CRIZA ENERGETICA! GASIREA UNOR SOLUTII! ORASELE ECOLOGICE Realizari sau utopii?

Criza energetica

Oraul ecologic Majoritatea populaiei pmntului triete n orae. Astfel, dac vrem s ne ocupm de problemele legate de deteriorarea ecologic, oraul trebuie s fie un punct major de interes pentru noi. Conceptul Oraul ecologic se refer la re-construirea oraelor bazndu-ne pe principii ecologice pentru o dezvoltare durabila pe termen lung, pentru vitalitate cultural i pentru sntatea biosferei Pmntului. Crearea unui ora ecologic n cadrul bioregiunii lui este un lucru natural i fezabil i poate conduce la un viitor mai sntos i, eventual, mai fericit. Un ora ecologic este o aezare uman care permite locuitorilor lui s beneficieze de o calitate ridicat de via prin folosirea de resurse naturale minime. Cele patru puncte principale ale conceptului: Cldirile: Acestea folosesc ntr-o msur ct mai mare posibil energia oferit de soare i de vnt precum i apa de ploaie pentru a furniza ap i energie locuitorilor. Biodiversitate: Oraul este ntreesut cu coridoare de habitat natural diversificate biologic pentru a oferi rezidenilor acces la natur i la recreere. Transport: Sursele sale de mncare i de bunuri de consum sunt furnizate dinuntru sau din apropiere n scopul reducerii costurilor de transport. n scopul minimalizrii nevoii de transport motorizat, majoritatea rezidenilor si triesc la o distan apropiat de locurile lor

de munc, distan care poate fi strbtut fie pe jos, fie cu bicicleta. Mijloace de transport care circul frecvent leag centrele locale pentru oameni care trebuie s se deplaseze mai departe. Deinerea n comun a unei maini permite folosirea acesteia n caz de nevoie. Industrie: Bunurile care se produc n ora sunt destinate pentru refolosire, remanufacturare i reciclare. Procesele industriale pe care le utilizeaz implic utilizarea produselor secundare i minimalizeaz micarea bunurilor. Economie: n scopul unei ocupri totale a forei de munc, oraul ecologic deine o economie mai degrab bazat pe munc dect pe materiale, energie i ap.

Dongtan, orasul viitorului

Un nou oras, construit dupa inalte standarde ecologice, iata unul din marile vise ale arhitectilor chinezi. Constructorii au ales insula Chongming (zona meridionala), un no man's land, in care principala bogatie e... vidul, asa cum le place localnicilor sa spuna. Partea de sud-est a insulei e acoperita cu mari intinderi mlastinoase, o rezervatie naturala aflata sub protectie internationala. Aici fac escala pasarile care migreaza intre Siberia si Australia, unele dintre ele, specii rare. Autoritatile chineze au promovat un plan in care urbanizarea sa rimeze cu mediul. Daca proiectul se va realiza pana in 2040, mlastinile din Chongming vor purta numele de Dongtan, cel mai mare oras ecologic din lume. Fara emisii de bioxid de carbon in transporturi si cu un consum energetic cu doua treimi mai mic decat in mod obisnuit. Un exemplu redutabil pentru intreaga planeta. Chongming, cu 1200 kilometri patrati, e cea de-a treia insula ca marime din China. Numarul locuitorilor: 600.000. Partea de sud-est este, asa cum am amintit, rezervatie naturala, in care e imposibil sa-ti imaginezi un oras al viitorului. Unul din indiciile vizibile ale proiectului nu se afla deocamdata pe insula ci... in plina mare. Acolo unde au inceput lucrarile de constructie a unui pod pe cabluri care, prelungit cu un tunel, va lega Shanghai de Chongming. Orasul ecologic va fi ridicat pe o suprafata de 86 kilometri patrati, adica trei sferturi din suprafata Manhattan-ului. In 2010 ar trebui sa fie finalizat primul oras-martor, cu 15.000 de locuitori. Pentru construirea acestui prim sit, a fost insarcinata o intreprindere semiprivata, dependenta de autoritatile din Shanghai, intreprindere cotata la bursa din Hong-Kong. Locuintele, centrele comerciale si de munca vor fi ridicate foarte aproape unele de altele, favorizand mersul pe jos sau cu bicicleta. Vor fi amenajate un mare numar de gradini si plantatii, inclusiv pe acoperisurile caselor si imobilelor (ceea ce asigura si o buna izolatie termica si fonica). Pentru producerea energiei vor fi utilizate biomasa, reciclarea deseurilor organice (livrate de

biofermele construite in marginile orasului), tehnicile eoliana, solara... Toate procedeele nepoluante, cunoscute in acest sens vor fi agreate, pentru reducerea la maxim a emisiilor de gaze cu efect de sera. Deocamdata, autoritatile din Shanghai se concentreaza asupra perfectarii colaborarii intre oamenii de stiinta si partenerii internationali pentru validarea proiectului. Unul din scopuri: agricultura biologica in care sunt implicati specialisti de la universitatea din Torino. Pe termen lung, proiectul necesita foarte multi bani, zeci de miliarde de dolari, mult mai mult decat se va cheltui pentru Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008. Un investitor irlandez interesat sa se implice in acest proiect a promis 1 miliard de dolari pentru crearea unui important centru ecvestru. La doar trei kilometri de viitorul oras incepe rezervatia naturala. Va fi, evident, protejata dar va deveni si un loc de agrement ecologic. Proiectul va avea, din pacate, limite indezirabile, si asta din cauza traficului din port si a santierelor navale care vor fi construite in insula vecina Changxin, ce constituie importante surse de poluare ale caror efecte asupra orasului si rezervatiei sunt greu de evaluat. In plus, restul insulei continua sa fie aprovizionata cu energie de o centrala cu carbune. Pentru modernizarea acesteia se mizeaza pe investitii straine, invocandu-se tratatul de la Kyoto, ratificat de China. Primele transferuri de tehnologie au debutat pe insula prin constructia unor sere experimentale si a unei unitati de compost. Cat priveste pasarile migratoare, acestea vor beneficia de mai multa hrana, gratie dezvoltarii agriculturii. Se pare ca responsabilii chinezi au fost fascinati de exemplele oferite de europeni, mai exact de proiectul unui oras ecologic aflat in constructie intr-un cartier din Hanovra, care va fi finalizat in 2010, si de un orasel ecologic dintr-un cartier londonez, cu 82 de locuinte, cu birouri, spatii comerciale, sali de spectacol si alte locuri publice, intinse pe o suprafata de 2500 metri patrati in care nu exista nici o sursa de bioxid de carbon.

