Sunteți pe pagina 1din 3

ROMAN SUBIECTIV DE ANALIZA PSIHOLOGICA / MODERN / INTERBELIC Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi - Camil Petrescu Camil

Petrescu, romancier interbelic, creator al romanului modern alaturi de Liviu Rebreanu, dar si dramaturg prin piese precum Suflete tari, Jocul ielelor, pledeaz pentru romanul subiectiv de analiz psihologic, pentru o literatur care s evidenieze principiul autenticitii i al anticalofilismului. Initial, Camil Petrescu a anuntat in presa vremii aparitia unui roman cu titlul Proces verbal de dragoste si razboi. In 1930 apare romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, compus prin doua tehnici: cea a tricotajului si cea a arhitectului. O prima clasificare a acestei operei este ca si roman modern, prin renunarea la punctul de vedere al unui narator omniprezent, omniscient, la persoana a III-a, eliminarea cronologiei evenimentelor si prezentarea vieii interioare a personajului principal n manier subiectiv, din perspectiva unui narator hiperlucid, hipersensibil i hiperanalitic. De asemenea, autorul promoveaz introducerea n text a documentelor intime ( jurnal, articole de ziar). n acest context, opera poate fi considerat roman al experienei. Autenticitatea este o trstur caracteristic prozei de analiz, care implic refuzul schematismului psihologic i al problematicii exclusiv sociale. Ea presupune identificarea actului de creaie cu realitatea vieii, cu trairea febrila, dar i sinceritatea absolut, interesul pentru banalitatea vieii, renunarea la stilul frumos (anticalofilism). Ea reprezint, n concepia lui Camil Petrescu, condiia esenial a originalitii i pentru a respecta acest principiu, autorul mrturisete c a mprumutat jurnalul su de front lui tefan Gheorghidiu. Textul este structurat in doua parti, precizate in titlu, care indica temele romanului si, in acelasi timp, experienele fundamentale de cunoastere traite de protagonist: dragostea (conditia intelectualului aflat in cautarea absolutului in iubire) si razboiul (descrierea sa in maniera demitizata). Structura este a romanului in roman (N. Manolescu), deoarece romanul erotic este inclus in cel de razboi, prin procedeul analepsei de unde rezulta acronia. La nivelul structurii, accentul se muta de pe relatarea faptelor pe revenirea lor in constiinta personajului: firul epic este mai restrans decat in romanele realiste, evenimentele fiind doar pretextul ce declanseaza introspectia. Incipitul acestui text renun la conveniile celui realist, n sensul c nu regsim descrierile ample i detaliate ale spaiilor aciunii. n capitolul I, La Piatra Craiului, n munte, naratorul este proaspt locotenent, avand 23 de ani, concentrat pe front deasupra Dmbovicioarei deoarece urma intrarea Romniei n rzboi n 1916. Sunt precizai, aadar, indicii spaio-temporali, iar pregtirile de pe front sunt surprinse ntr-o manier stendhalian, rzboiul fiind cobort de pe scena istoriei.Aflm si motivul strii de urgen sufleteasc a lui Gheorghidiu din incipit: suspectndu-i soia de adulter, el vrea s obin o permisie pentru a o vizita la Cmpulung, unde aceasta se retrsese n eventualitatea izbucnirii rzboiului. Astfel, protagonistul vine la popota ofierilor pentru a-i rennoi cererea, n ciuda faptului c superiorii i-o respinseser n repetate rnduri. Asist la o discuie pe tema unui articol de ziar despre achitarea unui so care-i ucisese soia i pe amantul acesteia din gelozie, articol care declaneaz expunerea prerilor despre iubire ale sale i ale celorlai ofieri. Conceptia despre iubire a lui tef Gheorghidiu demonstreaza ca el nu vede n iubire un set de reguli sau compromisuri, nici o nelegere care se poate uor anula, ci o trire intens, o comuniune a spiritelor, o cristalizare n sens stendhalian ce presupune timp si profunzime, devotament si purificare. Se contureaz astfel n incipit i statutul moral i intelectual al lui Gheorghidiu, proaspt absolvent al Facultii de Filozofie, spirit hiperlucid, hiperanalitic i hipersensibil, incapabil de compromis, pentru care nrolarea reprezint o experien de cunoatere esenial n formarea individului. Finalul este specific romanului modern prin caracterul deschis: venit de pe front ntr-o permisie n urma unei rni, Gheorghidiu se ntlnete cu Ela cu totul schimbat. Primete de la cunoscui o coresponden bogat de ncurajare, dar care cuprinde i o anonim referitoare la adulterul Elei. Experiena de cunoatere pe care a reprezentat-o rzboiul se observ n atitudinea fa de acest bilet: dac nainte de a pleca pe front Gheorghidiu ar fi sacrificat totul pentru confirmarea adulterului Elei, acum aceast posibilitate l las indiferent, deoarece absurditatea