Antioxidanti endogeni- interni

Superoxid-dismutaza (SOD) SOD se gsete n mucusul care nconjoar fiecare celul din organism, distrugnd RL nainte ca acetia s ating celulele Este printre cei mai puternici AO endogeni cunoscui, dar dup vrsta de 25 de ani producia de SOD scade, avnd de suferit fiecare organ prin micorarea geometric i de densitate (creierul unei persoane de 80 de ani este cu 30% mai mic dect la 25 de ani) SOD este produs n snge de ctre gena M (Matusalemic) n prezena Mn, Zn i a Cu SOD exist sub mai multe forme : cu Zn i Cu (intracitoplasmatic), cu Mn (n matricea mitocondrial) i cu Fe (n bacterii i n plante) Se ntlnete ca i surs alimentar n pulberea (sucul) de orz verde i-n pepenele galben (rezistente la pasajul gastric) SOD catalizeaz distrugerea anionului O2 cu o rat de 10.000 de ori mai mare dect rata spontan de dismutare la pH fiziologic, determinnd astfel anularea respingerii electrostatice dintre anionii superoxid Cea mai cunoscut enzim este CuZnSOD aflat n hematii i compus dintr-o aglomerare de aminoacizi, n care atomii de Cu si Zn sunt chelai n comun prin ciclul imidazol al HYS. SOD este compus din 2 subuniti identice, nelegate covalent, coninnd 2Zn i 2Cu, pentru o mas molecular de 33.000 La mamifere exist i o a doua SOD ce conine 2-4 atomi de Mn/ molecul, la o mas molecular de 80.000, compus din 4 subuniti. Dac primele dou SOD au o localizare strict intracelular, coexistnd n aceeai celul, exist o alt dismutaz, extracelular, ce se afl n spaiul interstiial, mai ales n cel pulmonar i care conine 4Cu i 4Zn SOD se gsete n toate celulele organismelor aerobe n cantiti mari, preponderent n organele cu metabolism intens (creier, ficat, rinichi, inim, plmni), dar i pe suprafaa epiteliului traheei, esofagului, intestinului subire i colonului, precum i n matricea extracelular, cartilaje i esut conjunctiv. Leucocitele, dei sunt sediul unor intense procese metabolice n care se dezvolt O2-, au un coninut destul de mic n SOD. Studiile biochimice au demonstrat o remarcabil constan a concentraiei SOD n hematii, spre deosebire de marile variaii ale catalazei i glutation peroxidazei Este o substan cu proprieti anti-tumorale de excepie Producerea de O2 i respiraia celular, au efect inductiv asupra SOD (coninutul ridicat n SOD determin radiorezistena bacteriei Micrococcus radiodurans) Tumorile de la nivelul unor organe interne, supuse tratamentului cu antibiotice antraciclinice i mresc coninutul n SOD, deoarece aceste medicamente acioneaz prin eliberarea de O 2 i H2O2 ncrcarea cu Cu, induce creterea activitii CuZnSOD i scderea nivelului de glutation ; ns creterea coninutului de Cu din ficat determin i creterea peroxidrii lipidelor Utilizarea terapeutic a SOD purificate : cataract, displazie bronhopulmonar, intoxicaii chimice, artrita reumatoid, efecte secundare ale tratamentului radioterapic sau cu citostatice Stimuleaz creterea / regenerarea prului i previne apariia calviiei androgenice, interfernd cu reacia imunologic din jurul foliculului pilos Superoxid Dismutaza (SOD) convertete doi anioni de superoxid ntr-o molecul de peroxid de hidrogen i unul de oxigen SOD transform unul din cei mai periculosi radicali liberi Specii de Oxygen Reactiv (ROS) ntr -o molecul de peroxid de hidrogen (care are o molecula de oxigen suplimentar pentru a distruge celulele canceroase) i o molecul de oxigen. Un super-tratament foarte simplu si la indemana oricui, bogat in SOD este descris in carte Glutationul Glutationul este dpdv chimic un tripeptid (g-glutamil-cisteinil-glicina) mpreun cu Seleniul formeaz enzima glutation-peroxidaza, care are de-asemenea un puternic efect AO, dar intracelular A fost descoperit i o alt form de Glutation (peroxidaz) care nu conine Se n centrul activ, i care are o specificitate mai mic fa de diverse substraturi organice (S-a constatat c n cazul unui deficit de Se apar leziuni ale endoteliului unor vase, printre care i aorta, ct i tulburri ale agregrii trombocitare, prin dereglarea biosintezei prostaciclinelor) Este cel mai puternic i mai important ntre AO produi de ctre organism Exist totui i alimente care-l conin, ce pot fi considerate surse de Glutation exogen : avocado, pepenele verde, sparanghelul, grape-fruit-ul, cartof, tomate, portocale, pepenele galben, morcovi, spanac, piersici La prepararea termic, sau la simpla nclzire a surselor alimentare de Glutation, acesta este distrus complet !!! Efectele sale sunt potenate de antocianine Activitatea enzimei se completeaz cu cea a catalazei Intracelular Glutationul este localizat n mitocondrii i peroxizomi, mpreun cu catalaza, iar n citoplasm este cuplat cu SOD. n acest fel, prin cuplajul a dou enzime, i a unor AO neenzimatici se asigur att protecia structurilor subcelulare, dar i reglarea activrii O2, evitndu-se formarea radicalului OH

