Sunteți pe pagina 1din 36

Precec?

Lo munte;i Ia mare

Yoga sunetelor pentru relaxare


Dac suntili acas, deschideli fereastra si a;ezafi-v pe o pern sau pe un scaun, cu ochii nchisi. Dac vi. aflati n mijlocul naturii abordati Sukhasana, postura cu picioarele ncrucisate. Aerul, apa si sc,arele vor contribui din plin la Iinistea dumnerrvoastr. Plasati minile pe abdomen sau pe piept. Relaxa(i bra!el,: qi umerii. Alegeli unul din sunetele AH, C) sau AUM. Inspirali gi desfaceqi bratele circular'n fa!. Expirati si emitefi vocal sunetul n timp ce readuce(i minile ncet napoi. Pe durata urmrtorului ciclu respirator (inspira{ie-exp iratie) nu mai executali nici o miscare. Inspirali de voie si n timpul expiratiei emite(i sunetul, de aceast dat doar mental. Reluati exercitiul de la nceput integrnd desfacerea bratelor si emisia vocal.

Experimentati mrind intensitatea su netu lu i. Nu fiqi timizi. Cu ct vefi fi mai dezinhibaqi si mai spontani, cu att sunetul va fi mai energizant, mai relaxant. Lsa{i-v mintea si corpul s se umple de sunetul pe care l emitteti. Abordafi exerciqiul timp de l5 minute. Cnd ali terminat agezafi minile pe piept, abdomen sau genunchi. Rmnegi asa cteva minute. Pstrali senzalia creat de sunet. Acest exercitiu este ultimul din seria celor sase prezentate n acest numr al revistei si toate sunt aplica(ii la yoga suflului (pranayama) cu sunete, Ne-am gndit s v oferim acest dar pentru c n aceast var veti petrece concedii la munte sau la mare. Nu uitafi sugestia fort: Armonie. Sntate. Fericire. SI FITI RELAXAT!

rlp ae exlIr ali

Cele l0 Lucruri PRETIOASE )


Cele gose stdri existenglofe n SA/V|SAM (lumeo fenomenol, ef* mer) sunts lumea DEYA-Sllor (a zellor Sl o zetlelor); lumea ASUM-glfor

(a tftanllor); Iumea uman; lumeo brutelor; lumeo PRETA-Stlor (o splrftelor neferlcfte); lumea lnfemurlor.

prtnclpole ole medftopet (DHYANA) St mot muhe forme de SAMADHI (extoz dlvln). Prlmul stodtu de SAMADHI (extaz dlvln) const dlntro form de ertoz Incomporobll cu orice store de congtflng oblsnutt. Ceo mal nohd dlntrc toote este nsd aceea n care yoghlnul expertmenteozl ferlclrea dvlnd, extotlc o condigtet prtExisat Pc3ru etope

mordole nemodlflcate o Spidtuful nemurttor (ATMAN). Aceosto este unanlm conslderotd Storco Reofd gl eo ni se reveleaz gollt cotnplet de orlce Pfoces care opa4lne gndlrtl SA/t4SARA-rce (a lumi fenomenale, efemerc).

pre{ioas dect miriade de existenqe neumane ntr-una din cele sase stari ale existenlei care se manifesta n lumea de dincolo. 2. Un nqelept care a atins cu, adevarat starea suprema de

l. O existenq umana liber ;i

armonioasA este mult mai

activitA{ile lumegti. 3. Un adevar esoteric (secreg ascuns, care poate fi 4tples numai de cei iniqi4i) este cu mult mai preqios dect toate stiinqele exte-

Eliberare SpiritualA este mai prelios dect toate celelalte fiinqe umane care nu se afla pe o Cale Spiritala ;i sunt ata;ate de

rioare.

4. O strafulgerare de moment a Divinei nqelepciuni, nscuta n timpul unei meditaqii profunde, este cu mult mai pr4ioas dect toate cuno;tinqele ob$nute prin simpla ascultare sau prin reflectarea asupra nvApturilor spirituale care au fost asimilate doar teoretic. '5. Cel mai mic merit obqinut prin binele dezinteresat pe care l-am frcut altora este cu mult mai pre{ios dect tot meritul pe care l-am dobndit prin urmarirea propriei noastre bunlstari.
YogoMqozin
I

de placere rezultate n urma ataamentului fa de fiinle umane' obiecte sau fenomene. 8. Cea mai nensemnata dintre ac{iunile noastre bune care a fost realizata frrA nici o urma de egoism, cu oferirea necondigionata a fructelor ei lui DUMNEZEU, este cu mult mai prelioasa dect toate acliunile noastre egoiste, interesate.

9. Renunlarea interioar, complet 9i necondiqionata la toate lucrurile iluzorii ale acestei lumi este cu mult mai prelioas dect oferirea sub forma actelor de caritate a celor mai mari bogqii. 10. O viaqa plenar trit n cautarea lluminrii Spirituale ;i a
Eliberarii este

6. Experimentarea, chiar gi pentru un singur moment, a acelei forme de SAMADHI (Extaz Divin) n care absolut toate procesele gndirii sunt suspendate este cu mult mai preqioasa dect experi-

cu mult

mai

pre{ioas dect toate vielile anterioare care au fost risipite Pentru diferite scopuri lumegti.

Acestea sunt cele mai prefioase l0 lucruri.

a stArii
SAMADHI

mentarea continu

de
(Extaz

Divin) n care procesele gndirii sunt nca active.

7.:lrairea

al starii

extazului suprem de
Eliberare Spirituala

Ultima, chiar 9i pentru un singur moment, este cu


mult mai preqioasa dect toate starile

/'

\.

,r,-S')
6!E itfi1l!ff

STYLE ADI/ERTISI}|E
OFERA

,AL|TATE ATEPTI'NALA-

PRETUR| MTMME PENTRU:

MACHETART gt DIVERSE TIPARITURI

cRTr DE Vrzrr

r COLICU ANTET
T CASETE LUMINOASE

ECUSOAN E 9r LEGITIMATII PLASTIFIATE

ETICHETE ADEZIVE

DECORARICU AUTOCOLANT PVC

BANNERE

T PANOURIPUBLICITARE

o GAMA LARGA

DE OBTECTE PROMOTIONALE PERSONALIZATE

Tel: 624.06.15; Fax: 210.11.55

YogoMogon

Plantele Care
Utilizarea plantelor

Organismul
^ef

Luminip Marosy

redobndirii snata$i dateaza nca din vremea Chinei Antice, mai precis din timpul lui Sheng
Hong, mpAratul Rosu,, care a trait pn n

nerrii organismului

gi

n scopul rege-

anul2697 . Ch. Eleste autorulunuitratat de ftoterapie, Pen Tsoo Kng n care a


dezvluit ca phntele acgioneaz ca oricare aliment, hranind corpul gi stimulndu-i energia, dar n plus principiile lor active sunt mult mai concentrlte dect n ali-

. Gumele ;i mucilagiile: apa4in grupei polizaharidelor. Sunt substanqe care au o ac{iune laxativ, antitusiv $i
tonfantl. Se gasesc n radAcna de ginseng.

sudorifca.

sunt cei care se gasesc sub forme minerale acidul citric, malic, tartric. Dar acettia existil ;i sub formA carbonica (organic), ata cum este acidul cinamic, care se afla n scorqi;oar ;i are acqiune

mentele clasice. o serie de plante tonice care se pot admi-

n acest articol va vom prezenta

nistra

diferite moduri: decocturi,

prezinta doar un n principiile active ale marilor tonice. Deqi atunci cnd se prepara prin fierbere un aliment vitaminele ;i pierd efcacitatea, nu se petrece
interes secundar acela;i lucru cnd acestea fac parte din compoziia unui tonic ca ginsengul.

. Vitaminele:

extracte, comprimate.

SUBSTANTE SECUNDARE SI PRINCIPII ACTIVE


Fiecare planta conqine principii active

. Antibioticele naturale: se mai


SOFRANUL t

numesc fitonicide n lumea vegetah. Sunt prezente n usturoi, de o<emplu.

Dintre substanqele secundare enumeram: apa, pigmenqii, hidraqii de carbon, lipidele, protidele, srurile organice. Ac$une terapeutica a plantei se datoreaza nsa prezengei principiilor active. Cele mai cunoscute sunt: . Gtucozidele: structura lor biochimica se distinge printr-o componenta zaharoasa numita geninA. Glucozidele sunt substanfe tonice, revitalizante si le
pi substanqe secundare.

Aceast plantA este cultivata n

p{i ale globului. Energia sa este rece gi parfumul su delicat. Se utilizeazl pentru armonizarea anumitor mncruri pentru c da un gust dulceag. $ofranul, recomandat mai ales temperamentelor sanguine gi colerice, tonificA 6ra
numeroase a produce ns o cAldura corporah excesiva. Are o ac$une tonica pentru sistemul digestiv, mrqte apetitul ;i este un afrodisiac pentru ambele sexe. fofranul mai

ntlnim n: coaja de portocalA, radacina de genqiana, papAdie, radcina de lemn dulce


gi celebrul ginseng.

Alcaloizii: n ciuda gustului lor

este comercializat

;i

sub denumirea de

amar ;i a pragului lor variabil de toxicitate, acestia sunt de prima importanqa pentru

marea

lor putere terapeudca. Au o

;i se gsesc ntr-o concentralie ridicata n ardei. Plantele ;i alimentele care confin alcaloizi
somn,

acqiune mai degrabA sedativa

consumate n cantitaqi mari dau pofta de

eseniale: faimoasele esente naturale cu preponderenB de terpine au n general efect antiseptic o


ac{iune psihosedativa. Se ntlnesc mai ales la familiile de plante cunoscute ca

. Uleiurile

;i

tonice vegetale: anason,


menta.

scorgisoara,

. Acizii organici:

cei mai cunosculi YogoMogon 3

Turmerik, dar acesta din urml , dqi face parte din aceeagi familie a ;ofranului, nu
este acela;i lucru.

celor care vor s-;i amelioreze slntatea


gi s-gi regenereze organismul. Se reco-

mand folosirea
proaspata.

lui n 'stare crudA

9i

SUSANUL
Seminqele

de susan sunt un tonic

ELEUTEROCOCUL
(GTNSENGUL SIBERIAN)
Aceastil planta este mai puternic dect ginsengul. Efectele ei remarcabile au fost testate de ctre savanqii sovietici. Apa4ine aceleiagi familii vegeale ca ;i ginsengul, araliacee. Este un arbust cu tulpina de 2-3 metri n medie, raspndit n Rusia. SupraFaga totah de padure unde se gase;te aceast planta este de aproximativ l0 milioane hectare. Aceast phnta este un excelent aiutor n caz de oboseal, dureri de spate gi reumatism' somn agitat (multe vise), insomnie ;i neryozitate, angoasa ;i stilri depresive. Dup studiile realizate n Rusia, ginseng-ul siberian este mult mai rezistent gi mai eficace dect toqi agen{ii adaptogenl cunoscu{ la ora actuaE. Mre;te rezistenp organismului la factori negativi
de natura fizica, chimic

excelent, n special Pentru vegetarieni. Vindeca anumite afec$uni ale pielii ;i intestinelor. Uleiul de susan este considerat cel mai bun ulei de buctarie 9i este indicat n special Pentru persoanele caracterizate n Ayurveda de tipul predominant kapha

,LBASTru C4...

LOTUSUL

Rdcinile de lotus n decoct sunt un remediu obi;nuit utilizat n China pentru tonifcare. Dacit avegi o constitu{ie friguroasa ;i daca obosiqi ugor v este recomandat decoctul de rdacina de lotus.

CAMFORUL
Este remediul obignuit utilizat de
decenii n China contra bron;itei

CEAIURILE
;i
este n China existil multe tipuri de ceai 9i diverse maniere de preparare. Ceaiul slllbatic este considerat cel mai bun:

suportat foarte bine de cltre copii. Masagi timp de 20 de minute toracele ;i partea de sus a spatelui bolnavului cu ulei camforat" Un dealiu imPortant trebuie ncilzita bine ncAperea cu aiutorul unei surse de cldur plasate n
apropierea persoanei bolnave.

;i biologica.

ntaregte vocea, ochii devin lumino;i,


stimuleaza santatea, n general, digestia,

GINSENGUL

regleaz echilibrul termic

al

corpului.

CUISOARELE
Sunt bogate n mangan. Lipsa manganului n org4nism ncetine;te cretterea

Cerceditorii americani au demonstrat cA ceaiul confne trei substanqe vitale destul de rare n lumea yegetal: fluorul, manganul ;i cuprul. Acestea aclioneazil la nivel celular gi datorita br ,ceaiul este considerat o substanga exciunt.

1noctNA vtETll)
la preg,rl

RAdcinan vrs6 de 30 de ani se vinde auruluin magazine specializate din

Hong Kong. nca din secolul al Xlliea mpara{i l-au frcut inaccesibil poporului chinez prin pregrl lui. Un extras dintr-un text stravechi al mpraolui Sheng Hong
menqioneazA efectele ginsengului: "Gustul

gi duce la steriliate. Indicaqiile traditionale ale cuigoarelor sunt numeroase:


intestinale, transpiragie cu miros Puternic.

USTUROIUL
Stimuleaza
voltarea mental la copii, mbunAdigegte

fo4a vitalt, combate diaree, rsuflare ncarcata, tulburri constipaia fortlfd vocea, ajuta dezyederea, este ulor locativ, stimuleaza memoria, digestia, calmeaz durerile, faciliteaz circulaqia sanguina, ntare;te
este

radacinii de ginseng este dulce gi are propried\i revitalizante. Crqte pe culmile mun$lor. Se utjlizeaz Pentru refacerea celor cinci organe vitale, pentru armonizarea energiilor Yin

NUCA DE COCOS
Laptele de

;i Yang, pentru calmare, alungarea fricilor ;i anihilarea subsanqelor toxice din corp; face s

'nuca

de codos

dinfi. Cura de usturoi aiutii tuturor

frecvent utilizat pentru sosuri n Orient, n special n Thailanda. Este consistent ;i are gust dulce. Este un excelent tonic natural care, simultan, purifica sangele.

straluceasd ochii, deschide vasele inimii (efect vasodilaator). Folosirea lui curendl fortifca corpul gi prelungqte viaqa."
Ginsengul combate sttrrile de oboseal cronica, fortifica organismul n caz de anemie, stimuleazA apetitul, combate insuficienp respiratorie, nEtur simptomele legate de menopauza, combate senilitatea, fortifid organismul n perioadele de convalescenQ, stjmuleaza viriliatea la persoanele n rdrsta, fortifca sistemul neryos, previne bolile ln general, combate deficienqele de memorie.

CARDAMOMUL
o samnp des utjOrient Ajutl la calmarea colicilor ;i durerilor abdominale. Energia sa este rece ;i de aceea este recomandat celor cu temperarnent coleric. Fortifid sistemul
Este, de asemenea, lizat n

digestiv, est regenenrtor gi afrodisiac.

YogoMogein

ffi
UNDE cslm ctNsENG?
6 \r
el mai bun este ginsengul slbatic provenit din Manciuria, Coreea si Asia este mai bAtrn, cu att

este mai bogata


substanqe active.

Central.

Ginsengul

chinezesc

n Occident, consumatorii cer ca pe cutie sa fe


nscrisa provenienp radacinii ;i vrsta acesteia, precizndu-se daca este salba-

care se gaseste la noi pe


piaqa este cultivat si este mai puqin valoros dect cel salbatic. Cu ct rdcina

fica sau cultivadl.

cuM sE urtuzenzAt
6 Y
insengul se gaseste pe Sunt de preferat radAcinile

pia sub diverse for-

me: pudr, radacin ntrea-

g, rdcin taiata, sirop, ceai, extract, soluqie etc.

ntregi sau tAiate, apoi pudrele si extractele. O


cura de ginseng trebuie
dureze 28 de zile.
s

YogoMopzin

Cuplul Tantric
Pentru a fi o modalitate real de evolulie' cuplul trebuie s realizeze o relalie armonio?s, desfgurat pe cele patru nivele ale fiinlei: erotic, afectiv, mental 9i spiritual.

r Olba l{urlescu
ile inifiatice sunt numroase.
Ele corespund nivelului sPiritu-

nivel gi reqesc
asupra

sA aib un contnol perfect

al al oanenilor, stnrcttuii lor psihice ti condiiilor social-

istorice. In aceste rnemuri, una dinte cele mai eficiente fi potrivirc modditaf de profimd tansforrrare luritic este evolufia n cuplq specifica unei ci spirituale desegregit sau incomplet nfeleas:

energiilor care l guvemreazA. Cheia naglc a acestei rea[zAri este trensflgureree, o fo$a divin' care poate transforma la modul real urfenia n frtrmusefe orbitoare, impuritatea n strlucire luminoasa, 'limitarea n

lui gi asupra

ajuta pe cei doi sA-gi dezvolte ptrterea de a vedea ce este cu adevrat n celAlalt. O
asemenea tansfigurare spulber distanla 9i

timpul, iar zuferinp nu mai poate ntuneca relagia. Iubirea acestor. oameni ncepe s semene atunci cu iubirea a dou stele, liber fiecare n acelagi spaliu nesfrsit 9i totugi unite prin lunina ce radiaz ca o
pr.nte ntre ele.

necuprindere.

ori

Armonirr

n Ptan dectlv

se oglin-

Tantrismul. Degi aspirafia spontan a oamenilor

deste n caldtrra sufleteasca" duiogie, blndefe. Si tandrele,

Tensiunile nt-rm cuplu apar n general cnd rela;ia dinte cei doi nu implicA simultan gi armonios toate cele patu nivele -erotic, afectiv, mental 9i spiritual. Aceasta trezette tendinfe diferite n atitudinea

cAte starea de unitate, de mplinire

n puritatea inimii 9i n puterea de a-i cuprinde 9i pe cei'din jur

Transfigurarea este cheia :1ffi:':fhf$if": divin Gare tnsform urlenia ;::H:'.",T:1"ffi :f; simt emPatic n frumusele orbitoare cellalt, 9i se ndreaPd
tririle si
nutesc li cei congtienti, dar ti sunt nca dornici de evolufie, problemle cate apar n relafiile de cuplu reprezintll o
cei' care nu

iubifilor

9i

n timp poate duce la despa4ire.

ncercare major

n viala tuturor.

