CDS

MATEMATICA SI STIINTE IN SOCIETATEA CUNOASTERII

Este ceea ce se intampla in fiecare tara in care oamenii nu vor sa stie .... de ce unele lucruri sunt .... asa cum sunt!
CUM SE NASTE O PARADIGMA?
Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane. Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos. Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce. Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor. Atunci, oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a facut aceasta afost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara. A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui. Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si, in fine, al cincilea au fost schimbati. In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci maimute care, desi nu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane. Daca ar fi fost posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sa se catere pe scara, raspunsul ar fi fost:"Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa, aici... ASA ESTE TRADITIA!" "E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a unei prejudecati Albert Einstein

APLICAIE

Pornind de la definiia lui Anatole France, Educaia nu nseamn ct de mult ai reinut, i nici mcar ct de multe cunoti. Este capacitatea de a diferenia ntre ceea ce tii i ceea ce nu tii., precizai, avnd n vedere un adult al anilor 2020, ce ar fi esenial n a ti/a deprinde pentru a fi o persoan adulta independent i util siesi si societatii.

APLICATIE
Realizai o analiz SWOT a CDS existent n scoala voastra, evideniind factorii care favorizeaz/ mpiedic implementarea unei educaii aa cum v-o imaginati.

15 min

Analiza SWOT
Puncte

tari Puncte slabe Oportunitati Amenintari

Matematic i tiine n societatea cunoaterii

Scopul - dezvoltarea de competene cunotine, abiliti, atitudini - la elevi din nvmntul secundar inferior

i superior
Durata - 36 de ore de predare-nvare-evaluare distribuite pe parcursul unui an de studiu

Grup tinta - de la clasa a IV-a i pn la clasa a XI-a.

Matematic i tiine n societatea cunoaterii

- are n vedere cunoaterea ca scop n sine - propune activiti care s dezvolte competene de nvare i de auto evaluare. - pune accentul pe cum se nva i cum se

evalueaz
- implica elemente de coninut atractive, pe teme de interes pentru educabil.

- se raporteaza la principii, strategii, cercetri,

experiene i exemple de bun practic n elaborarea curriculumului educaional.

CDS
MTS
Ce?

Cine?
Cum?

De ce?
Cand?

Proiectul curricular este fundamentat pe asocierile provocate de contactul tiinelor i pe transferul metodelor i al limbajelor. Argumente: Necesitatea deplasrii accentului pe antrenarea capacitilor intelectuale ale elevilor, pe descoperirea prin implicare direct n proiecte sau experimente; Formarea unor abiliti precum capacitatea de observare, msurare, comparare, clasifice, deducie, investigaie de folosire a cunotinelor n diverse situaii practice; Crearea motivaiei pentru nvare n domeniul tiinelor; Orientarea spre activiti cu caracter practic; Sporirea gradului de implicare al elevului i implicit i motivaia pentru nvare.

APLICAIE:
Formulai un comentariu argumentat n raport cu urmtoarea afirmaie: coala aparine comunitii, trebuie s reflecte specificul acesteia i s rspund nevoilor sale.

5 min

5.1. Oportunitatea unui parcurs educaional integrat pentru elevii din clasele IV - XI
Cuvinte cheie: competene cheie, competene generale, competene specifice, coninuturi asociate, valori si atitudini. Competente cheie: cunostinte, deprinderi care trebuie formate elevilor in procesul educational. Competente generale: se definesc pe un durata invatamantului , au caracter de generalitate. Competene specifice: se definesc pentru fiecare obiect de studiu , se formeaza pe durata unui an scolar ; sunt etape in dobandirea competentelor generale. Continuturi asociate Valori si atitudini : Valori : preferinte clare privind actiuni potrivite sau efecte . Atitudini : predispozitii de a raspunde pozitiv sau negativ la ceva , intr-un anumit context.

Tem de discuie:

Organizarea pe arii curriculare ncurajeaz demersurile interdisciplinare, asigur un echilibru ntre ponderea asociat domeniilor i disciplinelor de studiu, asigur continuitatea procesului didactic de-a lungul parcursului colar al elevului?

