Sunteți pe pagina 1din 63

Tratamentul etiologic

Antibiotic
Antiviral Antifungic

Antibiotice
Obiective:
S nelegem cum acioneaz antibioticele i rezistena la antibiotice, S nelegem factorii care determin alegerea antibioticelor, S cunotem diferitele familii de antibiotice.

Antibiotice
S nelegem
cum acioneaz antibioticele i rezistena la antibiotice

Activitatea antibacteriana
AB toate substanele cu aciune antibacterian se mpart n funcie de aciunea antibacterian n: bactericide (BC): produc leziuni ireversibile = moartea bacteriei indicatii: infecii bacteriene severe (meningite / septicemii / endocardite) bacteriostatice (BS): inhib multiplicarea bacteriei fr a o distruge, eliminarea bacteriei din organism fiind asigurat de mijloacele de aprare ale organismului Indicatii: infecii bacteriene uoare / medii Efectul BC sau BS depinde de:
Mecanismul de aciune al AB Stadiul de dezvoltare al bacteriei : laten / cretere log / platou Concentraia AB la locul infeciei

Activitatea antibacteriana a antibioticelor


Efectul antibioticelor - dependent de concentratie Daca un antibiotic nu atinge o anumita concentratie, nu are nici un efect asupra bacteriilor. Aceasta concentratie critica este cunoscuta ca CMI (concentratie minima inhibitorie). CMI trebuie atinsa (sau depasita) la locul infectiei pentru ca antibioticul sa fie eficient !

Parametrii bacteriologici utili antibiodinamiei


Bacteriostaza:
Concentratia minima inhibitorie (CMI ) Efect postantibiotic (PAE, PALE) AG>BL

Bactericidia:
Concentratia minima bactericida (CMB) Cinetica bactericidiei (antibiotice timp dependente si concentratie dependente)

Evaluarea in vitro a activitii antibacteriene a AB


CMI = cea mai mic concentraie AB care inhib creterea bacterian (se exprim n mg/ml sau g/l) CMB = cea mai mic concentraie AB care distruge 99,99 % din bacterii Antibiotic BS = CMB > CMI = CMB > concentraia seric atins cu doze uzuale Antibiotic BC =CMI/CMB = 1 =CMB = concentraia seric atins cu doze uzuale netoxice Efect postantibiotic (PAE):
inhibarea creterii bacteriene i dup ce concentraia AB < CMI AB cu PAE se pot adminitra la intervale mai lungi (aminoglicozide) AB fr PAE se admistreaz la intervale scurte (beta-lactamine)

Parametrii farmacocinetici utili antibiodinamiei


concentratii serice si tisulare (infectie extracelulara/intracelulara); nivelul legarii de proteine; timpul de injumatatire, clearance (aria sub curba AUC, volumul de distributie, biodisponibilitatea, efect de prim pasaj)

Parametrii

farmacodinamici

QI (quotient inhibitor): concentratia AB in vivo (pic)/CMI (CMI90) valoare mare=eficacitate importanta cinetica QI: evolutia in timp a raportului concentratie serica/CMI pentru un antibiotic si o bacterie data AUIC (area under the inhibitory curve): AUC/CMI
Cel mai important parametru farmacodinamic

Principalii parametrii farmacodinamici in relatie cu CMI


Conc AB Cmax

QI (Cmax/CMI
AUIC (AUC/CMI)

CMI
T>CMI Cmin Timp

Reguli de administrare ale AB in functie de proprietatile lor farmacodinamice


Antibiotic concentratie dependent
Cmax/CMI cit mai ridicat posibil C% AUIC CMI Cmin EPA

timp Perioada de readministrare

Reguli de administrare ale AB in functie de proprietatile lor farmacodinamice


Antibiotic timp dependent
AUIC C% TIMP>CMI CMI Cmin

timp Perioada de readministrare

Parametrii farmacodinamici corelati cu eficacitatea tratamentului antibiotic


Parametru AB Cmax:CMI AG FQ AUC:CMI Azitromicina FQ C%dep Optimizarea dozei T>CMI Betalactamine Macrolide Tdep Optimizarea duratei de expunere

Act. antibact. C%dep Scop Optimizarea dozei

Adaptat dupa Drusano &Craig J Chemother 1997; 9: 38-44 Drusano et al Clin Microbiol Infect 1998;4(Suppl0:S27-S41 Vesga et al 37th ICAAC Abstract F-255

Rezistenta la antibiotice
La ce foloseste antibiograma? Dar cunoasterea rezistentei de specie? Care sunt factorii care determina rezistenta la antibiotice?