Iar

aparilia lor este cu att mai sigura cu ct fiinlele n cauza se afl pe o cale spiriuala. n procesul devenirii brmtrice confrtrntarea
cu limitarile proprii este inevitabiH.

spontan spre Lumina divina. Cuplul care a atins cu adevarat 9l un nalt nivel de comunlcare mental are o deosebita forfa n acfiunile de transformare att interioarA, ct gi asupra lumii exterioare. Cei doi sunt capabili de nlelegere mutual 9i gi gbideaza viala prin intuirea

sensului ascuns
situafiilor.

al tuturor lucnrrilor

9i

Armonia in Plan erotlc sta la baza


relafiei de cuplu. Aici se manifesta concretizarea celei mai adinci aspirafii dq totalitate, de mplinire, care ahage irezistibil dou fiinle; aici este starea infinitelor

Armonh n plan sPlritual Provine 'din aspirafi'a comunA a iubitilor de a folosi


relafia ca pe o tathbdinA carq sA-i propulseze rapid n evolufia de la cuplul conven;ional la cuplul spiritual. AceastA arnronie se bazetzl pe n;elegerea Profunda a scopului existenlei gi poate fi amplificat prinn-o practica ipiritual

loi

potenfiahtAfi 9i smnfa misterioasei evolutii spirituale n cuplu. Echilibrul' mpcarea apar doar atunci cend, eli' minnd orice prejudeca6 sau inhibilie' iubifii ajung sA cunqasc integral acest

coulm!

(asane, meditafii la unison) care

li

YogaMogozin

rlinamica" intercsant, plin de surprize


flAcue. O altA sun de suferinp,n cuplu este DEPENDEN|A, concep;ia fals c s6rile frumoase pe care le trim alhrri de o fiinA

O relafie ncep" sA d*adl a-tunci cnd

se piede energia nceputului '9i


instaleaz

se

OBI$NffiITA.

Carza p,rinci-

pal este lipsa spontaneit[tii

ti a inventiviutii, disparigia elerrentului surpriz.


Acesta este un blocaj de natur yang,

sunt condifionate, de Wezenla ei. Drept


unnafe vrm ca persoana s fie numai a

' la acele satisfacfii. Un alt mod de manifestare a dizamroniei n cuplu este


POSESMTATEA, care distruge iubirea. De fapt noi nu posedam nimic, nici mcar
obiectele materiale gi cu atiit mai pulin un alt om. Iubirea care se revarsa prin cellalt

noasd pentru

a ne asigura

oricnd accesul

solar, masculinA, a crei caracterisdca principal este mobilitatea, instabilitaea,


dinamismul, care cautA mereu ceea ce este nou, vaf,iat, far a pAtrunde h profunzime. Modalitatea practic cea mai eficient pentru a depAgi aceastA fimitare este jocul, care

dezvolt aspectele feminine legate

de

Fiecare este nclinat s-l nvinuiascA pe sa-l domine, adeseori celalalt personalitatea gi sufocndu-i incongtien!

si

asupra noasta este ibirea lui Dumnezeu pentru nor, care se poate

imaginafie, creativitate, sensibiliiate, precum gi reevocarea pemtanenta a energiei

ncercand sA-i impunA modul su de a


vedea lucurile. Solu;ia ideal n astfel de cazuri este

asimilnd 9i Pentru aceasta este nevoie de rbdarea de a-l nvfa pe iubiq dar 9i de umilinp de a nvfa de la iubit, chiar daca acesta are mai pufina experienfa. Un obstacol major n relafia de cuplu

naturii celuilalt gi efortul actiune, cAci wem s posedam pe cineva, devenim de fiecruia de a-gi mplini personalitatea fapt sclavii iluziei noastre. De aceea punctul de vedere al celuilalt.
acceptarea eliber6ndul pe cellalt ne eliberam practic

Fericirea noastr nu este fr"ilYt:,'nJ"f,ffi condilionat nici de exterior, celuilalt o totaH libefate de nici de o alt fiin!
manifesta prin oricare altll

ff

atunci cnd

extaordinare 9i a starilor sublime care s-au


manifestat n momentele de nceput. Chiar dacA rehlia merge bine, apare n mod frecvent un alt pericol, cel al

pe noi ngine. Pentnr unii afirmafia "Am

nevoie de tine" reprezint suprema


declarajie de dragoste. Aceasta este nsa o lozinc a dependenfel, manistare specificA a aspectului luoar, yln care nu are

l reprezinta PREJIJDECAIIE,

care ne

IZ,OLARII. Merrbrii cuplului considera ca gi sunt suficienli unul altuia, ncep sa formeze o cefula nchisa, sunt preocupafi mai mult de problemele lor comune gi se
intereseaz din ce n ce mai pu;in de via;a

mpiedicA sA percepein fiinp de lng noi aga cum este gi ne face sa pretindem de la ea ceea ce consideram c meritam, cA ni se cuvine, far a ne mai bucura de ceea ce

nimic de-a face cu iubirea. Iluzia

cA

aceasta

ne poate oferi. Astfel


RILE

REPROST

apar pemranente (care arata

lipsa de nlelegere 9i de empatie, lipsa

iubirii). Acestea creeaz o stare psihic negativa, de nchidere gi de contacfe la


cel ce are obiceiul s reprogeze. DacA nu ne facem planuri fantasmagorice (nu cerem

nimic unul celuilalt), nu ne agteptam la nimic si ne bucurAm sincer de ceea ce el nt-adevr ne poate oferi, acest blocaj poate fi depa$t, iai relalia devine vie,

altcineva ne poate ofcri ceva far de care n-am puea trtri sau am zuferi foarte mult poate fi depagita prin credin;a fernr ca Dumnezeu ne ofer n fiecare moment exact ceea ce avem nevoie li prin cine considera El mai potivit. Trebuie, de asemenea, s congtientizam Si sA trim efectiv faptul cA n noi exista btul n stare mai mult sau mai pulin latenta, iar starile noase nu sunt condilionate de exterior nici de cAtre alt frinfA. Amplificndu-ne aspectul solar, yang, vom fi mai preocupati s daruim n loc

celorlalti sau chiar de a grupului spiritual

nt-un grup). Ei ajung sA creadl n mod egoist c nu mai au nevoie de nimeni 9i nu se mai gndesc daca cineva are nevoie de ei. ntr-o asiemenea situalie este necesar ca iubitii sa congtieritizeze cL aSa utn evolulia n caplu este superioard evoluliei solitare, tot astfel
(dacA srmt integrai

9i

sA agteptam

doar s primim.

YogoWain

evolulia ntr-un grup spiritual este suprioard celei n cay'u, nr cele dou cai de profunda transformare Huntric nu se exclud, ci se completeaza reciproc. Cuplul
se formeaz gi pe baza unor afinitafi personale; un grup spiritual se fomreaza pe

iubi nseamna a fi capbil sa mergi 9i n iad, daca aceasta l faee fericit pe cel iubif', spune un ntele. nseamna a pune pe
primul planfericirea celuilalt gi nu propria fericire.Or, dac am simfi cu adevarat aga, de nnde ar mai aprea gelo";ra? Pentru cel lucid este limpede ca rin asemenea senti-

baza unor necesitfi spirituale datoritl


carora ai de-a face cu persoane pe care agtee mai pufin sau pe care uneori chiar blocajele zunt mult mai

re lUbitii tfebUie S nVete S fie ---='^prieteni -l s se pun n lumin re --l^i^-i 9i ^! desconsideri. De aceea UnUl pe Cellalt
diverse 9i uneori mai dificile. Dar 9i
evolufia este mult accelerat. Piata de ncercare a unei relafii de cuplu este ns GELOZIA. Adevrata ment inferior oglindegte dizarmonia planului erotic pe care este abordat relafia de cupfu. O fiinj care controleaza acest plan, hpsita de tensiuni gi frustrri, care 9i ridic nivelul de conptiinJ nu mai are astfel de macinri. Atitudinea care i poate ajuta foarte mult pe cei doi iubili s depSeasca problemele gu care se confrunt este o atitu-

cauz

acestui sentiment negativ este

nerfelegerea profunda a misterului iubirii,

a faptului c dragostea nu e sclavie. ci

dine de SINCERITATE gi deschidere


unul fafa de cellalt. Aceasta necesit ns
curjenie sufleteasc 9i cunoagterea obiecHva a puterii reale de nfelegere gi de translormare a celuilalt. Pentu ca sinceritatea s nu faca rau ftebuie ca cellalt s aspire cu ardoare sa se tansforme, cci aceast sete autentic de prefacere interioar i va.ajuta pe cei doi iubiti s nvinga orice greutate. Cel care se destinuiegte va putea s-gi congtientizeze foarte clar orice tendinf de meschinrie sau egoism prin chiar dificultatea de a fi sincer. Cellalt va nvJa sa se deschid faj de nteaga lume interioara a iubitului su gi sa-l accepte aga cum este, nlocuind gradat imaginea fals
pe care gi-o formase despre el cu realitatea.

Aceast cunoagtere adevrat este singura


bazA de

care ei pot rncepe sa-gi cldeasc

iubirea. efberare. A iubr nu nseamna a re lega tot mai mult de cellalt, ci a te elibera de el Si prin aceasta a te elibera mai apoi de tine nsufi, de propriul tau egoism dominator. SuferinJa nu este cauzat niciodat de iubte. Sursa reall este n noi ngine gi este o lmitare n care ne complacem. Gelozia

Cei doi trebuie s mediteze asupra ideii de PRIETEME. Ei frebuie s nve;e


sa

fie prieteni la toate nivelele, s se susfin

nu este o dovadli a iubirii, ci a absenfei


acesteia. Ea arata nencredere n sine 9i

reciproc, fiecare urmrind sa-l pun ct mai mult n lumin pe cellalt (frr ns a se spnijini exclusiv unul pe altul). Ei vor merge n aceeagi direcfie, dar fiecare pe drumul su, caci gestul cel mai nobil al iubirii consta n aJ ajuta pe ceHlalt s
devina hber. Cu credin! 9i cr:raj cei doi iubifi vor nvala sa se apropie r mod miraculos de

cellalt (nu ai rcredere n celalt pentm ca nu ai nici n tine). Cel care iubegte nu poate fi gelos, pentru ca zuflehrl sau este sensibil la cele mai mici vibrafii de fericire ale sufletului iubit gi va acfiona totdeauna plin de druire pentu a.amplifica aceasQl fericire care, prin empatie, prin reflectare, se va tansforma n propria sa fericire. "A

centrul ascuns al fiinfei lor. Astfel fiecare


gnd, cuvrit sau gest devine plin de semnificafie 9i ei nvaf c nu exist ntmplare, ci numai necesitate: o necesitate a tansformarii spirituale.

Yoga[rlrlgzin

Nudismul Id rsrt,
Nudsmal regenerea4 Si rentinere$e
Expunerea corpulu complet gol sub razele dmneald (n specal la rdsdrt) ne poate aducnda-ne n Jiinld o energie urinsd, Wndectorii Indiei, Grecie Si char ai oblneau succese n tratarea afecfiunilor reeolna\ Si simplu expunerea completd la soare a coipuluti Nenumdrate sanatorii utilzeaz S astdzi ab-ittfr, naturald n vindecarea multor rnaladi cronie::jii Puterile curative ale razelor solare iijljiAf mului au fost atrihute radalilor ultravaletc., beneJce Si profund vitalizante dimneala, rdsdritului. Expunerea corpulu gol la soar,ifuttfi marin, pe plaj, angreneaz activarea simultand a patru centri energetici de forld cunosculi d, ,W: namele de chakra-uri: Muladhara, Manipura Si Anahata. Char Si atunci cnd',V3fi
ascuns n nori, efectele rdmdn Si se manfe$-il

z vata

asupra respiraliei.

,tl,tn.

Se recomandd sdfim prezenli pe ptaii cit ti!,nt1nute nainte de rdsrit, expunndu-ne deja trupulJirt haine;,Yottt,. , ldsa pielea sd se obisnuiasc cu tentperaturc, aceasta lp4s:tii,,,: i,, tuind pentru noi o modaltate eJcentd de cdlire u oqSglqi*,
, ,

, .,

lui. Ne vom ntinde pe salteaua de plajd sau vom rdpfi76r 6*6 preferdm, n picoare, expunn'lu-ne egal att o polti, c6t gi cealaltd a corpulu la lumna zilci care se naSte..Nu i/ipiitn:" ' forlat, ci de voie, utlzdnd ntreaga capactate t ptdrttfrii{ir ' (partea abdominal, toraccd S v 6rfu t ptd m6ntbr!.,fi,,trt*F"

continuare n pag. 15 YogoMogozin

Prietenia constituie unul dintre cele mai serioase motive pentru a iubi viafa

Mircea Eliade
le spune c a fi sincer nseamna a nu ascunde nimic celuilalg a te deschide tot. Este e>oct, dar criteriul acestei sinceridlg l are ntotdeauna ceElalt, ;i nu tu. E;ti considerat sincer nu "cnd nu asctrnzi nimiC'celuihh ci cnd nu ascunzi ceea ce se'as,teapt de la tine sA nu ascunzi. Este poate parado>ol, dar ap e; sinceritatea ta nu se verifica prin tine, ci prin ceElalt E;ti considerat sincer numai cnd spui ceea ce vrea;i ceea ce a;teapdl altul de la tine s spui. Dac i marturisegti unei prietene c e frumoasA ;i inteligenta, n timp ce ea nu e nici una, nici alta, nu egti sincer. Daca i spui cA e uta ;i
<<
G

foarte puin degeapdl, egti sincer. Dar mrturisegte-i ca toate acestea n-au absolut nici o imporanp, ca altcle sunt tucrurile pe care ai dori s i le spui, cA gi macina timpul ntr-un mod stupid, ca triqte o himera" ca viseaz la lucruri ce o ndeparteazA de adevar gi de fericireatunci sigur nu e;ti nici sincer, qti nebun. Este poate ciudag dar ne temem de o lume "defavorabih", de un mediu strain, cu care nu putem comunica, faqa de c:tre nu putem fi "sinceri". Pentru a nu fi singuri vrem ca lumea sa fie
sincera cu noi. Doar sinceriatea ne dA acea certitudine c suntem nconjura$ de prieteni, de

^v

INSEAMNIA RENUNTAREA
v

oameni care ne iubesc, ca nu suntem singuri. De aceea n ceasurile de mare singurate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, oamenii se caudl unul pe altul: tocmai pentru a anula acel sentiment al izolrii definitive. Sinceritatea este gi ea, ca atatea altele, un aspect al instinctului de conservare. De hpt, sinceritatea participa h acea complicatl chsa de sentimente si

COMP LETA IAPROPRIA

IND]VIDUALITATE PENTRUATRECE
IN CELALALT

urma unel experlenfe pcrsonale directe, a scris despre aa

Mincea Eliade nu a fost slngurul occidental care, n

dacl sfera preocuplrilor sale a fost mult mai cuprinzltoare,


cunogtinfele teoretice;l practice ale lui Eliade n domenlul tantrismutul eu fost prodigioase. Romanul'Maytr.eyl" nu este o nareflune lictlvl El a fost scris n urrna experlenfelor erotice sublime pe care Etlede te-a ffiltmpreunl cu celebra poetl'indlanl Povestea lor de dragoste a deterrnlnat-o pe Maytreyi acum mulfl ani sI ne

amgrulul orlental. Dar a fost unul din cel mai cunoscufi.

fi

chiar

vlzlteze tara. b ntrebarea unul repoen ,,Ce ne putefi spune derpre Mlrrcea Ellade, ha$ cunoscut ntr-adevlr?" ea a rlspuns: ,,Rlscollfi un capitol tulburltor al existenfei mele."