Pro.Contra 8 min

Caracteristici invariabile
cursul se deruleaz pe un an de studiu; activitile de predare-nvare-evaluare pot fi susinute de profesori de matematic, chimie, fizic, biologie sau profesori de nvmnt primar, care au promovat cursuri de abordare integrat a matematicii i tiinelor; cursul are 6 teme fixate prin programa de fa; fiecare tem are asociate competene specifice, n raport cu care se va proiecta secvena de evaluare; fiecare tem va fi fi abordat interdisciplinar, fiind implicate i relaionate secvene specifice matematicii, fizicii, chimiei i biologiei, precum i secvene de modelare a realitii, cu impact practic i cotidian, cu relevan pentru prezent, dar mai ales pentru societatea n care vor tri elevii care se afl acum n coal.

Caracteristici variabile
cursul poate fi ales la oricare dintre clasele a IV-a pn la a XI-a, inclusiv; coninuturile cursului sunt la libera alegere a profesorului, in funcie de specificul organizaiei, specificul local, resursele organizaiei i caracteristicile i ateptrile formabililor: preocupri, nivel de performan, stiluri de nvare instrumentele de evaluare, care s implice metode alternative de evaluare i rezolvarea sarcinilor n echip, prin asumarea de roluri i responsabiliti; transferul noional i dezvoltarea de abiliti i deprinderi se face att ntr-un cadru formal, ct i ntr-unul care implic situaii informale; resursele implicate - locaie, mijloace i materiale didactice, surse de informare i de procesare a informaiei;

Aplicaie
Identificai cate trei avantaje i respectiv dezavantaje n derularea unui CD interdisciplinar, n aria curricular Matematic i tiine. Argumentati.

20 min

Proiectarea optionalului
Nota

de prezentare scop
- parcurs - recomandari de aplicare

Argument

Competente

generale Valori si atitudini Competente specifice Sugestii metodologice

Documentatia optionalului
1. denumirea opionalului; 2. aria curricular i tipul de opional; 3. durata (semestrial, anual, pe ciclu curricular); 4. modul de desfurare: pe grupe-numr grupe; numr de elevi; pe clas. 5. propuntor/i: nume, prenume; specialitatea, gradul didactic; 6. coala i localitatea; 7. locul desfurrii (ziua, ora, locul desfurrii activitilor); 8. tabelul elevilor participani (nr. crt., nume i prenume, clasa); 9. proiect de program (teme/coninuturi).

Activitate in grup
Intocmiti documentatia unui optional la alegere, din aria curriculara : Matematica si stiinte. Etapa 1 : punctele 1-7.

10 min

5.2. Proiectarea documentelor curriculare

Structura opionalului interdisciplinar - etape:

definirea scopului; definirea grupului int; identificarea competenelor generale; identificarea setului de valori i atitudini; identificarea temelor vector al competenelor, valorilor i atitudinilor; identificarea competenelor specifice; exemplificarea activitilor de nvare, pe baza unor uniti de coninut cu rol orientativ; exemplificarea activitilor de evaluare, cu rol de orientare a procesului ctre instrumente alternative i care s implice rezolvarea sarcinilor de lucru n echip; sugestii metodologice.

Argumentul
Motiveaza cursul propus : - nevoi ale elevilor - nevoi ale comunitatii locale - formarea unor competente

Valori si atitudini

Dezvoltarea interesului pentru informare i documentare tiinific; Dezvoltarea curiozitii fa de mediu; Dezvoltarea toleranei fa de opiniile celorlali; Contientizarea i implicarea n problemele interdisciplinare; ncredere n adevrurile tiinifice i apreciere critic a limitelor acestora.

Reperele programei

Arie si ciclu curricular Continuturi Tip de optional Durata Proiectarea didactica

Competente generale ale disciplinelor implicate Competente specifice Activitati de invatare-evaluare

Optionalul ca tema integratoare

Se vor izola teme, capitole, uniti de informaie cu care opereaz respectiva disciplin i ne vom pune apoi ntrebareade ce dorim sa fie parcurse aceste coninuturi?. Rspunsul la ntrebare trebuie dat n termeni de competene pe care le dorim formate la elevi (de exemplu, pentru identificarea fenomenului x n scopul de a ... sau pentru evaluarea procesului y n vederea optimizrii ...) Unitile de coninut vor cuprinde informaii din mai multe discipline/domenii, iar competenele vizate vor fi n genere competene de integrare i transfer.