morii aproapelui i-a provocat o suferin mult mai mare dect posibila trdare n iubire a unei femei. Gheorghidiu se hotrte s divoreze, lsndu-i Elei bani, casele de la Constana, obiectele i crile din cas, adic tot trecutul, n sensul eliberrii. Totui, finalul experienei de cunoatere a personajului l aflm din notele de subsol ale romanului Patul lui Procust, unde se precizeaz c tef dezerteaz de pe front. Spre deosebire de estetica realista, care prefera personajul tipic in situatii tipice si in stricta dependenta cu mediul social, eroii lui Camil Petrescu sunt intelectuali aflati in cautarea absolutului in dragoste, spirite problematizante preocupate de clarificarea propriilor trairi. Statutul de intelectual rezida in calitatea lui Gheorghidiu de absolvent al Facultatii de Filozofie, in gustul sau pentru lectura, spiritul interogativ si dilematic, folosirea unui limbaj neologistic si enuntarea unor fraze cu caracter axiomatic. Doua experiente fundamentale de cunoastere i modeleaza spiritul: cea erotica,in care idealul iubirii absolute formulat in urma discutiei de la popota

este infirmat de realitate, si cea legata de razboi, in urma careia Gheorghidiu intelege ca posibila tradare in dragoste a unei femei este incomparabila cu absurditatea mortii aproapelui, cu durerea pierderii celor dragi, razboiul vindecandu-l de esecul in dragoste. El este un narator-personaj, evenimentele fiind relatate dintr-o perspectiva subiectiva, ceea ce face din Gheorghidiu un narator necreditabil. In conturarea personajului predomin modalitatile de caracterizare directe, respectiv autocaracterizarea prin monolog interior si tehnici moderne, precum introspectia sau fluxul constiintei. Astfel este scos in evidenta spiritul sau interogativ, insetat de cunoastere, pasionat de lectura, inadaptat social si incapabil de compromise, orgolios, dominat de indoiala si victima a geloziei, astfel incat romanul erotic este de fapt o monografie a indoielii (Constantin Ciopraga). Cuplul tefan Gheorghidiu-Ela domin mai ales prima parte a romanului, cu precdere capitolele II-V. Discuia de la popot reprezint un fapt banal care declaneaz gestul rememorrii de ctre tef a iubirii cu Ela, cu scopul reordonrii tririlor i al depirii crizei luntrice. Cei doi au fost colegi la Universitate, el student la Facultatea de Filozofie, ea student la Litere, deci avnd formaie de intelectuali. Preocuprile pentru lectur difer n intensitate: n timp ce pentru tef actul lecturii reprezint un element indispensabil al formarii sale, Ela merge la cursuri de istoria filozofiei i de matematic superioar doar pentru a fi aproape de brbatul pe care l iubete. Cei doi se cstoresc din dragoste, n ciuda ironiilor familiei la adresa alegerii lor. In evoluia vieii de familie se disting cel puin trei etape. Prima dintre acestea o reprezint cea de dinaintea primirii motenirii de la unchiul Tache. Confesiunea retrospectiv i subiectiv a protagonistului prezint viaa fericit a cuplului, consumat n lecturi, petreceri intime cu prietenii, gesturi care le creeaz o aur de pereche inseparabil. Odat cu primirea motenirii, apare o bre prin atitudinea diferit a celor doi fa de noul lor statut material: tef este linitit n msura n care traiul lor este asigurat, iar Ela, spirit pragmatic, se gndete ori s investeasc banii, ori s se bucure de ei alturi de soul ei.ntlnirea cu Anioara, o verioar a lui tef care face parte din societatea bucuretean monden, reprezint pentru cuplul tef-Ela nceputul unei noi etape. Ieirile devin din ce n ce mai numeroase: ei merg la premierele spectacolelor de teatru sau cinematografice, cursele de cai le devin indispensabile, ca i ieirile n band. La una din serate apare i Gregoriade, avocat i bun dansator, presupus amant al Elei. Cochetria i intimitatea soiei sale cu acest intrus, pe de o parte, trezeste spiritul orgolios i ndoiala continu a lui tef, pe de alt parte, macin treptat cuplul, astfel nct finalul crii dechide cea de-a treia etap a vieii lor: ntors de pe front n Bucureti pentru o permisie n vederea vindecrii unei rni, protagonistul cere divorul i se hotrte s-i lase Elei toat motenirea, vznd n acest gest o eliberare de trecut. Odat ce viaa cuplului se suprapune pe cea social, succesiunea de ntmplri relatate alimenteaz faptul c Ela-idee va fi infirmat de Ela-realitate. Excursia la Odobeti reprezint una dintre scenele ce evideniaz spiritul interogativ, hipersensibil i hiperanalitic al lui tefan. Pentru acesta, fiecare gest al soiei, poziia corpului, sursul afiat i familiaritatea cu Gregoriade reprezint tot attea ocazii de autoanaliz, declannd revelaii asupra iubirii. Orgolios, el va adopta