 Comparativ cu SOD i catalaza, care se gsesc n celule n cantiti relativ mari dar n general constante, Glutationul, dei prezent n toate esuturile este indus enzimatic, cantitatea fiind variabil. Acest fapt a fost constatat n plmnii i hematiile fumtorilor, deoarece se cunoate faptul c fumul de igar conine mari cantiti de RL, oxizi de azot i hidroperoxizi, ce acioneaz ca substrat Poate recicla vitamina C, potenndu-i efectele Este mai eficace dect vitamina C n ameliorarea biodisponibilitii Fe, meninndu-l ct mai mult posibil n starea de oxidare +2, opunndu-se efectelor substanelor methemoglobinizante Protejeaz celulele, esuturile i organele, reuind s le menin tinere Combate procesele de mbtrnire la 2 niveluri : sistem circulator i tub digestiv Substan anti-tumoral (distrugere tumoral direct) : pulmonar, colo -rectal, vezic urinar, prostat Substan anti-SIDA major (inhib replicarea HIV de 10 ori) Posed o mare capacitate kelatoare, determinnd eliminarea metalelor grele i toxice din organism : Pb, Hg, Cd, Al Ajut la regenerarea ficatului i la prevenirea alterrilor provocate de ctre consumul excesiv de alc ool ; scade frecvena hepatitei B i a cancerului hepatic Neutralizeaz efectele toxice ale : nitriilor, nitrailor, clorailor, derivailor benzenului, toluenului, anilinei.. Amelioreaz utilizarea de ctre organism a cisteinei i cistinei Inhib parial sau total efectele duntoare aprute ca urmare a expunerii la nivele nalte de radiaii, chimioterapie sau raze X Elimin RL care se formeaz n urma peroxidrii lipidice, ce pot cauza ruptura membranelor celul are (cu impact negativ ulterior asupra materialului genetic) Elimin grsimile oxidate din alimentele ingerate, blocndu-le efectele potenial duntoare ulterioare mpiedic Rl s se lege de proteinele fibroase ale corpului, evitnd astfel ntrirea i scurtarea colagenului (meninnd astfel elasticitatea tegumentelor i a arterelor) ; menine astfel tinereea sistemului circulator Acumularea formei oxidate a glutationului, GSSG, este un indicator al stresului oxidativ la nivel celular Glutationul intervine ca reglator in biosinteza prostaglandinelor prin inhibarea lipooxigenazei Stimulator al sistemul imunitar ; Glutationul este nemijlocit legat de activitatea fagocitar a macrofagelor pulmonare Protejeaz de efectele duntoare ale fumatului alturi de ali AO Studiile i-au demonstrat efectele benefice i-n diabet Previne degenerarea macular Cu trecerea anilor, nivelul Glutationului sangvin se reduce i devenim, n mare msur, dependeni de sursele exogene de AO, att pentru reciclarea AO endogeni, dar mai ales pentru anti-oxidarea ca atare CEAPA Ciupercile au o cantitate mare de acid glutamic, necesar pentru a produce glutationul Semintele de chimen contin multe flavonoide si carotenoizi ce actioneaza ca antioxidanti. Glutationul se gaseste in aproape toate fructele si legumele. Sucul de sparanghel, avocado, pepene galben, grapefruit, bame, portocale, piersici, cartofi, piersici, spanac, capsuni, rosii, pepene verde si dovlecei sunt toate bune surse de glutadion peroxidaza. Unele legume, cum ar fi broccoli, morcovi, grapefruit, rosii, sparanghel, varza, varza de Bruxelles, conopida, usturoi, porumb, varza, patrunjel nu ofera numai glutadion peroxidaza, dar stimuleaza de fapt, organismul sa produca mai mult din acest antioxidant puternic. Gatitul distruge o cantitate importanta de glutation din fructele proaspete si legume, astfel incat cel mai mult glutadion peroxidazadin aceste alimente se obtine daca le mancam crude. Consumul de alimente bogate in glutamina, cum ar fi carne slaba, oua, germeni de grau si cereale integrale, poate stimula, de asemenea, ficatul sa produca mai mult glutadion peroxidaza. Uleiul de peste, riboflavina (vitamina B2), vitamina C, seleniu incurajeaza, de asemenea productia si absorbtia de glutadion peroxidaza. Mai multe condimente inclusiv scortisoara, cardamom si curcumina gasit in curcuma ridica nivelul de glutation. Cele mai multe surse de proteine poate creste nivelul de glutation. Acestea includ pui, carne de vita, carne de porc, ton, cod si creveti. Branza ricotta si branza de vaci sunt, de asemenea, bune surse alimentare de precursori de glutation. De fapt, fara seleniu, un mineral care ajuta, de asemenea, vitamina E, sa lucreze mai eficient, organismul nu poate produce glutation. Asigurati-va ca nivelul acestor substante nutritive este ridicat pentru a va pastra corpul sanatos si puternic la orice varsta. Glutation se gaseste in multe alimente, dar organismul nu il poate utiliza in mod corespunzator. Unele alimente contin precursori de glutation, cum ar fi cisteina, glicina si N-acetilcisteina, dar consumul de cantitati suficiente din aceste alimente nu poate sa creasca semnificativ nivelurile de glutation. Vazand ca glutationul nu este bine absorbit in organism prin consumul de alimente integrale, multi oameni au incercat administrarea glutationului intravenos cu varianta, dar cu rezultate slabe. Unele dintre alimentele care contin precursori pentru glutation, cum ar fi cisteina, includ pasari de curte, grau, broccoli, oua, usturoi, ardei gras, carne rosie, peste, produse lactate, fasole, fructe, legume, sparanghel, avocado si nuci. In esenta, glutationul este un tripeptid, care este format din gama-acid glutamic, cisteina, glicina si, de asemenea, cunoscut sub numele de gamma-glutamilcisteinilglicine sau glutadion peroxidaza.

