c aceste dorine au o natur interzis, aceasta face ca ele s fie percepute de ctre vistor drept stnjenitoare, ele pot provoca trezirea. Conform concepiei lui Freud, funcia viselor este aceea de a mpiedica trezirea aprnd Eul i transformnd dorine le inacceptabile ntr-un ansamblu de imagini acceptabile. n acest fel, i se ngduie vistorului s-i continue somnul. n lucrarea Interpretarea viselor, Freud noteaz : Toate visele sunt ntr-un sens, vise de nlesnire. Ele servesc scopului de a prelungi somnul, de a mpiedica trezirea. Visele sunt PAZNICII somnului, i nu perturbanii lui. Cenzura, supraeul, este instana rspunztoare

pentru aceast funcie a visului, care determin dorina interzis (coninutul latent al visului, cum l numea Freud) s se disimuleze i s se manifeste sub o form care s nu perturbe Eul i nici s nu trezeasc vistorul. Visul este astfel coninutul manifest al dorinei, interzise, disimulate. Natura visului manifest este adesea stranie, iraional , aceasta se explic prin faptul c cenzura apeleaz la mecanisme ca: deplasarea, condensarea, simbolizarea, figurabilitatea i acestea au scop defensiv. Freud a folosit tehnica asocierii libere n interpretarea viselor prin care vistorul pleca de la o imagine din vis i lsa sa se asocieze acesteia toate gndurile n deplin libertate. Refacerea conexiunilor pe care lucrarea visului le-a distrus e nsi sarcina ce trebuie ndeplinit de procesul interpretativ, susinea Freud n aceeai lucrare amintit mai sus. Interpretarea viselor reprezint calea regal ctre cunoaterea activitilor incontiente ale minii, sublinia Freud. Carl Gustav JUNG, psihiatru si psihoterapeut cu o personalitate complex, nu reuea niciodat s se opreasc la ceva anume, odat obinut. El mergea mereu nainte, aprinzndu-i din urm viziunea, zorea spre mai departe manifestnd un interes constant pentru OM n ceea ce privete cunoaterea sa i ameliorarea strii de sntate. El simea nctuarea daimonului su care-i determina creativitatea pe trmul explorrii condiiei umane trind sentimentul c se afl ca pe un cmp de btlie. Jung, a urmat abordarea freudian la nceput, mai trziu i-a constatat limitele i a nceput s aib anumite rezerve ce erau similare rezervelor pe care le nutrea n mod serios fa de psihanaliz ca ntreg. Freud nutrea convingerea c visele i extrag coninutul manifest din amintirile reziduale menionnd dou surse: evenimentele zilei precedente i copilria. Jung admitea aceasta, dar mergea mai departe i susinea c visele au o a treia surs, mai profund i aceasta ine de istoria evoluiei speciei noastre, pe care o numea incontientul colectiv. n timp ce Freud considera c visele au o origine predominant sexual, Jung avea credina c visele i au originea ntr-un tip de preocupri mult mai extinse, anume n problematica fundamental a existenei umane. Jung susinea c visele sunt creaii naturale ale psihismului, ele ndeplinesc o funcie homeostatic ori de autoreglare i se supun imperativelor biologice de adaptare n vederea acomodrii individuale, a creterii i supravieuirii. Mult vreme identificat cu micarea psihanalitic a lui Sigmund Freud pe care a susinut-o, Jung i creeaz ulterior propria coal i disciplin numit psihologie analitic. Aceast direcie deviaz parial de la psihanaliza freudian i aduce noi concepte i idei n cmpul studiului psihicului abisal. Jung i visele Una din diferenele notabile dintre direcia psihanalitic freudian i cea introdus de Jung este metoda de interpretare a viselor. Jung studiaz visele din perspectiva procesului de individuaie i urmrete integrarea arhetipului centrului. Analiza visului n manier jungian e un proces discursiv i presupune din partea lui Jung o adevrat erudiie i un talent deosebit pentru percepia simbolic. Analiza jungian presupune mai mult dect analiza de baz a mesajului din vis, interpretarea lui. Jung aborda visul asemenea unui text nedescifrat nc i n aceast ntreprindere i folosea toate talentele de arheolog, arheologia fiind un domeniu ce l-a captivat pe tot parcursul existenei sale. Se poate observa n activitatea sa un ntreg proces de acumulare, aprofundare, comparare, catalogare, cernere, stilul foarte subtil ce presupune un fler imaginativ deosebit. Visul este developat constructiv, integrat n atmosfera i contextul specific, pstrndu-i n acelai timp mesajul intact. Lucrul cel mai de seam pe care savantul l-a lsat culturii noastre este analiza care i poart numele, analiza jungian. Aportul prin inovaie adus de Jung, a depit cu mult, prin influen generoas i uman, propria sa coal. Jung a formulat o propunere radical, aceea prin care analiza s fie dialectic, o comunicare n ambele sensuri ntre doi oameni deopotriv implicai n actul terapeutic. Cu o experien solid i o mentalitate luminat, Jung nu a fost tributar dogmelor, manifesta interes i deschidere, astfel pentru el teoriile i metodele psihologice nu erau imuabile. n afirmaiile sale, Jung se baza pe sine nsui, pe pacienii si pe care-i tmduise, pe cercetri in extenso a miturilor, a religiilor comparate i a antropologiei.

