Sunteți pe pagina 1din 22

bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

Familia LIPNIACKI a emigrat în Marea Britanie (via Kazahstan

[i Palestina) când Ewa avea trei ani. Educat\ la [coala-inter-

nat a unei m\n\stiri poloneze din Northamptonshire, ea [i-a luat licen]a în limba polonez\ la Universitatea din Londra. În ultimii ani ai adolescen]ei a fost unul dintre primii polo-

nezi din Anglia care au pornit la drum pentru a redescoperi ]ara natal\, [i a g\sit o numeroas\ familie, de la polonezii din Wol / omin la cei din Cze˛stochowa. De atunci [i-a tot extins aceast\ re]ea de rude [i a suplimentat-o cu una de prieteni. Polonez\ din Willedsen naturalizat\, Ewa p\streaz\ leg\turi strânse cu cei din Birmingham, Wolverhampton, Rugby [i Galashiels. Locuin]a ei a devenit un punct important pe ru- tele ce-i leag\ pe polonezii din Var[ovia, Cracovia, Poznan

[i Gdansk de cei afla]i în New York, New Jersey, Toronto,

Melbourne, Venezuela, Africa de Sud [i Brazilia. La fel ca volbura, polonezii au r\d\cini lungi [i indestructibile. De profesie bibliotecar, Ewa poate fi întâlnit\ adesea la Biblioteca Polonez\ din Hammersmith, a c\rei pre[edint\ este. A scris câteva lucr\ri sub]irele pe teme plictisitoare de biblioteconomie [i o serie de c\r]i pentru copii – majoritatea ilustrate de v\rul ei, un polonez din Balham.

Traducere din limba englez\ A DRIANA B | DESCU NEMIRA

Traducere din limba englez\

ADRIANA B|DESCU

NEMIRA

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României LIPNIACKA, EWA Ghidul xenofobului - Polonezii / Ewa Lipniacka ; trad.: Adriana B\descu. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92092-4-0

I. B\descu, Adriana (trad.)

908(438)

Ewa Lipniacka THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE POLES

© Copyright Oval Projects, 1994, 2000

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Oana IONA{CU Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR

Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A.

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92092-4-0

„Geopolitica este arhitectul-[ef al caracterului polonez.“ Popula]ia Poloniei este de 38 milioane de locuitori,

„Geopolitica este arhitectul-[ef al caracterului polonez.“

Popula]ia Poloniei este de 38 milioane de locuitori,

comparativ cu 9 milioane suedezi, 82 milioane germani,

10

milioane cehi, 5 milioane slovaci, 10 milioane unguri,

46

milioane ucraineni, 3,7 milioane lituanieni, 142 mi-

lioane ru[i, 62 milioane englezi [i 306 milioane americani.

Ca suprafa]\, Polonia este o dat\ [i jum\tate cât Spania, pu]in mai mic\ decât Germania, dar ar putea înc\pea în Rusia de 54 de ori.

l

d

h

i

G

u

x

f

e

n

o

ob

ii

l

i

P

u

z

e

n

o

.

Caracter

POLONEZ DEFENSIV

Geopolitica este arhitectul-[ef al caracterului polonez. Recunoscu]i ca lupt\tori extraordinari, polonezii sunt în realitate adep]i ferven]i ai au- toap\r\rii. {i î[i doresc din suflet s\ nu fie nevoi]i s\ riposteze. Chiar [i în scurta sa perioad\ de ex- pansionism din secolul al XV-lea, Polonia a cuce- rit noi teritorii nu prin b\t\lii, ci prin semnarea de tratate, aliindu-se cu Lituania împotriva cavaleri- lor teutoni (sau prusaci, pe cel\lalt nume al lor). Xenofobia este pentru polonezi un mecanism de autoap\rare; esen]ial\ pentru supravie]uirea lor este grija obsesiv\ pentru limb\, cultur\ [i tradi]ii, toate acestea fiind portabile [i transmi- sibile „clandestin“.