Glutationul a fost numit antioxidantul principal al organismului, cu un motiv bun: pentru ca se gaseste in fiecare celula a corpului. Glutationul stimuleaza activ actiunea antioxidanta si permite utilizarea corecta a fito-nutrientilor vitali pentru sanatate si longevitate. Pur si simplu, in cazul in care nivelul de glutation din organism este prea mic, nici o cantitate suplimentara de antioxidanti, nu va avea un efect important asupra sanatatii.

Catalaza Este o enzim prezent la toate organismele vii, care descompune H 2O2 n H2O i O2, protejnd astfel celulele n faa agresiunii H2O2 i a peroxizilor Este o protein conjugat cu 4 molecule de protoporfirin IX i 4 atomi de Fe Cantitatea mare de catalaza din ficat si hematii (fiind mai ales localizat n mitocondrii i peroxizomi) justific implicarea ei n procese unde se produc cantiti crescute de H2O2. Formarea H2O2 este foarte riguros controlat n organisme, pentru descompunerea acesteia acionnd trei enzime : catalaza, glutation peroxidaza i peroxidazele. Aa se explic de ce n deficite congenitale ale uneia dintre ele, persoanele respective nu au prea mult de suferit. Acest deficit devine decelabil clinic n condiii de stres oxidativ, infecii, cnd se produc afte sau ulceraii n cavitatea bucal din cauza dezvoltarii unor bacterii ce secret mult H2O2, capacitatea antioxidant enzimatic fiind depit Se pare c n afara aciunii sale asupra apei oxigenate, ea are o activitate peroxidazic (oxideaz corpurile prin oxigenul eliberat) Favorizeaz cicatrizarea normal, producerea de fibroblaste, ct i revascularizaia Catalaza este una dintre cele mai rapide enzime cunoscute : fiecare molecul de enzim poate descompune milioane de molecule de H2O2 pe secund !!! Absena sa congenital sau acatalazia se manifest prin ulceraii bucale care sunt legate de aciunea iritant a apei oxigenate produse de flora bucal (la subiecii normali, aceast ap oxigenat produs la nivelul cavitii bucale est e distrus prin catalaz) Att determinarea / dozarea catalazei ct i a SOD sunt foarte puin folosite clinic spanac, ficat i avocado, alimente bogate n catalaz. DHEA (dehidroepiandrosteronul) Se afl n plasma sangvin ca hormon secretat de glandele suprarenale Activitatea fizic (regulat) este cel mai important factor care stimuleaz sinteza i eliberarea DHEA n snge Are capacitatea de a bloca proliferarea radicalilor liberi Inhib dezvoltarea celulelor maligne Stimulator imun : scade incidena infeciilor bacteriene i virale Previne acumularea de grsime n esutul adipos ; ajut la metabolizarea lipidelor Stabilizeaz nivelul glicemic Crete capacitatea de memorizare Crete apetitul sexual Amplific termogeneza n boala Alzheimer s-au descoperit nivele sangvine reduse ale DHEA Melatonina Este un hormon natural produs de glanda pineal (epifiza), a crui secreie diminu odat cu vrsta Aceast molecul pare s resincronizeze organismul, meninnd integritatea sistemului neuro -endocrin i a celui imunitar S-a observat c nu neaprat melatonina prelungete viaa, ci buna funcionare a epifizei ; evitnd mbtrnirea epifizei, este ntrziat mbtrnirea ntregului organism Melatonina d o protecie major anti-mbtrnire asupra glandei pineale ; dac melatonina este administrat sub form de suplimente, epifiza nu mai trebuie s-o produc, ncetinindu-i propria mbtrnire i secretnd alte substane importante, ca de pild TRH Nu este toxic nici la administrarea de doze orale enorme (excesul fiind eliminat urinar), care (culmea !) nu pun a la long epifiza n repaus ; dac este sistat administrarea oral, secreia glandular revine prompt, ba chiar mai bine dect nainte !?! Este prezent pretutindeni : vegetale, lapte, fiinele vii Este produs n timpul somnului exclusiv de epifiz (n timpul zilei i de alte esuturi), avnd un spike nocturn al secreiei aproape constant, la aceeai or, n fiecare noapte, ntre orele 10 p.m. i 2 a.m. ; combate drastic insomniile Protejeaz epifiza, restaurnd indirect ritmurile hormonale ale tinereii ; carena sa reprezint un important semnal de alarm : cnd nivelul hormonului scade, mbtrnim Normalizeaz nivelul Zn la vrste avansate Reduce nivelul colesterolului Protejeaz mpotriva efectelor negative ale stresului Menine la nivel optim, sau reface ritmul somn / veghe alterat

