Sunteți pe pagina 1din 3

Mesaje – 19 mai 2009

Economie
• În ultima perioadă există semnale îngrijorătoare cu privire
la evoluţia economiei şi la modul în care anumite instituţii
îşi îndeplinesc angajamentele.
o Marile grupuri bancare din România au scos din ţară
în ultimele luni peste 2,5 miliarde de euro.
o Deşi au dat asigurări ferme că nu vor scoate capitalul
din România, marile grupuri bancare s-au folosit de
relaxarea condiţiilor BNR pentru a retrage banii de pe
piaţă.
o Mai mult, există semnale insistente că aceleaşi bănci
fac speculă pe urma aprecierii monedei naţionale.
• Guvernul României s-a angajat la investiţii de 9 miliarde
de euro în acest an, iar până în prezent a investit abia un
miliard.
o Ministerul Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării, cele
mai importante pârgii de investiţii ale Executivului,
nu s-au ţinut până în prezent de promisiunile asumate
la investirea Guvernului.
• Absorbţia de fonduri europene este la un nivel de avarie.
În primele 5 luni ale anului au fost depuse proiecte de 3
miliarde de euro şi au fost făcute plăţi de 100 de milioane.
o Este clar că ne confruntăm cu un blocaj masiv la
nivelul unor instituţii, iar dacă Guvernul nu va
interveni vom pierde sume foarte importante pentru
dezvoltarea României.
• În tot acest timp, Ministerul de Finanţe de ocupă de
instituirea unor măsuri fiscale şi parafiscale care îi sugrumă
pe micii întreprinzători şi pe oamenii obişnuiţi.
o Noua reglementare privind plata lunară a TVA pentru
produsele importante din UE nu va creşte substanţial

1
veniturile la buget, însă va pune piedici
întreprinzătorilor.
o Încasările bugetare nu cresc în niciun caz prin
sugrumarea micilor contribuabili şi a oamenilor
obişnuiţi.
• Pentru a majora veniturile bugetare, Guvernul trebuie în
primul rând să stimuleze investiţiile publice, atragerea
fondurilor europene şi să susţină repornirea creditării.
o În acest moment, investiţiile sunt la nivel de
promisiune, iar reluarea creditării a fost o amăgire.
o Pe acest fond, Ministerul de Finanţe pare că nu
înţelege care este realitatea şi care sunt priorităţile şi
încearcă să stoarcă de ultimul leu micii contribuabili.

aAdrian Năstase
• Laura Codruţa Kovesi cere reexaminarea unui dosar pe
care deputaţii au dat deja un vot.
o Cererea procurorului general este la limita logicii
instituţionale. Pe acest model, putem cere unei
instanţe rejudecarea unui dosar până când se obţine
verdictul pe care îl doreşte una dintre părţi.
o Practic, procurorul general cere evaluarea unui dosar
deja evaluat în Parlament.
• Parlamentul se află într-o poziţie extrem de ciudată. Se
cere votul pe un dosar deja votat. În acest context, cred că
este nevoie de intervenţia Curţii Constituţionale, pentru a
lămuri situaţia.
o Votul dat pe dosarul lui Adrian Năstase este unul
corect şi reprezintă opţiunea Parlamentului din
momentul respectiv.
• Este clar că obiectivul Laurei Codruţa Kovesi nu este strict
legat de judecarea dosarului lui Adrian Năstase.
o Celălalt dosar al lui Adrian Năstase a fost avizat de
Parlament, cu foarte mare impact în presă, iar de
atunci nu s-a mai auzit nimic.

2
• Sunt o serie de coincidenţe peste care nu putem trece. De
ce această cerere vine în plină campanie electorală şi de ce
vine în ajunul unui nou raport al CE?
o Cred că adevăratele obiective ale procurorului general
sunt să mascheze propria incompetenţă, să indice un
ţap ispăşitor pentru neîndeplinirea condiţiilor CE şi să
servescă unele interese politice.
o A devenit deja previzibil ca la orice campanie sau
orice raport de ţară să auzim despre dosarele lui
Adrian Năstase, să îl vedem pe Adrian Năstase la
poarta DNA, să facem talk-show-uri despre Adrian
Năstase.
• Procurorul general încearcă să arate că Adrian Năstase ar fi
singura problemă a Justiţiei din România. Aceasta este o
enormitate şi o viziune îngustă şi rău-voitoare.
o Problemele Justiţiei încep de la lipsa de competenţă a
Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Daniel Morar şi de la
promptitudinea cu care aceştia răspund la comenzi
politice.

S-ar putea să vă placă și