De dtfel, n serla de ar1lcole "Asupra erodcli mlstice Indiene" Mlrcea Ellade face nrPrezentare de preclse a unor icnete inifiatice fundamentale ale tradigiel tantrice, forml dovada cunoagterii Florentlna Alexandru de yoga care perrnlte rdngercr deslv\irii ;i pe cdea extazulul anror'os controlat Ce este ' slncerltatea ntr-un cuplu gl ce atirdine trebuie s adopte ee gl el pentru a gasi mplinhrea prln lubltc sunt rlecfll carc ara6 cI marcle nostru orlentallst cunottea profund subtllkASle pslhlculul gi rolul lul ln cedrul releSllor umane.

Nu dm ct ar trebui si lum mai pufin dect ni se ofer

orgoliu care se numeste prietenie li care, trebuie s-o recunoas,tem, constituie unul dintre cele mai serioase motivp pentru a iubiviap. In prietenie se ntampE acelagi lucru: e;ti iubit nu pentru ceea ce e;ti tu, ci pentru ceea ce vede gi crede prietenul 6u n tine. Tu, omul, e;ti sacrifcat ntotdeauna. E;ti iubit nu pentru tine, ci pentru ceea ce po{i da, ceea ce poi iustifca, verifca, contllzice sau afirma n sentimentele prietenului. Si nu te po{i plnge, pentru ca ;i tu faci la fel; toata lumea face la fel.

capriciul lor; iar tu faci la fel. Daca ntr-o zi vrei sa faci altceva dect
ceea ce se a;teaptA de h tine sa frci,

O
ten la

prietenie nu se verific

atunci nu mai egti un bun prieten,

numai prin liberatea pe care i-o acorzi cluilalt A {ua pe un pril


mngierile tale,

Ceea ce ntristeaza oarecum

ntr-o prietenie este faptul

atunci incomodezi, obosegti, stnjenegti. Cateodatll e$i tolerat; aceasta e tot ce Poate oferi dragostea prietenilor ti liberdgii ale: tolranp. Zilele trecute ncercam sA vorbesc cu cgiva prieteni despre moarte, iar ei parc mi-ar fi spus: "Dragil fii serios;i hsa prostiile la o pafte!". Ei nu nqelegeau ca ceea ce le apare lor drept prostii poate nsemna pentru mine o problem
esenfial.

nevoie. a-l nclzi. a-l nconjura

cu
cu

"sinceritilqile" tale

nseamna nimic. Altele sunt adevaratele probe

nu

ale prieteniei: a nu-i ncalca liberatea,. a nuJ judeca din punciul tau de vedere (care poate f real ;i justificabil, dar poate nu corespunde. experienei destinului celuilalt), a nul prelui prin ceea ce qi convine sau te amuz pe tine, ci pentru ceea ce este, pentru el nsu;i, prin ceea ce trebuie el sa realizeze ca sa
ajungA

fiecare dintre prieteni sacrific liber-

tatea celuilalt. Prin "libertate" ngeleg suma posibilita1ilor lui, voinp lul de a se schimbq de a se modifica, de a se compromite. Egti iubit pentru ca prietenii s-au obignuit cu tine s te vada pe stmda, s
te ntlneasca h un anumit local sau pe terenul de spoG s-au obignuit s mer6i cu ei la cinematoaraf, n vizit la cunogtinge, Sa-O pbca" n general, ceea c9 le plrce ;i lor, sA ndettr, n general, cea ce gndesc ;i ei. Unde egti Ot n,toatc,aceste sentiment ale lorl ESti descompus, distribuit ;i aslmilat dup voinp'sau

spune prietenii mei dacl ag svargi un act.compromiptor, dar cerut urgent de libertatea meaf $i mi-am dat-seama ca n-ar judeca schimbarea din punctul meu de vedere, Ei n-ar ncerca sa treaca o clipA n mine, ca sf-mi nleleag nebunia" M-al decrea nebun,'-ar
tolera sau m-ar hsa singur. n nici un

ar

fi

atunci m-am ntrebat ce

un om, iar nu un

simplu

manechin.

Toate acestea, ns, nu 1i 19 cere nimqni, dupl cum nimeni nu-ti cere, adevilraa sinceritae, ci numai acea sinceritate pe care o doregte
el. Nu uiti$ c,ntr-o prietenie nu conteazl numai ceea ce,'ia celllalt Fiecare ham mai pu$h dect ar trebui. Acesta' este maref nostru
pacat ca nu ne e sete de mult, ca ne

caz n-r trecb

mine. Or,

dragostea adevlrat nu nsamn dect aceast complet rgnunpre la individualitatea ta pentru a trece n
cellah

mulqumim cu sferturi; de aceea avem feere dintre npi atta spainra de ridicol NU NUMAI O( NU-DAM CAr AN TNEBUI, DAR sI LUAM CU MUtT MAI.ruT|N DECAT NIsE oFERA.>> i

VogqWuin lJ

H I PERTENSI U N EA ARTERIALA afecteoz o jumtate de miliard de oomen


Cea ma rlspndt boalll cardovascular, hpertensiunea arteral, poate

fi vnd.ecat

prntr-un progrcm integral de tratament natarsl . Diet. Ftoterape . Cromoterapie . Excrct yoga . Psihoterape . Presopuncturll' Meloterapie
.a Dr. Cristian Boer.escu

Cunoscut cititorilor din presa romneasc ca autor al unor .aicole dedicate medicinii naturiste, regimului Oshawa, sclerozei n plci, postului, urinoterapiei, bolilor de inim etc, dn Cristian Boerescu inifiazA un amplu serial n rrevista Yoga Magazin. Cititorii nogtri vor putea beneficia pntru prima data de o sistematizare a tratamentelor naturiste pentru an u m ite afecf i u ni gi de referiri la cercetllri gi experimente reu;ite n domeniu.

estimeaza a fi 1,5 milioane de hipertensivi. Se considera ca 50% din IIIA sunt nedi-

agnosticate, iar 50Vo din bolnavii diagnosticafi nu urmeaza nici un.tratament, ceea ce face din aceasta afecfiune o problema de
sanatate publica. HTA este un factor de risc pentu alte boli, fiind o cauzA importantl de deces; chiar cregterile mici ale TA duc la reducerea sperantei de viat?f de la77 la 70 de ani. Afectnd

populalia aflatii n plinA activitate,

IIIA

are

serioase implicalii socio-economice pe care omenirea poate gi trebuie sa le rezolve.

Nu putem tri ignot6nd la nesfr;it legile Universului


Cunoagterea cauzelor care determin FITA este importantlf, deoarece combaterea lor elimina sau mpiedicA aparifia bolii.
afecJiune vasculara generala a organismului, care constl n cretterea presiunii arteriale peste valori considerate

HTA este o

normale 9i paroxisticA cnd cregterile sunt


mari 9i brutale.

unanim ca fiind normale 9i de la care crette

HTA este poate cea mai raspndita boaH cardiovasculara, n neaga lume fiind
afecta;i peste o jumAtate de miliard de oameni. Riscul afecJiunii cregte cu vrsta
(dupa 60 ani peste 4O%) gi este mai mare n

riscul aparifiei unor complicafii

cerebrale,

cardiace, renale etc. ncepnd cu 1993, ca unnare a numeroase studii gi anchete epi-

Principalele cauze (dupA literatura de specialitate) ar fi: ereditatea (farniliile de hipertensivi), consumul .excesiv de sare (peste l0 g/zi); supraalimentafia gi consumul de grsimi animale (solide, saturate), cu risc aterogen, lipsa fibnelor vegetale din alimentalie,

obezitatea

ti

sedentarismul, consumul de

demiologice, Organizalia Mondiald a


Sdndtdii, OMS, propune sa se considere ca valori normale ale tensiunii arteriale (TA) presiunile sangvine situate nte 110 - 140 mm Hg pentru TAs = sistolica si ntre 54 - 90 mm Hg pentru TAd- diastofica. Astfel, o persoana este diagnostica aszi cu

|arile puternic industrializate


boala este rara sau necunoscuta.

(10-20oA),

exisfind colectivi6fi subdezvoltate n care


Spre exemplu n Occident unul din 5 locuitori sufera de FIIA, iar la noi n fara se
IITA,/forn
I Woar
.

alcool, cafea (inclusiv bauturile de tip CocaCola ce congin cofeina, aceasta producnd n

IITA

daca

valorile presionale depapesc lzl0 mm Hg


Hg (TAd) ( nregismta de 3 ori la interval de o saptamna sau peste
(TAs)

Tas [mm Hg]

Tad [mm Hg]

ti/

sau 90 mm.

HTAdcgmitl
II medie

l,f0l0
t0-tto

9G95

organism vasoconsticfie arteriala) sau alte substanle excitante, fumatul, consumul cionic al unor medicamente (anticonceptionale, cortizon, antiimflamatorii etc.). Sunt incriminati n egaH masura: stressul, factori psihoemo;ionali (anxietate, teama, agresiune), tipul comportamental $ conditiile socio-culnrale (situalii dificile de viafa, tensiune n

180/ll0 mm Hg de la prima masuratoare


este oscilantlt daca apar oregteri moderate,.pe fondul unor valori tensionale

familie, relagii interpersonale necorespunza95-t05

lIfA

toare).

III

sevor

>

180-210

> 105-120

De asemene4 cunoagterea modificarilor

12

YogaMoguin

ce se prduc la nivelul vaselor sangvine este important?l pntu a elimina ignoranp care i car:rcterizpazl pe multi bolnavi gi i poate ajuta s realizeze necesitatea unor modificAri esenliale n modul de viafa sau tipul de com-

medicului sAu, tebuie sa spunem cA ele nu pot constitui o solugie terapeica pe rcrmen mediu 9i lung, datorita mai multor aspecte recunoscute chiar de medicii alopali:
1. S-au semnalat reacfii adverse, cae au impus n multe cazuri modificarea sau nteruperea tatamentului.

3. A.

Detey 9i colaboratorii si

au

demonstrat pe loturi comparative de bolnavi c exerciliul yoga Shavashana (relaxarea yoghina completl), care prdduce o relaxare mentaH 9i fizica completf, reduce semnifica-

portament. Studii morfologice 9i observafiile microscopice au aratat ca n esenfa aceste modificari constau n reducerea diametrului li elasticit$ii vaselor, pe traiecurl arterelor

tiv [ITA.
C.H.Potel 9i C.Suney au aplicat pe un grup de 20 de pacienfi hipertensivi exerciful yoga Shavasana timp de 30 de minute -de 3

aparnd zore de ngustare (constricfie) alternnd cu zone de dilatatie. Arterele 9i


arteriolele se ngusteaz, datorita unor modi-

ficari degenerative: ateroscleroza (depunerea


pe perefii vaselor de grasimi solide, fib,re gi

ac;ioneaz doar pe o veriga a bolii, neechilibrnd global organismul. 3. Medicamentele se iau frecvent toatl viaJa, ncetarea folosirii lor fiind urmadl de revenirea tensiunii la valorile nregistrate anterior tratamentului, iar uneori poate apArea fenomenul de "rebound hipertensiv"
(tensiunea crescnd exagerat de mult).

2. Ele

ori pe sptitmna,

3 luni li paralel

au

studiat efectele concentrarii 9i meditafiei yoghine. DupA acest inter-

reziduuri); ngrogarea hialinei (hialin=stich) hiperfiofia (ngrogarea) musculaturii netede a

4. Medicamentele chimice administrate


sunt rezultatul testelor de laborator 9i al expe-

rienfelor pe animale, care au un nivel de congtiinfa mult inferior omului. La fel ca la

frl o

peretilor vaselor, necroza etc.

fra ca omul sa faca vreun

,nimal, ele vor acfiona automat n organism, efof constient

val l7 persoane au avut un beneficiu direct, iar 3 nu au raspuns la tratament 9 nu au mai awt nevoie de medicamente, 1l le-au redw cu 600, iar 4 gi-au pstrat

pentru redobndirea sAnatAfii.

plus

fr
F.
C)

medicaJia alopata,

unul

dintre

acegtia

drogurile nu vindeca, ci doar ascund semnele

bolii. Utilitatea acestor substanle chimice n terapeutica (cu exceplia cazurilor urgente amintite) pe termen lung este jignitoare 9i nedemna, echivalena cu menfinerea fiinfei
umane nfr-o stare de inconstienla (asemanAtoare animalelor) fafa de boala gi problemele
sale existentiale.

o Fr
I

eliminndu-gi tolti

migrenele gi .depresiile.

n plus, n

timpul
un

z
o 5

rehxarii s-a utilizat

Relaxometru care nre-

gistra activitatea
ce conholeazaTA

sisom.

temului nervos simpatic

Aceste modificari exphcA tulburarile pe

n locul acestei atitudini ni


instnrirea

se par

mult

care le poate acuza o persoana bohava de F[TA: dureri de cap, astenie fizic pi psihica, tburari ale somnului, vjituri n urechi, puncte optice nege sau orbire tanziorie, dureri n regiunea inimii, palpitalii, excitabilitate, pierderi de memorie etc. Boala poate evolua cu complicafii grave (accident vascu-

mai apropiate de condi;ia umana educarea,

Cer2 elecfozi ai aparatului aplicafi pe piele


Dregistau modificArile

ti

susfinerea oamenilor

sensul

modificarii modului gregit de viap" al inte-

rezistenlei electrice
tatea perspiratorie

grarii annonioase n mediul

nconjuraor,

pielii (induse de activi-

lar cerebral, infarct miocardic, hemoragie, afectare renaH) 9i cu consecinfe serioase asupra catfii 9i duratei vie;ii. Toate acestea demonstreaza evident ca nu putem trai
oricum, ignornd la nesfrgit legile universu-

echilibrarii starii interioare etc. Prin eforturi personale consecvente, fiinla umana 9i redobndegte starea de sanatate, bucurie 9i fericire care i se cuvin.

a glandelor sudoripare

controh tot de simpatic). Un dispozitiv


electonic transforma astfel activitatea simpaticului n semnal sonor pe care subiectul urmarea sA-l reduca prin aprofundarea stllrii de relaxare. Cregterea intensit$ii sunetului indicA, indirec, cregterea TA, iar reducerea
pna

A NE PASTRA ORGANISMUL SANATOS TREBUIE SA. NE


IUi. PENTTRU

Cercetiitorii americani au descoperit c relaxarea yoghin reduce HTA


In lume se fac cercetliri serioase legate
de modalitalile terapeutice neconvenlionale. Prestigioasa revistil de medicin editatit n

malizarea

h disparifie a sunetului echivala cu norTA pnn relaxare (mecanism de

biofeedback); astfel informafii continue


despre TA erau oferite napoi pacientului. Dr. C.H.Potel demonsheaza prin aceste experimente inedite ca Shavasana, concen-

MENTINEM N NNUOME CU NATT'RA 9I LEGILE DIVINE.

Sntatea 9i fericirea se redobendesc prin eforturi constiente


Degi medicina moderna acceptif importanfa ftatamentelor antihipertensive nefarmacologice, tebuie sa recunoagtem ca pune

SUA "The Loncet" pubhca un


studiu

interesant

C.H.Patel gi Croydon Suney intitulat "Yoga si Biofeedback-ul n menajarnentul hipertensiunii arteriale". Ei au


pornit de la urmAtoarele observatii:

al medicilor

trarea gi meditafia yoghina sunt cel putin


echivalente unei clase importante de medicamente anti-HIA, inhibitorii simpatici (n care

1.

Utilizarea drogurilor anti-IITA


alt2f

prezenfind multiple dezavantaje, orice


metoda terapeutica este binevenita.

pe tratamentul medicamentos. Descoperirqa drogurilor antihipertensive a necesitat un uriag efort uman de cercetare, as6zi cunoscndu-se si sintetizndu-se mai multe clase de substante cu efect anti-FlfA: diuretice, inhibitori simpatici, vasodilatatoare, blocante ale canalelor de calciu etc. Fara sa negam utilitatea acestora n situafii de urgentA, critice 9i farA sa recomandm prin cele ce urmeaza ca vreun bolnav sa-Si nherupa tatamentul medicamentos fara sfatul
accentul

2. La animalele de laborator Si la om

spre exemplu guanetidina, alfametildopa, clonidina, reze4lina, alfa gi beta-blocantele etc.), dar sunt n schimb complet lipsite de reacfii adverse 9i echilibreaza global nfreaga fiinf. Aceste tehnici pot fi utilizate cu succes n special n cazurile de HTA dez-

inffi

voltate
raspuns
zi cu zi.

n timp ca la situafiile
vietii
de

shesante ale

SHAVASANA . RELAXAREA YOGHINA COMPLETA multe func1ii considerate pna acrun involuntare pot fi contolate prin condigionare (dupa dr. Miller).