Principiile rezistenei la antibiotice


(Levy, S. NEJM 338: 1376-78; May, 1998)

Rezistena la antibiotice va apare dup un timp dac acestea sunt folosite frecvent Rezistena este progresiv i se dezvolt de la nivele sczute ctre cele ridicate Organismele rezistente la un medicament sunt mai predispuse de a deveni rezistente i la alte medicamente Odat rezistena aprut declinul ei este lent dac nu chiar inexistent Folosirea antibioticelor de ctre o persoan afecteaz restul persoanelor din mediu

Rezistenta la antibiotice (1)


Definitie. Tulpina rezistenta.
O bacterie capabila sa se multiplice in prezenta unei concentratii de antibiotic superioara celei care inhiba majoritatea bacteriilor din aceeasi specie.

CMI <c tulpina sensibila >D CMI>C tulpina rezistenta <d c<CMI<C tulpina intermediara d<<D Categorii clinice: S=succes terapeutic,probabilitate mare R=risc ridicat de esec terapeutic I= imprevizibil rezultat

Rezistenta la antibiotice (2)


Definitie. Specie rezistenta.
Rezistenta de specie defineste spectrul antibacterian al unui antibiotic R >50% din tulpinile bacteriene apartinand unei specii date sunt rezistente (S <50)/ S<30% S = rezistenta <10% (S>90%)/ S>60% I = 10<R<50% / 30%<S<60% 2 grupe de bacterii: specii natural rezistente (R naturala): de specie, innascuta, imuabila, TOATE tulpinile speciei respective specii cu R dobandita: intereseaza o anumita proportie din tulpinile unei specii teoretic sensibila

Rezistena la antibiotice Suport genetic


Cromozomial (10-15% in clinica):
rara spontana (antibioticele realizeaza presiune de selectie definitiva, stabila transmisa ereditar

Plasmidic (80-90% din cazurile de rezistenta): transferabila prin conjugare sau prin transductie (bacteriofagi).

Rezistenta la antibiotice Mecanism chimic


interferenta cu transport, patrundere si mecanismele de mentinere a antibioticului in bacterie; inactivare enzimatica modificarea tintei

Factorii care contribuie la apariia rezistenei la antibiotice


Mutaia spontan i transmiterea ulterioar a genelor rezistente Folosirea antibioticelor n agricultur, industria animal- promotori ai creterii Eecul n controlul transmiterii bolilor infecioase Factori sociali incluznd supra-aglomeraie, sanitaie inadecvat, lipsa locuinelor, abuzul de droguri intravenoase etc Folosirea n exces a antibioticelor de ctre medici Cltoriile aeriene internaionale

Rezistenta bacteriana la antibiotice


Nu mai este limitat la spitalele mari universitare Se poate transmite in comunitate spitale fr perei Nu este doar o problem a spitalelor Reprezint o provocare global Era pre-antibiotic

Controlul rezistentei la antibiotice


Folosirea adecvat a antibioticelor Precauii aplicate universal n practica medical (spalarea mainilor!) Dezvoltarea de antibiotice cu noi locuri de aciune Detectarea precoce a rezistenei la antibiotice Urmrirea rspndirii patogenilor rezisteni

Antibiotice
Sa intelegem factorii care determina alegerea antibioticelor

Tratamentul antibiotic
Este necesar tratamentul AB? Erori n tratamentul AB Trebuie realizat un prelevat bacteriologic inainte de a incepe AB ?

Ce antibiotic?

Un singur AB sau asocieri? Consecinele tratamentului AB neadaptat Cum trebuie prescris AB ? Cum trebuie supravegheat tratamentul AB? Ce facem cnd pacientul continu sa faca febra?

