Energia solara.

Sisteme passive si active de captare a energiei solare

Introducere Ideea principala a arhitecturii bioclimatice este de a folosi energia solara pentru a incalzi o cladire, economisind energie si fara a afecta mediul inconjurator.Arhitectura bioclimatica isi are radacinile in trecut. Numeroase case foloseau energia solara pasiva, avand o serie de principii de baza pentru a economisi caldura.

Astfel, proiectarea cladirilor bioclimatice consta in adaptarea cladirilor la conditiile meteorologice specifice si in obtinerea gradului cel mai ridicat de confort utilizand cat mai putine surse auxiliare de energie. Arhitectura traditionala a respectat in general principiile bioclimatice atunci cand sursele de racire si de incalzire artificiala erau scumpe si limitate. Pentru utilizarea la maximum a surselor naturale de energie:

Trebuie luata in consideratie intreaga sistematizare urbana . Intotdeauna trebuie sa se analizeze cu atentie urmatorii factori: amplasarea si distributia cladirilor, inaltimea si distanta pentru a evita umbrirea altor cladiri, spatiile verzi, protectia impotriva vantului, temperatura, viteza vantului si umiditatea. Sistematizarea trebuie sa tina cont si de deplasarile zilnice ale persoanelor pentru a facilita transportul pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport in comun. In timpul iernii, se utilizeaza sistemele active si pasive de radiatii solare pentru protectie impotriva temperaturilor exterioare scazute. Aceasta se face folosind materiale de izolatie adecvate si prin reducerea efectului vantului. In timpul verii, este necesara protectia impotriva radiatiei solare. Aceasta se poate obtine prin umbrirea cladirilor, folosirea de materiale izolatoare corespunzatoare si a ventilatiei naturale.

Arhitectura bioclimatica are rezultate optime atunci cand este luata in considerare inca din etapa de proiectare a cladirilor noi. Prin utilizarea corecta a elementelor bioclimatice explicate mai jos, se poate chiar elimina necesitatea incalzirii si racirii cladirilor. Se tine intotdeauna cont de arhitectura bioclimatica la renovarea cladirilor vechi. Se pot introduce elemente bioclimatice si in cladirile existente, obtinand economii importante de energie. Totusi, acest ultim caz nu este tot atat de eficient din punct de vedere al costurilor ca cele anterioare iar lucrarile de constructie pot dura mult, derajand locatarii

Arhitectura bioclimatica este intotdeauna eficienta din punct de vedere al costurilor in cazul constructiilor noi sau renovate. Pentru constructiile existente, introducerea elementelor bioclimatice poate fi destul de scumpa. Totusi, de obicei se poate reduce extrem de mult necesarul de incalzire si racire. O cladire noua care este proiectata si construita urmand criteriile bioclimatice poate deveni independenta din punct de vedere energetic. Totusi, acestea sunt situatii exceptionale si nu se pot aplica la toate proiectele. La orice cladire se pot obtine economii de energie de pana la 60% prin aplicarea tehnicilor bioclimatice fara cheltuieli suplimentare si pastrand estetica finala a proiectului. Elementele bioclimatice se impart in doua categorii: pasive si active.

Sistemele solare active

Capteaza energia solara prin sisteme mecanice si/sau electrice: colectoare solare (pentru incalzirea spatiului si apei) si panouri fotovoltaice (pentru producerea de enegie electrica). Cladirile construite in baza unui proiect solar pasiv exploateaza la maximum avantajele enegiei solare folosind caracteristici constructive standard, cu foarte putine mecanisme sau chiar deloc. Circulatia naturala a caldurii si a aerului mentine temperaturi confortabile. Energia fotovoltaic este energia electric obinut din energia soarelui prin intermediul elementelor fotovoltaice. Energia se obine datorit efectului fotogalvanic, care se bazeaz pe specificul siliciului de a elimina o cantitate mic de energie la contactul cu lumina solar. Exist i alte tipuri de materiale cu asemenea caliti, ns siliciul este prioritar deoarece este uor accesibil i constituie 28% din scoara terestr. Aprecierea rezervelor Cantitatea energiei solare accesibile se schimb n decursul zilei din cauza micrii relative a Soarelui i depinde de gradul nourrii cerului. La miezul zilei pe un timp frumos, iluminarea energetic, format de soare, poate ajunge la 1000 Wt/mp sau poate fi mai mic de 100 Wt/mp n condiii cu nivel nalt de acoperire a cerului cu nori. Cantitatea energiei solare se schimb odat cu unghiul de nclinare a instalaiei i orientrii suprafeei ei, scznd pe msura ndeprtrii de direcia sudului.