 Factor anti-tumoral Stimuleaz sistemul imunitar ; efecte benefice n SIDA, alturi de Se i Zn Coboar nivelul colesterolului sangvin Mrete rezistena organismului la stres Protejeaz mpotriva bolilor cardiace degenerative Stimuleaz i susine funcia sexual Stimuleaz producia STH-ului Este un antidepresiv i un anxiolitic natural, uor Fluvoxamina crete drastic nivelul Melatoninei ; reciproc, Melatonina scade efectul hipotensor al Nifedipinei (doza maxim experimental a fost de 3 mg seara, nainte de a stinge lumina, 6 luni consecutiv ; uzual se administreaz ntre 0,3-0,5 mg / zi) ; la nceputul tratamentului cu (suplimente de) melatonin, la unele persoane au aprut : tachicardia, ameeli, hemicranie, sau chiar insomnie Nu se recomand administrarea Melatoninei n sarcin, alptare, sau la copii i foarte mici Acidul lipoic Poate fi clasificat printre vitaminele liposolubile, fiind cunoscut i drept acidul tiotic ; forma sa redus (acidul dihidrolipoic DHLA) este mai activ Este solubil n ap, dar i-n lipide, putnd ajunge i aciona la nivelul fiecrei celule, prin intermediul fluidului extracelular Este n mod normal produs de organismul uman, dar sinteza sa diminu dup vrsta de 50 de ani Este unul dintre AO cei mai puternici, fora sa mrindu-se la asocierea cu vitaminele C i E, reuind n anumite situaii s mascheze carena acestora Posed o aciune protectoare asupra multor organe int pentru RL, dar mai ales pentru creier Poate fi absorbit n proporie de 80% pe cale oral, fiind unul dintre AO exo-, endogeni Protejeaz de oxidare HDL-colesterolul Ajut la sinteza Glutationului mpiedic depunerea grsimilor n pereii arteriali + Acioneaz ca distrugtor redutabil asupra unor RL extrem de periculoi : OH , HClO, O Are capacitatea de a regenera vitamina E Este activ n aplicaii locale la nivelul pielii (ungvent 5% sau 45%), prin care penetreaz bine, fiind utilizabil cu bune rezultate n caz de calviie androgenic, inflamaii, psoriazis, reacii autoimune, procese degenerative cutanate i de mbtrnire ; i s-a descoperit i rol fotoprotector asupra pielii agresat de ctre RUV Poteneaz efectele insulinei ; este foarte activ n controlul valorilor glicemice (200 -600 mg/zi acid lipoic au redus cu 30-40% necesarul de insulin) Limiteaz procesul de glicare, prin care glicemia crescut reacioneaz cu proteinele tisulare alte rndu-le, conducnd astfel la procese de mbtrnire precoce, leziuni renale, ateroscleroz, retinopatie ; reduce rezistena la insulin Activeaz metabolismul celular, acionnd direct asupra ciclului Krebs n dietele de slbire, optimizeaz utilizarea carbohidrailor, stabiliznd nivelul glicemic Substan extrem de potent mpotriva oricrei localizri canceroase (preventiv, dar i curativ) Ali anti-oxidani endogeni Ceruloplasmina (feroxidaza) Este o protein transportatoare de Cu (8 atomi/molecul), fiind i principala oxidaz plasmatic Are aciune detoxifiant sanguin i activitate dismutazic (mai mic totui dect a SOD) Inhib peroxidarea AG polinesaturai Stimuleaz imunitatea Agenii hepatotoxici (inclusiv etanoluI) determin o scdere a niveIului sangvin al enzimei Citocromul P 450 Complex enzimatic prezent cu predilecie n ficat i intestinul subire(microzomi i reticulul endoplasmatic) ; la o m exist momentan > 30 de izoenzime cunoscute Deficiena genetic a sintezei Citocromului P 450 determin decesul n primii ani de via Particip la detoxifierea produilor de metabolism, a unor toxice (etanol), a pesticidelor i a m edicamentelor (activitatea sa metabolic poate genera substane mai toxice dect cele de la care s -a pornit iniial) Exist inductori ai sintezei sale (rifampicina, trimetoprim, fenobarbital, fenitoin) i inhibitori (cimetidina) Metalotioneinele (MT) Sunt proteine cu mas molecular mic (70 AA), bogate n cistein, dar fr puni disulfurice, sau AA aromatici Exist 3 clase de metalotioneine : specifice plantelor, microorganismelor i mamiferelor Sunt caracterizate printr-o deosebit afinitate pentru Zn, Cd, Cu ; concentraia MT n ficat i rinichi crete n urma expunerii la astfel de metale, dar i n boli congenitale cum este boala Willson (cum melalele tranzitionale Fe, Co, Cd, Cu sunt puternic prooxidante, MT pot fi incluse n categoria AO) 2,3-difosfogliceratul Este un produs intermediar al degradrii glucozei Scade afinitatea Hemoglobinei pentru O2, mrind eliberarea acestuia la nivelul esuturilor

 Efectul su este mai pregnant n anemii, condiii de hipoxie Acidul Uric Acidul uric i unele purine, capteaz RL inhibnd peroxidarea AG polinesaturai Protejeaza hematiile de atacul O2 i hemoglobina de stressul oxidativ cu nitrit i oxidarea degradativ a acidului hialuronic Albuminele Sting formarea O2 Leag sau complexeaz Fe i Cu Aportul albuminei poate fi important, cu att mai mult cu ct n insuficiena hepatic, biosinteza ei fiiind micorat, sensibilitatea la stressul oxidativ crete, relaie demontrat n ciroz i hepatite Unii aminoacizi HYS i TAU sunt captatori de O2 Pot lega sau complexa ioni metalici prooxidani Proprietatea AO a acestor substane pare s fie ns secundar altor roluri n organism Bilirubina Este un compus lipofil, iar concentraii micromolare, inhib peroxidarea AG polinesaturai i capteaz O 2 Lista AO endogeni mai poate fi completat cu porfirine, carnosin, estrogeni, Co enzima Q10, poliamine i AG mononesaturai Retineti: acesti antioxidanti sunt produsi de organism, iar lucruri precum un organism puternic, fortifiat cu nutrientii necesari, energizat, exercitul fizic stimuleaza productia lor.