Profitul uria adus de construirea, pe spaii virgine, a localitilor cu poluare zero nate dispute la Londra Oraele ecologice par a fi soluia pentru viitor. O via idilic, uneori, se configureaz n spaii n care emisiile de carbon sunt zero, rondurile cu flori se arat pretutindeni, pistele pentru bicicliti nlocuiesc oselele, iar panourile solare fac uitate sistemele de nclzire care polueaz atmosfera. Petice de pmnt, neatinse de poluare, pe care arhitecii plnuiesc aezri pentru numai cteva mii de persoane, sunt vnate asiduu de cei care au bani i vor s respire aer curat, dar i de cei care vor s fac afaceri din tot ceea ce nseamn eco.

Englezii se numr i ei printre cei atini de morbul vieii la ar, dorind s lase n urm metropolele murdare i supraaglomerate, cu toate neajunsurile pe care le presupune traiul zilnic n astfel de locuri n care poluarea de toate felurile devine, pe zi ce trece, din ce n ce mai greu de suportat. ntre localitile Basingstoke i Winchester se afl un col de rai pe care se d una dintre cele mai mari btlii imobiliare din Anglia, se arat ntr-un articol din cotidianul britanic The Independent". O firm de construcii dorete s nale aici un ora ecologic, n ciuda faptului c acest lucru presupune distrugerea naturii. Nu conteaz c va fi serios afectat habitatul natural al attor plante i vieuitoare, ci doar faptul c, n numele ecologiei, care deja este un subiect la mod i aduce voturi cu nemiluita n campaniile electorale, trebuie exploatat orice mod n care, chipurile, oamenii sunt ajutai s triasc eco i s mnnce bio. Planul a fost deja respins de autoritile locale de patru ori pn acum, dar mirajul celei mai mari lovituri imobiliare din ultimii ani i face pe constructorii englezi s lupte prin orice mijloace pentru a duce la final proiectul oraului ecologic. Ce mai conteaz natura cnd avem ecoprofit! Societatea imobiliar i susine cu cerbicie proiectul, n ciuda tuturor protestelor manifestate de guvern i de ecologitii englezi. Ea pretinde c terenul vizat este ideal pentru a adposti 28.500 de oameni, care vor tri aici la cele mai nalte standarde ecologice. Slbticia locului i designul propus de constructori, care, spun ei, va fi deosebit, sunt dou motive serioase pentru care acetia i susin ideea de a ridica aici cel mai teribil ora ecologic din Anglia. Dar toate aceste argumente nu fac dect s strneasc i mai abitir furia ecologitilor care sunt, pur i simplu, ngrozii de urmrile pe care le-ar putea avea asupra mediului excavatoarele i tot ceea ce presupune un antier n mijlocul naturii. Mii de hectare de teren virgin distruse, animale slbatice puse pe fug, sute de copaci culcai la pmnt, gunoaie care ar urma s troneze n locuri neatinse pn acum de civilizaie, fie ea i una care propovduiete protecia mediului nconjurtor! Afront adus mediului nconjurtor Preedintele Consiliului Local din Winchester, George Beckett, i-a ntiinat n scris pe mai-marii si despre proiect, calificnd aceast iniiativ ecoimobiliar ca un exerciiu de cinism i un afront adus naturii. Tom Oliver, liderul Asociaiei de protecie a mediului rural englez, descalific, la rndul su, aceast iniiativ. El spune c un astfel de ora, aa-zis ecologic, construit n mijlocul naturii, care trebuie protejat, i nu distrus, nu ar reprezenta dect o pat la adresa politicilor de mediu. Acest proiect nu este dect o nscocire a unei companii oportuniste. Acest ora eco, odat ridicat, va discredita guvernul i nu va face dect s tearg credibilitatea altor societi care vor, ntr-adevr, s intre n competiia construciilor de

acest fel", a spus Tom Oliver. Compania imobiliar merge i mai departe, oferindu-le preuri exorbitante proprietarilor terenurilor vizate. Oficial, managerii firmei nu recunosc acest lucru, ascunzndu-se sub pretextul confidenialitii informaiilor. Dongtan, un alt Disneyland? China i Marea Britanie sunt lideri mondiali n ceea ce privete construirea oraelor ecologice. Celebrul, de-acum, eco-city" Dongtan, care urmeaz s fie ridicat lng Shanghai, China, va fi construit de o societate de construcii chinez n colaborare cu firma britanic Arup, care va asigura partea tehnic de dezvoltare a proiectului. Oraul ecologic din China este prevzut s adposteasc peste 90.000 de oameni pn n 2010, iar 90 la sut din deeuri vor fi reciclate sau refolosite. Dar i n acest caz exist voci care contest proiectul, susinnd c Dongtan va fi un fel de Disneyland. Dar verdictul n ceea ce privete construirea acestui ora va fi influenat de ali factori care in de succesul arhitectonic, de tehnologie, i nu neaprat de valoarea sa comercial, susin investitorii. Oraul ecologic arbesc va bate recordul Nici arabii nu se las mai prejos. Ei vor s construiasc lng Abu Dhabi cel mai mare ora verde de pe glob. Proiectul le aparine tot englezilor, mai precis arhitectului britanic Norman Foster, care dorete s ridice aici case ecologice pentru aproximativ 50.000 de oameni. Pierderile de energie preconizate sunt zero, iar despre poluare nici nu poate fi vorba. Panouri fotovoltaice vor furniza energie, iar oraul va profita din plin de briza mrii. Perimetrul oraului va fi protejat de neplcerile provocate de clima deertic i de zgomotul provocat de avioanele care aterizeaz pe aeroportul din Abu Dhabi din apropiere. Mainile nu vor avea acces n ora, pentru a reduce la maximum emisiile de dioxid de carbon. Transportul n comun va fi asigurat de maini echipate cu baterii electrice, pentru care va fi construit o reea de alimentare cu energie, iar apa va fi reciclat i folosit pentru udarea plantelor ce vor fi crescute i folosite, apoi, pe post de biocarburani.

Dongtan, oraul chinez 100% ecologic Autoritile chineze i investitorii britanici vor ncepe anul acesta construcia din temelii a primului Eco-city din lume. China, una dintre cele poluate ri ale lumii, are ambiia de a-i rezolva problemele ecologice ntr-un stil grandios. n urm cu doi ani, autoritile regiunii Shanghai au dat publicitii un proiect uria, care prevede construcia unui ora exclusiv ecologic.