Studii asemanatoare subliniaza


importanta dietei,
a

fitoterapiei, exerciliilor yoga

altor metode n tatamentul filA. De exemplu, n SUA este celebru dr. Dean Ornish. care a YogoMogozin 13

9i a

revolutionat terapia bolilor de inima printr-un program asemnator. Iatl un progam integral de hatament raturist inspirat de aceste cercetari pentru bolnavii de FITA:

,,Exercifiile frzice, izotone, aerobe, de intensitate moderatll efectuate sistematic (de obicei zilnic) produc efecte hipotensive ,,per se" ct 9i prin combaterea factorilor de risc aso-

VII. MELOTERAPIE Se folosegte un fond muzical adecvat pentru relaxare 9i inducerea unei stAri de
arrnonie interioarA (Klaus Schulze, Vangelis, Nocturna n RE minor de Chopin, Cvartetul n FA de Ravel gi Concertul n RE minor pentru vioara gi orchestra de J.S. Bach). Tehnicile de relaxare bazate pe autosugestie, concentrarea asupra unor gn-

ciafi: supraponderea starii de tensiune nervoasa." Iata ciclul de exercilii yoga pe care vi-l
propunem:

Exercilii de ncalzire pentru gt l mfut Exercifii de ncalzire pentru coloana vertebralA l- min 3. Thlasana (Arborele) I - I 0 min (este prezen1. 2.

duri relaxante, ncrederea n terapeut, exerclfiile respiratorii pot contribui la


reducerea tensiunii arteriale, n special la lndivizil cu stres mental crescut. Succesul tratamentului nefarmacologlc necesita nsA aderenfa bolnavilor hipertensivi la schimbarea regimului de vafA propus de medic, ceea ce nu este ntotdeauna ugor, cei

tata n numarul 4) 4. Bhujangasana (Cobra) l-10 min

l. DIETA urmareste eliminarea factorilor de risc aterosclerotici si a excitantelor amintite.


1. Alimente recomandate: legume, fructe
cereale, miere 9i polen. Patunjel 70 gr./zi, mere 500 grame/zi, suc de varza 100 ml/zi, afine 3 linguri/zi, polen 30 gr., tlrje de gru n mncare, pine graham, 3-4 calei de usturotlzi. Orez, secarl, spanac, urzici, nuci, ulei

mal indisciplinafi bolnavi fiind cei care ar beneficia cel mai mult de ele. Qrof. '. Leonida Gherasim, Medicin Interna vol.Il,
pag. 845, Ed. MedicaH, Buc., 1996)
Aceste mtod" de vindecare se pot aplica individual sau n grup. Cele mai importante le consideram a fi dieta, fitoterapia si relaxarea yoghin, dar evident cA utilizarea tuturor metodelor prezentate va grAbi vindecarea dumneavoasfra. Succes! 5. Paschimottanasana (Clegtele) l-10 min 6. Shavasana 20 min Exerciliile se practicA 2 ore dupa

de floarea-soarelui, capguni, cirege,


secarA,

pere,

chefr, iaurt etc. 2. Alimente ce se vor consuma cu moderafie: lapte (max. I car;[lzi), brrza de oaie
sau cagcaval (max. 50 gr.lzi), gi icre.

oul

(l

la 2 zile)

3. Alimente interdse: grasimi animale, unt, smntna, margarina, alcool, cafea, zahr, condimente. Nu se pune.sare n mncare.

ll. l.

servirea mesei (cu stomacul gol), dar reco-

n lumina nvAJaturilor yoga, HTA apare ca tumare a unor stari interioare tensionate induse de teama, ambilie, agresivitate, spirit de competitie. n astfel de situafii oamenii au
tendinfa sa se ncordeze, se tem sa iubeasca gi se rup de contextul armonios macrocosmic. Acest dezechilibru inilial poate favoriza tendinJe psihosomatice gi alimentare perverse care, n virhrtea principiului rezonanfei, se

FITOTERAPIE Amestecuri de

plante:

2,

coada caluIui....................1009 ienupar (fructe).................50g talpa ga$tei ..................... 100 g . 100 g ......100 g I lingurip de 4 ori pe zi sublingual;

mandtrm totugl deprlnderea instructor avlzat.

lor de la un

anghinare paducel

V. PSIHOTERAPIE
1.

Utilizarea sugestiilor pozitive de tipul:

o "Sunt

o fiinA sanatoasa,

fericita

li

amplific. Treptat se produc modificari la nivel fizic (arterele se igdizeaz), iar pe

vsc.......,..........i...............100g tei ......:.............................100 g coaclze negre .................. 100 g taista ciobanului ............. 100 g levan;ica ....100 g I lingurip de 4 ori pe zi sublingual. Plantele se macina fin cu r5ni;a electrica 9i se amesteca cte cinci n canti6file date. Administrare: fiecare amestec de plante se ia de 4 ori pe zl,cte o lingurifa (5 g) 9i se suge sublingual 15 minute, apoi se nghite cu
aPa.

benefic." o "Sunt deplin relaxat(a), plin(A) de iubire 9i n;elegere." 2. Utilizarea terapeutica a vocalelor O gi I (metoda sqvantului austriac Leser Lasario). Agezali p scaun, ou coloana vertebrala dreaptA (avnd stomacul gol), dupA o inspirafie completil se roste$te tare cu intonatie sunetul o (respectiv i) pna la epuizarea completlf a aerului din plamni. Tehnica se repeta de 7-10 ori pentru fiecare vocala.

baza legil acfiunii pi reacflunii (legea Karmei) boala se autontefine, chiar daca

VI. PRESOPUNCTURA
vor masa eele douA punte din figura timp de l0 min. n sensul indicat de sageat.
Se

HUTANGASANA

-,

POSTURA COBRET

III CROMOTERAPIE n camera de dormit se Jine aprins pe timpul nopfii un bec colorat albastru, l-2 ore
sau toata noaptea, alternativ cu un bec colorat

a renuntat poate la obiceiurile gregite ale trecutului. Vindecarea deplin necesi un tratament naturist purificator,
pacientul

n violet (o noapte albastru, o noapte violet).

tehnici yoga de relaxare, precum 9i DESCHIDEREA SUBIECTULUI N CAUZA CATRE FLUXUL DE IUBIRE
DIVIN.A, COPLE$TTOARE CARE TRECE PRIN EL. El trebuie sa nvefe sA iubeasca 9i
sA

rv. c tMNAsTrc PstHosoMATtc YOGA


Toti medicii sunt de acord cu valoarea exerciliilor fizice moderate n scaderea gi
profilaxia HTA. Profesor doctor R. Waicu de la Facultatea de Medicina din Cluj afirmA:

daruiasca iubire.

blemte

adresa redaclei sau sil telefonali la


numrul
(0

YiI rugdm sl ne scrtefi despre pro, realzdrile dumneavoastrl pe

l). 685.0 1.32.

14

YogoMogazin

APd de more este un


Dup baia de soare ce poate MiScdrle uroore sau notul american a lansat chiar ideea c Este bne s nu ndeprtdm pielea noastr. Printre aceea cd depolt o acfiune Euripide ne spune cl marea Hppocrate, prntele medcinii, xlerne cu ap marin. Wrtulle deci de milenii Ea consttue un vitale, cu proprietfi frzice Si Este bogatd n sruri minerale.

ente vito,le

pentru dureri articulare. Anumte diluyii izotonice de adncme, sunt comercializate n Acestea su dobdndt un loc de deoarece determnd o vertabl Bdle calde de mare au ginecologice, a reumatsmulu Si Algele martne au Si ele post-traumatce, al reumatismului

YogoMogozin 13

Sl

LVIA CALOPnEAN U mrtrrisqte:


,aOlcea Mutulescu
aceea era greu sa te nfelegi cu ea. are libertatea de a BAnuitoare, rece gi ncordat?l, parea sa nu simfi altfel ntr-un mai suporte pe nimeni, se temea de oameni moment sau altul. gi 9i pierduse ncrederea n ea nsa.9i. Cred cd riscam sd devin un monstru; Oricum, povestegte ea, a fost un chin. md simleam moartd interior, eram Pe DupA ani de zile n punctul sd cad definitiv. Dupd un an Si care li ascundea ceva de practicd yoga am descopert nsd plnsul ca soful sa nu cd din fiinla receptivd care eram nainte
seama ca fiecare om

"Regmuf Oshowa S pracJco yogo

au fcut minuni"
Dupl an de ntoleranll comunst, practca yoga este ncd prtvili cu nencredere, ior cei care i aduc acuzal vehemente o consderI char pertcubasl Pentru a oler o magine corectll asupra acestor aspecte ncepem dn numlral de oril al revste pruentarea unor cartri care vorbesc de la sne
despre efectele profunde S bnefdctoare Pe ce le qduce yoga aatentcd celor paseverenl g hotllrli sl-gi asume

responsabIitatea de a-S schmba viala prn proprtile eforturi

"Ajunsesem ntr-o stare de nedescris, aveam deja idei obsesive"


n copilarie. Doar cA tatlflui -i
Silviei Calopreanu nu i-a lipsit nimic
plceau femeile 9i cnd dadea pe acas venea fra bani si cu sannp de scandal, iar mama era prins de propria sa suferinfa gi nemullumiie gi nu observa cA fala. lor sta

umilit, ajunsese frigid. Silvia nu gtia cum sa-l arngeasc atunci cnd el voia s fac dragoste; ba spunea c este obosita, cA nu se simte bine, cA mai are ceva de fcut prin casa, ba ntmia la baie pn simlea cl el a adorrrit gi se strecura ugwel n agternut cu inima ct un purice. Ajunsesem ntr-o stare de nedescris,
se simta

mil transformasem ntr-o alta, conStientd


Si ncrezdtoare. Puteam chiar s-mi controlez stdrile de nemullumire care nainte m dominau.

Acam sunt n anul doi de practicd yoga Si urmez din 1994 regimul naturist
Oshawa cu gru, orez, hriscd I0 zile Si trei zile hrand vegetariand obisnutd. Md simt alt om. Am nvdlat sd rd, sd vdd pqrtea bund a lucrurilon sd m apropii de oameni cu mai multi nyelegere, cu inima deschisd. Problemele de sntate s-au rezolvat. DeSi am ntrerupt tratamentele cu

aveam deja idei obsesive, actul erotic dura

mai mult nchisA n camera gi nu le

mai pulin de

I0

minute, niciodatd

vorbegte cu zilele. nc de atunci Silvia a nvalat sa fie singur. Chiar 9i de sarbtori fiecare gi yedea de ale lui n casa" mncau

apropierea noastrd nu ncepea ca acel ioc plin de tandrele Si formec, md simleam ca un animal, njositd, nevoitd sd md ascund. Nu voiam nici sd-l nSel, nici st-mi bat ioc
mimdnd mereu cd sunt mplinitd ca

medicamente, chistul ovarian mi-a dis-

pdrut

femeie, cnd de fapt totul se con'


suma

urmd. Starea psihicd bund, regimul Oshawa Si practica yoga au fdcut

fiird

Mi-am dat seama cd nu se poate

pripit, ttre gAfAien Si icni.turi, fdrd dragoste, fdrd bucwie.


continua aSa

minuni.

la infinit Si am

s m vindece de frigiditate"

"Nici un medic n-ar fi reuit

hoardt sd ne despdrqim.

"Chistul ovarian a disprut fir urrn"


ntre timp Silvia ncepuse sA bea
cAte 2-3 cegti de cafea pe atunci cnd apucau, freceau unii pe lngA alfii ca nigte sffiini, se uitau la televizor, dorrreau... Cnd ea a crescut, tata a devenit aspru gi i-a interzis fenn sa aib vreun prieten. Ba chiar odat4 prinzand de veste c liceanca vine de la gcoaH nsolitt de un baiat, i-a iegit n ntmpinare pe strada, a luat-o la btaie 9i a umplut-o de snge. A$a c atunci cnd s-a mrital Silvia a cre cA l-a apucat pe Dumnezeu de picior. Avea deja 20 de ani, simtea nevoia sa fie liber, s se bucure de viap. Casnicia a durat 8 ani btuti pe muchie. Astazi Silvia spune c fiecare a avut partea lui de

Cei care au rev2fzut-o pe Silvia dup un timp mai ndelungat i spun cA este de
nerecunoscut gi sunt uimifi de calmul gi de echilibrul ei. nainte se agta de oameni 9i sub o form sau alta le vorbea despre problemele ei, care i se parea c nu se mai sfrgesc. Abia acum 9i da seama ct era de egoistf 9i cum avea impresia ca ceilalfi ar tebui s o comptimeasc mereu, sA faca

zi,

sA

fumeze un pachet de figri de dimineala pn seara, dormea agital neli-

niltit si se simlea mereu obositll. Din senin i apruserA tot felul de probleme: o zi pi simfea gura amarA de fiere, n altl zi o chinuia stomacul, al datf spatele... Un chist ovarian ct un ougor i ddea o stare pennanenta de ru, senzalie de greap" dureri. Supus la tot soiul de tatamente chistul disprea 9i reaparea dup o logic numai de el cunoscut. Silvia tAia cu
impresia c nu-i ajunge timpul, ca toate i se pun de-a curmezigul, ca luniea are ceva

ceva pentru ea, sa i ugureze poverile. Aszi Silvia gndegte cu totul altfel gi ade-

sea vine ea n sprijinul celorlali, pe care a

nvpt s i asculte. Am reuSit sd md descopdr pe mine nsdmi, sd-mi accept feminitatea, s md


bucttr pe deplin de relalia cu actualul meu iubit. Sunt convins cd nici un tnedic n-ar fi reusit sd md vindece defrigiditate Si n-ar putut sd md nvele cum sd-mi schimb modul de a gdndi pentra a deveni un om puternic S armonios, recanoscdtorfasd de darurile pe care simt c le primesc de la

mpotriva

ei gi i se fac o mullime de

fi

vin, ca e era nclinatA s domine,

pretind ndeplinirea dorin;elor fr s fin

nedreptafi. Colegii de la cursul de yoga din Craiova care au cunoscut-o n primele luni dup ce s-a nscris mi spun ca pq wemea

viald nfiecare clipd.

16 YogaMqozin

Brahm acharlasana
Posturo speciold cr/re permite tronsmutorea Si sublmoreo Potenli altului creotor, sexuof
asanei Executia t
Din pozifia n genunchi, ndeparhgi lpile ct mai mult posibil pnA cnd
mentala gi are o eficienla deosebita pentru ca faciliteazA confrolul mental asupra

energiilor sexuale.
Postura se poate practica chiar imediat dupa ce am mncat. De9i, n general, asanele se executif la douA ore dupa

genunchii se apropie 9i gambele formeazA ntre ele un unghi ascufit.


Cobor1i bazinul pnA cnd fesele ajung

servirea mesei, sunt anumite posturi

n contact cu solul. n aceast2f pozifie v*ificafi dac talpile sunt orientate n sus gi genunchii lipi;i. Cu brafele ntinse, dar nu ncordatn, agezali palmele pe genunchi.

Spatele ramne drept, capul n pozi;ie normalA, ochii nchigi, respirafia de voie. Urmarifi sA avefi o stare de relaxare, pentru cA n yoga orice asanA se executa ugor, calm, frA a forta nimic. n aceasta postura, pentru a reugi sA obfinefi efectul maxim,
este necesar s ramnefi timp de l0- I 5 minute. Brahmacharyasana

solicita pentru brbafi mai ales musculatura coapselor, articulaliile genunchilor gi gleznelor. Recomandam ca naintea execufiei sA se practice cteva exercilii de ncalzire (eventual l0

genoflexiuni) gi postura

Vajrasana.

n timpul execugiei vefi urmAri sA percepefi distinct


energiile potenfialului sexual care urca pe coloan gi se hansforma n forme superioare de energie mentaH.
care, au efecte benefice asupra digestiei

gi sunt recomandate n

acest sens.