Alimente sunt bogate n antioxidani: - alimente bogate n betacaroten: cartofi, morcovi, pepene galben, dovleac, nuci, spanac, broccoli, ptrunjel, mango, papaya, alge, batate, caise. - alimente cu coninut ridicat de vitamina C: acerola (fruct din India de vest, asemntor cu cireele), ptrunjel, orz verde, ardei, broccoli, cpuni, conopid, grapefruit, guava, kiwi, lmie, mango, mure, papaya, pepene galben, portocale, roii, sparanghel, varz de Bruxelles. - alimente bogate n vitamina E: alune, batate, ciocolat, floarea soarelui, gru (inclusiv germeni i gru ncolit), migdale, porumb. Al doilea pas l constituie evaluarea impactului pregtirii termice i al altor procedee de preparare a hranei asupra coninutului de antioxidani; n general, cantitatea de antioxidani poate fi redus de factori ca: aditivii alimentari, expunerea la oxigen, expunerea la lumin, expunerea la cldur sau la temperaturi mari (cele mai bune metode de preparare a alimentelor, astfel nct s se pstreze antioxidanii sunt: la cuptor, n aburi sau prin prjire uoar). Cteva recomandri pentru pregtirea i pstrarea alimentelor: - evitai produsele vetede - nu exagerai atunci cnd curai, mrunii, tiai, splai sau nmuiai legumele i fructele - evitai folosirea n exces a apei n timpul preparrii - evitai folosirea n exces a temperaturilor ridicate n timpul gtitului; fierberea timp ndelungat, alte metode prelungite d e preparare, expunerea alimentelor la flacr sau fum, cum ar fi la grtar sau la foc n aer liber, pot distruge antioxidanii; aceste metode pot, de asemenea, stimula schimbri chimice nedorite n hran i producerea de radicali liberi n exces - folosii la gtit apa n care ai fiert legumele, n ea se vor pstra antioxidanii - nu pstrai mai mult de o zi la frigider alimente gata pregtite - depozitai hrana gtit n recipiente cu aer puin - nu nclzii din nou preparatele din legume sau zarzavaturi deja gtite - evitai s pstrai alimentele nclzite mai mult de 30 de minute nainte de a le servi - nu cumprai produse gata tiate - nu pstrai produsele proaspete n frigider mai mult de cteva zile Model de meniu pentru o zi: (alimentele care l alctuiesc conin 1.120 mg de vitamina C, 36.085 UI de betacaroten i 109 UI de vitamina E, adic aproximativ cantitatea recomandat zilnic) Mic dejun: suc de portocale, fulgi de cereale i germeni de gru, stafide, iaurt simplu, cpuni proaspete.

Prnz: suc cocteil de fructe cu boabe, portofel de aluat umplut cu broccoli, conopid i brnz, salat c u paste, suc de roii. Gustare de dup-amiaz: fruct de kiwi proaspt. Cin: salat de spanac proaspt i roii cu semine de floarea soarelui, condimente, fr ulei, morcovi nbuii, orez brun, salat de fructe (pepene verde, pepene galben i mandarine) . Gustare de sear: suc de portocale, baton i unt. Alte procedee antioxidante: Postul negru Postind una sau dou zile pe sptmn, i oferim corpului timpul necesar pentru a elimina cu eficien toxinele acumulate din alimente i pentru regenerarea anumitor funcii i procese ale sale. Cnd vorbim despre post ne referim la postul negru, inut doar cu ap, a crei folosire este obligatorie pentru a evita deshidratarea corpului i blocajul renal. Dac postul este mai ndelungat, revenirea la alimentaia obinuit trebuie fcut gradat, n acelai numr de zile ct a durat i postul, ncepnd cu supe foarte diluate, n care s -au fiert anumite legume sau cereale (de obicei morcov i orez). tiinific, se atest c omul poate tri fr hran circa 100 de zil e, rezervele interioare fiindu-i suficiente pentru aceasta, cercetri tiinifice recente artnd c postul are inclusiv puternice virtui antioxidante. Practic, putem spune c postul acioneaz la nivelul tuturor structurilor fiinei, ncepnd cu cele subtile i, prin rezonan, pn la cele fizice. Cura cu struguri n smburii de struguri se gsete proantocianidina, compus ce face parte din clasa flavonoidelor i avnd un rol important n combaterea direct a radicalilor liberi, creterea vitalitii i a rezistenei fa de atacurile agenilor mutageni(cancerigeni) i redarea tinereii. Concentraiile cele mai crescute sunt prezente n smburii de struguri negri, extractul din smburi de struguri negri fiind unul dintre cei mai puternici antioxidani. Este benefic s se realizeze o cur de struguri (fr a mai consuma nimic altceva) timp de 10 zile minim (se poate prelungi pn la 21 de zile, n bolile cronice). Se vor consuma 4 kg de struguri pe zi. Acest regim este contraindicat n diabet. Cura cu suc de orz verde Orzul verde conine superoxid-dismutaza (SOD), o enzim proteic activ, n proporie de 2000 micrograme SOD (superoxid-dismutaza) activ, la o porie de 2 g pudr de orz verde. SOD este unul dintre antioxidanii endogeni, cu un efect deosebit n inactivarea radicalilor liberi oxidril, vindecarea bolilor, revitalizarea organismului i n ncetinirea procesului de mbtrnire. Orzul verde este cea mai bogat surs de SOD cunoscut pn n prezent. Folosirea plantelor cu proprieti antioxidante: Oregano (Origanum vulgare), busuioc (Ocimum basilicum), maghiran (Majorana hortensis), dafin (Laurus nobilis), cimbru (thymus vulgaris), cimbrul de munte (satureja montana), mrar (Anethum graveoles), rozmarin (Rosmarinus officinalis), salvia (Salvia officinalis), cuioare (Eugenia caryophyllata), scorioara (cinnamonum zeylanicum), ghimbir (zingiber officinalis), coriandru (Coriandrum sattivum), ptrunjel (Petroselium arvense), chimen (Carum carvi), fenicul (Foeniculum vulgare), turmeric (Curcuma longa), brusture (Aratium lata), ceaiul