Eco-city-ul chinez Dongtan a atras atenia ntregii lumi, fiind n prezent cel mai mare i mai inovativ proiect urban, menit s reduc la maximum poluarea i consumul de energie dintr-un ora. Pentru locuitorii din Shanghai, cel mai aglomerat i mai poluat ora din China, aerul de pe insula nvecinat are o calitate neobinuit: este curat. La numai o or de mers cu feribotul, satele de pescari i de agricultori de pe insula Chongming creeaz o lume aparte, neatins de zgomotul infernal i poluarea masiv din oraele moderne ale Chinei. Atmosfera e calm, iar linitea e ntrerupt doar de zgomotul psrilor migratoare care vin la gurile fluviului Yangtze. Culturi de bostani i varz se ntind pe sute de hectare. Este ultima bucat de pmnt neatins de dezvoltare n regiunea oraului Shanghai. E o comoar", spune Yan Yang, un arhitect originar din Chongming. Insula a rmas una dintre ultimele mrturii ale trecutului, ns nu peste mult timp ar putea deveni un bastion al viitorului. Pe insul urmeaz s se pun piatra de temelie a primului ora din lume n ntregime ecologic, care va avea suprafaa ct trei sferturi din Manhattan. Regiunea Dongtan, pe care va fi amplasat oraul, este unul dintre cele mai importante sanctuare pentru psrile migratoare. Deocamdat, locul este aproape pustiu, primind foarte puini vizitatori interesai de aceast izolat rezerv natural. Model ecologic complex Numit Dongtan Eco-City (n traducere plaja din rsrit"), proiectul reprezint un efort de a canaliza cererea enorm pentru locuine i energie a Chinei ntr-un mod ct se poate de radical: un ora de o jumtate de milion de locuitori, care i recicleaz aproape tot ce nseamn deeu, care i produce electricitatea din turbine de vnt, panouri solare i biocombustibili, care asigur transportul public cu autobuze pe hidrogen i taxiuri cu energie solar. Construcia oraului va debuta anul acesta, iar planificatorii oraului sper s termine prima faz a proiectului n 2010, cnd Shanghaiul o s fie invadat de vizitatorii World Expo. Dac va reui, proiectul Dongtan ar putea deveni un model nu numai pentru China, ci pentru ntreaga lume. Exist, totodat, riscul ca Dongtan s intre n lungul ir al marilor idei care eueaz n practic, un exemplu al modului n care goana nebun a Chinei pe calea creterii economice poate submina pn i un proiect ecologic grandios. Problemele ecologice ale Chinei i nevoia masiv de surse energetice au implicaii globale, de la nclzirea climei la creterea preului la petrol i nrutirea calitii aerului. Pe de alt parte, ele deschid calea unor solui inovatoare. Soluia pentru un posibil dezastru ecologic

n 2005, arhitectul ecologist William McDonough i compania de construcii britanic Arup au anunat ambiiosul proiect urban din delta fluviului Yangtze. Mai muli experi din Seattle, ntre care investitori, planificatori urbani i arhiteci de cldiri ecologice, sunt implicai n proiect. Pentru muli dintre ei, Dongtan e mai mult dect o propunere de business. n opinia lor, doar implicarea tehnologiei de ultim or i lansarea unor idei revoluionare pentru criza ecologic a Chinei ar putea evita un dezastru. China are nevoie disperat de un mediu mai curat, nu numai de dragul chinezilor, ci pentru ntreaga lume", spune Patrick Tam, responsabil al unei companii mixte de investiii n proiectul Dongtan. Consum propriu aproape integral Amploarea ameitoare a proiectului depete tot ce a fcut vreodat Gary Lawrence, fost director de planificare al oraului american Redmond, de lng Seattle. Lawrence supervizeaz strategiile de sustenabilitate urban ale proiectului Dongtan din partea companiei Arup, angajat de guvernul din Shanghai s proiecteze oraul ecologic. Compania britanic a mai realizat proiecte mari n China, printre care i stadionul Olimpic de la Beijing. Specialitii trebuie s integreze toate aspectele vieii dintr-un ora, precum producerea energiei sau problema deeurilor, ntr-un ecosistem funcional, ct mai puin poluant. Potrivit lui Lawrence, energia va fi furnizat de turbine de vnt, de reciclarea deeurilor agricole i de panouri solare. Centrala electric din Dongtan va arde o materie prim care se gsete n abunden n regiune: coaja bobului de orez. Acesta va fi folosit ca biomas pentru generatoare, n timp ce deeurile umane vor fi tratate ca o resurs, fiind reciclate n biogaz. Dezvoltarea n trei mari etape a oraului combin case, birouri i magazine n mici aglomerri - sistem menit s ncurajeze mersul pe jos i folosirea transportului public. Fiecare locuitor va tri la maximum apte minute distan de staiile de autobuze, iar pe strzi vor circula taxiuri silenioase, alimentate prin panouri solare. Mainile convenionale, alimentate cu carburani fosili, vor avea pur i simplu interdicie de a intra n ora. Ambiiile merg mai departe de simpla economisire a energiei i reciclarea deeurilor. Planurile vorbesc despre fabrici alimentare" urbane, n care legume organice pot fi crescute prin tehnici hidroponice, care folosesc apa din canalizarea oraului.

Spaii generoase pentru pietoni O mare parte din cei 85 de kilometri ptrai ai oraului vor rmne ns ocupai de parcuri i ferme de produse organice. Parcurile i malurile lacurilor vor fi nconjurate de un spaiu verde dominat de biodiversitate. Oraul are de ase ori mai mult spaiu pentru pietoni dect Copenhaga, una dintre cele mai aerisite capitale europene.Cldirile vor consuma cu 70 la sut mai puin energie dect o cldire obinuit, iar panouri de nregistrare vor fi amplasate peste tot la vedere pentru ca oamenii s tie ct energie consum i ct produc. Niciuna dintre cldirile de locuine nu va depi nlimea de opt etaje, iar pe acoperiuri vor fi instalate mici pajiti verzi pentru a izola apartamentele, dar i pentru a recicla apa uzat. Pe scurt, oraul va tinde ctre emisii de carbon minime i i va asigura aproape n ntregime sursele de hran i energie. China are nevoie disperat de un mediu mai curat, nu numai de dragul chinezilor, ci pentru ntreaga lume Patrick Tam, responsabil al unei companii mixte de investiii n proiectul Dongtan

Ambiii mari, riscuri pe msur Primit foarte bine de pres n momentul anunului iniial, proiectul a nceput s fie privit cu mai mult scepticism n ultima vreme. n China, pn i cele mai promitoare aventuri ntmpin obstacole, unul dintre ele fiind corupia. Planul Dongtan a fost pus n pericol anul trecut, dup ce secretarul Partidului comunist din Shanghai a fost arestat pentru manevrarea ilegal a unor fonduri de pensii. Cazul a trebuit s fie rezolvat nainte ca terenul s fie transferat de la guvernul din Shanghai ctre compania investitoare. Compania Arup a primit totui asigurri c guvernul va da n curnd und verde pentru nceperea construciei. Perspectiva eecului nu poate fi neglijat. Un proiect mai vechi iniiat tot de arhitectul William McDonough, care a urmrit construirea unui eco-sat ntr-o zon rural din nordestul Chinei, s-a dovedit un esec. Dup patru ani de la nceperea construciei, proiectul Huangbaiyu s-a lovit de probleme neateptate, cea mai mare fiind aceea c niciunul dintre localnici nu-i putea permite s cumpere vreuna din case, pentru c erau prea scumpe. i n cazul Dongtanului, fermierii locali nu-i vor permite prea uor o cas ecologic, iar oraul risc s fie invadat de chinezi nstrii.