Efectele fizice, psihice, mentale


Polufiile nocturne gi ejacularea precoce la bArbat pot fi ameliorate gi chiar
eliminate. Persoanelor la care apar astfel de manifestari le recomandam practica constantl a acestei asane timp de 7-12

Vajrasana (prezentatan nr. 3 al revistei) gi Brahmacharyasana favonzeaz procesele digestiei datorit2f pozilrei corporale

care amplificA circulafia sanguinA n


zona abdomenului.

minute nainte de a merge la culcare. Confera rapid o stare de focalizare

De asemenea, mai menfionam urmAtoarele beneficii: eliminarea gutei, a durerilor de genunchi, a depunerilor nedorite de calciu n zona calcaeului 9i eliminarea gradatf a platfusului.
YogoMogon 17

SEXUALITATEA Y
o cole o desvr;irii sPirituole
-er profesor yoga Claudiu Trandafr
Mulgi oameni nfeleg gre;it sexualitatea. Suntem domlnafl ncll de lgnoran$ inhibiii si prejudec{|, cultivnd foae des sentimentul ru;inii cnd

-,|rsTrc A

abordfm subiecte legate de sex. La o anallz atent descoperim ns c nu att nuditatea corporall sau erosul sunt cauza sentimentului de rugine, ccl ele pur;l slmplu exist, sunt naturale, deci amorale, cl impuritatea sufleteascA" educafia gi ideile preconcepute.
Toate figurile lumlnate din istoria planetei au
considerat cll iubirea si amorul sunt manifestlri specific umane de cea mai mare lmpoanfl. O viaft sexualil gre;it n$eleas ;i Incorect abordat determin dezechilibre suflete;tl ;l conduce la aparifia unor probleme psihice cu repercunsiuni grave asupra sntfii. O nou viziune asupra erotismului va elimina nesperat de multe dintre problemele cu care umanitatea se confrunt frecven* frigiditate (peste 6O% din femei), impotenfa".perversiunl sexuale si nu numai att. De pildd vorbind despre funcfia orgasmului cu o jumltate de secol n urmd W. Reich motiva tendinfele expansioniste gi radicale ale Gerrnaniei naziste printr-o acut frustrare sexual a brbafilor arieni. Cei md mari cunoscltori ai secretelor sexualitfii sunt orientalii, cci ei au ridicat-o la rang de a si, spre deosebire de occidentali, au fcut din erotism si iubire o cale sublim de evolufie spirituala. n ultimii ani, n Romnia s-au editat foarte multe crfi cu privire la acest subiect. Unete autentice, altele interesante doar pentru nota exoticAl a peisajului. ln mod deosebit trebuie amintite volumele publicate de editura.,, Antet", ,,Cultivarea energiei sexuale feminine" ;i ,,Cultivarea energiei sexuale masculine", aparute sub semntura maestrului taoist Mantak Chia gi a sofiei sale, Haneewan Chia ;i, de asemenea, extraordinara colecfie de trei volume tiprite sub egida editurii ,,Deceneu", o adevilrat inifiere n ,,Secretele Amorulul Transfigurator Extatic" semnate de Nik Douglas si Penny Slinger. De aceea vom aborda ln continuare o,ntrebare care apare frecvent ; prime;te rspuns_n-crfile orientale:

cum sd gndegti otunc c6nd faci dragoste?


ar mai

entru a tri o experient mistic n timp ce

ruperp a gndurilor au fost adesca nenfelese gi ca


atare interpretate gretit de catre ratatii teoreticieni

fi

avut sa fac dragoste, exaltnd emotia

realizAm o fuziune amoroas eliberat de

pnA la paroxism?

al ejacuHrii, literatura tradifional orientaH recomanda s ne


deznodllmntul precoce fixam, sa ne stopam, sa ne nherupem sau sa ne
stabilizm gndurile. Aceste recomandAri de ntre-

ai iubirii, n sensul c misticii amorului si-ar

nte-

Ceea ce se recomanda este de fapt oprirea unui anumit mod de a gndi: nivelul rafional, ver-

rupe 9i ei precum ascetii toate actividfile mentale penhu a rmne ntro starc n care se nchid fa
de lume 9i se ndepifuleaz de via;a. Atunci ce sens

bal, analitic, spcculativ, conceptual, teoretic, cel care face evaluari, care eticheteaza totul. Acest

18

YogoMogon

mod de g6ndire specific n special civiliza;iei tehnocratice actuale este asociat cu emisfera
stinga
a

expcrimenteaz. n acest fel mintca este capabilA


s cuprind flfrtr efort, dintr-o dat, toate percepfi-

crcierului gi ia n general forma dialogului

ile cxplozive care apar.


Sexualitatea misticA este absorbfie totaH

sau a monologului non-verbal (deci

n gend). n

o fomra de yoga
o
a

scrierile sffivpchi, inistice se sprne ca acest fel de gndire tebuie sa fie redus la minim pentu a lsa
sa respire

sau de medita;ie prin faptul cA ea include

a minlii n exprienta directA


A face dragoste

modul de gndire intuitiv, sintetic, tans-

tririi amoroase, excluzend


cenznd gndirea rafional.

sau, mai bine zis,hansf?frA a

ragional, inspirat divin, simbolic, realizndu-se astfel un echilibru, o armonie tradusa n [mbaj
biologic nhe cete douA emisfere cerebrale.

na$te comentarii interioare rcferitoar

la

expe-

rienfa sau la orice alte lucruri este de fapt ceea ce

r
'

Atunci cnd n fuziunea amoroas spirituaverbaH devenim congtienfi de ceea ce


se petrece

tradi;ia oriental recomandA cnd sprme cA iubilii


nu trebuie sa gndeasca. $i de fap aceasta trebuie aplicat pentru orice activitate. A mnca, a dormi, a respira, a gti, a guverna o Jar, a privi un fluture, a face dragoste. Realizat nh-un mod armonios, orice lucru poate conduce la o experien;a mistica.

I lizatA blocam n mod spontan, complet gndirea


n

profunzimile

fiinpi

noastre, sim;im dizolvarea

limitelor, cci ne topim unul n celalalt nt-o sacr


mbra;i9are ce cuprinde 9i stelc Ai flori 9i ntreg Universul. Astfel putem cuDoagte direct spiritul acelei atitudini n care se sprne cA:Jinla bea din Jntna nesecald a vdelri, Accesul la acest rezervor nesfr9it, la sunele miraculoase 9i elementare ale existenfei noastre 9i are o polivalenfa simbo[cA,

caci acea$a sintagma nu descrie doar

zon

necuprinsa 9i adnc din noi, ci face referire 9i la


calea pe care o avem de urrrat, caci fntina sursa a tot, este nsagi

latenfelor noaste subconttiente sa se manifeste plenar, patundem n adiincul fiinpi noastre lund de acolo o fo4A teribila dc expresie. ln acest fel

de fapt. atunci cnd mpiedicam gndire rationala sa aceasta I I Y "" desfgoare? Astfel dam posibiliutea

ar ce se produce.

vi4ii,

YONI, vaginul femeii. Dar

permitcm sa se manifeste n noi acea foga supracongtienta, exprcsie a voinfci


carrs

daca nfelegem femeia ntr-una din ipostazelo sale arhetipale de mam cosmicA nu hebuie sa ignorm

ii armoniei divine nu mai este aclm ntuneoatA gi nvaluita de


Totuti, pentru ca o expericn$ amoroasa
sa

cealalta ipostaza a sa, la fel de mreagl aceea de Iubita, 9i atunci fntna nesecat a vietii - dac nu ne arunpam orbeste n ea necnd orice urm de

gndirea rationaH, limi141s4'6, pcrsona$, egotica.

elan spirihnl, ci din con[,


esenfa

i distilm alchimic

devine sursa tuturor fericirilor de pe

Pamnt 9i din Ceruri. Tantra Yoga recomandl sa traim plenar, total

fie cu adevrat mistic nu este suficient doar sa anulm gndirea rafionah. Aceasta elibereaz ntr-adevAr fogele subconttiente, dar energia rezultat trebuie apoi sublimat 9i aici rolul
esenlial l joac Supracongticntul. De aici rezultlt importanfa transfrgurarii ( a te privi pe tine nsuli 9i pe ccHlalt ca 9i cum afi apagine unei alte lumi, mai
frumoase, paradisiace, ca gi cum

gi direct orice tip de experienp 9i mai ales sa par-

ticipAm

ntlnirea amoroasA. Fiind total hezifi, congtienli yi domici


de'acea bire ne dizolvam cu totul n ea, dar ffrA a ncerca sA o descriem n cuvinte ateta vreme cat ea
se desfagoar,

n mod activ gi creator n

alif

nSte ze), c,e

devine un act de impunere supn:acongtienta a unui

tipar sau arhetip divin peste fondul ntuuocat

ti

Deci.iubitii

se abandoneazA cu nesat

9i fascinatie perceptiei direcrc a ceea ce se petrece

iofomr al lumii subcongtiente, Astfel, avind forta trlrll lntens eroticc lnfrapersonsle primit de
Jos gl InsplraSa

atunci cu ei, fAra ca aceasta sa fie filtratil prin


ecranul limitat al unui solilocviu intem.

dlvln Fanrpersonal prlmtt

de sus, putem cu adevlrat sI realzAm o expe.

La drept vorbind orice inegrare superioar,


sintetica 9i globaB, fie c este vorba de domeniul

rlenfl

de fudune erodcl

tantrlcf.

Binenfeles, gndirea rafionaH discursiva


este gi ea foarte util atunci cnd vrem sa dam

ptiinfific, artistic sau erotic, idrplicA o capacitate de


a conline 9i a pAstra ntr-un mod inedit pi neexpli-

unclc explicafii, cnd vrem sa ne facem anumite


planuri 9i n multe alte situalii. Dar n timp ce unii

cit n minte aspectele

multidirnensionale

ti

esenfialo ale uuei probleme, accasta avnd o valoaro mult mai mare decet abilitatea de a analiza pe

realizeazf aceasta doar atunci cnd ste ncesar,

a$ii sunt precum nigte magnetofoane ambulante,


care uu se pot abtine snregistneze explicit totul n

bucati, fragmentat, n timp.


Fara ndoiala ca a cuprinde simultan n minte

cele mai mici detalii: ,,tabloul acela e prea


ssrb.., scaunul acela cu tapiterie e foarte fragil...
oare ce ar trebui sa mai fac acum?... oare unde or

toate aspectele unei probleme, la modul global,

finificat, este superior gndirii pur


analitice,
c dre

raJionale,

c*rcerclaz.

fi
senzatrii,

ceilalti... ia uite ce c4i interesante.., mi place

gi totaH absorblie congtientil gi concentare asupra

n trAirea

amoro4sa tantricA brbatul 9i

masa aceea." Acegti oameni nu pot rAmne

linigtili

femeia sunt deschbi

fa$ do

taindu-le si

n intimitatea suflctului lor, cci fac permanent n


minte ascmenea analize. Experienfa mistic are loc prinh-o spontana

ficcrui moment al fuziunii erotice, eliminnd orice fel de gnduri refcritoare la scopuri viitoare
sau

nu evalundu-le, experimcntndu-le plenar 9i nu doar enunnd $ etichetnd superficial ceea ce ei

feluri, incluznd n aceasta nteaga gm de

idei, de la compatibilitatea scxuaH pi pin la nsagi

YogaMogazin 19

exprienfa

$arii de conttii4A

transcetrdcnt'

Multe pcrsoanc de ambcle scxe, la nceputul unei actr'vit$ constiarc de conhol al minfii, ou pot ofi accast rutin verball care se manifcstll
av"andu-gi sursa chiar

Caracteristica primordialtr a tantrismului stc, con-

form lui Eliadc, atitudinea sa antiascetic[ Si antispeculativa, implicarea totaltr a simtrnilor, far a
analiua ce simfim. aduce elibcrarea dc

n minte, carc mpiedic o

Tanta a fost numittr oca care nfinFirea \tr May. Maya este magia sau iluzia cuvintelor, lim-

implicare real 9i profundA a mentalului superior


n actul arnoros. Constatam asdel c uoeori suntcm procupafi de altccva: dc discufia avu cu geful la scr-

bajului, concoptclor
acpsteia, ntrc rcritoriu

ti
$

teoriilor

speculative.

Adesea se facc confirzic ntre realitate gi descricrea

vici

sau de afaccrilc car acrtm merg ru sau,

dim-

$ harta acestuia, ntre

m;an-

potrivA, merg bine, Exist o mu$ime de aseinenea danduri ce forreaza o crustif social implicnd cel mai adesea relafii superficiale, de suprafap gi adesea arbitrare, labile, pe care, degi ne-au chinuit
ag?izi, a doua

carc ai meniu. Meniul


ese

are valoarea sa, dar nu

branitor. Atuqci'cend facem dragoste, cnd ne

oprim gdndurile, ntelegnd accasta n scnsul spiritual pe care l-am explicat aici apare ceva fascinant, ca un salt, ca o sincop bminoas n coerenp

zi aproape ca le-am uitat. Remediul

pentu

ndepria ascmcnea gnduri se bazeaz pe

limitativA de pntr atunci a conptiinpi noasne: suntem capabili s ne concentm perfect asupra clipei prezente gi asupa. a tot cca cc se petece atunci, n

o detensionare psihictr cc poate fi provocad rapid

gi simplu printr-o baie regeneranta sau o scurt relaxare. Eist ns 9i o alta caegorie de gEnduri
care ating gi sunt ntrtinute de nsagi dimensiunilc

timp ce reminiscen;ele trccutului ti scopurile la care aspiram pentru viitor nu rrai interforeaz cu
birile noastc eroticc.
Dar, pntu a opri fluxul qendirii trebui

complexe ale personalitatii noastre. Aici ne marcheaz 9i educa;ia uneori prea rigida ce ne
mpiedicA s simlim bucuria iothirii cu fiinla
rscolitoare ar fi ea" nu-gi gascate valoarea dect n momenhrl in carc estc contolattr gi orientat n sus, polarizatA fiind de forta

md

ntei s &venim corytienfi dc atihrdinea mcntaE

iubftA datorit sentimentului de pcat sau de


vinovtie sau datorittr

pe care
alnofoase.

o rvem de

obicei

n timPul fuziunii

wnr

traume psihicc trtrite

pr

a congtiinfei carc va

anerior. Acesta este domeniul proprlu individua1iei, al tuturor tenditrfclor mentale nnscute sau cptrtatc (VASANA) dcsprc carc vorbogtc filosofia

traduce aceast oxpcricnfA n intuilii spirihralc ilu-

rbatul ti .femeia carc trliesc mistcrul fuziunii amoroasc spirituale sunt contticNrti de fapul cI li ncrup gendirca discursiv'
ratimaH, lsindu-sa coplc$li dc hirilc ai senzaliilo specifioe achrlui amoros. Pe de alt parte,

oricntal. Tot aici pc unii i constnge orgoliul sau


strdania de a arta n timpul acnrlui erotic ce buni

minatori sau revclafii cstctice (c6rd descoperi cl iubita a devent lrumoa ca o zeil) sau ontoloElr'rc @,Arrd reolinzi drcptul sacru al iubirii inercnt
n ortce Jiinlil Si n orice iposnil a ftri) sau simbolloe (c,ittd totul e ncllrcat de sens). Dar acestea
deja nu mai surt simple g6ndwi, iar anmci men-

amanli sunt ei -

tocmai de aceea nu pot

fi

mai

mulq sau pe altii i macina gclozi4 ntrebndu-sc


de cte ori a mai facut fiinta

qdfi

iubi6 acel gest tandm

oameni care nici macar nu gi-au pts problcoa transformArii lor prin forp omniprezenta a iubirii
totale sunt adesea incongtienli sau

gi altuia (alteia) sau daca chiar n acel momcnt nu


sc gindegte oarc la altcineva. Egoismul sc tradeaz

pea pfin arcn

frecvent n cele mai nuantate feluri, de la dorinp

talul, eliberat de povara inutib a sferei omenegti resnse, 9i revendic drcptul la ndumnezcire, retlectnd cristalin, precum un diamant cu mii defele, lumina divind a Sinelui.

la

activitatea

lor mcntal n

aceste momentc,

primar 9i tiranic

a celui care crede c n

rafind astfel clipa supremtr a contopirii cu ceHlalt. ExistA multe stiluri & a dndi, ce pot hterfcra, bloca sau favoriza fiziunea amoroasa spiritu' al. Activitatea mcntalll n timpul actului amoros
poate unna o singur

desflSurarea crotic lui

i se cuvine

tot: plcerc,

atenfie, respoct, D la iluzia rafmat a accluia care s-ar dlhui cu totul, dar agtcapta ca acest gcst sA

fie frcut similar

li

de ceHlalt, care este astfel sufo-

linic

sau se poate schimba n

cat, invocndu-so mitul unci iubiri unice n cart


doar o singur femcic sau doar un singur brbat ca

funclic de partoncr sau do propriilc toane. Putcm


a$tfel nvh multe dcsprc noi npine tocmai atunci cnd facem dragostc, mai ales c6od facem dragoste

individ ne-ar putea satisfacc setea complemantaritii. Aceste gnduri, chiar dac par uneori sublime, trdeaz adcseori fixa;ii sau determinisme
ce ou pot avea uo dezrodamnt fericit daca se cantoneaza n sfera profanului.

far a ne grhi

li

far a esta constrngcri din

exterior. Dar pcntru a ne putea cotrEola activitatea


mental trcbtrie Bai nt6i str devenim conSticnti de ea. Pentru aceasta este chiar indicat la nceput sA ne examinarn gAndurile 9i imaginile care ne vin n

minte n timp cc facem dragoste, ^naine 9i dup. Aga cum spunearn, atenfia ndrepta asupra

a un nivel gi mai profund atingem un stadiu

fluxului gnndurilor n timpul achrlui eiotic cstc exact fenomenul pe care literatura oricntalA tantricA ne recomandA s-l ndepar6m, dar o
asmnea examinare este necesar la nceput

esenfial gi transpersonal al existentei 9i al gndurilor noashc. Aici unii srmt ncrcmcnili n colapsul fascinator al unei energii erotic,e ce le depa**e cu mult puterca dc control - ei 9i pierd
capul, unebunesc, totul n jur dispare, cci nu mai iubegti o femeie aorme, ci Femeia, nu mai iubegti

ti

nu

va fi dect un prim pas pc drumul eliminrii dia-

logului interior care interfer.eaz cu experienB


amoroas taqtrica" 9i comfleta a

un barbat, ci Btrrbatul. Dar nici mcar


experienp nu ste
eerea

aceastil

ia[i!1fu{ mrnifestarpa spoana

ce recomaodif tantrismul,
sau

fiinfci.

cci orice Dcrgie, orict de fulgurant

2j

YogaMqrcz.in

Nu

ftt

ttmtd(). Prcbiemele dumnewoastrd sexuole sunt, poote dellcote, dor pot fl rezolvote. Scrf4Lne.