u

l

o

17

L

I

P

A

I

C K

A

E

W

A

Grani]ele Poloniei au constituit o variabil\ atât de fluctuant\, încât se spune c\ profesorii de geo- grafie au un spor la salariu pentru orele supli- mentare de preg\tire pe care au fost nevoi]i s\ le fac\ în încercarea de a stabili cu câte ]\ri s-a în- vecinat Polonia la un anumit moment în istorie [i ce râuri curg pe teritoriul ei ori în afara lui. Acest lucru explic\ de asemenea de ce sunt mai mul]i polonezi care tr\iesc în exteriorul grani]elor ]\rii decât în interior. Mul]i au fost l\sa]i pe dinafar\ odat\ cu repetatele modific\ri ale frontierelor – ca acea b\trânic\ vesel\ care, informat\ fiind c\ de acum casa ei se afl\ în Rusia, a exclamat: „Slav\ Domnului, nu cred c\ a[ mai fi suportat înc\ una din iernile acelea poloneze geroase!“ Unii dintre ei au devenit turi[ti f\r\ voia lor – o excursie de predilec]ie fiind „spre Siberia în va- gonul pentru vite“. Al]ii au fost lua]i de valul re- voltelor sau al r\zboaielor [i depu[i pe te miri unde. Polonezii din Fran]a, spre exemplu, sunt relicve ale r\scoalelor din secolul al XIX-lea, iar cei din Marea Britanie au ajuns acolo dup\ al Doi- lea R\zboi Mondial, formând comunit\]i precum cele din Ealing sau Bradford.

18

N

l

d

h

i

G

u

x

f

e

n

o

ob

ii

l

i

P

u

z

e

n

o

.

Acum, c\ Uniunea Sovietic\ nu mai exist\, comunit\]i ale polonezilor au ap\rut pretutin- deni pe fostele ei teritorii, chiar [i în Kazahstan, a[a cum odinioar\ întemeiaser\ adev\rate cet\]i precum Lvov în Ucraina [i Vilnius în Lituania. Polonia a fost întotdeauna un bun furnizor de emigran]i din motive economice, mul]i îndrep- tându-se spre Statuia Libert\]ii odat\ cu al]i europeni fl\mânzi. În prezent, cea mai mare con- centrare urban\ de polonezi, dup\ Var[ovia, este Chicago. Exist\ de asemenea importante comu- nit\]i poloneze în Germania, Brazilia, Peru etc. – de fapt, nu po]i s\ mergi prea departe undeva în lume f\r\ s\ dai de vreun urma[ al le[ilor. Aceasta înseamn\ c\, ast\zi, cet\]enii polonezi sunt voia- jori ferven]i, nu numai în excursiile organizate, ci [i pentru a-[i vizita rudele. Exila]i din toate ]\rile lumii, chiar [i pân\ la a treia genera]ie, circul\ spre [i dinspre ]ara-mam\, cu afaceri sau de pl\- cere, încânta]i c\ toate acele dimine]i de sâmb\t\ petrecute înv\]ând poloneza se dovedesc în sfâr[it utile. Deosebirile regionale în cadrul Poloniei sunt în general dictate de caracteristicile na]ionale ale ocupan]ilor zonelor respective în secolele al

u

l

o

19

L

I

P

A

I

C K

A

E

W

A

XVIII-lea [i al XIX-lea. Astfel, ora[ul Poznan, guvernat odinioar\ de prusaci, este considerat c\minul unor oameni harnici [i supu[i legii, me- todici pân\ la fanatism, mult prea pedan]i când vine vorba de cuvinte [i enervant de punctuali oriunde [i oricând. În Cracovia [i împrejurimile sale tr\iesc func]ion\ra[i meschini, ca vechii lor st\pâni austrieci. Iar în Var[ovia [i în suburbiile ei vei g\si o sumedenie de t\ietori de frunz\ la câini, exact ca ru[ii, de altfel. Minoritatea regional\ îndr\git\ de to]i polo- nezii [i calul de b\taie al glumelor de tip „]\ran cu paiu-n gur\“ este cea a locuitorilor din zonele montane, Gorale. Se spune c\ un astfel de Goral, v\zând un or\[ean f\cându-[i flot\rile de dimi- nea]\ în fa]a cortului, ar fi zis c\ în via]a lui n-a pomenit un vânt atât de puternic încât s\ sufle nevasta de sub b\rbatul ei.