verde (Green Tea), usturoiul (Allium sativum), harpagofitum (Harpagophytum procumbens), buruiana de 5 degete (Potentilla tormentilla), amalaki (Emblica officinalis), rooibos (Aspalathus linearis), etc. Dup cum observm, multe din plantele menionate pot fi utilizate n prepararea alimentelor, pentru a spori savoarea acestora. Cunoscnd i acest secret al lor, de diminuare a stresului oxidativ, vei putea utiliza plantele menionate mai sus cu mai mult interes, dar i cu atenie, fr a exagera. Exerciiile fizice sunt necesare pentru sntate i longevitate. Fr exerciii fizice practicate regulat, aprarea intern a organismului mpotriva radicalilor liberi, cu tot efortul antioxidanilor endogeni naturali, poate deveni prea fragil pentru a beneficia n ntregime de efectul suplimentelor, persoanele sedentare fiind mai predispuse la mbolnviri.

Vitamina A si Carotenoide Morcovi, dovlecei, broccoli, cartofi dulci, tomate, varza, pepene galben, piersici si caise (fructe si legume viu colorate). Vitamina C Vitamina E Seleniu Citrice precum portocale, ardei, broccoli, legume cu frunze verzi, capsunele si rosiile. Nuci si seminte, cereale integrale, legume cu frunze verzi, uleiul vegetal

Peste si crustacee, carne rosie, cereale, oua, carnea de pui si usturoi.

Alti antioxidanti cunoscuti - Substante fitochimice Flavonoidele / polifenoli Soia Vinul rosu Struguri rosii Rodia Afine Ceai Licopen Rosii si produsele din tomate Grapefruit roz Pepene verde Luteina Legumele de culoare verde inchis, cum ar fi varza, broccoli, kiwi, varza de Bruxelles si spanac Seminte de in Fulgi de ovaz Orz Secara Vitamine cu efect antioxidant Coenzima Q10 (CoQ10) Glutation Enzime antioxidante produse de organism Superoxid Dismutaza (SOD) Catalaza Glutation Peroxidaza Antioxidantii se gasesc in abundenta in fasole, produse din cereale, fructe si legume. Alege fructe cu culori luminoase luteina in unii dintre pigmentii galbeni gasiti in porumb, portocaliu in pepene galben, rosu de la licopenul din tomate si pepene verde, violet si albastru din fructele de padure. Asadar, bucura-te de sanatate consumand alimentele din varietatea acestor produse. Cel mai bine este sa obtii acesti antioxidanti din alimente in loc de suplimente. In plus, reduc expunerea la stresul oxidativ, precum fumatul si arsurile solare. Stresul oxidativ este considerat principalul factor declansator al bolilor autoimune, al cancerului, imbatranirii si inflamatiilor dar despre acest subiect vom vorbi intr-un articol viitor.

Antioxidanti endogeni si exogeni Sistemul de aparare naturala descris anterior este constituit din trei ANTIOXIDANTI (ENDOGENI) , produsi in interiorul organismului : 1. Superoxid-dismutaza (SOD) - converteste radicalul superoxid in peroxid de hydrogen, care, intr-un proces separat, este transformat in apa si oxigen. 2. Catalaza - distruge peroxidul de hydrogen. (previne astfel, alterarea lanturilor ADN, impiedicand aparitia canderului) 3. Glutation-peroxidaza (GSH) - care este mai importanta decat catalaza in indepartarea peroxidului de hydrogen. Cand este depasita capacitatea antioxidantilor endogeni de a neutraliza radicalii liberi, acestia provoaca importante distrugeri celulare. Pentru a preveni aceasta, este necesar un aport de ANTIOXIDANTI NATURALI EXOGENI ( prin alimentatie) : 1. Vitamina A - prin protejarea proteinelor de oxidare are roluri importante in procesul vederii, stimuleaza imunitatea si previne cancerul ( in special cel de piele si de mucoase; asociat cu vit. B1,C si E previne numeroase alte tipuri de cancer). 2. Vitamina B2 - rol antioxidant (actiune sinergica cu glutationul) , impiedica procesele de imbatranire, patologia legata de varsta, precum si aparitia cancerului (in asociere cu vit.A, seleniul, zincul, magneziul si molibdenul - in special pentru cancerul de esofag). Impeuna cu alte vitamine protejeaza mucoasele oculare. 3. Vitamina B3 - intervine in activarea sistemului de reparare a ADN-ului (distrus de radicalii liberi ), prevenind astfel cancerul (prin procesul numit poli-ADN-riboxilare). 4. Vitamina B10 - protectoare a acizilor grasi, a adrenalinei si a vitaminelor A, E, F si K impotriva oxidarii. 5. Vitamina C - puternic antioxidant, intrerupe reactiile in lant produse de radicalii liberi, luand asupra ei electronul liber ! 6. Vitamina E - formata din mai multi compusi, se incorporeaza usor in membranele celulare stopand oxidarea acizilor grasi polinesaturati (oferindu-le acestora atomul sau de hidrogen inlocuindu-le astfel electronul de care au fost deposedati), existenti deasemenea in membranele celulare. Este regenerata de catre vitamina C (!) asigurandu-se astfel protectia antioxidanta continua a structurilor membranare. Astfel, se remarca rolurile vitaminei E : protejeaza vitaminele A, B1, D, F, precum si numerosi hormoni si enzime, de actiunea oxidanta a peroxizilor ajuta la oxigenarea celulelor previne cancerul (in special cel gastro-intestinal si pulmonar) este anticonvulsivanta, fiind utila in tratamentul epilepsiei protejeaza LDL-colesterolul de oxidare protectie a pielii 7. Vitamina E + Vitamina C + -carotenul - mai multe studii epidemiologice sugereaza ca sunt protectoare contra afectiunilor cardiovasculare, impiedica grasimlie si proteinele transportoare de grasimi din circulatia sanvina sa se oxideze si blocheaza formarea de nitrosamine, care au efect cancerigen la nivelul tubului digestive, al plamanilor si ficatului.

