Sunteți pe pagina 1din 11

FORMELE MEMORIEI

MEMORIA SENZORIALA. MEMORIA DE SCURTA DURATA. MEMORIA DE LUNGA DURATA.

UITAREA

prezentare de Ioana Ladar (Boroianu)

Memoria senzoriala (MS)

Memoria senzoriala (MS) Se refera la persistenta fluxului informational in cadrul sistemelor senzoriale suficient de mult
Memoria senzoriala (MS) Se refera la persistenta fluxului informational in cadrul sistemelor senzoriale suficient de mult

Se refera la persistenta fluxului informational in cadrul sistemelor senzoriale suficient de mult pentru a se constitui in imagine sau model informational unitar (Golu, 2000).

Dureaza cateva secunde si se suprapune conceptului de postefect, ca remanenta senzoriala.

Este specifica fiecarei modalitati senzoriale: pentru vaz – memoria iconica, pentru auz – memoria ecoica, pentru simtul tactil – memoria tactila etc.

Memoria iconica

Memoria ecoica

reprezinta memoria senzoriala specifica stimulilor vizuali

reprezinta memoria senzoriala specifica stimulilor auditivi

este completa; contine toate informatiile senzoriale disponibile prin intermediul analizatorului vizual

durata memoriei senzoriale auditive poate fi cuprinsa intre 200 de milisecunde si 2 secunde

este diferita de memoria fotofotografica

 

care poarta denumirea de memorie eidetica

Memoria de scurta durata (MSD)

Memoria de scurta durata (MSD) Este un „sistem tampon” (Anitei, 2010) intre memoria senzoriala si memoria
Memoria de scurta durata (MSD) Este un „sistem tampon” (Anitei, 2010) intre memoria senzoriala si memoria

Este un „sistem tampon” (Anitei, 2010) intre memoria senzoriala si memoria de scurta durata.

Nu este o imagine fidela a continutului memoriei senzoriale, ci rezultatul prelucrarii si interpretarii datelor acesteia.

Conform modelului lui Atkinson si Shiffrin (apud Anitei, 2010), pentru a arata interactiunea dintre cele trei tipuri de memorie, memoria senzoriala trece in memoria de scurta durata cu ajutorul mecanismelor atentiei, iar din memoria de scurta durata, o parte din informatii se pierd iar o parte se transfera in memoria de lunga durata.

Mecanismele MSD Encodarea   Codarea acustica – se refera la materiale ce contin elemente verbale

Mecanismele MSD

Mecanismele MSD Encodarea   Codarea acustica – se refera la materiale ce contin elemente verbale (cifre,

Encodarea

 

Codarea acustica – se refera la materiale ce contin elemente verbale (cifre, litere sau cuvinte) prin repetarea materialului utilizand limbajul intern – experiment Conrad (1964, apud Atkinson, Atkinson et al., 2002).

Codarea vizuala se intampla mai ales atunci cand avem de retinut materiale non-verbale (imagini complexe.

Stocarea

Capacitatea memoriei de scurta durata este de 7+/-2 elemente, conform xperimentelor efectuate de G.A. Miller (1956, apud Miclea, 1999).

Structurarea elementelor: pentru eficientizarea MSD, itemii pot fi grupati in unitati informationale numite de Miller chunks (apud Anitei, 2010), prin corelarea acestora cu memoria de lunga durata. De exemplu, sirul de numere 149217761993 poate fi grupat in urmatoarele chunks: 1492-1776-2002.

Durata de stocare a informatiei in MSD a fost cercetata experimental de de L. Peterson si M. Peterson (1959, apud Miclea, 1999), concluzia fiind ca informatiile pot fi stocate in MSD timp de 15-20 sec.

Mecanismele MSD (cont.)

Mecanismele MSD (cont.) Reactualizarea   Depinde de numarul de itemi aflati in memoria de scurta durata.
Mecanismele MSD (cont.) Reactualizarea   Depinde de numarul de itemi aflati in memoria de scurta durata.

Reactualizarea

 

Depinde de numarul de itemi aflati in memoria de scurta durata. Cu cat sunt mai multi itemi in MSD, cu atat reactualizarea este mai lenta.

Conform experimentelor realizate de Sternberg (1966), timpul de recunoastere al itemilor este direct proportional cu lungimea listei de memorat (crescand cu 38 milisec pentru fiecare item aldaugat in lista).

Uitarea

Itemii fie sunt inlocuiti de altii noi, fie se sterg.

Inlocuirea itemilor intervine datorita capacitatii limitate a MSD, itemii noi inlocuindu-i pe cei mai vechi din „lista” itemilor stocati in MSD.

Stergererea itemilor din memorie se produce datorita duratei scurte a MSD si a lipsei repetarii respectivului item.

Memoria de lunga durata (MLD)

Memoria de lunga durata (MLD) Transferul informatiilor din MSD in MLD
Memoria de lunga durata (MLD) Transferul informatiilor din MSD in MLD

Transferul informatiilor din MSD in MLD

Memoria de lunga durata (MLD) Transferul informatiilor din MSD in MLD
Mecanismele MLD Encodarea Codarea semantica – la cateva minute dupa auzirea unei propozitii, un individ

Mecanismele MLD

Mecanismele MLD Encodarea Codarea semantica – la cateva minute dupa auzirea unei propozitii, un individ poate

Encodarea

Codarea semantica – la cateva minute dupa auzirea unei propozitii, un individ poate reactualiza mai ales semnificatia propozitiei. Mai mult, adesori, pentru memorarea unui material adaugam conexiuni semnificative intre elementele continute; de exemplu, pentru a retine o insiruire de litere – E G B D F, o persoana ar putea construi o propozitie, fiecare litera reprezentand initala fiecarui cuvant din propozitie: „Every Good Boy Does Fine.” (Atkinson, Atkinson et al., 2002).