YOGA
I .Iilr

"Ce este contlnenfa ?"


Am cititcdtevo rtkolen carc apare teh
menul de continenl. De osemeneo, o(presio "omor at condneng" om ntdlnito n catevo c4i. Oe este cnntinenloT

"Yoga are tehnici care pot sa airlle femeia s amne menopauza l"
EsE odie\rrotd es
numr de omthlofaneir-? Gt rccl;tm suntelim noe, fteio inal. meno|ouzd? Yoga are tnrj @rc potaluu ferrrro sit om6ne stor penF li6 core suvitrl- lrnn vAEi de 40 & ui?

ll{.INl)lilN

l'l

Mr

un arumit

Pentu cei care doresc sa practice YOG


solufia ogimA ce rezolva etema prroblem a

lon Mdrcullct

Constonga

q*t

crizei de timp: CURSUL PRIN CORESPONDEMA va ofera posibilitatea:

sunt cele douA posibilitaqi de alegere pentru aspirantul la desvr;ire spiritual. Ele sunt aspecte ale lui Brahmacharya, una dintre regulile ce formeaza codul etic ;i moral al yoghinilor. Brahmacharya nseamna nfrnare, reginere, control deplin conpient al funcqiei sexuale att h barbat, ct gi la femeie. Spre deosebire de abstinenp activ, n care se renungA complet la activitatea sexuala prin tehnici yoghine speciale de transmutare ;i sublimare, barbatul aiugnd s nu mai aiba poluqii nocturne, iar femeia reuqind gradat sa-;i suspende ciclul menstrual, continenp sexuala presupune un control deplin congtlent al func$ei sexuale n cuplu. Aceasta implica contactul sexual cu posibilitatea atingerii unui numar nelimitat de orgasm-e de ctre cei doi iubiti, dar care nu se prin ejaculare la brbat gi nici carea potenialului specific la realizarea cu succes a cuplu, trAirea amoroasa Pare senzalia de vEguire gi urmeaz ejacuErii, jocul orict de mulg dispare nedorite, armonia de
Eiacularea este admisa

Contlnenp sexuala ;i abstinenp activA

lJva Monollt

- Boctu

cuplul dore;te s atunci cei inigiagi au


exactrtate
a concepe un biat ei doresc sa se au nqeles de mult importanp

A$ intuit bine. Fiecare femeie are un numr finit de ovule, n jur de 400-450. Din momentul apari$ei ciclului menstnral n viap femeii, ea elimina periodic la aproximativ 28 de zile (perioada n strnsa bgaturA cu fazele Lunii) cte un ovul prin secre$ile menstruale, care sunt nsoite de o pierdere energetic sau devitalizare considerabila, Acest mecanism se produce 3G35 de ani la nd, pncand ntregul numr de ovule este epuizat ln acest moment intervine asa-numita menopauza, caracterizata printre altele de lipsa fenilitajii, a senzaliilor erotice ;i chiar, n anumite cazur, de sttri depresive. Yoga este una din puqinele cai spirituale care ofera tehnici specializate ;i foarte eficiente de control sexual la femeie prin acestuia si sublimarea enerpentru a mbogag fiinp pe (vital, afectiv, mental, Bstea pot duce gradat la marirea g1rclu dg la 28 de zile la 2-3 luni ulr In acest caz evident cA mult mai trziu, la 60spune c o femeie ;i cont poten$alul sexual n
-r9,9.p

o sa beneficiafi de toate avantajele pe care sistemul YOGA le ofera; sA nu pierdefi timpul cu drumul pfuA h

o
o o o o

sala;
sA

nu va afectafi programul de la serviciu;

sa nu va dafi peste cap programul

obignuit de viafa; sa nu abandona;i activitfile obipnuite; sa nu pierdeli weodata ceva din cele prezentate; totul se va afla scris n fafa
dumneavoasha; o sanvApfi cum sApracticafi YOGA acasa,

n timpul liber, n intimitate 9i condilii


optime indiferent de vrsta pe care o avefi; sa fifi ntr-o clasa cu un singur elev; sa progresati n ce rin dorili; sA ncepeti practica atunci cnd dorili n func;ie de programul zilnic; sA taifi la,maxim 9i nfr-un mod spiritual fiecare secunda a vie;ii.

o o o o

l;i

suspendA complet totuli la dispozi{ie irii ciclului cnd Eze, in cazul sus-

Cei care vor urma CURSIJL DE YOGA PRIN CORESPONDEMA vor primi (n func;ie de numarul de saptamni al lunii n
curs) 4 sau 5 cursuri tiparite. Nu este necesar sA aveti o experienJa anterioarA pentru ca sA putefi ncepe, deoarece n cuprinsul cursurilor tiparite vefi gAsi explicate posibilitalile practice, efectele benefice gi con-

este evident ca numarul de ovule ramas se conserva, menopauza nu va mai apaiea niciodata, astfel nct femeia va putea fi fertiE chiar;i la vrste foarte naintate, putnd sa-;i men$na o viala erotica normalA ;i sa-;i pastreze vialitatea ;i dinamismul specifice tinere!i. Pentru a nvaqa aceste tehnici speciale yoghine este necesar nsa sA participa{i la un curs practic (sau puteqi urma cursul prin
corespondenqa). Atenqie, nsa! Trebuie sa va antrenali cu foarte mare consecvenga n realizarea acestor procedee. pentru ca akfel, degi secreliile menstruale vor fi mai reduse

uria; a forqei sexuale, considerata drept energia, fo4a fundamentala a eului nostru ;i motorul ntregii vieqi pe aceasta planeta. In trairile amoroase cu continena, sexualitatea nu este niciodata un scop n sine, ci un mijloc care are valoare proprie n procesul de autocunoastere ;i perfecqionare spirituala a fiinqei umane. Citigi cu aten{ie acest numr al revistei, care este dedicat evolugei n cuplu ;i ve1i afla multe aspecte care se afla n legatura cu gontinenp. De re$nut este faptul ca n general cuplurile care practic continena sexuala sunt confruntate cu mult mai pu$ne situa$i conflictuale de viala, confuzii sau probleme lAuntrice, sunt mai profund fuzionate, mai armonioase din toate punctele de vedere ;i rezista mai mult timp.

traindicaliile pentru fiecare procedeu. Odata primite cursurile, se poate ncepe


imediat practica.

(deci ve$ evita devitalizari prea mari), ciclul


se va men$ne totugi n aceeasi periodicitate de 28 de zile ;i evident ca n aceast[ situage menopauza va aprea tot la 45-50 de ani.

lrimite-ne chiar acum opJiunea ta


Iaxa 25.000 leillunA, plata ramburr.

pe

ldresa: OP 60, CP 36, sector 3, Bucuregti.

YogaMogozin

2l

' MA ANANDA,MARGO . Explorare transpshc n do

Calea extazul ui
"r"';ilii:""0:
Mtsou Nasdelnhov ncepe sI practlce yoga integrall le New York sub ndru.. "marea lui Swaml Satchitananda. Astfel prirne;te prlmele nofiuni despre ceea
,ce nseamnl trezlrea spirltudl .,,Sosise momentul sl explorez r.por.

dintre yin (energia receptiva, feminina) 9i

'

,,turile mele cu Universul. Am nceput . s experimentez leflri din corp, s trl. :' isc senzafia c sunt de esenfa divlnl, ' . dinamica grupului. Tu gi cu mine, rnd pe rnd, pacient, terapeut, ne jucam, explor?lm, s caplt rlspunsurlle pe care le a;teppurificam cuplul. tann, arn avut vlziunl cosmic.t' Cu totugl Mltsou se simte toate acestea nemplinitl gl n anul 1979 se nscrle la $coala Arlca, fondatl de bolianul .Oscar lchazo. Alcl practlcl relaxarea pe muzic{ medltafie cu aiutorul curenfifor subtill colorajl, exercifll respiratorii, automasejul, tehnlca stopulul (recomandatl de Gurdjiefi), medltafil cu mantrre. Acum l rrtllne;te pe Henfi, care va deveni lubitrl slu. ntr-o zl el descoperl ni;te.nsemnri despre ceremonialul tutrlc aecret Mothuna. Dqi cei doi iubifi ncerrc sI eplice acest ritual, egueazl lamentabil, deoarece nu prlmlser inifierea din paea unul maestru autentlc. Dornlc

yang (energia activa, masculina). O form de yoga ia nagtere n mod spontan. Ea va deveni mai firziu o metod prcdatt sub denumirea de "relafii eseirfiald'. Jocuri spontane, carc sc transforma a clipa urmtoare n structuri de cercetare pentru

pulpa se sparge 9i se rwars pna n stAfundwile frintei noastre.>>

stadiul necesal trezirii

Dezi I uzi i le repre zlnt

<< Traim plenar fiecare moment. ntr-o zi merg pe phja, cu ohii acoperili, cu picioarele goale, pAgind ncet, tatonnd stincile, las6ndu-m ' ghidat de ecoul vocii lui Henri caro nu

vorbegte folosind cuvinte, ci


nvaf sA am ncredere n corpu.l meu,'care ni sugereaz adevaratul gest ce trebuie fAcut. Piciorul deosebegte fiecare piasunee.

tr pe care calc. Talpa este


ochiul meu.
Jucm apoi Tarot. Carfile

i sI cunoasc prnofund calea tanbicl, fatr de care simfea o atrracfie deosebka" Mltsou Nesdelnlkov aiunge la ashramul din Poona al lui Raineesh. Alci prlme;te numele iniflatic Ma Ananda Geea ce lnsea,m,nil Caloa Mugo, , eazului lubltul ei Henrt este numlt Corpul eazului. "Pentru I atlnge extazul fi trebuie o cde;i un corp."

din Tarot simbolizeaz etape n evolufia conltiinei spre eliborare. Aceste arhetipuri au fost desenate de ctre.egipteni pc perefii intoiori ai piramidelor, car erau temple inifiatice. Facr acem meditalii urmArind sa
regasim starea reprezentat de
fiecare arcan major din Tarot. Sub privirea lui Henri eu devin

sursul esenlei, "Nebunul",


congtiinla perfect, inocenta. Astfel, jocurile noase se nlanpie la infinit, n timp ce n fiecare z, aSezay goi sub un

palmier, analizm psihologia

Rencepem d la zero ca doi copii n ntregime goi


<< Pfuesc zub cerul Canarelor, cu ochii arti de stele, nfa.guratA n jurul lui Hcnri, ntr-o pegera shopit2f de spuml Locuim nh-o micA fcrm smaltuita cu flori $ rascohta de rafale de vnt n flinA singurafaia Ugile se zbat facnd zgomol pAsarilc rd n
noapte ca btrnelc rrrjitoarc, iar marca sc sparge, rostogolindu-se furioas 9i terifiantii pe falezele de la' neagr; Timp d doua hrni a"est c"pt de hii'va ft iak'torul nostni

cuplului.

CREDIMELE OARBE
ncepem cu o perioada de solitudinc, Ficcarc ramne n camcra sa trei zile gi tci nop;i, legat la ochi, cu urechile astupate, cu o
care nu au nimic comun cu experientele spi-

rituale se manifest ntr-un cuplu astfcl:


"dac tu faci dragoste cu altcineva, tu nu ma

sticl ile lape. La sfihpit tu ai fap chrA 9i neted ca a unui nou-nascul minunndu-se ca ffiiege, Renccpem de laz,ero, direct de la escnJa" ca doi copii n ntegime dezbrcali.
Cc placerc atunci dc a rcdescopcri perccpiia

mai iubegti"; "eu trebuie sa mimez un


orgasm pentnr c mi-e teamA ca lentoarea
mea n miScri F,va,plictisi"; "dacf nu ne sarutam, nu ne mai iubiin"; 'idaca eu fac dragostc cu 9a, voi cdea sub dominatia sa",

atomic" vasta

9i precistr a ficcarui siml

Orgoliul barbatului pe lntelcgerc: femeia,

de^

o parte li frice

rcnAscul! Totul dcvine mcditatie, corytiinF-

fcmcii de a-gi manifesta crilitgile ferninine

de explorre transpsihica-

Zi

dup

zi, noi

obaervam cu minuliozitatc jocul raportur-iloq

nv{Am s mpcam. Mestecan si nghilim ficcare mbuctur ncct fr a nc gndi-la altccvq uitd c6t de dcs faccm acest gest n mod incongtient, automat. Sarruram apoi dulccap unui fiuct a carui

pe de alt parte conduc la

la

grcait

acest nivel dc

prejudeci, cstc copsidopat ne,prtincioas{, slab Si insipidt n loc de egal Si excitaaE.

'X2
I

Yoeslvlr:ryen

CONTRACTETE

$I

CONSIDERATIILE

lsunt rnpnrmuturi pe car cuplul le preia din

regulile 9i convenientele societ$ii, gen: "tu faci dragoste pentn a-mi face placere gi pen-

Itu

a-mi demonstra c egti un bun iubit"

proiccgii, eu deschid fcreasta che rcalitate, cAhe ccca ce exista gi cste adevarat. Iubirca devine atunci un joc spontan gi gratuit, un LILA (ioc cosmic) ce nu are nimic de-a face cu interpretarile mentale.>> .

fecioar urmarita dc

prinl carc

pndegte

cu nerabdare sursul subtil, mna

care

tremura" -snul care tesalt, femcia care se dezbrasgi care i aparline. Astfel, cu mintea "golitf", eu m pierd

