Mihai Eminescu

Nu voi mormnt bogat

Nu voi mormnt bogat, Cntare i flamuri, Ci-mi mpletii un pat Din tinere ramuri. i nime-n urma mea Nu-mi plng la cretet, Frunziului veted Doar vntul glas s-i dea. n linitea serii S m-ngropai, pe cnd Trec stoluri greu zburnd La marginea mrii. S-mi fie somnul lin i codrul aproape, Luceasc cer senin Eternelor ape, Care din vi adnci Se-nal la maluri, Cu brae de valuri S-ar atrna de stnci i murmur-ntruna Cnd spumegnd recad, Iar pe pduri de brad Alunece luna. Reverse dulci scntei Atottiutoarea, Deasupr-mi crengi de tei S-i scuture floarea. Nemaifiind pribeag De-atunci nainte, Aduceri aminte M-or coperi cu drag

i stinsele patemi Le-or troieni cznd, Uitarea ntinznd Pe singurtate-mi.