8. Vitamina N (acidul lipoic) - antioxidant important prin neutralizarea radicalilor liberi, ajuta la reciclarea partial a altor oxidanti, cum ar fi vit.C si E, CoQ10, crescandu-le deasemenea si eficacitatea, elimina radicalii peroxinitritici (resposabili de aparitia aterosclerozei, a anumitor afectiuni pulmonare, inflamatii cornice si a tulburarilor neurologice). 9. Coenzima Q10 - antioxidant puternic si protector al membranelor mitocondriale. Stimuleaza imunitatea, prevenind imbatranirea si afectiunile legate de varsta, potenteza actiunea vitaminei E. 10. Vitaminele C2(esculozida) si P(rutozida, hesperidina) - actiune antioxidanta si anticanceroasa 11. Fierul - stimuleaza imunitatea si activeaza catalaza, enzima care asigura degradarea radicalilor liberi. 12. Germaniul - protejeaza aminoacizii si vitaminele A si F impotriva oxidarii; previne imbatranirea si cancerul (prin stimularea productiei de interferon ce lupta contra celulelor canceroase). 13. Manganul - are rol antioxidant, prin prezenta sa in enzima SOD, in mitocondrii. 14. Seleniul - atunci cand capacitatea vitaminei E de a neutraliza cantitatea de hidroxiperoxid este depasita, intervine o enzima care contine seleniu : glutation-peroxidaza. Seleniul regleaza nivelul colesterolului, s-a dovedit eficace si in tratarea artrozei, prin controlul producerii de prostaglandine, previne cancerul (de san, prostate, colon si bronsic prin stimularea sistemului imunitar) 15. Zincul - rol antioxidant, stimuleaza imunitatea 16. Glutationul - este o tripeptida ce reprezinta substratul mai multor enzime esentiale pentru organism. Este considerat unul dintre principalii antioxidanti , neutralizeaza radicalul liber peroxidul de hidrogen, el este astfel oxidat si inactivat, fiind regenerat in prezenta FAD si NADPH printr-o alta enzima,glutation-reductaza. Carenta de glutation face dificila lupta impotriva agentilor toxici care pot determina unele afectiuni cardiace, inflamatii articulare, unele forme de cancer, tulburari endocrine, scaderea imunitatii, tulburari nervoase. Stresul insusi poate genera o carenta de glutation. Cofactorii necesari metabolismului sau sunt: vitamina N (acidul -lipoic), vitamina B2, seleniul si zincul. Mai este indicat in hepatita si in eczeme. 17. Flavonoidele - substante fenolice naturale, reprezentand pigmentii galbeni ( flavonolii, flavonele, chalconele), rosii, violeti, albastri (antocianii), brun-cafenii (taninurile) ai florilor, fructelor si a altor organe vegetale. Au proprietati antioxidante, captand radicalii liberi formati in diverse stari patologice; mai protejeaza fosfolipidele membranare de oxidare, faciliteaza absorbtia vitaminei C , protejand-o de oxidare, amplificandu-i si prelungindu-i efectele. Flavonoidele au si actiune antiulceroasa, antiinfectioasa, antivirala, antifungica ; fortifica peretii capilarelor si regleaza permeabilitatea lor, permitand astfel o mai buna oxigenare si hranire a diferitelor organe ; deosebit de utile in caz de hemoragii. De remarcat un aspect uimitor : are peste 46 de efecte benefice recunoscute din punct de vedere medical (a se urmari si paradoxul francez). De remarcat efectul puternic anticancerigen al flavonoidelor : la nivelul mucoasei intestinale s-a demonstrat actiunea flavonoidelor pro-sintetizatoare a enzimelor de faza I (monooxigenaze) si faza II (glucuronil-transferaze, sulfo-transferaze etc.) ce actioneaza in primele stadii ale initierii canceroase . Inhibarea stadiilor tardive ale carcinogenezei are loc prin suprimarea mitozei de catre prezenta flavonoidelor (in special quercitina) Eliminarea celulelor aflate in faza initiala a mortii celulare programate (apoptoza). Flavonoidele si izotiocianatii provoaca apoptoza celulelor canceroase (in vitro). 