Competente cheie
competene

matematice i competene de baz n tiine i tehnologii; competene de tehnologia informaiei i comunicaiei; competene de comunicare n limba romn; competene de comunicare n limbi strine; competene sociale i civice; spirit de iniiativ i antreprenoriat; a nva s nvei; sensibilizare i exprimare cultural. Prezentare MTS

Competente generale

Identificarea unor fenomene, procese i procedee ntlnite n activitatea cotidian; Prelucrarea informaiilor i conceptelor utiliznd metode specifice matematicii i tiinelor; Rezolvarea de probleme i situaii problem prin utilizarea de raionamente inductive i deductive; Comunicarea oral i scris utiliznd limbajul tiinific specific n formularea explicaiilor, n conducerea investigaiilor interdisciplinare i n raportarea rezultatelor; Utilizarea tehnologiei informaiei i a comunicaiilor n culegerea de date, n prelucrarea i comunicarea lor; Formarea capacitii de a reflecta asupra lumii pe baza relaionrii cunotinelor interdisciplinare din aria curricular matematic i tiine; Dezvoltarea personal prin formarea gndirii interdisciplinare i gestiunea propriei nvri.

Verificare CDS
Obiectivele cadru sau competenele generale (pentru opionale care se studiaz n mai muli ani): se reflect n obiective de referin/competene specifice? n cazul aprofundrilor, extinderilor sunt aceleai ca n programa de trunchi comun?

Activitate in grup
Intocmiti documentatia unui optional la alegere, din aria curriculara : Matematica si stiinte. Etapa a 2-a : Proiectarea documentelor curriculare. Formulati : - argumentul
- scopul - grupul tinta - competentele cheie - competentele generale - valori si atitudini 30 min

Competente specifice
2.1 Colectarea de informatii, utilizand surse diferite in scopul documentarii 2.2 Descrierea unor obiecte fapte din lumea reala 2.3 Organizarea informatiilor si conceptelor stiintifice interdisciplinare 2.4 Clasificarea si sistematizarea informatiilor si conceptelor stiintifice interdisciplinare 3.1 Identificarea problemelor si situatiilor problema din lumea inconjuratoare 3.2 Utilizarea unor modele matematice/stiintifice pentru rezolvarea unor probleme din lumea inconjuratoare 3.3 Justificarea explicatiilor si a solutiilor la probleme si la situatii problema 4.1 Selectarea informatiilor si realizarea distinctiei intre informatii relevante si subiective 4.2 Decriptarea si interpretarea textelor stiintifice si transpunerea acestora in limbaj comun 4.3 Utilizarea limbajului specific in intocmirea rapoartelor de investigatii 5.1 Utilizarea TIC in culegerea informatiilor si datelor 5.2 Utilizarea TIC in prelucrarea si prezentarea datelor 6.1 Exprimarea opiniilor critice si pertinente in raport cu fenomenele studiate 6.2 Evidentierea relatiilor de cauzalitate dintre fenomene, procese si obiecte din lumea reala.

Competente specifice
7.1 Valorificarea experientelor dobandite in asigurarea calitatii vietii. 7.2 Gestionarea optima a timpului de studiu. 7.3 Cooperarea cu ceilalti in rezolvarea de probleme teoretice si/sau practice in contexte diferite. Pentru un opional de o or pe sptmn este rezonabil s fie definite i urmrite 6-8 competene specifice care vor fi formulate dup modelul celor din programa de trunchi comun, dar nu vor fi reluri ale acestora. O competen specific este corect formulat dac ea definete un rezultat ateptat al instruirii care poate fi performat i verificat.