Psihoterapia jungian Jung este creatorul unei psihoterapii specifice care urmeaz pn la un punct psihanaliza clasic pentru a se dedica apoi procesului mai amplu de integrare a imaginilor incontientului (arhetipuri) i de realizare a Totalitii (psihice). El scrie n acest sens tratate despre alchimia medieval i lanseaz concepte noi ca Sine, incontient colectiv, arhetipuri. Tot Jung este creatorul noiunii foarte discutate de sincronicitate pentru a explica fenomenologia paranormal, manifestrile oculte, funcionarea I Ching (Cartea schimbrilor), astrologia etc. Ce este sincronicitatea? Cuvntul sincronicitate este forjat de Jung pentru a reda un concept care i aparine. Este vorba de nlnuirea a-cauzal a dou sau mai multe fenomene psiho-fizice. Acest concept i-a fost inspirat de cazul unei paciente care se afla ntr-o situaie de blocaj n tratament. Raionalismul ei exagerat (inflaia cu animus) o mpiedica s asimileze materialele incontientului. ntr-o noapte, pacienta a visat un crbu de aur - cetonia aurata. A doua, zi, la edina de psihoterapie, o insecta real de data asta, s-a izbit de fereastra cabinetului lui Jung. Jung a prins-o i a descoperit cu surprindere c era un crbu de aur, o prezen rarisim n acel climat. Ideea este, deci, de coinciden: n acest caz, ntre crbuul visat de pacient i apariia lui n realitate, n cabinetul de psihoterapie. Dar aceast coinciden nu este una fr sens, o simpl coinciden. Folosind metoda amplificrii, Jung asociaz n jurul crbuului i ajunge la conceptul de moarte i renatere n filozofia esoteric a antichitii, proces pe care, simbolic, pacienta sa trebuia sl experimenteze pentru o rennoire i o mprosptare a personalitii ei unilaterale, cauza nevrozei de care suferea. Deci, o coinciden semnificativ de fenomene fizice i psihice care sunt nlnuite acauzal. n spatele acestor fenomene Jung plaseaz arhetipul sau constelarea unui arhetip, care, n optica sa, este un proces ce angajeaz deopotriv manifestri obiective, n lumea fizic, i subiective, n universul psihic. Sincronicitatea ca teorie explicativ se aplic la fenomenele din aria parapsihologiei, previziunii i premoniiei, la I-ching (modalitatea specific de consultare a oracolului schimbrilor), la astrologie i n multe alte domenii de frontier. Dr. Strephon Kaplan Williams este fondatorul Institutului de Explorare a Viselor JUNGSENOI din California. n cadrul acestui institut a format specialiti n explorarea viselor din toat lumea, metoda JUNG -SENOI fiind foarte bine primit de ctre psihologi, terapeui i publicul larg. Metoda Jung-Senoi este o abordare integral i armonioas a viselor. Interpretarea i descifrarea viselor nu se realizeaz dup metodele clasice, n care simbolurile sau personajele din vis au un neles exact (ex: pisica neagr nseamn moarte), metoda Jung-Senoi fiind o dezvoltarea modern a metodei lui Carl Gustav Jung, incluznd ns i perspectiva spiritual. Astfel, elementul important n aceast metod este atitudinea vistorului fa de personajul/simbolul ntlnit n vis. nvarea elementelor de baz ale acestei abordri se poate realiza relativ repede, n cadrul a cteva sesiuni de formare. Pentru aprofundarea metodei este ns necesar o pregtire ndelungat i o practic permanent de analiz a propriilor vise. Strephon Kaplan Williams este autorul a 7 lucrri n domeniul explorrii viselor, una dintre acestea fiind tradus n romnete (Explorarea visurilor, Editura Teora, Bucureti, 1997). n prezent Strephon Kaplan Williams triete n Olanda. Visul sublim i vindecarea sufletului Lucrul cu visele ne ajut s explorm diferena dintre ceea ce crede eul nostru personal despre sine i cum ne vede o alt surs de nelepciune i iluminare. De aceea, alturi de Jung, denumesc imaginile eului personal despre sine ca fiind subiective, iar imaginea mai larg a noastr tuturor, aa cum apare n vise, ca fiind imaginea obiectiv a noastr nine.(SKW) Fundamentul ntregii munci cu visele este de a separa imaginea eului personal de imaginea transpersonal a ceea ce suntem i ar trebui s facem cu viaa noastr. Aceasta este o datorie major n via i cu ct ajungem mai repede la ea, cu att mai bine.