Insula legat de lume Arhiteci din ntreaga lume au vizitat locul, iar primarul Londrei s-a declarat impresionat de proiect, ridicnd ateptrile chiar nainte ca prima lopat s se nfig n pmnt. Dongtan va fi un exemplu la nivel internaional, iar toat lumea va sta cu ochii pe noi, lucru care ne ncnt, dar ne i sperie", mrturisete Lawrence. Pn acum, zona Dongtan a rmas foarte departe i izolat de regiunile dezvoltate. Din Shanghai e nevoie de dou ore de mers cu metroul, feribotul i taxiul. Acest lucru se va schimba ns. Un pod i o autostrad cu ase benzi, programate s fie date n folosin n 2009, vor scurta drumul la 40 de minute. Scopul autoritilor locale este acela de a avea un orel demonstrativ de 10.000 de locuitori pn n 2010, cnd oraul Shanghai va gzdui marea expoziie internaional World Expo. n fazele ulterioare, Dongtan va crete la o populaie de 80.000 de locuitori pn n 2020 i la jumtate de milion de locuitori pn n 2050. n afar de proiectul Dongtan, guvernul chinez are n vedere construirea altor patru ecoorae, ns locaia exact a acestora nc nu a fost fcut public. Experii cred c adevrata provocare va fi ca aceste orae s fi construite n centrul Chinei, n regiuni care au fost poluate de industria grea i depopulate de milioanele de chinezi care s-au orientat ctre zonele n dezvoltare de pe coasta Pacificului.

desertului din statul american Arizona, se gaseste un oras construit doar pe jumatate, ce a atras in ultimii 35 de ani arhitecti din intreaga lume.
IN MIJLOCUL

Arcosanti - orasul viitorului

Arcosanti este un oras ecologic experiment in care nu se gasesc masini, deoarece e proiectat numai pentru pietoni. Cladirile de locuit, mari, compacte, sunt construite in apropierea unor sere uriase unde sunt cultivate legumele si fructele pentru hrana rezidentilor. Electricitatea e generata cu ajutorul centralelor eoliene si solare, iar apa potabila vine dintr-un rau din apropiere. Mai putin de o suta de omeni locuiesc acum orasul, o cifra mult mai mica decat numarul de 5.000 pe care il visa Paolo Soleri, arhitectul-parinte al Arcosanti. Dar, de la lansarea din 1970, sase mii de studenti de la facultati de arhitectura au venit sa ajute la construirea sa si sa invete despre proiect. De asemenea, zona atrage 50.000 de vizitatori in fiecare an. Scopul orasului este de a pastra beneficiile vietii urbane, oferind in acelsi timp un contrast fata de modelul neecologic al suburbiilor americane, considera Mary Hoadley, coordonatorul constructiilor din Arcosanti, care a locuit in acest oras de la inceput, impreuna cu sotul si fiica ei. Sa traiesti aici e fantastic, a declarat Hoadley. Am pornit cu [resursele] energetice ale anilor 60, dar proiectul si-a pastrat directia. Marirea densitatii de locuitori intr-o zona nu numai ca aduce beneficii mediului printr-un consum energetic mai mic pentru incalzire sau transport, dar permite oamenilor sa faca parte dintr-o comunitate. Primul oras ecologic functional Desi orasul e numai pe jumatate construit, ideile lui Soleri au inspirat generatiile urmatoare de arhitecti. Proiectele sale au fost prezentate la Roma anul trecut, iar in curand arhitectul va pleca in China unde urmeaza sa explice filozofia sa numita arhologie [arcology in text n.r.], o combinatie intre arhitectura si ecologie. E posibil ca urmatorul oras ecologic sa fie gazduit in aceasta tara. China are nevoie de cateva astfel de asezari urbane construite in fiecare an, pentru a mai rezolva din problema demografica si pentru a-si proteja resursele naturale de efectele nocive ale industrializarii. De fapt, primul oras ecologic functional va fi construit in Dongtan, langa Shanghai, pe o insula situata la gura de varsare a raului Yangtze, oferind astfel un adapost pentru mii de pasari, plante si alte specii pe cale de disparitie. Compania Arup a primit contractul pentru lucrarile de constructie, avand in obiectiv un impact cat mai mic asupra mediului. Energia regenerabila, parte integranta a planului orasului, va fi produsa cu ajutorul unor centrale electrice si termice. In prezent, pe cea mai mare parte a insulei se afla terenuri agricole. Prima faza va fi terminata pana in 2010, iar succesul va fi incununat cu o expozitie. Guvernul chinez doreste sa gaseasca metode pentru crearea oraselor care se sustin singure, explica Peter Head, unul dintre directorii de la Arup.

Dongtan, Arcosanti si alte proiecte de acest gen arata ca orase intregi pot fi neutre din punct de vedere ecologic, dar aparitia unor astfel de metropole intampina alte dificultati. Orasele uriase pot fi organizate mult mai greu decat micile comunitati ecologice. Cartiere ecologice in Europa Totusi, proiectul chinez nu e singurul. Tot mai multe orase din lume folosesc modelul Arcosanti. In Marea Britanie, Newcastle doreste sa aiba un impact cat mai mic asupra mediului prin incurajarea generarii energiei prin metode regenerabile si prin plantarea de copaci. In SUA, Organizatia Non-Guvernamentala EcoCity Cleveland ajuta oamenii sa traiasca in echilibru cu natura. Municipalitatea din Freiburg, Germania, a construit eco-cladiri transformand astfel orasul intr-o atractie turistica. Nu cred ca s-ar putea vinde o casa in Freiburg daca nu ar fi benigna din punct de vedere ecologic, a declarat Bill Dunster de la ZedFactory. Dar nici Suedia nu a ramas mai prejos. Bo01 este un cartier ecologic din Malm, cu scoli, magazine, restaurante, un parc si peste 1000 de rezidenti. Energia vine de la apa, vant si soare, iar consumul de electricitate e restrictionat la aproximativ jumatate din consumul mediu pe tara suedez. Cea mai mare parte a caldurii ce alimenteaza orasul e produsa cu ajutorul apelor subterane. Scopul initial a fost sa rezolvam problema zonei industriale [situata] la marginea orasului, a spus Trevor Graham de la departamentul pentru mediu al proiectului. Am dorit sa construim orasul de maine - unor oras ce se sustine singur si imbina calitatea vietii, o arhitectura adecvata, planificare urbana potrivita si [care tine cont de] problemele de mediu. Trebuie regandita profund urbanizarea si modul de viata in asezarile urmane din perspectiva epuizarii combustibililor fosili. Ca ne place ca nu ne place va trebui sa ne schimbam modul de viata sau vom muri de foame, de sete sau de frig. Orasele acestea ecologice demonstreaza ca o folosire rationala a resurselor poate ajuta un oras sa traiasca decent si fara excese. Problema este cum sa dez-educi o populatie occidentala care sufera de un consumism atroce (este deja o boala psihica clasificata ca atare de specialisti) si sa o readuci la anumite valori. De fapt, intreaga problema a urbanizarii din viitor va fi rezultatul mentalitatilor invingatoare in conflictele de azi. problema e ca ne-am trezit cam tarziu ca suntem in rahat pana in gat. Si oricate orase din astea am face va fi total insuficient pentru nevoile actuale are populatiei din toate zonele lumii.