POLONEZ FLEXIBIL

Nu este surprinz\tor faptul c\ principalele tr\s\turi na]ionale ale polonezilor sunt adapta- bilitatea, darul improviza]iei [i capacitatea de a

20

N

l

d

h

i

G

u

x

f

e

n

o

ob

ii

l

i

P

u

z

e

n

o

.

scoate ap\ din piatr\ seac\. O bun\ buc\t\reas\ este aceea care poate g\ti o ciorb\ delicioas\ dintr-un cui ruginit. Vechile c\r]i de bucate po- loneze prezentau re]ete de tipul „se iau dou\- sprezece ou\“, al\turi de altele care începeau cu „ce s\ folosi]i dac\ nu ave]i…“. Spre exemplu, „chec cu migdale dac\ nu ave]i migdale (folosi]i boabe de fasole m\cinate [i arom\ de migdale)“. De[i imperativul economic al acestor carac- teristici, cunoscute în polonez\ sub termenul ge- neric de kombinowanie, mai exist\ doar în cartea de istorie împreun\ cu cozile [i lipsurile care le-au dat na[tere, ele constituie înc\ o compo- nent\ integrant\ a personalit\]ii polonezilor. O combina]ie de gimnastic\ cerebral\, abilit\]i tehnice [i o încredere entuziast\ în for]ele pro- prii, plus un dram de [iretenie, le-a permis po- lonezilor s\ încropeasc\ dispozitive iste]e atunci când nu aveau nimic convenabil la dispozi]ie. De asemenea, i-a înv\]at cum s\ scurtcircuiteze limitele legilor [i reglement\rilor pe care auto- rit\]ile comuniste le aplicau pentru a-[i ]ine în frâu cet\]enii. A]i crede, poate, c\ aceste tactici p\lesc, în lipsa necesit\]ii care s\ le men]in\ în floare. Ba

u

l

o

21

L

I

P

A

I

C K

A

E

W

A

dimpotriv\! Polonezii le folosesc acum în con- fruntarea cu Uniunea European\.

POLII POLONEZI

Polonezii, la fel ca polii bateriilor, sunt fie po- zitivi, fie negativi. Ori se joac\, ori muncesc. Nu se pricep deloc la jocul de-a munca, luat drept h\rnicie în birourile din vestul Europei. În prezent, s-a creat o fisur\ între cei ce întind bra]ele spre Occident, cu tot ce presupune acest lucru, [i cei care ap\r\ pân\ la moarte puritatea intrinsec\ a caracterului polonez (indiferent ce în]eleg ei prin aceast\ sintagm\); cei care sunt de p\rere c\ Biserica ar trebui s\ aib\ un cuvânt im- portant de spus în problemele guvernamentale [i cei care cred c\ n-ar trebui s\ aib\ vreunul. Exist\ o dilem\ polonez\ chintesen]ial\: dou\ opinii contrare pot fi nutrite, concomitent, de unul [i acela[i individ. Polonezii sunt fie plini de via]\, fie de-a dreptul comato[i; iubesc sau ur\sc. Aceast\ d\ruire deplin\ fa]\ de momentul pre- zent este cea care le-a atras reputa]ia de incon- secven]\. A[a cum spunea Hemar în cântecul

22

N

l

d

h

i

G

u

x

f

e

n

o

ob

ii

l

i

P

u

z

e

n

o

.

s\u: „Dac\ ar face, sistematic [i economic, ceea ce fac spontan, polonezii ar fi perfec]i.“