(ceea ce nu face dect sa amplifice complerxul tilu de performaga); "zu fi dovedesc

n emo;ie, n senzalia momeirtului care ma

focul Yin-Yang ne face sa traim ceJe mai , erotice momente


<< Am descoperit un mijloc infailibil de a scoate la luminA rolurile incongtiente.
Jocul se desfagoarA pe durata a 48 de ore, mparlita n dou perioade egale, de cte 24 de orc fiecare. n prlma zi, unul dintre iubili este yang: activ. EUea are dreptul de a cere tot ceea ce lui (ei) i face plcere. Celalalt

anteneaza de

surpriza laextaz. Cu ct am

mai multlt ncrcdere, cu atit mai mdt ma


abandonez, cu att sunt mai tlcuta gi cu att

mai mult ma descopar ca femeie. Ei bine,


iat-ma devenitl sclava sa de la Fra" zeila sa sacra, divin mpodobita, legAnndu-se n fap lui, cu ochii ugor ntredeschigi (ordin de a nu-l privi), purtnd cogurile pentru picnic ai mergnd pe cmpuri. A doua zi inversarea rolurilor este mult mai dificila. Henri se dovedepte a fi un yin bosumflat 9i recalcitrant, iar eu un yang aft

iubit este yin: receptiv. EVea se supune dorinfelor celuilalt cu iubire. Pentu placerea de a darui, avnd deplinA ncredere 9i abandonndu-se. Fra discufii

de autoritar 9i moralist c m ndoiesc

de

- n ziua urmatoare, rolurile se


a imagina situaliile cele
mai

inverseazA. Jocul i da celui yang ocaa de a

explora, de
iubirea mea pentnr ca tu

mine nsami... PnA h urma, este ntotdeauna aceeagi frustrare, aceeagi dificultate pentru barbat de a-pi asuma feminitatea sa 9i pentnr femeie, virilitatea sa. La sffugit Henri m[rturisette; "Eu sredeam c gtiu sA fiu yin,

sA

mi-o dovedegti pe
mA

a ta" (schimb condilional); "daca tu

iubegti, m sangi" (consideri barbatul ca pe un fumizor de orgasm neavnd alt rol dect ,de a hansforma sexualitatea nt-o depniman-

tl activitate menajera). Fiecare trebuie sa


daruiasca iubire necondiionata, sa ptie ce apteaptii de la cellalt gi sA nu cear imposi-

neobignuite, de a ndrazni sA ceara ceea ce niciodatA nu a mai cerut. El este prinpl care este servit la pat, care estc masat ore n tir, n fala canria te dezbraci languros, cu ochi nhcdeschigi, caruia i mbraligezi picioarelc n plinA smda, pe care l instalezi ca pe un paga b Palace Hotel. Minc, la ndul sAu, el va deveni

receptiv n viap" dar acum vad ca nu era dect un joc penttr a seduce mai bine si a poseda femeile pe care le doreaF'. A juca jocul yin-yang crc, la urma urmclor, mult umor gi tact.>>'

instumentul tutrror placerilor. Totul

este

naintea oricror obligagii rmnegi disponibl pentril celblak


<<La sfrgitul sejunrlui nctu" am schipt mpetma pincipiile unui stil de viaa cae conduce la nflorirea esenfei n relatiile n doi:

bilul. EXACERBAREA EGO-ului SI MAMFESTAREA FANIASMELOR conduce la


o imagine supcrficialA pe care o avem despre

posibil. Ceea ce provoaca teama este cel mai interesant de a explora. Acestjoc,poate ugor sA degenereze n raporturi stapn-sclav. Regretabil! nseamna ca uitali ca yin-ul 9i
yang-ul

noi ngine: "u sunt super-fcmci4 cea mai buna animatoare, Marea Preoteasa din
Tantrau (m simt superioar celorlalte, gralie talentelor mele); "noi suntem cuplul perfect, esenlial, simbol al reugitei gi armoniei" (care este o sugestie pozitiva pentru cuplul ce gi

sut

complementare. Energia

activa, extovertit2l a yang-ului bebuie complehta" pusA n evidenp de energia receptiva" intnovertitil a yinului.

doregte aceast4 dar 9i o confuzie pentru cuplul care nu manifestil discemamnt gi se crede perfect cnd de fapt se mai confrunta cu frustrari gi probleme penibile).

n timpul zilei cnd eu am fost yin, supunereat@ a suscitat n l o


senzualitate debordanta,

TEORIILE (lustificarile, explicaliile - vinovAJiile): "eu fac dragoste pentu ca orgasmul ma scoate din starea de
"petnr c"
deprimare. Tot amorul demn de acst nume trebuie sa fie tantic, tot orgasmul - cosmic"

mpreun momentele cele mai eroticc ale vielii noaste. A fi yin nseamna a fi n egalA masura shwl sau, amanta sq geisha s4 muza sa. Henri, prinl de o zi, este liber, viril, sigw pe el. Dorinp sa triumfatoare ma aneneaza n ccle mai subtile sccnarii ale fantas-

am

Sit

asfel nct

. A ne asuma fiecare pe rend responsabihtailc: contabilitate, administratic,


riilor
etc.
orA sau dou pentru a

buget,

(teoriile sunt motivafii prin carc dorim

sa

melor

sfrgit revelatc, realizate. El

organizarea caltoriilor, suslinerea semina-

acoperim deceptiile sau gohuile trite). DEZILUZIILE: "n 90% din cazuri starile erotice gi orgasmelc noaste obinuite nu ating niciodatll idealul spre car tindem" (fantasmcle gi tcoriilc nu nc-au adus deloc

ndraznegte totul Si chiar mai mult, uimirea mea l cxcitl. Iar eu, descumpnfta, prins n joc, ma ofer pHcerii de a fi a sa n cele mai frumoase vegminte, cucrit4 adorata-.. Ce

ne "concentratt mpreuna, a 'ne "juca", a mcdita, a elimina tcnsiunilc aparute. n


fie.care samna, o zi pentnr a ne ocupa de corp: masaj, sport etc. . Sa facem zilnic mpreun exercitii psihofizicc Ai mentale: yoga. . SA avem un regim alimentar echilibrat pur.

. A gasi n fiecare zi o

descopcrire!

satisfacia, fcricirea li tindem sa deve,nim tigti, inerfi, disperali, singurtatici). Totugi aceastA etap reprezintit un stadiu al tezirii care este neccsar sa fie acceptat 9i depalit pentru a putca evolua spirihral n doi.

'

Cend nu mai existaprobleme, agteptari,

Jocurile sunt aga de clare, rolurile sunt atlit dc binc'stabilitc, nct nu sc mai poatc pune eterna atebare: "Celalalt ar fi de acord? Ce va g6ndi el?" Dc data aceasta danriqti, primegti necondifionat, liber. Aga este iubirea- O iubire nebunA de nara

. Fiecare sA ramna disponibil pentru ceHlalt, sa puna rclalia dinhe noi naintea obliga;iilor sociale sau profcsionalc.>>
YogoMogozin

27,

NAIICISTAICAU
o

ry

despre:

Acodemio Nordic pentru Hatho-Yogo, Tontro S sprtuoltote (NATHA) dn Copenhago o Yoghinii danezi o Yoghin romn c Calitatea esengial a unu instructor de yoga Vegetoriianismul, o exploze de suPernov n Occident o Cursul de Tantra din codrul NATHA se desfdgoard deschis, Ibeitoteo omului este gd,rantat de Constitugie

ef
Yoga Magozlnl Cum sunt structurate elementele spirituale la cursurile NATHA? Narcs Torcul n Romnia este important sa
vorbegti timp de cteva saptamni la curs despre alimenta;ia pura gi vegetarianism. Degi n ziua

Cristian Alexandru

,ef Florentina Alexandru

de azi vegetarianismul este n Occident

btrbat? ",r N.T. : Dup pitrerea mea, blAfia nu constl ,n primul rand tn elementele extrioaie. Barbat, nu- er fieapalfat cel card a1e pleptul umflat q'mu{chii
:

grozavr.

explozie de supernova, n Romnia mentalitatea

arhetip adorabil, cu anumlt6'


, o catifelare specifica, o anumlt a pllii, o anumltl radiafie, pe pul blrbatului se,aseamlnA. mai '4riGtu A unel maimd"e:.f| est mal plf-o't; mai ghintu'ros, :plstibdil m4i

oamenilor face ca o persoana vegetariana sa fie


considerata sectanta. Pe cnd la occidentali sunt

milioane de vegetarieni care nu fac parte din nici o pcoalA de yoga, secta sau organizalie, ci
pur gi simplu au nfeles gi respecta nigte norme igienice. Deci a insista asupra vegetarianismului la occidentali nseamna sa-i plictisegti. Daca

Plin natura sa fundamentalA brbatul trebuie sA ie ca diamantul, s maniferte interior .claritatea, precizia fasCinant a con;tiinfei. Trebule s feca
.,o

sabie lucioas,din cel mai brrrl ofl ntr-o


;. r: .:.: :::

teaca de mltase.

rnulte aspecte care l apropie de anlmal,

Prlncipiul masculin este deseori antiteza princlpiului feminin ;i reprezint tn fiinfa exact aEpectul rebel, opus
naturii, care caut sA.l determine pe om r ias din nchisoarea lut Pi.akrlti. ; Aga.,cum sG punei. problerha metafi ti,,fiinfa unianl este prizoniera lui Prakriti ;i cairt s evadoze n

le

vorbegti timp de patru saptamni despre

purificare, ei pleaca de la curs, pentru ca atunci cnd

vin la yoga 90% din ei sunt deja vegeUn alt avantaj este cA pot discuta despre

tarieni.
Tantra n mod deschis. n vreme ce la noi men-

talitatea

e blocata gi,

daca vorbesc despre

Tantra, mi sare n cap toata lumea, ncepnd cu

polifia 9i terminnd cu Biserica, n Danemarca libertatea omului nu este doar garantat de Constitu;ie, ci 9i respectata, fiecare poate sa
studieze ceea ce vrea. De aceea acolo putem sa

vorbim cu mai multa deschidere despre domeniul tantric ai chiar sa organizAm cursuri specifice, ceea ce n Romnia nu se poate, desigur,

Purusha. Noi toqi suntem fnclu;i n Shakti, prizonieri ai l{aya'ei."l cauGlm , s atingem transcendentul, care este Shiva- Astfel de mutte ori spiritut masculln:este cel caie-e revoltlt mpptriyd acestei nchisorl a naturli. ilascull este cel care, precum un armlsar,sllbatic, se revolt si r.efuz slf fac exact ceea ce natura ar vnea s-l'obtige sl faca, deci ar acest spirit rebel mpotriva limitfrifor. De plld!, atulci -c"nd, fi- foame

Din punct d"veder strict femeia cre reutette s o re perfect pe Shakti devine vehicolul fundamental prin care orice fiinfl uman poate ayea acces la divinita'co. Din punctul meu de Yedere, ea este rca o poart regalt, este energia
sb .pote.

datorit prejudeca;ilor pi modului


acJioneaz uneori presa.

cum

Ce deosebire exista ntre cursantul yoga romn si cursantul yoga danez?


Mogu', n;eleptul de la care am nvatat multe lucruri n prima tinerele, obignuia sa spuna cA a9a e romnul, foc de paie, palalaie. La noi
foarte mul;i oameni se nflcAreaza, dar entuziasmul, cum spune gi proverbul, "e ca nunta la romni", dureaza trei zile pi apoi e gata. Constat

Kui{allni, care se trezefte

din

luladhara gi aiunge n Sahashrara conducAnd la realizarea fiin$ei umane, la ilu.

minare. Sigur cl foarte pufine femei sunt arhetipale. Gcl naturil ieminlne 1

spiiitul mdsculin te frce s'1qeftizl'mncarea'qi sI poste;tl. Sau cend i-e lfigi tocmai spiritul mrcculin este cel care-gi spune sl faci o baie n ap rece. Dac te apuc somnul, el se revolt mpotriva acestei tendinfe a corpului care este Prakriti, ;i vrea sll stai treaz ti s nu dormi nici noaptea astaSpiritul masculin constf" dupa preiea mea, tocmai n aceast slbticie ;i n puterea de a te ridica mpotiiva llmltarilor naturii, evident ntr-un mod

exact impulsul shlvaig care-l brbatulul posibllltatea de a f preot , i de a acfiona n numele- lui .Dumnezeu. De multe ori femeia lipsit de-ax se compo ca o.forf stlhinicA oarbl ;i manifestl elemente haotice,
demenflale, llpsite de orlce centru lumL nos. Este n acelagi tlmp ti o proyocare it'o minune.
YogoMopzin

conl

ti nediltr,uctiv

t,

,,

de multe ori la cursantii de yoga romni


blazali sau plictisili.

cA

probleme gi lucreaz pn cnd obtrin rezultate extraordinare. Srrnt reci gi au avantajul detagArii, deci nu sunt mistuiti de pasiuni sau de dorinfe.

ncep cu un elan foarte mare gi dupa aceea ajung

Pe cnd cursanfii danezi sunt mult mai perseverenfi. Ei se focalizeaza asupra unei

De aceea nu sunt att de mult dotati pentru Bhakti, de exemplu, nu au un avnt 5i un

24

entuziasm arztor care sa faca posibile rea-

lizari de tip exploziv. Dar cnd este vorba de lucruri sistematice gi de pasfarea unei idei
clare n minte, atunci ei merg cu ugurinp pe perioade deze,e, douazeci sau heizeci de ani.

reLSe

Cnd au nceput yoga mulli cursanfi de la

devrifune

noi aveau credinfa 9i un elan

extraordinar.

$ respet nmsqret fntr-un l de consgnX;vinitate msteriorsA. car.e


reprezintl.p,fement de farnllie spirltual' it fitii{ei Gonstat rj m, minmez mrreu:"cum meestnrl spiri{1al-este cg.f

Acum sunt implicafi n diverse probleme de


factura materiala sau sociala, sunt coplegifi de grijile zilei. Practica lor yoghina s-a di-

luat mult 9i au pierdut frenezia iniliab, iar aceasta nu e o realizare, ci o antirealizare


yoghina.

Ce atitudine ar trebui sa abordeze cei care se recunosc n aceastA situafie?


Practica yoghinA ra aspirafie se reduce la
5%o sau

poate chiar

la

lo/o rez.a'ltate, devine

un lucru mecanic, pentru ca fr entuziasm nu exista nici voin;a, nici impuls al energiei.

Spus

n limbaj yoghin,

acesta este un

,magtru!,ppiritualr;61;6 este cel mai nalt stejar, reu;et$ sA facA bc gi altor stejari s creascll oarecum la umbra ca" Asta se prorcp dirii'cz el umbra maestrului rpiritudl nu est umbr de tip agresiv sau distructiv, ci are ncorporatil n ea aceagta luminA splritual. ngeieg din ce n se mai bine cil maestrul sp-iriQSl este cel are m nyaS libertateaTundarnen-

aar reqeqte, st conrtruiasi n mine rentimentul acsta al liberti$i. lntotdeauha em fost ulmit de acest paradox, ca. de;l un proerb popular spune c ste. iarii nu crerc l umbra steiarifor, totusi

fenomen de rezonanfa. Le-ag recomanda celor aflafi

tal de care,vo;heaml pura existen$iL


n
aceast

Priylnd Ia maest ril spir{tud nteleg pe un

situafie sa rememoreze perioada de nceput 9i sa-Si aduca aminte de ce sunt ei la aceste cursuri. Ce cauta ei aici? Deoarece pentru anu-

miti oameni tinde sa se transforme ntr-un


automatism: s-au nscris aici, nu ar mai pleca,

$i frecventeaza l de club, unde vin din obignui4a mecanica. Ar fi bine ca prin evocarea momentului de nceput sa urmareasca sa-gi cursul ca pe un
reactiveze aspirafia.

dar nici serios nu mai fac yoga.

nive_!.gu'totul deosebit aciasta' pur exist"diF lltail+ri,ti e nse1ryn de fapt:ubiectul conttieht. Tot te am $pus pn acum [unA pu$n metafizic gi preten$os $. e md difill de explicat Crad tns, c pe m:lsrr:t ce anii de yoga

Ce calitate esenfial trebuie s aib un instructor de yoga?


S inspire ncredere. Sunt anumifi oameni care

ortstl iec[t un Snggr sub$-cdrb$Ic tleci rtregul Univers nu ert dect o slngu fiinft ti eceastt finfl$ qry-Itn mod egal toatlr i"olurile;
Shba tl ,'c nu
de la toat filntele conttlehte gl pnA la obiectete apa-rnt nensufiefite, de fapt ecest ntreg niy.ery.ste o'coqtiin$ gi o

reutesc ai altii care nu reu$esc asta. Pentru un

profesor de yoga este nsa un aspect foarte important. Trebuie ca oamenii sa poata avea
spontan ncredere n el, iar aceasta serealizeaz

datorita anumitor modele comportamentale.


Astfel o persoana care se arata adesea ezitanta, shba, bolnava, doborta, superficiala, rznd
prea mult, orientata catre elemente de kitsch nu

iiiH. Atateste cet mai u;or de: observat n .11$. meestnrtrr:sqiltual. El este cel care mi pe'r_r-ntte cel ,ml uqor acelqtt tipcqre,rcest salt al con;tii4fe, mi perShi&

Pts S

inspira ncredere gi nu

fi da impresia ca,i-ai

fic&rdu-ml'cu el, nfelegnd ce a nfeles


el, p;ivind pdn ochii sli initiati, vltd liber.tateape care o are el y car'e este de fapt libertea ma, sunt cottiinla pe crtfie o _qrd-d!.ti qrc e{tls.d. pt con;dinga r{lge.