Criterii de alegere ale antibioticelor


BOLNAV
vrst, sarcin, alergie, funcia renal, hepatic etc

localizare

efecte secundare ANTIBIOTIC

AGENT INFECIOS
putere patogen, susceptibilitate la antibiotice

activitate antibacterian

Farmacocinetic, Farmacodinamica

Raport COST/EFICACITATE

Tratamentul de prim intenie este probabilist!

Etape ale tratamentului antibiotic probabilist

FA determina ( NU a izola) germenul probabil FA alege agentul microbian EFICACE mpotriva


germenului presuspus responsabil i DIFUZND responsabil de infecie

FEvaluarea rezultatelor (dup 48-72 ore) i


modificarea eventual a alegerii iniiale

LA LOCUL INFECIEI

Factori legai de antibiotic care determin alegerea acestuia

FActivitatea probabil pe germenul suspectat, FD ifuziunea la locul infeciei n concentraii FTolerana, FImpactul ecologic, FImpactul economic (raport cost/eficacitate).
eficace,

Evaluarea eficienei AB i urmrirea reaciilor secundare


Clinic:
evoluia curbei termice, starea general, starea focarelor infecioase primare/secundare, dispariia elementelor SRIS.

Laborator:
nespecific: HLG, sdr. inflamator etc specific: ex. bacteriologice (hemocultur,etc) determinare de nivel seric de antibiotic, NEI/NEB

Urmrirea efectelor adverse (clinic i laborator).

Erori ale tratamentului antibiotic


Autoprescrierea de antibiotice Prescrierea de ctre medic
Folosirea AB ca antipiretic (sindrom febril de cauz
neinfecioas, boli infecioase virale, parazitare, fungice)

Antibiotic inadaptat ca spectru/ptrundere la locul infeciei Folosirea asocierilor inutile (al 2-lea AB nu aduce nimic,
poate fi antagonist sau nu ajunge la locul infeciei)

Doze prea mici sau durat prea scurt Durat prea lung de tratament

Antibiotice
S cunotem diferitele familii de antibiotice

Clasificarea antibioticelor
Betalactamine Macrolide, lincosamide, sinergistine, ketolide Aminoglicozide Glicopeptide Chinolone Cicline, glicilcicline Metronidazol Cloramfenicol Rifamicine Polipeptide, lipopeptide Sulfamide Oxazolidinone Acid fusidic, fosfomicina

Mecanisme de actiune ale antibioticelor

Betalactamine
Familia de AB cea mai utilizat i cea mai numeroas ( > 40 molecule) Structur chimic de baz : inel beta-lactam Caracteristici comune : Bactericide Spectru larg Mecanism de aciune: inhib sinteza peretelui bacterian (peptidoglicani) Molecula int: PBP - fiecare specie bacterian are mai multe PBP Dependente de timp Fr efect post-antibiotic (excepie: carbapeneme) T1/2 scurt (exceptie ceftriaxon, ertapenem) Toxicitate redusa

Betalactamine
Dibactami
Penami (peniciline) Inhibitori de betalactamaze: acid clavulanic, Peneme: ritipenem Carbapeneme: imipenem-cilastatin,
ertapenem

sulbactam si tazobactam

meropenem,

Cefeme (cefalosporine) Carbacefeme: loracarbef Monobactami: aztreonam

Tribactami

Betalactamine Penami (peniciline):


Peniciline naturale: penicilina G, V, procain penicilina, dibenzatinpenicilina Peniciline antistafilococice: meticilina, izoxazolilpeniciline (oxacilina, cloxacilina), nafcilina Aminopeniciline: ampicilina, amoxicilina Carboxipeniciline: ticarcilina Ureidopeniciline: piperacilina Peniciline asociate cu IBL: Amoxicilina + ac clavulanic Ticarcilina + ac clavulanic Ampicilina + sulbactam Piperacilina + tazobactam

Betalactamine
Cefeme (Cefalosporine):
C1G: cefalexin (O), C2G: cefuroxim (O) + cefaclor (O) cefamicine (cefoxitin, cefotetan) C3G: inj cefotaxim, ceftriaxon: actiune pe coci G+ ceftazidim, cefoperazon: BGN inclusiv piocianic latamoxef, ceftizoxim: BGN, anaerobi orale: cefixim, cefpodoxim C4G: cefpirom, cefepim C5G: ceftarolina (activa pe MRSA)