VIA}| PUBLIC|

Polonezii se manifest\ în public cu absolut orice ocazie. Ei consider\ c\ este de datoria lor moral\ s\ comenteze limpede, cu glas tare, orice lucru cu care sunt sau nu de acord. Prin urmare, dac\ v\ afla]i într-o institu]ie public\ în care for- malit\]ile [i birocra]ia sunt sufocante (la o adic\, acesta-i rostul birocra]iei în Polonia), ve]i fi sus- ]inut verbal de to]i cei de la coad\. Dac\ z\bovi]i mai mult decât trebuie în fa]a casei de marcat a vreunui magazin, probabil c\ ve]i fi ]inta unor co- mentarii privind stupiditatea dumneavoastr\, lipsa de maniere, de bun-sim], de gust [i a[a mai departe, de la cei afla]i în urma dumneavoastr\ la coad\. Lor li se vor al\tura casiera sau vânz\- toarea, care v\ va lua partea sau nu, în func]ie de starea de spirit în care se afl\. Orice nepl\cere care vi se întâmpl\ în public va fi tratat\ ca o surs\ de divertisment de trec\- torii care se vor aduna în jurul dumneavoastr\

u

l

o

23

L

I

P

A

I

C K

A

E

W

A

instantaneu. Exhibi]ioni[ti, Polonia este raiul vos- tru! Acesta e totodat\ un bun motiv pentru exis- ten]a perdelelor groase care acoper\ ferestrele – o încercare de a men]ine m\car aparen]a unei inti- mit\]i. Este îns\ o încercare van\. Nu exist\ nici o posibilitate de ap\rare împotriva indiscre]iei. {i cum îndurarea lungilor nop]i de iarn\ trebuie alinat\ cumva, a]i face bine s\ v\ resemna]i [i s\ intra]i [i dumneavoastr\ în circuitul bârfelor. Ar putea fi unica [ans\ de a mai corecta câteva dintre bizarele convingeri pe care le-au c\p\tat ceilal]i cu privire la via]a dumneavoastr\. Toto- dat\, ve]i avea mereu un um\r pe care s\ plân- ge]i, f\r\ a fi nevoit s\ da]i explica]ii: ceilal]i vor cunoa[te chiar înaintea dumneavoastr\ motivul.

STIL

To]i polonezii – m\ rog, majoritatea – au un sim] înn\scut al elegan]ei. Chiar [i atunci când resursele sunt firave sau inexistente, polonezii iz- butesc s\ arate bine. Acest lucru era cât se poate de evident în anii ’60, când magazinele din Var- [ovia erau pline de haine practice, în vreme ce pe

24

N

l

d

h

i

G

u

x

f

e

n

o

ob

ii

l

i

P

u

z

e

n

o

.

str\zi defila parc\ o parad\ a modei demn\ de Carnaby Street sau Montmartre. Numai etiche- tele de firm\ lipseau, fiindc\ ve[mintele fuseser\ cusute la propria ma[in\ de cusut cu pedal\. În cel de-al Doilea R\zboi Mondial, în Pales-

tina, ofi]erii polonezi care fugiser\ din Polonia ocupat\ au fost primi]i în rândurile armatei brita- nice. În numai câteva zile, n\dragii scur]i [i largi ai trupelor engleze au fost înlocui]i cu elegan]i pantaloni strân[i pe fese. Cei câ]iva ofi]eri polonezi de cavalerie care au înfruntat o divizie de tancuri germane au mers, desigur, la sinucidere – dar ce mod [ic de a muri au ales! Fapta lor a aprins imagina]ia popular\ [i

a creat legenda polonezilor romantici – iar acest

lucru este cu atât mai surprinz\tor, cu cât auten-

ticitatea incidentului este incert\. N\zuin]a c\tre elegan]\ se manifest\ în toate domeniile vie]ii; o

fi masa [ubred\, îns\ este acoperit\ cu o fa]\ de

mas\ alb\ ca neaua [i decorat\ cu un buchet de flori în glastr\. Primele reviste care au ap\rut pe pia]\ în Po- lonia capitalist\ au fost cele de mod\: mod\ vestimentar\, a decora]iunilor interioare sau exterioare. S-au vândut atunci ca pâinea cald\ [i