Verificare CDS
Obiectivele de referin sau competenele specifice sunt:

msurabile, specifice (nu sunt formulate la modul general, ci le

corespund anumite coninuturi)? n numr corespunztor? corelate cu tema opionalului? (de exemplu: competene de integrare, transfer, n cazul unui opional integrat) adecvate nivelului de cunotine ale elevului? deriv din obiective cadru, competene generale (dac acestea sunt formulate)? unice (sau se repet sub diferite forme)? altele, dect n programa de trunchi comun? (dac nu e aprofundare) cror etape ale unui proces de nvare corespund? Prezentare MTS

Continuturi asociate
Competente specifice Continuturi asociate

Continuturi
Coninuturile sunt: corelate cu obiectivele de referin, competenele specifice? altele, dect n programa de trunchi comun ? resurs cuprinztoare pentru obiective de referin, competene specifice ? organizate articulat, sistematic? astfel nct s se cumuleze i s permit progresul? entiti eseniale, fr contradicii? posibil de nvat, adaptate la experiena elevului? adecvate intereselor, nevoilor prezente i viitoare ale elevului? Prezentare MTS

Elemente de continut
Transfer

notional asociat Tendinte noi in predare Constructivism , centrare pe elev Predarea matematicii implicand conexiuni in cotidian

vocabularul stiintific conexiuni

interdisciplinare
Invatarea stiintelor reprezinta o categorie care necesita implicarea abilitatilor, simturilor, explorare si experimentare, conceptualizare, transfer notional, totul bazandu-se pe oportunitati ce implica vizualizarea si integrarea termenilor de vocabular in contexte practice variate.

intelegerea termenilor stiintifici presupune

introducerea

in contexte reale a termenilor; ca exemplu, o lectie despre fractii utilizand materiale suport si obiecte care permit divizarea intregului in parti face perceptibila notiunea de fractie, mai mult decat explicarea pur teoretica a notiunii;

intelegerea termenilor stiintifici presupune

Verbalizarea

conceptelor ; de exemplu formarea de grupuri de lucru in interiorul carora se exprima opinii si se realizeaza un dialog pe o tema data.

transferul notional asociat stiintelor

trebuie sa aiba in vedere:

La introducerea unei noi stiinte, vacabularul de specialitate poate fi o bariera in intelegerea fenomenelor si proceselor atunci cand abunda in termeni noi; de aceea dimensionarea vocabularului nou intr-o lectie trebuie sa aiba in vedere cel mult 10-12 termeni noi/lectie; retentia coerenta a limbajului este facilitata de relationarea termenilor, insotirea predarii de obiecte reale, imagini si alte elemente vizuale.

transferul notional asociat stiintelor

trebuie sa aiba in vedere:

Exemplu intr-o lectie despre nutrienti, termenii specifici precum carbohidrati, proteine etc vor fi perceputi la un nivel mai bun al retentiei si intelegerii daca sunt corelati cu exemple de produse alimentare sau facandu-se referire la imagini cu alimente ce contin acesti nutrienti. Intelesul stiintific al termenului de calorie poate fi sustinut spre exemplificare de imagini si tabele care sa prezinte asocierea dintre tipuri de alimente si numarul de calorii continute sau prin activitati practice de combustie/ardere a unor alimente, prin masurarea schimbarii temperaturii la arderea unei unitati de de produs alimentar.

transferul notional asociat stiintelor

trebuie sa aiba in vedere:

Este

esentiala introducerea vocabularului stiintific prin implicarea activitatilor de investigare/experimentare.

Un

rezultat al experimentarii

experimentare

sa povestim despre
De

cele mai multe ori, educabilul reuseste utilizarea limbajului stiintific intr-un text standard stiintific, dar nu reuseste reconstruirea puzzle-ului de informatii, termeni, relatii, operatii, daca informatia primara provine din mediul inconjurator;

sa povestim despre
De

exemplu, in matematica , notiunile de adunare/scadere sunt regasite in limbajul curent in diverse formulari. De exemplu termenul dezvoltare :

sa povestim despre

sa povestim despre

Aceleasi dificultati le are educabilul la schimbarea datelor intr-o problema; ceea ce pentru noi pare o schimbare minimala in ipoteze, pentru educabil poate fi perceputa ca fiind o problema total noua. Exemplu: in matematica, la rezolvarea unei ecuatii, esential este domeniul de admisibilitate asociat variabilelor; schimbarea domeniului poate implica schimbarea tehnicii de rezolvare, schimbarea raspunsului sau nicio schimbare.

sa povestim despre

In general, intr-o problema extrasa din cotidian, informatia contine:

Elemente redundante; Elemente neesentiale; Elemente contradictorii.