Dezvoltare Durabila
Scurt istoric al dezvoltarii durabile

Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul insusi este foarte tanar si sa impus in vara lui 1992, dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro. Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse. Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii. Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor. Totodata, Raportul admitea ca dezvoltarea economica nu poate fi oprita, dar ca strategiile trebuie schimbate astfel incat sa se potriveasca cu limitete ecologice oferite de mediul inconjurator si de resursele planetei. In finalul raportului, comisia sustinea necesitatea organizarii unei conferinte internationale asupra dezvoltarii durabile. Astfel, in 1992, are loc la Rio de Janeiro Summit-ul Pamantului, la care au participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. In urma intalnirii, au fost adoptate mai multe conventii, referitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon), diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor massive. De asemenea, s-a stabilit un plan de sustinere a dezvoltarii durabile, Agenda 21. La 10 ani de la Conferinta de la Rio, in 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabila. De-a lungul istoriei, acoperisurile de iarb au aprut n acele prti ale lumii unde materialele de constructii erau limitate. Acoperisul verde este considerat a fi un fenomen european, case de acest fel ntlnindu-se n zonele rurale din diferite tri europene. Potrivit portalului specializat www.urbangardeninghelp.com, n Scotia si Anglia fenomenul pare a avea o mare amploare, n insulele Orkney (Scotia), acoperisurile verzi datnd din anii 3600-2500 .H. Constructii de acest fel se gsesc si n unele tri scandinave, regiuni non-europene cum ar fi Islanda si Groenlanda avnd o vast traditie n acest sens. Unele cercetri arat c si n Statele Unite s-a adoptat aceast solutie pentru

acoperisuri, n regiunea Great Plains. n societatea moderna exist o varietate de materiale de constructii, la ndemna oricui, pierzndu-se astfel traditia utilizrii plantelor vii ca si material de constructie. Cu toate acestea, se remarc un interes tot mai mare, la nivel global, n sensul utilizarii plantelor vii la constructia cldirilor urbane moderne. De ce? Datorit nclzirii excesive a zonelor n care predomin betonul si sticla, si a polurii masive a marilor aglomerri urbane. Pe lng aceastea, acoperisurile verzi mentin o termperatur mai scazut a cldirilor pe timpul verii, iar adoptarea acestei msuri la scar larg ar ajuta la izolarea termic, prin reducerea temperaturii la nivelul ntregului oras (este demonstrat c zonele rurale sunt cu pn la 12 grade mai rcoroase dect zonala urbane, n perioada verii). Noua, dar arhaica solutie pentru acoperisuri este foarte popular n Europa (10% din acoperisurile plate din Germania sunt acoperite cu vegetatie si 12% n Elvetia) si a nceput s-si fac loc si pe agenda urban din America de Nord. n Europa exist deja legi ce reglementeaz activitatea de nverzire a acoperisurilor, unele guverne introducnd taxe pe poluare, astfel c proprietarii de case nu ezit s apeleze la aceasta solutie ecologic. Acoperisul verde este o solutie care are dou mari calitti : se mreste zona verde disponibil si n acelasi timp, prin absorbirea umidittii si radiatiilor din aer, protejeaz structura acoperisului si ajut la rcirea cldirii prin transpiratia plantelor. Ceea ce n final presupune economii la nivelul solutiilor de rcire ale casei/blocului (aer conditionat). Concomitent, este prelungit si viata structurii acoperisului prin aceea c variatiile de temperatur la nivelul acestuia sunt mult mai mici. Un alt avantaj este izolarea fonic. Prin definitie, acoperisurile verzi sunt spatii verzi amenajate din structuri artificiale, dar mai complicate dect o simpl gradin plasat pe acoperis. De regul sunt cultivate plante ce necesit minimum de atentie si ngrijire, ntr-un sistem multistrat ce devine, de fapt, o continuare a acoperisului. Sistemul include o membran special ce mpiedic patrunderea rdcinilor plantelor prin structura acoperisului, un sistem de scurgere si un mediu de crestere mai usor dect pamntul n care se planteaz de obicei plantele (format din pietris, rumegus si scoart de copac). Desi la prima vedere par extrem de complicat de realizat, acoperisurile verzi au viat de dou ori mai lung dect un acoperisurile clasice si presupun costuri reduse de ntretinere, precum si reducerea costurilor cu izolarea termic a cldirii. Toate acestea pe lng estetica deosebit.

Sisteme solare pasive Descriere Procesele naturale de baz folosite n arhitectura solar pasiv sunt fluxul energiei termice asociat cu radiaia, conducia i convecia natural. Atunci cnd soarele lumineaz o cldire, materialele cldirii pot reflecta, transmite sau absorbi radiaia solar. n plus, cldura produs de soare determin micarea aerului, care poate fi prevzut. Aceste rspunsuri de baz la cldura solar au condus la elemente de proiectare, alegerea i plasarea materialelor, ceea ce poate furniza efecte de nclzire i rcire n locuin. Aceast form de arhitectur dateaz de la nceputul aezrilor umane i exemple pot fi vzute peste tot n ar i n special n zonele vechi ale oraului. Tehnicile solar pasive mbuntesc confortul deoarece previn nclzirea de la soare n timpul verii i o permit n timpul iernii. Temperaturile din interior sunt de aceea mult mai uniforme, n special dac se folosete i ventilarea natural. Avantaje Avantajele arhitecturii solar pasive sunt:

reduce nclzirea solar n timpul verii, micornd necesitatea rcirii; crete nclzirea solar n timpul iernii, micornd necesitatea nclzirii; deoarece se folosesc numai elemente pasive nu se consum energie i nu se creaz poluare; eficiena costului, deoarece elementele pasive au durat de via similar cu cea a construciei; mbuntete aspectul cldirii, deoarece sunt folosite elemente arhitecturale tradiionale; folosirea redus a combustibilului fosil; rata redus de schimbare a climei; nivelul redus de zgomot de la sistemele de aer condiionat.

Dezavantaje Dezavantajele arhitecturii solare pasive sunt:

sunt mai bine realizate cnd o cldire este proiectat cu aceste elemente; cldirea poate s nu fie bine orientat pentru a beneficia de cldura solar iarna; n unele zone protejate nu este posibil s se schimbe aspectul extern al cldirilor;

la unele forme de construcii poate fi dificil s se adauge elemente solare passive.