u

l

o

25

înc\ se mai vând la fel. Nume cu rezonan]\ po- lonez\ pot fi întâlnite ast\zi în întreaga indus- trie interna]ional\ de profil, de la Ewa Lewis la Tomasz Starzewski. Exemplul suprem de elegan]\ polonez\ este atitudinea stilat\. Cine altcineva ar fi declan[at

o revolu]ie cu un logo? Solidarnos´c´ (Solidaritatea)

este un logo care a prins extrem de bine, astfel c\ poate rivaliza ca popularitate interna]ional\ cu Coca-Cola [i Kelloggs, având un stil atât de con-

ving\tor, încât a impresionat-o [i pe doamna

Thatcher, pe care a transformat-o dintr-un adver- sar declarat al sindicatelor într-un sus]in\tor al acestora. 1 {i totu[i, nici un b\nu] nu a fost cheltuit pentru promovarea lui. Iar la nivel personal, exact atunci când te afli în culmea exasper\rii din cauza unei alte promi- siuni neonorate, a înc\ unui termen nerespectat sau a unei neglijen]e crase a vreunui polonez, vei

fi dezarmat de o scuz\ bine adus\ din condei: un

dar bine ales, nea[teptat, [i un dram de [arm cu- ceritor. În felul acesta, cum ai putea s\ nu-i ier]i?

1 Este vorba despre Sindicatul Independent Autocefal „So- lidaritatea“, fondat în 1980 [i condus ini]ial de Lech Wal / e˛sa, important promotor al mi[c\rii anticomuniste (n. red.).

l

d

h

i

G

u

x

f

e

n

o

ob

ii

l

i

P

u

z

e

n

o

.

Atitudini [i valori

BUN|STARE

Înainte vreme, polonezii nu jinduiau la avere sau statut social, în principal fiindc\, în comunism, nici una, nici cealalt\ nu erau posibile – [i nici per- mise – f\r\ compromiterea grav\ a valorilor per- sonale; [i chiar înainte de epoca respectiv\, orice polonez care se respecta nu f\cea „comer]“. Mira- colul economic polonez a uimit lumea întreag\ – îns\ nu atât de tare cum i-a uluit pe polonezi în[i[i. {i totu[i, poate c\ n-ar fi trebuit s\ par\ atât de surprinz\tor. În comunism, to]i polonezii au înv\]at s\ se descurce. Directorii afla]i în delega]ii, inginerii la cursurile de specializare, turi[tii în ex- cursiile cu autocarul, studen]ii afla]i la schimb de experien]\ – toate c\l\toriile în str\in\tate erau considerate ocazii de aprovizionare cu bunuri

u

l

o

27

L

I

P

A

I

C K

A

E

W

A

inexistente în Polonia [i, cum banii nu puteau fi sco[i din ]ar\, se apela la troc. Iar perioada aceea [i înv\]\mintele ei au dat roade. A[a cum au do- vedit-o ultimii ani, nepriceperea în afaceri nu era atât o caracteristic\ na]ional\, cât mai degrab\ un complex de inferioritate na]ional.

STATUT SOCIAL

În ciuda anilor de sp\lare a creierului [i în- doctrinare privind societatea lipsit\ de clase, din era sovietic\, polonezii înc\ viseaz\ la aristo- cra]ie, iar c\r]ile despre heraldic\ dispar de pe rafturi cât ai clipi. În mod tradi]ional, polonezii erau fie membri ai nobilimii, în majoritate s\r\ci]i, fie ]\rani (nu exista [i o clas\ de mijloc oficial\). În multe cazuri, unica deosebire între cele dou\ era blazonul nobiliar. Când vine vorba îns\ despre cultur\, cele mai pre]uite [i perpetuate sunt tradi]iile, arta [i dan- surile populare. Exist\ înc\ oameni care pot inter- preta o Mazurka ori un Krakowiak [i majoritatea cet\]enilor au un impresionant repertoriu de cântece populare.