un comportament similar cu al Elei la urmtoarea ieire, ceea ce trezete gelozia i invidia soiei. Apoi, devine rzbuntor n urma refuzului Elei de a pleca de la o anumit petrecere, aducnd n patul conjugal o femeie de strad, doar pentru a-i satisface orgoliul rnit, ceea ce va duce la separarea temporar a cuplului. Dup mpcare, pe tef l caracterizeaz aceeai hipersensibilitate, iar romanul devine monografia geloziei i a ndoielii. tef se dovedete a fi un inadaptat social, iar Ela consider stngcia vestimentar a soului i netiina lui de a dansa forme ale inferioritii. Spirit pragmatic, ea va cere soului clarificarea situaiei ei materiale n eventualitatea pierderii lui pe front, cunoscnd atitudinea mamei lui tef fa de averea motenit de la unchiul Tache. Pentru tef ns, toate aceste preocupri pentru lumea exterioar fiinei, ndeprtate de afect i de intelect, accentueaz falia dintre el i Ela, ducnd la decizia final a despririi. Astfel, pentru tefan Gheorghidiu retrirea experienei erotice are rolul reordonrii sistemului de valori, reliefnd trsturi ale personajului precum spiritul problematizant i interogativ, luciditatea i hipersensibilitatea. Astfel, cuplul fericit care la nceputul romanului are un statut social i material lipsit de pretenii evolueaz spre o existen monden, asigurat de mbuntirea considerabil a statutului material, care va conduce, pe fundalul unor diferene de structur interioar, la separare. Un aspect evident al romanului se refera la coexistena a dou timpuri, cel cronologic, obiectiv, convenional, egal pentru toi indivizii, i cel subiectiv, legat direct de viaa interioar, de tririle i emoiile fiecruia, de contiina individului. O prim observaie n discutarea raportului dintre cele dou timpuri o reprezint faptul ca prozatorul romn preia de la scriitorul francez Marcel Proust modificarea raportului dintre timpul cronologic i cel psihologic, nlocuind noiunea de timp cu cea de durat. Timpul obiectiv corespunde realitilor exterioare, dintre care cea mai evident o constituie experiena rzboiului descris n manier demitizat, iar timpul subiectiv const n pasajele ce prezint oglindirea faptelor n contiina protagonistului. De altfel, chiar titlul romanului reprezint o metafor pentru modul n care faptele din timpul obiectiv sunt percepute la nivel subiectiv. ntlnirea cu Ela de dinainte de nceperea rzboiului i drumul parcurs alturi de superiorul su de la Cmpulung pe 2

front reprezint pentru tef ultima noapte de dragoste, dup cum prima noapte de rzboi i aduce revelaia faptului c o drama n iubire este incomparabil cu moartea semenilor pe front. Alt deosebire ntre cele dou timpuri deriv din acronia observabil la nivelul firului epic: romanul erotic este concentrat n capitolele II-V i e introdus prin procedeul memoriei involuntare, cci un fapt banal discuia de la popot declaneaz retrospecia lui Gheorghidiu. Evenimentele romanului erotic sunt relatate, totui, cronologic, fiind ordonate ca ntr-o carte de memorii; n romanul de rzboi tehnica este cea a fluxului contiinei, cci naratorul retranscrie ntregul cadru al desfurrii razboiului fr a urmri o relaie cauz-efect, ca ntr-o confesiune de tip jurnal. Un alt element important n discutarea relaiei dintre cele dou timpuri este dilatarea anumitor secvene n funcie de ncrctura lor emoional . Prin urmare, raportul dintre timpul cronologic i cel psihologic este esenial n nelegerea caracterului modern al romanului, Camil Petrescu mnuind cu dexteritate tehnici, convenii, procedee ce fac din publicul cititor un participant activ la actul interpretrii. Viziunea asupra razboiului reprezinta o noutate in literatura romana : Camil Petrescu inlocuieste viziunea exceptionala de tip romantic asupra razboiului ( din poeziile lui Alecsandri) cu o viziune in descendenta tolstoiana (Razboi si pace) sau sthendaliana (Manastirea din Parma) ce demitizeaza razboiul, coborandu-l de pe scena istoriei : sunt prezentate lipsurile soldatilor si sentimentele dominante de teama, frica, incertitudine, revolta impotriva absurditatii luptei, suferinta provocata de moartea aproapelui, pe fundalul unor lupte in care curajul este de fapt o forma a instinctului de autoaparare. n opinia mea, viziunea lui Camil Petrescu despre lume se suprapune peste viziunea personajului su, un intelectual care i creeaz propriul sistem de valori, incapabil de compromise cu ceilali sau cu sine nsui, vznd n iubire i rzboi dou experiene de autocunoatere i de paradoxal regenerare interioar. In conceptia lui G.Calinescu, Stefan Gheorghidiu este un om cu un suflet clocotitor de idei si pasiuni, un om inteligent[...], plin de subtilitate, de patrundere psihologica.