18. Proantocianidina - compus ce face parte din clasa flavonoidelor, se gaseste in samburii de struguri, concentratiile cele mai mari fiind prezente in samburii de struguri negri. Fiind unul dintre cei mai puternici antioxidanti, manifesta puternice actiuni in organism : Combate in mod direct radicalii liberi Se opune acumularilor de peroxizi Stopeaza peroxidarea lipidelor Agent antihistaminic, antiinflamator si antialergen Ajuta procesele de reparare a colagenului (afectat de radicali liberi), permitand astfel cartilagiilor articulare, arterelor, pielii, tesuturilor si capilarelor sa ramana elastice (chiar sa redobandeasca elasticitatea) ! Repara leziunile aterosclerotice Asigura rezistenta fata de atacurile agentilor mutageni Diminueaza efectele perturbatoare ale stresului si ale anxietatii Este eficienta in afectiunile cutanate Revitalizeaza celulele, imbunatateste hranirea lor cu elemente nutritive Fortifica arterele, venele si capilarele Stimuleaza producerea de energie, reduce oboseala si creste vitalitatea Reduce cefaleea Reduce inflamatia prostatei Diminueaza tulburarile premenstruale si cele de la menopauza Reduce riscul imbolnavirilor la sportivii de performanta (stiut fiind faptul ca sportul de performanta favorizeza formarea de radicali liberi) 19. Licopenul - imunstimulator si un antioxidant important, protejeaza impotriva bolilor degenerative si a agresiunilor exterioare (poluare, stres, fumat ). Previne afectiunile cardiovasculare, a cataractei si a unor forme de cancer (uterin, de colon, de san, de prostata, de pancreas).

20. Metionina - actiuni antioxidanta (neutralizeza toxinele, transformandu-le in L-cisteina), antianemica, hipolipemianta, anticatarala, hepatoprotectoare, anticancerosa. Participa la numeroase procese metabolice. 21. Tirozina - prin oxidarea sa provine melanina. Precursor al hormonilor tiroidieni, al adrenalinei, noradrenalinei si dopaminei. Participa la sinteza estrogenilor, a encefalinelor si a hormonului de crestere (STH). Actiune antioxidanta, antidepresiva, antiparkinsoniana. 22. Triptofanul - actiune antioxidanta, analgezica, anxiolitica, antidepresiva, antireumatica, hipoglicemianta, hipotensiva, sedative, antimigrenoasa si antiparkinsoniana. 23. Cisteina - actiune antioxidanta, detoxifianta, antitumorala, antibiotic, antiulceroasa si anticanceroasa 24. Alanina, Arginina, Hsitdina, Treonina, Taurina - au actiune antioxidant ape langa alte efecte benefice. Sinergia antioxidantilor Studii de amploare, realizate in SUA, Anglia, Finlanda, Japonia, China (vezi mai jos), au concluzionat ca acei care consuma fructe si legume proaspete au risc de afectare de catre radicalii liberi redus cu aproximativ 75 % ! Atentie ! Este vorba despre consumul de fructe si legume proaspete si nu de suplimete vitaminice, deoarece acestea din urma , realizate in laborator nu pot inlocui toata gama de compusi care se gaseste in mod natural in fructe si legume : vitamine, saruri minerale, polifenoli, etc. In lupta vitaminelor contra radicalilor liberi este foarte importanta sinergia (studii chimice au demonstrate ca puterea antioxidanta a vitaminelor creste foarte mult daca aportul alimentar este bogat in cat mai multi-vitamine antioxidante!) Studiul China Prin "mega-studiul" China, T.Colin Campbell, "a realizat cel mai important studiu care a fost realizat vreodata , citirea concluziilor din cartea sa, va poate salva viata"- Dean Ornish, doctor in medicina, fondatorul si presedintele Institutului de cercetare in Medicina Preventiva, profesor universitar, Univeristatea California, San Francisco. Studiul China trebuie citit, studiat si aprofundat pentru a intelege complexitatea factorului preventiv in viata omului. Privitor la antioxidanti (de nenumarate ori mentionati si prezentati in extenso in cartea sa) T.Colin Campbell afirma: "noi, finite vii, suntem atrase de plante, le mancam si imprumutam scuturile lor de antioxidanti pentru propria noastra sanatate". Studiul SUVIMAX (suplimentarea de vitamine si minerale antioxidante) Unul dintrele cele mai valoroase studii asupra antioxidantilor, SUVIMAX, realizat in Franta (pe 13735 adulti, pe o durata de 8 ani) si publicat in noiembrie 2004, arata ca o crestere a antioxidantilor in alimentatie permite diminuarea riscului de cancer si "este esentiala alimentatia variata si echilibrata, insistand pe fructe si legume, care poate proteja sanatatea". Chiar daca suplimentele pot servi drept suport de sustinere in cazul anumitor dezechilibre, suplimentele nu vor inlocui bunele obiceiuri alimentare. Concluzii : Importanta covarsitoare a fitonutrientilor Alimentatia naturala, avand la baza legumele si fructele nepreparate/ neprocesate termic, chimic poate fi un prim pas important in restabilirea starii de sanatate si de bunastare fizica, psihica, intelectuala si spiritual. Antioxidantii sunt indispensabili in mentinerea sanatatii dar si in tratarea diverselor afectiuni, ca adjuvanti remarcabili.