In aceste conditii, este importanta ghidarea educabilului si formarea abilitatilor de recunoastere a tiparelor, de reformulare a ipotezelor, de regandire a problemei dintrun context stiintific asociat unei discipline catre un altul. Exemplu: notiunea de vector. ACTIVITATE: exemplificati sensul pe care poate sa-l aiba aceasta notiune in raport cu diferite discipline.

sa povestim despre

Rezultatul unei probleme este diferit de la o disciplina la alta; in matematica finalzarea unei probleme cu un rezultat de forma

e este unul perfect plauzibil si suficient, insa pentru fizica

poate fi unul fara utilitate desi reprezinta cu exactitate rezultatul punctual al unui fenomen sau proces.

sin 20

sin

20

sa povestim despre
In

unele stiinte, cunoasterea punctuala a unui fenomen este esentiala, in altele cunoasterea globala este cea care intereseaza. ACTIVITATE: dati exemplu de proces care in raport cu diverse discipline este supus unui studiu (relativ) diferit.

a new pr(o)of

Predarea, ca rol profesional, se va confrunta cu schimbari decisive n decadele urmatoare: profesorii si instructorii devin consilieri, mentori si mediatori. Rolul lor - si acesta este unul de o importanta cruciala - este acela de a ajuta si sprijini elevii care, pe ct posibil, vor fi raspunzatori de propria lor nvatare. Capacitatea si ncrederea de a dezvolta si utiliza metodele de nvatare deschise si participative trebuie sa reprezinte, prin urmare, o deprindere esentiala a educatorilor si formatorilor, att n situatii formale, ct si n cele nonformale. nvatarea activa presupune motivatie pentru nvatare, capacitatea de a exersa judecata critica si deprinderea de a sti cum sa nveti. Fundamentul rolului predarii se afla n cultivarea acestor capacitati umane de a crea si folosi cunostinte.

directii noi ale teoriei invatarii

Invatarea este algoritmizata. -recunoasterea si reproducerea tiparelor-

directii noi ale teoriei invatarii

Invatarea este sociala - educabilul invata mai bine in contexte colaborative, prin comunicare - se pot utiliza noi tehnologii ale comunicarii: mesaje telefonice sau pe calculator; - Facebook, Twitter;

directii noi ale teoriei invatarii

Educabilul invata cel mai bine in interactiune sociala Una dintre caracteristicile mintii umane este flexibilitatea si creativitatea, precum si capacitatea de a inventa instrumente care sa amplifice stimularea senzoriala si abilitatile motorii. Scopul educatiei moderne este crearea instrumentelor de invatare roboti, programe informatice sau stiintifice.

holistic

Predarea interdisciplinara este orientata in jurul a diferite teme, pe care le exploreaza cu ajutorul a diverse notiuni, elevii fiind incurajati sa preia initiativa, sa aiba o atitudine pozitiva fata de subiectele puse in discutie, sa faca prezentari in fata colegilor si sa afle singuri noi si noi informatii, pentru a dobandi o imagine de ansamblu asupra subiectului studiat, fie el un ecosistem, un fenomen fizic, un curent literar sau o retea de transport.