Experimentul psihologilor Hyde si Jenkins (1973, apud Miclea, 2002), combina notiunile de adancime a procesarii si intentionalitate/neintentionalitate raportate la procesul de invatare, concluzia fiind ca o motivatie sau intentionalitate mai ridicata nu este suficienta pentru o memorare temeinica, ci este necesara si o prelucrare laborioasa a materialului.

ci este necesara si o prelucrare laborioasa a materialului. Rezultatele experimentului lui Hyde si Jenkins (1973,

Rezultatele experimentului lui Hyde si Jenkins (1973, apud Miclea, 2002)

Mecanismele MLD (cont.)

Mecanismele MLD (cont.) Stocarea   Este procesul de consolidare a informatiei recente in memoria de lunga
Mecanismele MLD (cont.) Stocarea   Este procesul de consolidare a informatiei recente in memoria de lunga

Stocarea

 

Este procesul de consolidare a informatiei recente in memoria de lunga durata

Loftus si Loftus (1980, apud Atkinson, Atkinson et al., 2002) arata ca unele informatii se pierd din stocaj. Ei argumenteaza prin faptul ca este greu de crezut ca MLD stocheaza toate informatiile invatate de-a lungul vietii „asteptand” sa fie reactualizate, si ca uitarea se produce doar prin imposibilitatea reactualizarii informatiei.

Reactualizarea

Ebbinghaus (apud Hayes si Orrell, 2010) deosebeste urmatoarele forme ale reactualizarii:

recunoasterea, reproducerea, reconstructia si reinvatarea. Dintre acestea, numai primele doua sunt mai des mentionate in literatura. Reactualizarea mai poate fi intentionata sau neintentionata.

Factori:

Contextul: cu cat contextul (fizic, neuropsihic) in care se produce reactualizarea este mai asemanator cu contextul (fizic, neuropsihic) in care s-a produs invatarea, cu atat reactualizarea este mai eficienta.

Organizarea materialului: cu cat materialul de invatat este mai bine structurat, cu atat reactualizarea va fi mai eficienta.

Interferenta: asocierea a doi sau mai multi itemi diferiti cu acelasi indiciu de reactualizare.

Limbajul: reactualizarea poate fi diferita la subiecti diferiti in functie de formularea intrebarii (experiment Loftus si Loftus 1975).

Emotiile: Bower (1981, apud Hayes si Orrell, 2010) ademosnstrat experimental ca natura materialului reactualizat poate depinde de starea de spirit a subiectului .

Tipuri de MLD Tipuri de memorie dupa Tulving (1972)

Tipuri de MLD

Tipuri de MLD Tipuri de memorie dupa Tulving (1972)
Tipuri de MLD Tipuri de memorie dupa Tulving (1972)

Tipuri de memorie dupa Tulving (1972)

Diferente intre MSD si MLD

Diferente intre MSD si MLD Memoria de lunga durata se diferentiaza de memoria de scurta durata
Diferente intre MSD si MLD Memoria de lunga durata se diferentiaza de memoria de scurta durata

Memoria de lunga durata se diferentiaza de memoria de scurta durata prin mai multe caracteristici:

Durata;

Volumul;

Modul de codificare;

Forma in care este stocata informatia;

Modul de reactualizare a informatiei;

Localizarea la nivelul creierului (MSD este localizata in emisfera stanga, langa centrul vorbirii, iar MLD in lobii temporali si hipocamp si amigdala).

Uitarea Este o „crestere progresiva a pragului de reamintire a unei informatii sau experiente anterioare,

Uitarea

Uitarea Este o „crestere progresiva a pragului de reamintire a unei informatii sau experiente anterioare, dincolo

Este o „crestere progresiva a pragului de reamintire a unei informatii sau experiente anterioare, dincolo de punctul critic” (M. Golu, 2000, pp 402-403).

Uitarea are o dubla semnificatie: pe de-o parte actioneaza perturbator, avand efecte negative asupra eficientei activitatii, pe de alta parte poate avea o influenta pozitiva asupra echilibrului psihic interior, permitand acumularea de informatii si experiente noi in conformitate cu schimbarile din mediul nostru inconjurator.

Cauzele uitarii:

Lipsa repetitiilor - H. Ebbinghaus (1885, apud Golu, 2000);

Refularea unor elemente traumatice - Sigmund Freud (1901, apud Hayes si Orrell, 2010);

Interferenta:

Iterferenta proactiva - asocierea a doi sau mai multi itemi diferiti cu acelasi indiciu de reactualizare;

Interferenta retroactiva - uitarea unei informatii vechi ca urmare a achizitionarii unei informatii noi corespunzatoare aceluiasi indiciu de reactualizare. (De exemplu, invatarea unui cuvant in franceza si apoi in germana poate duce la uitarea cuvantului in franceza.);

Contextul reactualizarii;

Lezarea sau imbolnavirea creieiului - amnezia:

Amnezia retrograda

Amnezia anterograda

Amnezia infantila