Aminopeniciline

Carboxipeniciline Ureidopeniciline

Peniciline antistafilococice Peniciline biosint naturale

C1G PENAMI IBL

C2G

C3G

C4G

CARBAPENEMI PENEMI Nucleu betalactamic


Jarvis WR, Antimicrob Chemother 1992

CEFEME

CARBACEFEME

Betalactamine
Mecanism de actiune-inhibarea sintezei peretelui bacterian Structura peretelui bacterian
Gram pozitiv
Capsula ext PS (facultativ) Peptidoglican 20-80nm

Gram negativ
Membrana externa PL,LPS,Pr Peptidoglican 5nm Spatiu periplasmic (betalactamaze) Membrana citoplasmatica

Membrana citoplasmatica PBP

Betalactamine
Mecanism de actiune
strabaterea obstacolului parietal; fixarea (covalenta) de PBP (penicillin binding protein) si inactivarea lor; activarea unor enzime litice.

Rezistenta la betalactamine
expresia geniului bacterian

Blocarea portilor de intrare ale antibioticului (ex BGN, piocianic in particular); Neutralizarea inamicului (betalactamaze); Modificarea tintei (PBP)

Betalactamine-peniciline
Peniciline naturale
Reprezentani :
Penicilina G = benzilpenicilina (sodic / potasic): im / iv Penicilina V = fenoximetilpenicilina: po, a jeun Procainpenicilina retard (24 h): im Benzatinpenicilina retard (7-21 zile): strict im

Spectru antibacterian:
Coci gram pozitivi: streptococi (ex pneumococ cu excepia pneumococ cu sensibilitate diminuata la penicilina), enterococul (inconstant sensibil) Stafilococ beta-lactamazo-secretor (>90% sunt penicilinazo secretori)-rezistent Coci gram negativi (gonococ inconstant sensibil) Bacili gram pozitivi Spirochete: Treponema, Leptospira, Borellia Bacterii anaerobe (excepie: Bacteroides, Clostridium difficile) Actinomicete

NB: Toate penicilinele sunt inactive pe germenii atipici (Mycoplasma, Chlamydia, Legionella, Rickettsia

Betalactamine-peniciline
Peniciline naturale
Indicaii :
Infecii streptococice: angine, scarlatin, erizipel etc Angina Plaut Vincent (fuso-spirilar) Antrax Infecii cu Clostridii: tetanos, NU C.difficile Sifilis, Leptospiroz Profilaxia plagi prin muscatura de animal, RAA (Benzatinpenicilina)

Actinomicoze Erizipeloid Rosenbach

Betalactamine -peniciline
Aminopeniciline Reprezentanti: amoxicilina(PO), ampicilina (IV & PO) Spectru = spectrul penicilinei lrgitctre BGN:
mai activa decat penicilina pe enterococ, inactiva pe stafilococ (chiar MS) unii BGN: Bordetella perstusis, Helicobacter pylori, Vibrio, H.influenzae* Salmonella*, E. coli*, Shigella*, Proteus* * Necesita antibiograma (creterea % de tulpini R la Ampicilin)

Betalactamine-peniciline
Aminopeniciline
Farmacocinetic:
Amoxicilina are biodisponibilitate superioar Ampicilinei Se concentreaz bine n: bil, urin, secreii respiratorii Penetreaz n LCR / SNC mai bine dect penicilina

Indicaii:
infectii respiratorii cu pneumococ sensibil la penicilina endocardite cu streptococi sensibili (+ aminoglicozid) infecii (meningita) cu Listeria eradicarea infeciei cu Helicobacter (+ claritromicin i omeprazol) boala Lyme (Borrelia burgdorferi)

Betalactamine-peniciline
Peniciline antistafilococice
(rezistente la beta-lactamaze/penicilinaze).