atitudine pozitiva

regandirea oului

Printre temele studiate de elevii europeni se numara Dezvoltarea aparatelor de zbor, in cadrul careia se impletesc istoria, fizica, matematica si activitatile experimentale, sau Cristofor Columb, la care se dobandesc notiuni diverse de geografie, istorie, sociologie si astronomie, sau Pinguinii imperiali, care le da tinerilor ocazia de a integra cunostinte de biologie, clima si impactul omului asupra mediului intr-un mod pe care nu il vor uita prea usor. Este, de fapt, o tehnica de predare pe care profesorii buni, intuitivi, au adoptat-o dintotdeauna: la ora de literatura le-au vorbit copiilor despre fenomenele istorice, schimbarile sociale si economice dintr-o perioada, care au influentat opera unui autor in aceeasi masura cu moda literara a vremii. La ora de muzica au introdus notiuni matematice, la cea de fizica elevii au ascultat si scurte prelegeri filosofice, iar la logica au primit importante lectii de cultura civica, analizand discursurile liderilor politici ai tarii. Stiute de cei care au norocul unor asemenea dascali, rezultatele acestei metode sunt demonstrate, azi, de studii europene ample si sunt pe cale sa se transforme dintr-un obiectiv al scolilor de elita, in norma europeana: elevi care merg cu placere la scoala, unde afla lucruri noi despre temele care ii intereseaza cel mai mult, care au o privire de ansamblu asupra vietii si care isi doresc sa afle tot mai mult si de a contribui activ la mersul lucrurilor.

re(du)nastere

Se pare ca elevii de 11-14 ani beneficiaza cel mai mult de pe urma invatarii interdisciplinare, ei fiind la varsta la care nu si-au definit inca pasiunile, sunt interesati de foarte multe lucruri si au capacitatea intelectuala de a intelege si integra informatii diverse, de a-si transforma modul de invatare cu beneficii pentru tot restul vietii. Incepand cu anul 2014, si elevii romani de 14-15 ani vor sustine, la terminarea clasei a IX-a, patru testari transdisciplinare ale caror rezultate vor fi inscrise in portofoliul lor educational, important pentru admiterea la liceu. Cele patru probe constau intr-o evaluare scrisa a competentelor de comunicare in limba romana, limba materna si intr-o limba de circulatie internationala, o proba transdisciplinara de evaluare scrisa a competentelor la matematica si stiinte, o proba practica de evaluare a competentelor de utilizare a calculatorului si o proba transdisciplinara de evaluare orala a competentelor civice si sociale. Desigur, pentru ca rezultatele elevilor la aceste probe sa ocupe o pozitie cat mai buna in clasamentul european, trebuie ca nu numai testarea, ci si predarea sa fie transdisciplinara. Pentru tari ca Romania, in care resursele alocate tehnologizarii scolilor sunt insuficiente, partea cea mai buna a acestui sistem de predare este ca se bazeaza mai putin pe calculatoare si mai mult pe capacitatea profesorilor de a concepe lectii interdisciplinare creative si pe cea a elevilor de a participa la ele cu tot interesul.

Test
Raspuns neasteptat:

Implicaii ale noilor teorii n proiectarea curricular i n activitatea didactic

Din perspectiva constructivist, construcia cunoaterii se realizeaz prin : implicarea direct a subiectului cutarea, informarea selectarea tratarea critic a informaiilor indiferent de sursa lor reformuleaz, analizeaz compar clasific, evalueaz, formuleaz ipoteze, le testeaz experimenteaz, desprinde concluzii, face generalizri personalizeaz metodele de lucru construiete strategii de aciune adaptate propriei formri i propriei personaliti.

Sprijinirea elevului s dobndeasc experien legat de procesul de construire a cunotinelor; Sprijinirea autocontientizrii procesului de construirea a cunoaterii; Promovarea utilizrii unor moduri multiple de reprezentare; Includerea nvrii n experiena social; ncurajarea elevului s i organizeze propriul proces de nvare i s se implice n derularea acestuia; Contextualizarea nvrii n cadre reale i relevante pentru subiectul cunosctor; Sprijinirea elevului s dobndeasc experien vizavi de perspectivele multiple de abordare a unei topici i de apreciere/ evaluare a acesteia.

Predarea centrat pe elev elevul i profesorul devin parteneri n procesul de construire a cunotinelor. Comunicarea n cadrul acestui tip de nvare se realizeaz att pe orizontal, ct i pe vertical. Pentru a monitoriza dac sunt utilizate elemente de tip constructivist ntr-o lecie trebuie s urmrim existena a jumtate din urmtoarele elemente pe parcursul desfurrii leciei ( adaptare dup Bernat, 2003, p.87 ):

perspective multiple; nvarea este un parteneriat ntre profesor i elev; utilizarea metaforelor n predare; rezolvare de probleme; autenticitate; legtura cu experiena anterioar i cu experiena personal;

nvarea ca ucenicie; diversificarea surselor de nvare; comunicarea pe vertical i orizontal; predare n echip; rezolvarea sarcinilor prin cooperare i colaborare; negocierea regulilor; reconstruirea cunotinelor anterioare ; analiza surselor de eroare; responsabilizare pentru nvare; formarea opiniilor personale .