Elemente, module, paneluri, sisteme Un element fotovoltaic are capacitatea de circa un Watt. Unind aceste elemente putem forma module, strnse n paneluri fotovoltaice, care pot avea diferite suprafee n jur de circa 1 m.p., care, la rndul lor pot fi adunate n sisteme mai mari cu capaciti de la civa kW pn la cteva mii. Modulul, dup form, poate fi: standard - are o suprafa plan i form stabil;

Panel fotovoltaic flexibil - poate primi mai multe forme, fiind plasat pe diferite suprafee; ncovoiat - este rotungit sub un anumit unghi; alte forme. Sistemele fotoelectrice, ca regul, se mpart n: 1. Sisteme autonome, constituite doar din module fotovoltaice. Pot conine reglatoare i acumulatoare. 2. Sisteme hibride, care reprezint o combinaie de elemente fotoelectrice i alte surse pentru producerea energiei electrice: generatoare eoliene, diesel, altele. Aceste siteme utilizeaz acumulatoare i reglatoare de capaciti i mrimi mai mici. 3. Sisteme conectate la reele electrice - reprezint, practic, staii electrice mici, care livreaz energie electric direct reeaua comun.
Energia termosolara este energia termica obtinuta direct din energia soarelui (razelor solare) prin intermediul procesului numit conversiune termica. Este cea mai veche si raspandita forma de utilizare a energiei solare. Se stie ca, la orice suprafata intunecata aflata in expunerea razelor solare, se obtine caldura (energie termica).

Sistemele pasive
Procesele naturale de baz folosite n arhitectura solar pasiv sunt fluxul energiei termice asociat cu radiaia, conducia i convecia natural. Atunci cnd soarele lumineaz o cldire, materialele cldirii pot reflecta, transmite sau absorbi radiaia solar. n plus, cldura produs de soare determin micarea aerului, care poate fi prevzut. Aceste rspunsuri de baz la cldura solar au condus la elemente de proiectare, alegerea i plasarea materialelor, ceea ce poate furniza efecte de nclzire i rcire n locuin. Tehnicile solar pasive mbuntesc confortul deoarece previn nclzirea de la soare n timpul verii i o permit n timpul iernii. Temperaturile din interior sunt de aceea mult mai uniforme, n special dac se folosete i ventilarea natural.

Avantajele arhitecturii solar pasive sunt:

reduce nclzirea solar n timpul verii, micornd necesitatea rcirii; crete nclzirea solar n timpul iernii, micornd necesitatea nclzirii; deoarece se folosesc numai elemente pasive nu se consum energie i nu se creaz poluare; eficiena costului, deoarece elementele pasive au durat de via similar cu cea a construciei; mbuntete aspectul cldirii, deoarece sunt folosite elemente arhitecturale tradiionale; folosirea redus a combustibilului fosil; rata redus de schimbare a climei; nivelul redus de zgomot de la sistemele de aer condiionat.

Dezavantajele arhitecturii solare pasive sunt:

sunt mai bine realizate cnd o cldire este proiectat cu aceste elemente; cldirea poate s nu fie bine orientat pentru a beneficia de cldura solar iarna; n unele zone protejate nu este posibil s se schimbe aspectul extern al cldirilor;la unele forme de construcii poate fi dificil s se adauge elemente solare passive.