Reprezentani: Meticilina cap de serie (scoas din uz nefrotoxicitate) Izoxazolilpeniciline: Oxacilina (po biodisp slaba, im / iv) Spectru = spectrul Penicilinei G cu mentiunile foarte active pe stafilococii penicilinazo-secretori Meti-S (NU SAMR) inactive pe enterococi, pe G(-) de 4 ori mai puin activ pe restul bacteriilor din spectrul penicilinei Indicaie de elecie : Infecii sistemice (bacteriemii, endocardite, osteoartrite) cu stafilococ Meti-S (+ aminoglicozid) Infecii stafilococice cutanate / pri moi Antibioticoprofilaxie n ortopedie

Betalactamine-peniciline
Peniciline antipiocianic (Pseudomonas aeruginosa) (carboxipeniciline)
Reprezentani: Ticarcilina : iv Spectru: spectrul Ampicilinei + BGN secretori de beta-lactamaze: Piocianic, Proteus, Enterobacter, Serratia, Citrobacter inactive pe stafilococ; puin active pe enterococ creterea % tulpini rezistente la Ticarcilina : antibiogram !!! Indicaii: Infecii cu BGN sensibili (+ aminoglicozid). Nu n meningite Se mai folosete doar asociat cu inhibitor de betalactamaz (clavulanat) Chiar i n aceste condiii, multe dintre tulpinile de Ps aeruginosa sunt R

Betalactamine-peniciline
Peniciline Anti-pseudomonas (ureidopeniciline)
Reprezentani: Piperacilina iv Spectru: Activitate similara cu penicilina pe G pozitivi Activitate buna pe G negativi: inclusiv Pseudomonas (piocianic), K.pneumoniae, Enterobacter, Crete % de tulpini rezistente la ureidopeniciline: necesitatea antibiogramei!) Activitate buna pe anaerobi incluzand Bacteroides fragilis Indicaii: Infecii severe cu BGN sensibili (+ aminoglicozid): biliare, abdominopelvine, pulmonare, + meningiene Se folosete singur sau asociat cu inhibitor de betalactamaz (tazobactam) n infecii severe n aceste condiii, multe dintre tulpinile de Ps aeruginosa sunt sensibile

Betalactamine -peniciline
Inhibitorii de beta-lactamaz:
aciune antibacterian intrinsec redus (sulbactamul) fixeaz i inhib ireversibil betalactamaza (cu excepia cefalosporinazei) Beta - lactamazele : penicilinaze, cefalosporinaze, beta-lactamaze spectru larg, carbapenemaze enzime bacteriene care inactiveaz beta-lactaminele principalul mecanism al rezistenei la beta lactamine

Reprezentani:
Acidul clavulanic Sulbactamul Tazobactamul

Reprezentani:
Acic clavulanic + Amoxicilin Acid clavulanic + Ticarcilin Sulbactam + Ampicilin Tazobactam + Piperacilin

Betalactamine -peniciline
Inhibitorii de beta-lactamaz:
Asocieri de Beta-lactamine + Inhibitori de beta-lactamaz:
Inhibitorul de beta-lactamaz protejaz beta-lactamina contra beta-lactamazei Restabilete activitatea antibacterian a betalactaminei, (spectrul este cel al BL din asociere) Sunt active pe anaerobi inclusiv B.fragilis (mec de R este secretia de BL-aze) Amoxicilin + acid clavulanic: po, iv Utilizare: infecii buco-dentare, ORL (otite / sinuzite), pneumonii, BPOC ac, celulite, urinare dup antibiogram (% mare de E. coli rezistent) Ticarcilin + acid clavulanic iv Indicatii: infecii severe cu BGN rezisteni la alte betalactamine (NU meningite) Piperacilin + tazobactam iv Indicati: infecii severe, nozocomiale, plurimicrobiene gram + / gram (NU meningite)

Sulbactamul exist ca preparat separat, poate fi administrat concomitent cu alte betalactamine

Indicatii asocieri BL cu IBL


1. Amoxicilin-clavulanat: infecii respiratorii, ORL, stomatologice, mucturi 2. Ampicilin-sulbactam 3. Ticarcilin-clavulanat 4. Piperacilin-tazobactam 5. Cefoperazon-sulbactam
Includ ntre indicaii: infecii intra-abdominale infecii la neutropenic, inclusiv risc de Ps aeruginosa