Toate provocrile i problemele ce apar n via i nu le rezolvm, apar apoi i n visele noastre. Scopul viselor nu este acela de a ne speria pentru a rmne cu aceast stare, ele urmresc determinarea noastr de a ne ocupa de acele probleme pe care n via le-am respins sau amnat. nvnd s explorm visul i viaa vom obine modificri de profunzime ale personalitii noastre, vindecarea sufletului se produce atunci cnd vom integra conflictele interioare provocate de traumele fizice i mentale. Atunci cnd Sursa viselor ne trimite vise potrivnice putem analiza cauzele prin acceptarea acestora, prin prezena lor, dar putem face i opiuni i obinem astfel tmduirea. Pentru a obine vindecarea este necesar s trecem mai nti prin conflict dominnd nelinitea, temerile, s facem opiuni pentru o modalitate de ncadrare n situaie. S lsm controlul, s evitm opunerea rezistenei, s evitm a ne angaja n lupt contra adversitii, iat cteva modaliti prin care apelm la contien pentru a parcurge situaia indiferent de costuri, chiar i atunci cnd ceea ce facem nu e perfect. Astfel, putem deveni lupttori pe arena visului i traversnd arhetipul Moarte Renatere, putem trece la o via nou dobndind o atitudine nou i mai mult curaj. nvm s lum lumea aa cum e, s trim odat cu ea, vom redobndi din nou sentimente, iar n vis vom fi un lupttor spiritual renscut la via. Paradoxul este c ne temem de distrugere, iar modul n care vom reui s ne eliberm de temeri este acela de a ne asuma riscul distrugerii. Condiia vindecrii este nfruntarea spaimei din vis. Explorarea viselor aduce modificri interioare care pot influena viaa noastr exterioar, dar si relaiile interumane, interpersonale. Visul sublim se caracterizeaz prin senzaia autentic de a fi real i n care criza este rezolvat prin activitatea oniric a Eului creator asistat de centrul mai profund, Sursa visului. Vindecarea este procesul de rezolvare a contrariilor de la nivelul psihicului, al trupului i al vieii. nfruntnd spaima nvm explorarea visului. V ntrebai adesea, oare ce putem cere de la noi nine n via? Rspunsul la aceast ntrebare este s lum realitatea aa cum este, i nu cum am dori noi s fie. De multe ori ni se ntmpl s ne aflm n opoziie cu viaa, cu alte persoane i aceasta e posibil din cauz c rmnem blocai ntr-o problem, ntr-o situaie ireconciliabil, angajndu-ne prea puin sau chiar deloc n transformarea ei. Modalitatea prin care facem fa situaiilor potrivnice din vis ne vorbete despre modul n care noi abordm viaa i pe noi nine, visul este relevant n acest sens. Oare suntem noi angajai pe calea vindecrii propriei fiine, a celorlalte persoane, a situaiilor, indiferent de preul pltit, de sacrificiile pe care le vom face? M ntreb ci dintre noi ar putea sa rspund prin DA? Atunci cnd ne vom angaja n acest proces, rezultatele vor aprea i atunci vom realiza c implicarea noastr a meritat din plin osteneala. Cum nu se obine vindecarea? Neacceptarea realitii; Fuga din faa adversitii fr a face opiuni, fr a lua decizii; Evitarea concentrrii asupra activitii de transformare; Uitarea viselor de groaz; Ignorarea viselor dezgusttoare; Somnul prelungit; Transformarea vieii ntr-un vis ideal; Trirea iluziilor; Traversarea strilor de mnie i pstrarea efectelor acestora n interior; Neimplicarea n explorarea visului i neimplicarea n soluionarea problemelor din via. Cum se obine vindecarea? Raportarea la via n mod real; Acceptarea realitii i a adversitii; Implicarea i concentrarea ateniei pentru a face opiuni n vis i n via; Luarea deciziilor de a lucra asupra problemelor; Confruntarea cu situaiile potrivnice, transformarea lor; Deblocarea i eliberarea personalitii; Dobndirea curajului, a creativitii prin reconectarea la energia vieii.