28

N

l

d

h

i

G

u

x

f

e

n

o

ob

ii

l

i

P

u

z

e

n

o

.

Niciodat\ în Polonia nu s-au acordat titluri onorifice. To]i con]ii, lorzii [i prin]ii [i-au primit titlurile nobiliare din partea altor na]iuni, de[i polonezii nu detest\ s\ foloseasc\ asemenea apelative. Mult mai des utilizate sunt îns\ titu- laturile academice sau profesionale, înso]ite de termenul Pan (domnul) sau Pani (doamna), obli- gatorii pân\ ce se trece la mai familiarul ty (tu). Astfel, dac\ sunte]i medic, ve]i fi apelat cu for- mula Pan Doktór, sau cu Pan Profesor dac\ face]i parte din lumea academic\. Nici Pan Profesor Doktór nu este o sintagm\ rar întâlnit\, al\turi

de

alte astfel de combina]ii, chiar mai absurde.

Vi

se poate spune de asemenea Pan Inz . ynier,

dac\ a]i absolvit cursurile unei facult\]i tehnice. }inând seama de obiceiul mai tuturor cotro- pitorilor, acela de a-i alinia pe intelectuali la zid [i a-i împu[ca, este de mirare c\ se mai g\sesc amatori pentru acest statut. Dar polonezii sunt atra[i de el, cu miile. Prin urmare, dac\ ave]i o

diplom\, face]i parad\ de ea. În Polonia, atot[tiu- torii sunt la mare pre], iar speciali[tii, indiferent în ce domeniu, sunt diviniza]i. Dac\ vre]i s\ evita]i capcanele pe care vi le în- tinde alternativa adresare familiar\/formule de

u

l

o

29

L

I

P

A

I

C K

A

E

W

A

polite]e (problema „tu“ sau „dumneavoastr\“), solu]ia este aceea de a bea un Bruderschaft – o procedur\ la care ve]i recurge numai dup\ ce a]i b\ut deja cel pu]in jum\tate de sticl\ împreun\ cu cel cu care v\ înfr\]i]i astfel. Sta]i fa]\ în fa]\, ca pentru o partid\ de skandenberg, cu câte un pahar în mâna dreapt\, încruci[a]i bra]ele [i apoi încerca]i s\ turna]i con]inutul paharului pe gâtlej, nu pe c\ma[\. Intensitatea p\tima[\ a s\rutului care urmeaz\ depinde de gustul unuia dintre cei doi participan]i – cel pu]in.

OSPITALITATE

Vechea zical\ polonez\ „Un oaspete în cas\:

Dumnezeu în cas\“ este înc\ valabil\, pentru ma- joritatea locuitorilor ospitalitatea constituind o în- datorire sfânt\. }inând seama de vastele suprafe]e de teren înc\ nelocuite precum [i de vreme, acesta este, probabil, un lucru bun. Dar versiunile mai recente ale proverbului, de tip „Un oaspete în cas\: nevasta gravid\“ sau „Un oaspete în cas\:

Dumnezeu [tie pentru ce“, ar putea fi o indica]ie a faptului c\ ospitalitatea s-a mai demodat pu]in.

30

N

l

d

h

i

G

u

x

f

e

n

o

ob

ii

l

i

P

u

z

e

n

o

.

Un alt precept înc\ respectat este cel conform c\ruia „Îndatoreaz\-te, dar fii o gazd\ bun\“ – principiu ce poate constitui o surs\ de nedume- rire pentru oaspe]i. Chiar [i în vremuri de lipsuri sau dificult\]i, polonezii întindeau mese la ve- derea c\rora invita]ii î[i pierdeau încrederea în realitatea economic\ declarat\. Ospitalitatea po- lonez\ este de a[a natur\ încât oaspe]ii se simt stânjeni]i de atâta richesse, iar gazda are ce mânca înc\ o s\pt\mân\ din ce a r\mas dup\ festin. Atunci când au invita]i la mas\, polone- zii g\tesc pentru un batalion întreg.