Betalactamine-cefalosporine
Cefalosporine
Sunt impartite in generatii in functie de spectru
Cu fiecare generatie (1-3) creste activitatea pe G(-) si scade activitatea pe G(+) capacitatea de a rezista hidrolizei prin BL-aze Mai stabile la lactamaze decat penicilinele

Inactive pe enterococ, Listeria, stafilococ MR, germeni atipici, germeni fara perete

Betalactamine -cefalosporine
Cefalosporine generatia a I-a

Reprezentani: Cefazolin(IV+IM)/Cefalexin (PO) Spectru : penicilina G + Oxacilin (stafilococ)+ Ampicilin (Bacili Gram negativi)
Activitate buna pe G(+) - S.pneumoniae (nu PRP); S.aureus (nu SAMR) (NU enterococi) Activitate modesta pe G(-) E.coli, Proteus Inactive pe stafilococul Meti-R, enterococ, listeria, piocianic, atipici

Infecii: ORL (angine, otite), infectii bronice, urinare, cutanate

Betalactamine -cefalosporine
Cefalosporine de generaia a II-a: Spectru mai larg : C1G + BGN secretori de

betalactamaze + anaerobi Bacteroides fragilis (cefamicinecefoxitin, cefotetan)

active pe cocii gram pozitivi (nu enterococ, nu SAMR) active pe BGN antibiogram Lrgire spectru:
Moraxella, Haemophilus, Neisseria Bacteroides fragilis (cefoxitin, cefotetan)

Infecii: ORL (angine recidivante/sinuzite), infectii bronice, abdominale

Betalactamine - cefalosporine
Cefalosporine de generaia a III-a:
Spectru larg: C2G + BGN rezisteni (piocianic, enterobacter) foarte active pe BGN mai puin active pe cocii gram pozitivi decat C2G Ceftazidima, cefoperazona: foarte active pe piocianic / BGN rezisteni Moxalactam: foarte activ pe anaerobi Cefotaxima / ceftriaxona: mai activ pe coci gram + Indicaii: De rezerv De uz spitalicesc infecii severe, nozocomiale cu BGN (ceftazidim + aminoglicozid) infecii cu pneumococ rezistent la penicilin (ceftriaxona, cefotaxima) meningite (ceftriaxona) antibioticoprofilaxia n chirurgia abdominopelvin Farmacocinetic: ceftriaxona are T 1/2 lung : 1-2 administrri /zi se concentreaz bine n LCR (ceftriaxona) se concentreaz biliar (cefoperazona)

Betalactamine -cefalosporine
Cefalosporine de generaia a III-a: Active pe piocianic Activitate scazuta pe piocianic Cefoperazona Cefotaxim Ceftazidim Ceftriaxon Cefixime, Cefpodoxime activitate variabil pe Acinetobacter active pe Enterobacter, Serratia, Citrobacter, Morganella, Aeromonas inactive pe: Stafilococ MR, pneumococ cu R nalt la penicilin, enterococ, Listeria,

Betalactamine -cefalosporine
Cefalosporine de generaia IV: Reprezentani: Cefpirome (IV),Cefepime (IV) Spectru similar C3G: foarte active pe piocianic i C2G: cocii gram pozitivi
Activitate buna pe G(+) incluzand: Activitate pe G(-) asemanatoare C3G (incluzand P.aeruginosa)

Afinitate crescuta pt PBP si rezisten foarte mare la betalactamaze Indicaii: infecii nozocomiale severe infecii bacteriene la neutropenici

Betalactamine -cefalosporine
Cefalosporine de generaia V: ceftarolina fosamil " Microrganisme Gram-pozitive " Staphylococcus aureus, inclusiv tulpinile meticilino-rezistente (MRSA) " Streptococcus spp. Invlusiv pneumococ rezistent la penicilina " Enterococcus faecalis (nu faecium) " Listeria " Microrganisme Gram-negative " Escherichia coli " Klebsiella pneumoniae " Klebsiella oxytoca " Morganella morganii NU sunt sensibile:
" Chlamydia, Mycoplasma " Legionella " Proteus " Pseudomonas aeruginosa " Enterobacteriaceae* ESBL si R la carbapeneme