Energia fotovoltaic este energia electric obinut din energia soarelui prin intermediul elementelor fotovoltaice. Energia se obine datorit efectului

fotogalvanic, care se bazeaz pe specificul siliciului de a elimina o cantitate mic de energie la contactul cu lumina solar. Exist i alte tipuri de materiale cu asemenea caliti, ns siliciul este prioritar deoarece este uor accesibil i constituie 28% din scoara terestr. Aprecierea rezervelor Cantitatea energiei solare accesibile se schimb n decursul zilei din cauza micrii relative a Soarelui i depinde de gradul nourrii cerului. La miezul zilei pe un timp frumos, iluminarea energetic, format de soare, poate ajunge la 1000 Wt/mp sau poate fi mai mic de 100 Wt/mp n condiii cu nivel nalt de acoperire a cerului cu nori. Cantitatea energiei solare se schimb odat cu unghiul de nclinare a instalaiei i orientrii suprafeei ei, scznd pe msura ndeprtrii de direcia sudului. Tabel. Indicele mediu pe zi (24 ore) a iluminrii solare n Europa n kWt*h/mp (nclinarea spre sud, unghiul nclinrii fa de orizont = 30) Europa de Sud Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Mediu pe an 2,6 3,9 4,6 5,9 6,3 6,9 7,5 6,6 5,5 4,5 3,0 2,7 5,0 Europa Central 1,7 3,2 3,6 4,7 5,3 5,9 6,0 5,3 4,4 3,3 2,1 1,7 3,9 Europa de Nord 0,8 1,5 2,6 3,4 4,2 5,0 4,4 4,0 3,3 2,1 1,2 0,8 2,8

Elemente, module, paneluri, sisteme Un element fotovoltaic are capacitatea de circa un Watt. Unind aceste elemente putem forma

Element fotovoltaic Foto: Renewable Energy World Magazine

module, strnse n paneluri fotovoltaice, care pot avea diferite suprafee n jur de circa 1 m.p., care, la rndul lor pot fi adunate n sisteme mai mari cu capaciti de la civa kW pn la cteva mii. Modulul, dup form, poate fi: standard - are o suprafa plan i form stabil; flexibil - poate primi mai multe forme, fiind plasat pe diferite suprafee; ncovoiat - este rotungit sub un anumit unghi; alte forme.

Modul fotovoltaic Foto: DIERET Course

Sistemele fotoelectrice, ca regul, se mpart n:

Panel fotovoltaic Foto: DIERET Course

1. Sisteme autonome, constituite doar din module fotovoltaice. Pot conine reglatoare i acumulatoare. 2. Sisteme hibride, care reprezint o combinaie de elemente fotoelectrice i alte surse pentru producerea energiei electrice: generatoare eoliene, diesel, altele. Aceste siteme utilizeaz acumulatoare i reglatoare de capaciti i mrimi mai mici. 3. Sisteme conectate la reele electrice - reprezint, practic, staii electrice mici, care livreaz energie electric direct reeaua comun.

Energia fotovoltaic
Capacitatea Elementele fotovoltaice produse la uzine puse n vnzare au o capacitate nominal anumit, exprimat n Watt-i capacitii de vrf. Acest este indiciul capacitii maxime n condiii standard de testare, cnd iluminarea solar este aproape de mrimea maxim de 1000Wt/m2, iar temperatura suprafeei fotoelementului este 25C. n practic, ns, n practic elementelor fotovoltaice lucreaz destul de rar n asemenea condiii. Pentru a produce un Watt de capacitate de vrf este necesar un element cu mrimi de 10 x 10m. Modulele mai mari cu suprafaa de circa 1m x 40m, produc n jur de 40-50Wt capacitate de vrf. Dar iluminarea solar rar ajunge la valoarea de 1 kWt/m2. Mai mult dect att, la expunerea solar modulul se nclzete la temperatur mult mai mare dect cea nominal. Aceti doi factori micoreaz productivita-tea modulului. n condiii tipice productivitatea medie constituie circa 6Wt pe zi i 2000Wt n an pentru 1 Wt capacitate de vrf. Pentru comparaie: 5Wt/h este cantitatea de energie consumat de un bec cu capacitatea 50Wt timp de 6 minute (50Wt x 0,1 or = 5Wt/h) sau de un aparat radio timp de o or (5Wt x 1or = 5Wt/h). Capacitatea relativ (P) a sistemelor fotelectrice se calculeaz dup formula: unde: Pp - capacitatea nominal n kW, randamentul echivalent, multiplu la suprafaa n m 2; I - exponentul iluminrii solare pe suptrafa, n kW/m2; P (kWh/zi) = Pp (kW) I (kW/m2 pe zi) PR

PR - coeficientul eficacitii sistemei. Randamentul Randamentul fotoelementelor se calculeaz din relaia procentual ntre energia, perceput de element, i cea ajuns la consumator. ntre randamentele teoretic, de laborator i practic exist deosebiri destul de considerabile. Este important de a cunoate diferena ntre ele, iar pentru utilizatorii elementelor fotovoltaice este important doar randamentul practic. Randamentul practic a fotoelementelor produse n mas este: - 16-17% pentru siliciu mono-cristalin; - 14-15% pentru siliciu poli-cristalin; - 8-9% pentru siliciu amorf. Calitatea elementelor fotovoltaice produse este diferit, dar majoritatea productorilor garanteaz perioada de exploatare ntre 20-25ani i 10ani pentru capacitatea iniial. Criteriul de baz pentru compararea diferitor tipuri de elemente este preul unui Watt capacitate de vrf i nu randamentul nominal. Preul unui kW este ntre 2 i 6 dolari. Prioriti - siguran nalt - iniial elementele fotovoltaice au fost elaborate ca tehnologii cosmice, rezistente pentru condiii extreme i de durat lung de via; astzi aceste elementele sunt folosite la obinerea energiei electrice zi de zi pe pmnt, pstrnd calitile de siguran iniiale; - cheltuieli curente mici - elementele folosesc lumina solar, combustibil gratis. Datorit lipsei componentelor mobile, nu necesit ingrijire deosebit. Sunt rentabile mai ales n locuri izolate, spre exemplu, staii de comunicaie, cabane, alte; - ecologic curate - nu consum combustibil fosil, deci nu polueaz, iar n lipsa componentelor mobile nu se formeaz zgomote (nu produc poluare sonor), deci poate fi utilizat nemijlocit la consumator. - comoditate i cheltuieli mici la instalare - sistemele fotovoltaice pot fi de diferite mrimi, fiind acomodate la preferinele consumatorului, mrind sau micornd ulterior capacitatea. Pot fi mobile i, deci, pot fi utilizate n diverse locuri. - cheltuieli mici la transportarea energiei produse - fiind instalate n apropierea nemijlocit a consumatorului nu necesite reele sau lungimi mari fire de transport a energiei electrice. Este o prioritate esenial, deoarece se cunoate c costul transportrii constituie circa 50% din costul final a energiei electrice.

Energia termosolara este energia termica obtinuta direct din energia soarelui (razelor solare) prin intermediul procesului numit conversiune termica. Este cea mai veche si raspandita forma de utilizare a energiei solare. Se stie ca, la orice suprafata intunecata aflata in expunerea razelor solare, se obtine caldura (energie termica). Suprafata absorbata se numeste captatoare.