Elemente solare pasive: incalzire solara directa Sistemele pentru incalzire solara directa se compun dintr-o suprafata vitrata in general indreptata spre sud si o masa termica mare plasata in spatiul creat de ziduri, plansee si acoperisuri. Suprafetele cele mai obisnuite de colectare sunt ferestrele, curtile interioare si luminatoarele. In acest tip de sistem, lumina soarelui trece prin ferestre si caldura este captata de masa termica din camera. Temperaturile pot atinge pana la 27C. Figura 1 prezinta principiul de functionare al unei suprafete de captare a radiatiei solare. Figura 1: Exemplu de suprafata solara pasiva Vitrarea este in general factorul cel mai important pentru obtinerea de economii de energie. Economiile la incalzirea spatiului pot fi chiar mai mari de 50%, in functie de tipul si grosimea sticlei alese. La cladirile cu fatada spre sud cu suprafete vitrate de 60%, economiile datorate incalzirii solare directe variaza intre 15% si 40%, in functie de materialul de izolatie. Totusi, aceeasi suprafata necesita cu 55% mai multa conditionare a aerului vara. De aceea sunt atat de importante stresinile si plantarea de foioase in jurul cladirii.

Stresinile si copacii asigura umbra vara si captarea energiei solare iarna. Asigurarea ventilatiei incrucisate reprezinta un factor foarte important (chiar mai mult decat izolatia termica) atunci cand se doreste evitarea conditionarii aerului pe timp de vara. Culoarea suprafetelor colectoare are o mare influenta asupra rezultatelor finale. Negrul este culoarea cu cea mai mare capacitate de captare solara iar albul cu cea mia mica. Masele termice trebuie sa fie facute din materiale dense si grele pentru a retine caldura chiar si absenta radiatiei solare directe. Pentru acumulare termica, planseele trebuie sa aiba o grosime de 5 15 cm iar zidurile verticale de 5 10 cm. Sistemele cu incalzire solara directa reactioneaza rapid la soare, de aceea sunt recomandate pentru cladirile utilizate dimineata, cum ar fi scolile. Costul lucrarilor constructive suplimentare necesare este de obicei scazut. Sisteme solare pasive: incalzire solara indirecta Pentru incalzirea solara indirecta se utilizeaza aceleasi materiale si principii de proiectare ca si in cazul sistemelor cu incalzire directa dar masa termica este plasata intre soare si spatiul care urmeaza sa fie incalzit. La sistemele cu incalzire solara indirecta, se pot atinge temperaturi de pana la 70C (amintiti-va ca la sistemele cu incalzire solara directa temperatura poate atinge 27C). Aceste sisteme sunt prin urmare suprafete cu stocare mare de energie. Temperaturile ridicate sunt atinse lent si se pierd lent, de aceea sunt adecvate pentru cladirile cu grad ridicat de ocupare seara si pe timpul noptii. Temporizarea termica variaza intre 6 si 8 ore. Necesita o masa termica intre 50% si 90% mai mare in comparatie cu sistemele cu incalzire solara directa. Vara se utilizeaza stresini pentru a evita supraincalzirea. Aceste sisteme afecteaza proiectul total al cladirii, de aceea sunt recomandate pentru structurile pre-proiectate. Elementele cele mai obisnuite sunt : ziduri termice cu preincalzirea aerului, ziduri Trombe, ziduri masive, colectoare si plombe. Ziduri termice cu preincalzirea aerului : aerul rece trece printr-un orificiu facut la baza ferestrei catre spatiul dintre fereastra si zid. Acolo aerul este preincalzit si intra in camera. Pentru cresterea eficientei, zidul trebuie sa fie inchis la culoare pentru a imbunatati captarea solara. Pe langa aerul incalzit se mai asigura caldura si prin conductie prin zid. Zidurile termice au de obicei o grosime de 20-25 cm. Spatiul dintre zid si sticla variaza intre 5 si 15 cm. Raportul intre suprafata totala a zidului si suprafata orificiilor este de obicei de 0.01. Ziduri Trombe: principiul de functionare al zidurilor Trombe este foarte asemanator cu cel al aerului preincalzit dar fara orificii in sticla exterioara. In acest caz, orificiile sunt amplasate in partea de sus si in partea de jos a zidului. Radiatia este colectata si captata intre fereastra si masa termica si incalzeste aerul care intra in camera care urmeaza sa fie