DRAGOSTE {I C|S|TORIE

B\rba]ii [i b\ie]ii polonezi (inclusiv copiii) înc\ obi[nuiesc s\ s\rute mâna femeilor. Acest gest poate fi, dar nu este în mod necesar, o parte integrant\ a ritualului de curtare. Buzele vreunui splendid tân\r lipite de degetele dumneavoastr\ ar putea sugera de fapt c\ acesta v\ g\se[te mai degrab\ respectabil\ decât dezirabil\. De asemenea, b\rba]ii înc\ obi[nuiesc s\ des- chid\ u[a, s\ aprind\ ]igara, s\ duc\ saco[ele

u

l

o

31

L

I

P

A

I

C K

A

E

W

A

doamnelor [i în general s\ se comporte a[a cum se spune c\ se comporta gentlemanul englez îna- inte ca feminismul s\-i în\bu[e aceast\ pornire. Desigur, cele care au grij\ ca b\rba]ii lor s\ r\mân\ ni[te domni sunt femeile – la nevoie chiar cu ar- gumente tari. În Polonia, b\rbatul modern trebuie s\ spele vase [i s\ plimbe copilul în c\rucior. Chiar dac\ flirteaz\ cu vârf [i îndesat, b\rba]ii polonezi n-o fac în stilul poetic, înflorat, dar deloc conving\tor, al latinilor. Ochii dumneavoastr\ nu vor fi asem\na]i cu diamantele scânteietoare, dac\ în realitate sunt mai degrab\ porcini. Dar noua dumneavoastr\ tunsoare va fi remarcat\, ori faptul c\ a]i sl\bit, sau c\ ave]i o rochie de- osebit\. Desigur, îi ve]i crede cuvintele [i v\ ve]i sim]i minunat, dar aten]ie! Probabil c\ înc\ v\ va respecta a doua zi diminea]\, îns\ tot o va [terge acas\, la so]ie sau la mam\. Femeile [tiu s\ flirteze la fel de bine; de fapt, ambele sexe, indiferent de vârst\, consider\ c\ flirtul este o form\ de art\. Majoritatea polonezilor se c\s\toresc cu polo- nezi [i cei mai mul]i dintre ei r\mân monogami. În cafenele [i restaurante, din motive înc\ ob- scure, perechile stau de obicei al\turi, nu fa]\ în

32

N

fa]\, a[a cum obi[nuiesc britanicii. În general po- lonezii [tiu s\ danseze – tangou, foxtrot [i vals – [i o fac obraz lâng\ obraz, cu pa[i m\run]i [i leg\na]i, chiar [i la discoteci. Dac\ vi se va adresa cineva spunându-v\ „pe[ti- [or“ sau „broscu]\ mic\“ (de[i, spre deosebire de francezi, nu [i „v\rzu]a mea“), s\ nu v\ face]i griji:

sunt vechi termeni de alint [i folosirea lor înseamn\ c\ partenerul v\ iube[te mult, dar nu v\ poate pro- nun]a numele, sau l-a uitat pentru moment. Dac\ alesul sau aleasa dumneavoastr\ v\ duce acas\, pentru a-i cunoa[te mama, e bine s\-i eva- lua]i atent întreaga familie. Dac\ decide]i s\ v\ stabili]i în Polonia, aten]ie! }inând seama de pre]ul astronomic al locuin]elor [i de lipsa spa]ii- lor locative, risca]i s\ locui]i împreun\ cu familia partenerului ani îndelunga]i, a[a cum risc\ de- opotriv\ copiii dumneavoastr\ [i partenerii lor de via]\. Pân\ atunci îns\, poate c\ fra]ii ori surorile mai mari î[i vor fi f\cut rost de o locuin]\ proprie [i unul dintre ei o va fi luat acas\ pe bunica – dar nu conta]i pe asta. Rata divor]urilor este una dintre cele mai sc\zute din Europa, îns\ motivul ar putea fi acela c\ multe dintre cuplurile divor- ]ate sunt nevoite s\ locuiasc\ totu[i împreun\.