ARHITECTURA BIOCLIMATICA

Introducere Proiectarea cladirilor bioclimatice consta in adaptarea cladirilor la conditiile meteorologice specifice si in obtinerea gradului cel mai ridicat de confort utilizand cat mai putine surse auxiliare de energie. Aceasta nu reprezinta o disciplina noua. Arhitectura traditionala a respectat in general principiile bioclimatice atunci cand sursele de racire si de incalzire artificiala erau scumpe si limitate. Pentru utilizarea la maximum a surselor naturale de energie:

Trebuie luata in consideratie intreaga sistematizare urbana . Intotdeauna trebuie sa se analizeze cu atentie urmatorii factori: amplasarea si distributia cladirilor, inaltimea si distanta pentru a evita umbrirea altor cladiri, spatiile verzi, protectia impotriva vantului, temperatura, viteza vantului si umiditatea. Sistematizarea trebuie sa tina cont si de deplasarile zilnice ale persoanelor pentru a facilita transportul pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport in comun. In timpul iernii, utilizati sisteme active si pasive de radiatii solare pentru protectie impotriva temperaturilor exterioare scazute. Aceasta se face folosind materiale de izolatie adecvate si prin reducerea efectului vantului. In timpul verii, este necesara protectia impotriva radiatiei solare. Aceasta se poate obtine prin umbrirea cladirilor, folosirea de materiale izolatoare corespunzatoare si a ventilatiei naturale.

Prezinta interes pentru mine?

Arhitectura bioclimatica are rezultate optime atunci cand este luata in considerare inca din etapa de proiectare a cladirilor noi. Prin utilizarea corecta a elementelor bioclimatice explicate mai jos, se poate chiar elimina necesitatea incalzirii si racirii cladirilor. Tineti intotdeauna cont de arhitectura bioclimatica la renovarea cladirilor vechi. Se pot introduce elemente bioclimatice si in cladirile existente, obtinand economii importante de energie. Totusi, acest ultim caz nu este tot atat de eficient din punct de vedere al costurilor ca cele anterioare iar lucrarile de constructie pot dura mult, derajand locatarii

Cat costa? Casa bioclimatica nu necesita instalarea unor sisteme sau echipamente neobisnuite si costisitoare. Se folosesc elemente clasice de arhitectura astfel incat sa se mareasca

eficienta energetica si sa se imbunatateasca confortul natural. In acest sens, proiectarea bioclimatica implica unele restrictii constructive, desi exista in continuare un anumit grad de libertate in functie de preferintele proprietarului. Arhitectura bioclimatica este intotdeauna eficienta din punct de vedere al costurilor in cazul constructiilor noi sau renovate. Pentru constructiile existente, introducerea elementelor bioclimatice poate fi destul de scumpa. Totusi, de obicei se poate reduce extrem de mult necesarul de incalzire si racire. Care sunt avantajele? O cladire noua care este proiectata si construita urmand criteriile bioclimatice poate deveni independenta din punct de vedere energetic. Totusi, acestea sunt situatii exceptionale si nu se pot aplica la toate proiectele. La orice cladire se pot obtine economii de energie de pana la 60% prin aplicarea tehnicilor bioclimatice fara cheltuieli suplimentare si pastrand estetica finala a proiectului. Tabelul 1 prezinta un exemplu comparativ intre consumul unei cladiri traditionale si cel al unei cladiri bioclimatice. Dupa cum se vede, economiile se pot ridica pana la 67%. Tabelul 1: comparatie intre doua proiecte de cladiri Proiect Proiect Necesitati traditional bioclimatic (kWh/m2) (kWh/m2) Apa calda 20 20 Profit solar -24 -57 Profit intern -28 -28 Emisii gaze 13 10 Acoperis 32 10 Ziduri 51 20 Ferestre 30 37 Ventilatie 47 31 Pardoseala 28 13 Total 169 56

Elementele bioclimatice se impart in doua categorii: pasive si active. Sistemele solare active capteaza energia solara prin sisteme mecanice si/sau electrice: colectoare solare (pentru incalzirea spatiului si apei) si panouri fotovoltaice (pentru producerea de enegie electrica). Ghidul RES ofera informatii mai detaliate despre sistemele active. Cladirile construite in baza unui proiect solar pasiv exploateaza la maximum avantajele enegiei solare folosind caracteristici constructive standard, cu foarte putine mecanisme

sau chiar deloc. Circulatia naturala a caldurii si a aerului mentine temperaturi confortabile. Sistemele pasive sunt explicate mai jos.

Elemente solare pasive: incalzire solara directa Sistemele pentru incalzire solara directa se compun dintr-o suprafata vitrata in general indreptata spre sud si o masa termica mare plasata in spatiul creat de ziduri, plansee si acoperisuri. Suprafetele cele mai obisnuite de colectare sunt ferestrele, curtile interioare si luminatoarele. In acest tip de sistem, lumina soarelui trece prin ferestre si caldura este captata de masa termica din camera. Temperaturile pot atinge pana la 27C. Figura 1 prezinta principiul de functionare al unei suprafete de captare a radiatiei solare. Figura 1: Exemplu de suprafata solara pasiva

Vitrarea este in general factorul cel mai important pentru obtinerea de economii de energie. Economiile la incalzirea spatiului pot fi chiar mai mari de 50%, in functie de tipul si grosimea sticlei alese.

La cladirile cu fatada spre sud cu suprafete vitrate de 60%, economiile datorate incalzirii solare directe variaza intre 15% si 40%, in functie de materialul de izolatie. Totusi, aceeasi suprafata necesita cu 55% mai multa conditionare a aerului vara. De aceea sunt atat de importante stresinile si plantarea de foioase in jurul cladirii. Stresinile si copacii asigura umbra vara si captarea energiei solare iarna. Asigurarea ventilatiei incrucisate reprezinta un factor foarte important (chiar mai mult decat izolatia termica) atunci cand se doreste evitarea conditionarii aerului pe timp de vara. Culoarea suprafetelor colectoare are o mare influenta asupra rezultatelor finale. Negrul este culoarea cu cea mai mare capacitate de captare solara iar albul cu cea mia mica. Masele termice trebuie sa fie facute din materiale dense si grele pentru a retine caldura chiar si absenta radiatiei solare directe. Pentru acumulare termica, planseele trebuie sa aiba o grosime de 5 15 cm iar zidurile verticale de 5 10 cm. Sistemele cu incalzire solara directa reactioneaza rapid la soare, de aceea sunt recomandate pentru cladirile utilizate dimineata, cum ar fi scolile. Costul lucrarilor constructive suplimentare necesare este de obicei scazut. Sisteme solare pasive: incalzire solara indirecta Pentru incalzirea solara indirecta se utilizeaza aceleasi materiale si principii de proiectare ca si in cazul sistemelor cu incalzire directa dar masa termica este plasata intre soare si spatiul care urmeaza sa fie incalzit. La sistemele cu incalzire solara indirecta, se pot atinge temperaturi de pana la 70C (amintiti-va ca la sistemele cu incalzire solara directa temperatura poate atinge 27C). Aceste sisteme sunt prin urmare suprafete cu stocare mare de energie. Temperaturile ridicate sunt atinse lent si se pierd lent, de aceea sunt adecvate pentru cladirile cu grad ridicat de ocupare seara si pe timpul noptii. Temporizarea termica variaza intre 6 si 8 ore. Necesita o masa termica intre 50% si 90% mai mare in comparatie cu sistemele cu incalzire solara directa. Vara se utilizeaza stresini pentru a evita supraincalzirea. Aceste sisteme afecteaza proiectul total al cladirii, de aceea sunt recomandate pentru structurile pre-proiectate. Elementele cele mai obisnuite sunt : ziduri termice cu preincalzirea aerului, ziduri Trombe, ziduri masive, colectoare si plombe. Ziduri termice cu preincalzirea aerului : aerul rece trece printr-un orificiu facut la baza ferestrei catre spatiul dintre fereastra si zid. Acolo aerul este preincalzit si intra in camera.