Vi se ntmpl ca n vis s aplicai aceleai reguli ca i n viaa real? Atunci cnd abordm visul, noi recunoatem c suntem aceeai persoan, att interior ct i exterior, suntem un tot unitar, cu toate c visul ar putea s ne arate o persoan divizat atta vreme ct nu ne-am dedicat dezvoltrii personale prin procesul de explorare a visului. Dac n viaa real refuzm emoii, sentimente, probleme, ele vor aprea n vis sub forma unor adversari (demoni) care acioneaz mpotriva noastr. Sursa visului va readuce n faa noastr ceea ce am evitat, reprimat pentru a fi rezolvat la nivel interior. M ntreb dac n visele dumneavoastr s-a ntmplat s apar ntunericul, haosul, situaii de mare dificultate? Chiar dac rspunsul este DA, aceasta nu nseamn c suntei o persoan cu dezechilibru psihic, ci visul dumneavoastr evideniaz acel ceva asupra cruia va trebui s v aplecai acionnd pentru completarea strii de deplintate. De reinut Sntatea sufletului i deplintatea se obin prin lupta pentru iluminare spiritual n care apar demoni sau adversari ce ncearc s v mpiedice s evoluai. Eul nu se poate vindeca prin dominarea visului i a viaii, explicaia const n faptul c prin control tindem s eliminm ameninrile. n acceptarea Eului, binele este acel ceva pe care el l poate conduce pentru a-i ndeplini nevoile. Demonii notri sunt toate acele lucruri pe care nu le putem controla. Pn cnd nu i vom nfrunta, accepta, vom continua s pierdem btlia cu soarta. Alt alternativ decisiv, nu exist, dect aceea de a nfrunta elementul cel mai de temut. Necesitatea de a vindeca este o problem spiritual. Atunci cnd o persoan atinge un anumit grad de contien, n faza urmtoare se va angaja contient de a pune n practic prin strdanie, ceea ce a nvat prin necesitate i suferin. Cei care au o pasiune spiritual, se vor angaja n aciuni care solicit atenie, suport, dragoste, druire, sensibilitate. Sensul implicrii i rezultatul acesteia vor pune Eul n slujba valorilor superioare, inteligenei i energiei superioare de care el nu dispune. Adesea, Eul i va sacrifica poziia pentru a gsi Sursa cu care el nu se identific, dar care l determin s devin mai bun dect este. n visele noastre apare de multe ori copilul, care poate reprezenta Arhetipul Copilului, un simbol central al mplinirii i al unui nou sens, al unei noi viei. O viziune tot mai cuprinztoare apare asupra condiiei umane, ea recunoate unicitatea personal a fiinei umane i n acelai timp dimensiunea transpersonal a acesteia, ca parte din noi nine, prelungindu-se dincolo de Eul nostru individual. Putem, aadar, opta pentru mai multe moduri de a ne tri viaa croind drum spre nelepciune, conectndu-ne la propriile vise, explorndu-le. Bibliografie Freud, Sigmund, Interpretarea viselor, Editura Stiinific, Bucureti, 1993 Jung C.G., Amintiri, vise, reflecii, Editura Humanitas, Bucureti, 2004 Kaplan Williams Strephon, Explorarea visurilor, Editura Teora, Bucureti, 1997 Kaplan Williams Strephon, Explorarea visului o punte ntre personal i transpersonal, Buletinul Psihologiei Transpersonale nr.10/2002 Moraru Aurelia, Articolul Incursiune n tehnologia visului cu Strephon Williams Kaplan, Jurnal de psihologie transpersonal, Anul II nr.1, Editura Asociaiei Romne de Psihologie Transpersonal, 2003 Stevens Anthony, Jung, Editura Humanitas, Bucureti, 1998 Psiholog dr. Aurelia MORARU