incalzita prin orificiile din partea superioara a zidului. Aerul racit ia locul aerului cald, venind prin orificiile de la baza zidului. Masa termica continua sa absoarba si sa stocheze caldura pe care o radiaza spre camera dupa ce nu mai e soare. Orificiile pot fi astupate noaptea pentru a impiedica iesirea aerului cald.

Figura 2: Principiul de functionare al zidurilor Trombe

Peretii masivi: aceste sisteme sunt un fel de ziduri Trombe fara orificii. Caldura este obtinuta prin conductie prin perete. Colectoare si plombe: colectorul realizat din suprafete de sticla absoarbe radiatia solara generand efectul de sera. Caldura din interiorul colectorului este apoi transferata in casa prin canale si orificii. Plombele sunt elemente cu capacitate mare de stocare a energiei. Ele absorb energie de la soare si incalzesc aerul care circula prin ele. Acest aer cald patrunde in camera care trebuie incalzita. Pot fi folosite si pentru racire. Figura 3 prezinta principiul de functionare pentru colectoare si plombe. Sisteme izolate: spatii insorite si atriumuri Spatiile insorite pentru locuinte si atriumurile pentru cladiri mai mari reprezinta spatii suplimentare cu calitati arhitectonice atractive. In anumite zone climatice, pot oferi si protectie impotriva climei nefavorabile la un pret acceptabil. Aceste sisteme rezulta dintr-o combinatie de sisteme de incalzire solara directa si indirecta. Sunt alcatuite dintr-o suprafata vitrata mare si o masa termica (mai mare decat in cazul zidurilor Trombe) amplasata intre zidul exterior al cladirii si suprafata vitrata. Principiul de functionare este asemanator cu cel al zidurilor Trombe. Pe timp de vara, spatiile insorite trebuie sa fie acoperite cu stresini sau umbrite de copaci sau prin alte mijloace. Altfel, temperaturile atinse ar fi insuportabile. Acest efect poate fi redus prevazand orificii in suprafata

vitrata care sa permita circulatia aerului. In acest caz suprafata de stocare o reprezinta planseele si zidurile. In functie de spatiu si de proiectul cladirii, exista diverse tipuri de atriumuri. Acestea pot fi anexe ale case, pot fi structuri independente sau pot fi integrate in cladire sub forma de ferestre, curti interioare sau galerii.

Raportul dintre suprafata vitrata si suprafata planseului trebuie sa fie intre 0,1 si 0,5. Daca orientarea cladirii este corecta (spre sud), raportul variaza intre 0,6 si 1,6. Pe timp de iarna, noaptea temperatura medie din atrium este de 5 - 16C iar ziua de circa 30C. pe timp de vara, temperatura variaza intre 15 si 25C noaptea si poate ajunge la peste 35C ziua. Daca nu ar exista orificii in suprafata vitrata pentru ventilatia aerului, temperatura ar putea usor ajunge la peste 50C vara

Concluzii Proiectarea unei cladiri tinand cont de principiile si criteriile bioclimatice conduce in timp la o reducere esentiala a pierderilor de caldura, energie , eficienta proiectului creste si se poate vorbi de o optimizare a solutiilor folosite in vederea afectarii cat mai reduse a mediului.

Bibliografie Bioclimatic design and passive solar systems Bioclimatic and low energy buildings- center for renewable energy sources