;l

copgtiepdzez cI este ntr-adevilr qf el,erts urisul"nrbteet conftienr 'da:fafg nvlntl de la el, identte,

putea face confidenfe sau cA ar putea sa te sfa-

fuiasca ntr-o problema. ncrederea de care m-am bucurat n fafa cursantilor mei este o realitate a practicii yoghine, un rezultat al maturizarii spirituale datorita careia se ajunge la situafia paradoxala ca oameni care te depagesc n
vrsta de doua ori sa vina 9i sa4i faca marturisiri, sa-ji ceara sfatul gi sa aplice cu toata ncrederea ceea ce

De erea rpun cA"simt' tot nrai mult


maestrul splrltual ca un fel de cosangvlni. tate. Nu aglndrzni sa rpun c ne identi-

liclm, cl n avem ca fralii, cl as spune


e un fel de lilia$e, exact

cA

le spui. Atunci simfi

ca

nfelepciunea nu are vrsta. De aceea daca ai matwitate spirituala nu conteaza ca etti tanar.

ca;i cum ar.n l de rm, rnge llu- l ar li tatal meu la modul ipirltuat ;i din punct de yedere al
con;tilngel. Dacll am spu! asta am spus torl. :

YogoMogazin 25

r:

ProfttoEi de,orice egire

n nqtur pentru o practico aceste

clipocitului apei unuiru, respirafia noash cnta continuu n noi. Vibrafiile (sunetele) linightoare ne pot ajuta sa ne detensionam.
Combinnd anumite sunete simple cu diferite atitudini corporale putem amplifica beueficiile practicii noaitre yoghine. Sunetul ne poate ajuta s n interuificAm lumila interioara gi sa,ne annonizm cu noi n'ine 9i cu lumea din jur. El ne poate dezvalui un sens mai profund al linigtii. Sunetul ne limpezegte mintea.
'

Posturile yoga mpreuna cu anumite suiete speciale i aju pe cei care au probleme legate de respirafie sau dificulli de vorbire. Nu numai clregleazt pe cale naturala durata respirafiei, dar gi relaxeaz, musculatura toracic, a maxilareir, a gurii, a obrajilor. Carol Fulwier Jones, psihoterapeuta n vrsta de 42 de ani, mrturisegte: ,,Am avut o problem cu artic.ulafia mandibulartemporal timp de m , ani. ,Aceasta este artiC@ia unde,mffiilrul este prins de craniu. Eram nevoit ia p"tt n timpul noptii un apurat pentru c nclegtam maxilarul gi dinfii mi se mcinal. Apoi am nvfat s practic unele posturi yoga folosind gi anurnit sunete. Dup o saptmn maxilarul meu era relaxat, astfel nct nu am mai fost nevoit s port aparatul noaptea. Acum folor"r. sunetele n timpul practicii yoga gi fac un efort ongtient pntru a-mi relaxa mugchii maxilarului, iar tensiunea este complet eliminat."

Aproximativ 80% din femeile nsarcinate folosesc congtient sunetul n timpul fravaliului. Unele folosesc sunetul pentru a-gi exterionza n mod congtient dur.ele.a.,Femeile,oli$nuiesc,sa eni sunetele h,;:a* $i offimtbl

,-l

'

='-,,

26

YogoMogozin

Fixare din exerrfflle pe core vl le prczentdm trcbuie proctcot de 2-3 ori fdr sunet s opoi de !l-l ri emilnd lung constgnt unul dnFe sunetele AH, b ro, AUIL Pute$ axperlment difcrttevolume ofe sunetulu: tare, medlu sou ncee

Acest exercifiu v ajutlt sA v relanafi gi sa realizafi un contact cu propria respiralie prin cteva migcri simple ale brafelor. RidicatiJe ugor n timpul inspiragiei, iar apoi, odata cu expiralia, coborfi-le emif6nd sunetul. Migcarea de coborre 9i emisia swretului se realizeazl pe tot parcursul expirafiei. Menfinefi rela:rate coatele 9i umerii.

l. Afuorele

AHHIIH... n timp

ce expirafi

YogaMogn 27

.Inspirafi 9i ridicafi brafgle 9a n postura arborelui. Aplecaf-vA nfafiexpirnd ti emifnd sunetul. La sfrgitul expirafiei facefi o pavz, gi simfifi cum n jurul dumneavoastra s-a creat un spaliu de linigte. nainte de a relua exerciliul (n picioare cu brafele pe tnga corp) evocafi mental sunetul gi aduceli-l n interiorul fiinlei voastre.

AHHIIH... n timp ce expira;i

3. Triunghiul
Ascultali rezonar\a sunetului AH n timp ce vA aplecafi pe o parte gi apoi pe cealal. Remarcafi weo diferenp n respirafie gi sunet n execufiile pe cele doua pArfi? Putefi menfine acelagi volum al sunetului pna la sfiirgitul migcArii? DacA una din pA$ile corpului dumneavoashA este mai rigidA dect cealal, vefi observa cA sunetul difera atunci cnd realizafi exerciliul pe partea st6ngA n comparafie cu partea dreapta.

AHHHH... n timp ce expira;i

28

Yogalvbgain

4.ngenunchereo cu oplecoren f@ (pisko) Din pozifia n genunchi v aplecali n fafa emifnd totodatl sunetul pe care l-afi ales. La acest exercifiu putefi sa alegeli ntre a emite sunetul cu voce tare, sau doar interior, n minte, n timp ce cobor;i brafele.

Oo*

i" ti-p

"*pit+

Ooo* i*it"p

""

o+ituli

5. Picioorele ridicote Si minile ntinse pe l6ng cop


Aceasta migcare o veli rcaliza farA sunet. Odihnifi-vA corzile vocale gi savurafi linigtea. Nu este indicat sa folosifi sunetul atunci cnd suntefi ntingi pe spate sau cnd abordafi posturi inverse din yoga.

YogoMogoin 29

Contorsionismul si dislocarea muschilor sunt dar exhibitii ,)


Dup demonstrogiile lo TV CLEMENDORE ero scos pe torgd
:r lrina Ciurea zr Oltea Mutulescu

Ziari;tii s-au lisat pcilifi


de cateva tehnici acrobatice
Occident prin anii '60-'70, cnd i se dusese f'aima datorita demonstraqiilor pe care le susqinea nvelindu-;i capul cu un sal. Indian
dupa mama, s-a nascur la Trinidad, n Antilele h | 9 ani n viala sa nu s-a petrecut nimic deosebit, n afarA de ntlnirea cu un
engleze. Pna

lo

Clemendore

a ficut mare vlv

tibetan care l-a nvAFt s-;i controleze


mu;chii trupului exersnd ore n ;ir anumite tehnici. Cutreiend Europa si demonstndu-;i mobilitatea n fap spectatorilor care i
priveau cu uluire dislocrile uneori insuportabile, Clemendore a devenit n cgiva ani o

vede! intens mediatizata. Spectacolele pe


care le susginea erau n general precedate de conferinge legatede yota ti durau n iur de o iumaate de or, timp.n care scotea temete rAgu;ite gi ;i fo4a n fel gi chip mugchii ;i articulagiile. Dup mrturiile sale i erau necesare sase zile de post netru pentru a pregati asemenea exercitii, care l Esau complet
epuizat. CJo Clemendore este un contorsionist

extraordinar nu poate

pus la ndoiaE.

Pentru un artist de music-hall exhibigiile sale

grav prejudiciu nu celor care practic deia, pentru c ace;tia nu sunt pcilii, ci mai acelora care nu gtiu prea multe
aceasta disciplin milenar. Yogo nu este ce se vede n exterior, ci ceeo ce se petrece interior. Ceea ce are ntietete este gradul intensitate cu care fecare postu este gradul de concentrare mental a discipolu mai importanta dect execuqia fizic zis. Ugurin$ ;i conrol, nu contorsiune dislocare! Sl ne imaginAm unul lnga un tnr acrobat executnd asanele cele dificile, numai pentru bravura ;i galerie, sa se preocupe de spirit si, pe de alta un adept de 50 de ani, nu prea suplu, ale degete de la picioare poate cA nu ating

ar reprezenta o culme a mAiestriei, Aceasta


nu nseamnl ns c yoga ;i are locul la circ! Un maestru autentic nu se mpopoloneazA ca

un vriitor, afi;ndu-se cu un cap de cobrl

De altfel, yoghini autentici povestesc ca studiourile nagionale de televiziune

franceze angaiaqii care

vzuserA pe

din carton picat gi nici nu scoate gemete gugite mimnd invocaqii ctre un zeu sau altul, n strdania de a conferi spectacolului
un aer misterios

Clemendore iegind pe targa dupa ce cuse


demonstraqii de acest fel erau convingi cA

;i exotic, 6ra a ob{ne

nsa

dect efecte grote;ti.

orice profesor de yoga e n pericol


intervenlia medicilor.

sa-g

ncheie lecgiile susginut pentru telespectatori

ntr-o stare de le;in care presupune


Porivit reclamei pe care ;i-a fcut-o constant, Clemendore aprea n ochii publicului necunosctor drept un yoghin care reugea performane spectaculoase (de pild contorsiunile n care statea n echilibru pe mini cu un picior trecut peste spate ;i altul
ncrucisat, asezat dup gat, pe umrul opus), El reugea sA-9i disloce omoplagii s umerii ficnd s-i iasa n relief articulagiile ;i rotin-

Cele mai simple posturi yoghine sunt adesea cele mai eficace
Datorita unor reprezentaqii ca
cele
susginute de Clemendore, mulli oameni gi fac

n postura plugului, dar care se

9i trAie;te yoga

(uniunea), care

idee gregita despre yoga considend-o

stapanirea de sine gi controlul migcarii, se relaxeazA. Ei bine, acesta din urm

echivalenta cu contorsionismul. ns exist o diferenga esengial ntre cele doua. Pentru yoghini postura este un mijloc precis care

produce efecte liziologice bine determinate, cu neputinp de obginut altfel. Chiar si pos-

du-;i energic sub pielea abdomenului o

po4iune de mu;chi. Nu pu{ini au fost ziarigtii care s-au nclinat entuziasmaqi ln fap unor asemenea tehnici acrobatice pe care le confundau cu o dovadA de elevare gi nalta
realizare spirituaE.

turile cele mai dificile trebuie ntotdeauna sA fie executate ugor, ftlra efort Niciodatt un
yoghin autentic nu gi ncheie asanele ntr-o stare de epuizare, la fel ca Jo Clemendore. Dimpotriv, toi sunt frra exceplie relaxagi 9i plini de energie dup ce 9i sfirgesc exercitiile. Fachirii de tipul lui Clemendore aduc un

yoga, n timp ce primul nu o va niciodatA. Caci yoga nu consta n exerciqii acrobatice, iar cale mai simple posturi clasice sunt adesea cele mai eficace. n yoga, dificultatea nu este sinonim cu eficacitatea. Oricum, oameni ca Jo Clemendore
abuzeaza

de numele unui sistem

strAvechi,

discreditndu-l. Cu att mai imporanta este n asemenea condiqii pstrarea spiritului pur, tradilional, autentic n yoga, cel n masur s ajute la descoperirea esengei divine ;i la dobndirea armoniei interioare.

?0

YogaMoguin

POATE ORICINE MEDITA?


.er

Andrei Petrescu

lesc din felurite motive ca oricine altcineva ioate medita, c excepfia lor! Probabil vor sa se isigure n acest fel cA n afara lor mai exista pca cel putin alti cfiva oameni (biete suflete lra de norocl) care s-au nascut incapabili sa nediteze gi care se confrunta, deci, cu o proilema.

fl !

ititorii ne pun adeseori aceasta ntrebare.


Noi credem ca cei care ne ntreaba se gn-

Dincolo de toate acestea, medita;ia nseamnA a lAsa mintea sa fie aga cum este ea pi, observnd-o, sa nvafam cte

ceva despre cum este ea n fiecare moment. Meditafia nu se refera la a


ajunge undeva, n altA parte, ci la a-fi permite sa fii acolo unde te afli deja, dar de aceasta data cu adevarat congtient. Daca

nu nfelegi lucrurile n acest mod, vei


de ajunge sa crezi n mod cu totul eronat c,

Lucrurile nsa nu sunt chiar aga


imple...

n mod structural, egti incapabil sa


meditezi. Trebuie sa nfelegi: chiar pi acest mod de a te apleca asupra acestui
subiect nu este altceva dect o forma de a medita asupra lui - e drept, cam superficial gi plecnd de la o premiza gregitA. Este adevArat, o meditatie profunda necesita multa energie focalizata gi hotarrea ferma de a nu abandona subiectul. Ce zicefi, a9a-i ca n loc sa spunem:

n realitate, gndul ca nu egti n stare sa neditezi este ntru totul asemanator cu acela ca ru egti n stare sa respiri, sa-fi aduni minlile, sa e migti, sa te relaxezi etc. Dar n condilii adecrate, practic orice om aga-zis normal, obignuit, roate respira cu ugurin;a, se poate migca n voie, :tc. n mod asemanator, oricine poate sa se con)entreze sau sa se relaxeze.

Oamenii nestiutori confunda adeseori


neditagia cu relaxarea sau cu o alta stare spe:ial, la care trebuie sA ajunga sau pe care treruie sa nceapa sa o simta. $i daca ncearca o lata sau de doua ori sa ajunga ,,nu gtiu unde" lau sa foloseacA ,pu gtiu ce gi cum", neajungnd

,,Nu pot sa fac", ar


recunoattem c

fi

,$u

mai corect sa ma pot menline


o

ferm si focalizat n meditafie?"

Oricine 9i poate redirecliona

)inenfeles nicaieri Si farA sa resimta n mod ibligatoriu ceva mai special, vor fi ispitifi sa ;ndeasca: ,,Iata! Sunt, din nefericire, una dintre tcele finle care pur 9i simplu nu pot sa o faca!" Pufini oameni gtiu cA meditafia nu nseamra a simfi sau a te simfi ntr-un anumit fel. Ea re refera h a simli n cel fel simfi. Ea nu se 'efera nici la a goli mintea, nici la a o linigti, cu oate ca linigtea se adncegte n (9i favorizeaza) rrocesul de a medita. Iata de ce linigtea poate f1 gi ntr-o anumita etapa a evoluliei noastre chiar :ste) cultivat sistematic.

parte din atenfia folosita h alte activitafi pentru a-gi observa respirafia sau mintea. Nici nu-i obligatoriu sa te apezi undeva pentru asta. Pofi s-o faci rnergnd linigtit, stnd ntins,

n primele faze cnd ncearca s-gi faca, nu le


place ceea ce se petrece - rezultatul, care nu sa corespunda agteptarilor! Nu este ceea ce cautau sau sperau. Nu le mplinepte visele! Ar fi mult mai bine sa-pi lase de-o parte

alergnd, facnd baie sau chiar dragoste. Dar ca sa te focalizezi asupra procesului meditafiei chiar gi numai pentru 5 minute, aceasta necesita intenlionalitate, susfinuta 9i precis
definita. Deci o anumita disciplina este necesara pentru ca meditagia sa poata deveni o latura a vietii noastre. Aga ca, atunci cnd oamenii spun ca nu pot medita, n realitate aceasta nseamna ca n-au rAbdare, nu-gi fac timp pentru ea sau ca

vrea

agtepHrile

gi

sA

se

multumeasca doar sa

priveasca - martori plini de iubire, dar taculi, detagali, atenli, lucizi,.. ncepeli deci sa meditagi, observndu-v mintea nh-o stare de focalizare 9i urmarifi sa fifi ct mai congtienfi..

12
I

YogoMogozin

,..
Ft . A A t Y I ..

.),a.

,.a,::.

rersafe mrnunate ttt tncanta ocnil. Oameni fericifi, plini de energie si vitalitate practic yoga contopindu-se cu aerul, soarele si apa. Este exact ceea ce fi doresti. Toate sunt pentru tine. si de ,
^.

Care a fost prirrrul contact cu yoga si ce transformri deosebite au avut loc n fiinfa

Cea mai frumoas mrturie va fi publicati. Ce fi-ar plcea s mai citesti n revista noastr? Cea mai bun idee va fi premiat. Cu siguranf c mulfi avefi n albumul personal fotografii
ta n urma pracri:icrii acestei stiinfe milenare? care ar putea'face parte dintr-un catalog de prezentare, Dac nu, v invitm n
aceast var s realizafi poze n natur practicnd yoga.

Cele mai reusite vor fi premiate ;i publicate.

rt'rr {Al'rnsn't *st* ffi*sr}itr rsentia' t:zi 'tr;ur c r r.' ii *, s p i r':* tr r: ; r *v el & n d #*!, c{}strG 'rr: r.ttrr s*-,i *':stper! r sil^t f* *sr,'stj )i'!'! til{}d inielr:p';
Res :!zar*
I

Si

:',

t:

it;

5rsfu

terr:pr"rrn"J. iii trebirre de osernen,:n :ij 'nteir:nf .4 ,,:.rs t:x:s.ent E tu fezid rt drtr 's'"pc rcr(: * *re, ei n *4>* r-),irrJ rir.r' i:i" a r:rzrei realitci't,a suirstcnirrrJ r.t manifest# " lealizar*c sdev iirts,.ei sale *tasri necesitii tot,iren, . rfrrrd,rreo in oceon qi uniree lotflifi f 0., fl' r a m h a n sa a go n a n t} *
ct
<t Y

Fcteirt'ai ti spiriilt*i sl fiintei, i:ent'u r reuirza ,-u ttt; t,ti *icevn dect Ftul ubit ai it; {}uinnezeu" fsTirr r rtltt;ic dee r* int*jeo;ld . ri reglir(.,r (Jt: ",a, ric sirirplul vol, eir:

.t.

.i

,dA*-