Betalactamine
Carbapeneme Reprezentani:
Tienamicin = Imipenem Cilastatin (Tienam) : iv, im Imipenemul este inactivat de dehidropeptidaza renal cilastatin: inhiba enzima inactivatoare Meropenem : iv Ertapenem (Invanz): iv / im

Spectru ultra-larg :
toate bacteriile gram + / -; aerobe / anaerobe (beta-lactamazosecretoare) ertapenem este inactiv pe piocianic creterea % tulpini rezistente de enterococ i piocianic antibiogram ! inactive pe: stafilococ Meti-R, enterococul R la AG, Legionella, Chlam / Mycopl / Rickettsii, C.difficile

Betalactamine
Carbapeneme
Indicaii : 1. Infecii severe localizate sau generalizate cu germeni probabil multirezisteni (n special infecii nosocomiale) Pneumonii Infecii intraabdominale Endocardite Abcese cerebrale, meningite (meropenem) 2. Stri febrile la neutropenici Farmacocinetic: ptrundere moderat n LCR (mai bun pentru meropenem) Probleme: Imipenemul NU se utilizeaz pentru infecii SNC: risc convulsii Ertapenemul NU se utilizeaz n meningite, endocardite i nu este activ pe Ps aeruginosa

Betalactamine
Monobactami: AZTREONAM

Spectru: BGN aerobi K. pneumoniae, P. mirabilis, S. marcescens H. influenzae, M. catarrhalis Enterobacterii Pseudomonas aeruginosa Indicaii: infecii severe cu BGN certe/probabile, la pacieni
alergici la alte beta-lactamine

Bacterii(Gram((pozitive( Listeria# Streptococi#de# grup#B# Enterococi# S.#epidermidis# S.#pneumonia#

Bacterii(Gram(negative( Streptococi#de# grup#A# Nesseria#.# meningitides# H.#influenzae# P.#aeruginosa# Flora#orala#

Anaerobi( Flora# intestinala#


# # # # # # # # Cefamicine# # # # # C.#difficile# # # # # # # # #

Klebsiella#

# # # #

# #

# # # # # # # # # # #

# # # # # # #

# # Penicilina#G,#V# Oxacilina# # # # Amoxicilina,#Ampicilina# # Amoxicilina/#clavulanat# # # Ticarcilina# # # # Piperacilina# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # #

# # #

# # #

# # # # #

# # # # # #

# Cefalosporine#G3# Cefalosporine#G4# # Aztreonam# Imipenem/#cilastatin# Vancomicin/Teicoplanin#PRP# # # # # # MR# # # # # # # # # Gentamicina# # # # # # # # # Tobramicina# # # # # # # # # Amikacina# # # # # # # Ciprofloxacina# # # Levofloxacina.#Moxifloxacina# Eritromicina# # # # # # # Azitromicina# # # # # # Clindamicina# # # # # # # # # MR#(Tygeciclina)# # # # Cicline# # # # # # Cloramfenicol# # # # # # # # #

Cefalosporine(G1( (cephalexin)( Cefalosporine(G2((cefaclor)(

# #

# # # # # # # #

# # # # # # # # #

# # # # # # # # # # # # #

# # # # # # # #

# # # # # # # # # # # # # #

Moxifloxacina#
# # # # # # # # # # # # # #

B.#fragilis#
# # # # # # # # # # # # # # # # #
Tigecyclina#

S.#aureus#

Serratia#

Proteus#

E.#coli#

Reacii secundare la betalactamine


Hipersensibilitate: tip 1 fenomene anafilactice, tip 2: citopenie, tip 3 (fen Arthus) vascularite, tip 4 hipersensibilitate ntrziat (febr+/- fenomene tip boala serului) Alergia incrucisata intre peniciline si cefalosporine 10 (20%). Neurologice: halucinaii vertij, convulsii (doze mari penicilin, carbapeneme) Hematologice: citopenie, tulburri de agregare plachetar, hipoprotrombinemie Digestive: diaree, (CPM-aminopeniciline, carbapenem), grea, vrsturi, candidoze, pseudolitiaz vezicular (ceftriaxon) Hepatice: crete TGP (ureidopenic, monobactam, IBL), colestaz (IBL)