Pentru cresterea eficientei, zidul trebuie sa fie inchis la culoare pentru a imbunatati captarea solara. Pe langa aerul incalzit se mai asigura caldura si prin conductie prin zid. Zidurile termice au de obicei o grosime de 20-25 cm. Spatiul dintre zid si sticla variaza intre 5 si 15 cm. Raportul intre suprafata totala a zidului si suprafata orificiilor este de obicei de 0.01. Ziduri Trombe: principiul de functionare al zidurilor Trombe este foarte asemanator cu cel al aerului preincalzit dar fara orificii in sticla exterioara. In acest caz, orificiile sunt amplasate in partea de sus si in partea de jos a zidului. Radiatia este colectata si captata intre fereastra si masa termica si incalzeste aerul care intra in camera care urmeaza sa fie incalzita prin orificiile din partea superioara a zidului. Aerul racit ia locul aerului cald, venind prin orificiile de la baza zidului. Masa termica continua sa absoarba si sa stocheze caldura pe care o radiaza spre camera dupa ce nu mai e soare. Orificiile pot fi astupate noaptea pentru a impiedica iesirea aerului cald. Figura 2: Principiul de functionare al zidurilor Trombe

Peretii masivi: aceste sisteme sunt un fel de ziduri Trombe fara orificii. Caldura este obtinuta prin conductie prin perete. Colectoare si plombe: colectorul realizat din suprafete de sticla absoarbe radiatia solara generand efectul de sera. Caldura din interiorul colectorului este apoi transferata in casa prin canale si orificii. Plombele sunt elemente cu capacitate mare de stocare a energiei. Ele absorb energie de la soare si incalzesc aerul care circula prin ele. Acest aer cald patrunde in camera care trebuie incalzita. Pot fi folosite si pentru racire. Figura 3 prezinta principiul de functionare pentru colectoare si plombe. Figura 3: Principiul de functionare pentru colectoare si plombe

Sisteme izolate: spatii insorite si atriumuri Spatiile insorite pentru locuinte si atriumurile pentru cladiri mai mari reprezinta spatii suplimentare cu calitati arhitectonice atractive. In anumite zone climatice, pot oferi si protectie impotriva climei nefavorabile la un pret acceptabil. Aceste sisteme rezulta dintr-o combinatie de sisteme de incalzire solara directa si indirecta. Sunt alcatuite dintr-o suprafata vitrata mare si o masa termica (mai mare decat in cazul zidurilor Trombe) amplasata intre zidul exterior al cladirii si suprafata vitrata. Principiul de functionare este asemanator cu cel al zidurilor Trombe. Pe timp de vara, spatiile insorite trebuie sa fie acoperite cu stresini sau umbrite de copaci sau prin alte mijloace. Altfel, temperaturile atinse ar fi insuportabile. Acest efect poate fi redus prevazand orificii in suprafata vitrata care sa permita circulatia aerului. In acest caz suprafata de stocare o reprezinta planseele si zidurile. In functie de spatiu si de proiectul cladirii, exista diverse tipuri de atriumuri. Acestea pot fi anexe ale case, pot fi structuri independente sau pot fi integrate in cladire sub forma de ferestre, curti interioare sau galerii. Figura 4 prezinta principiul de functionare al atriumurilor. Figura 4: Principiul de functionare al atriumurilor si al spatiilor insorite

Raportul dintre suprafata vitrata si suprafata planseului trebuie sa fie intre 0,1 si 0,5. Daca orientarea cladirii este corecta (spre sud), raportul variaza intre 0,6 si 1,6. Pe timp de iarna, noaptea temperatura medie din atrium este de 5 - 16C iar ziua de circa 30C. pe timp de vara, temperatura variaza intre 15 si 25C noaptea si poate ajunge la peste 35C ziua. Daca nu ar exista orificii in suprafata vitrata pentru ventilatia aerului, temperatura ar putea usor ajunge la peste 50C vara. Proiect pasiv pentru birourile administratiei locale, Irlanda Cladirea noului sediu al Consiliului Judetean Fingal utilizeaza aproximativ un sfert din energia pe care ar consuma-o aceeasi cladire daca ar utiliza aerul conditionat si a costat mai putin. Consumul total de energie a fost calculat la aproximativ 100kWh/m 2 pe an. Pe langa faptul ca asigura economii de energie, cladirea ofera un mediu de lucru natural pe care multi il considera mai sanatos si mai productiv.

Satul SOS pentru copii de la Brno-Medlanky, Republica Ceha In satul SOS pentru copii de la Brno-Medlanky in Republica Ceha s-a realizat un proiect de constructie de locuinte cu consum redus de energie, obtinand o reducere importanta a cheltuielilor de intretinere. S-au construit zece case familiale si o cladire administrativa iar doua cladiri uni-familiale existente au fost convertite.

Locuinte solare la Plabutsch - Graz in Austria Scopul a fost construirea unei cladiri de locuinte sociale cu consum redus de energie la Graz, Austria in cadrul unui program finantat de stat pentru locuinte sociale. S-au aplicat principiile incalzirii solare pasive, inclusiv forma compacta si inaltimea uniforma, integrarea in panta, acoperis verde, fatada de sticla spre sud cu jaluzele automate si zonarea apartamentelor (camera de zi da spre sud, dormitoarele spre nord), cu colectoare solare pentru incalzirea apei.

Satul Olimpic de la Atena, Grecia Satul Olimpic de la Atena a fost construit respectand principiile proiectarii bioclimatice si economiei de energie in scopul realizarii unui microclimat imbunatatit, economisirii energiei, asigurarii controlului eficient al temperaturii si al unor conditii mai bune la interior si la exterior.