Abordarea predarii matematicii prin activitati implicand conexiuni in cotidian

Invatarea pe baza de proiect - se stabileste tema
- se discuta idei - se formeaza grupe de lucru - se realizeaza prima intalnire a grupei - se impart sarcini - se realizeaza cercetarea - se intocmeste materialul - se prezinta proiectul public - se realizeaza feed-back

Investigarea - observarea
- formularea intrebarilor, a ipotezelor - proiectarea - colectarea datelor - analizarea - interpretarea - formularea concluziilor

Abordarea predarii matematicii prin activitati implicand conexiuni in cotidian

Problematizarea
- identificarea problemei; - definirea, enunarea problemei; - identificarea noiunilor, informaiilor i resurselor necesare, disponibile; - generarea soluiilor; - prezentarea soluiilor; - emiterea i analiza concluziilor.

Dezbaterea
- etapa de iniiere(se enun tema, afirmaia care va fi dezbtut,
surse de informare, bibliografie). - etapa de documentare, pregtire pentru dezbatere( se studiaz documentele corespunztoare, se consult sursele de informare, se analizeaz afirmaia, se formuleaz argumente i contraargumente plauzibile. - etapa dezbaterii(se aleg echipele (afirmatoare i negatoare), arbitri (judectorii) i are loc dezbaterea propriu-zis n urma creia se stabilete echipa ctigtoare).

Activitate in grup
Intocmiti documentatia unui optional la alegere, din aria curriculara : Matematica si stiinte. Etapa a 3 -a : Formulati competentele specifice si continuturile asociate noului optional.

30 min

TEMA
Realizati descrierea temelor propuse in optionalul proiectat.

Continuturi
Activitile de nvare: duc la dezvoltarea competenelor propuse? pot fi organizate efectiv? Cum? presupun activitatea nemijlocit a elevului? permit nvarea n cooperare? conin referiri la utilizarea resurselor materiale?

Continuturi
Activitatile de evaluare: - metode alternative - autoevaluare - interevaluare

Sugestii metodologice
Vor include tipuri de activiti de nvare (care sunt recomandate pentru formarea competenelor) precum i modaliti de evaluare. Din aceast perspectiv, vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc opionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.). NU vor fi incluse probele ca atare.

Aplicaie
Elaborai un opional interdisciplinar n aria curricular Matematic i tiine, respectnd structura indicat .

Sugestii pentru proiectare

Integrarea experienelor anterioare de nvare n contexte tiinifice noi sau abordri noi ale contextelor tiinifice deja studiate Utilizarea resurselor media i a calculatorului n vederea identificrii informaiei, precum i a prelucrrii sale. Parteneriat al educaiei, profesorul asumndu-i roluri de observator, mediator i reglator al procesului de nvare i cunoatere, elevul fiind generator de coninuturi ale nvarii i responsabil cu derularea activitilor de nvare; Cercetarea independent i cercetarea de grup, n care educabilii sunt responsabilizai cu identificarea i clasificarea informaiei asociat temelor, cu integrarea, ierarhizarea, utilizarea informaiei n contextul interdisciplinaritii i obinerea de concluzii asupra influenei i ctigului educaional. Invarea i evaluarea bazate pe proiect vor valoriza abiliti de documentare i investigaie, relaionarea, asumarea de sarcini n cadrul echipei facilitnd dezvoltarea de atitudini i principii corecte n conlucrare i competiionare.

APLICAIE:

(activitate pe grupe) Punctai caracteristicile eseniale ale unui manual colar. (activitate pe grupe) Enumerai mijloace i materiale didactice care conduc la transfer noional i formare de competene pe care le utilizai/v-ai dori s le utilizai n demersurile didactice.