Autosugestia, o metoda in sprijinul vindecarii...

http://www.eva.ro/sanatate/medicina-alternativa/autosugestia-o-metoda-in-sprijinulvindecarii-articol-4262.html Astazi mi-am propus sa discutam despre puterea mintii, despre forta ce se afla in fiecare dintre noi si care ne ajuta sa trecem cu bine de momentele dificile din viata. Se intampla adesea sa fim influentati de cate cineva binevoitor, care ne atrage atentia ca parca nu aratam tocmai bine si, automat, chiar simtim un disconfort. Sau intamplarea face sa nu reusim ce ne-am propus, iar rezultatul este deziluzie, descurajare, lipsa de incredere in noi, care declanseaza un algoritm ce ne dezechilibreaza emotional, atragand uneori dureri in tot corpul, neputinta, tristete, incarcaturi de care trebuie sa ne scuturam, nefiind accesorii cu care sa dorim sa ne asortam... Prin viata trebuie sa trecem increzatori, optimisti si cu mult curaj. Toti suntem programati sa reusim, doar ca avem nevoie sa intelegem si sa avem incredere in puterile noastre. Poate la prima vedere nu stim de unde sa ne incarcam cu aceste puteri, numai ca ele sunt in noi si trebuie doar accesate. Autosugestia sau secretul subconstientului In acelasi mod in care constienta (constientul sau activitatea constienta) normala isi are lacasul in suflet si este activata in corp de creierul mare, tot asa si subconstientul este parte din suflet, fiind situat la nivelul corpului fizic in creierul mic (cerebel), in partea posterioara a capului. La orice individ normal, sfera subconstientului este intacta, adica el este capabil in orice moment sa-si foloseasca capacitatile constiente. Nu exista putere in univers sau om care sa nu varieze intre polii opusi. De aici putem considera subconstientul ca pe ceva opus constientului, gandirii constiente. Ceea ce apare in constientul nostru ca memorie, intelect, vointa, emotii, este reflectat in subconstient intr-o maniera opusa. Practic, putem compara subconstientul ca adversarul nostru, in el gasindu-se toate impulsurile, dorintele, slabiciunile etc. Putem considera subconstientul ca sediul a tot ceea ce nu ne dorim (ceea ce reprimam/refulam). A venit timpul sa transmutam aceste aspecte antagoniste ale ego-ului nostru, in asa fel incat sa nu ne mai raneasca si sa ne ajute sa ne realizam dorintele. Subconstientul are nevoie de timp si spatiu in lumea materiala ca sa realizeze gandurile din el, doua principii de baza valabile pentru toate lucrurile ce trebuie transformate in realitate din lumea cauzala. Eliminand timpul si spatiul din subconstient, polaritatile opuse nu ne vor mai influenta si vom fi capabili sa ne indeplinim dorintele prin subconstient. Eliminarea brusca a subconstientului este cheia practica a autosugestiei. Daca, de

exemplu, spunem sugestia ca de maine nu vom mai fuma (sau bea alcool) niciodata, subconstientul va avea timp sa puna diferite obstacole in calea noastra, fie direct, fie indirect, iar in majoritatea cazurilor vom esua. Pe de alta parte, daca eliminam conceptul de spatiu si timp din subconstient, in timp ce-l impregnam cu o dorinta, doar polul pozitiv din subconstient ne va influenta. Fraza pentru autosugestie trebuie a fie intotdeauna la prezent si la imperativ (comanda/porunca). Nu trebuie sa spui: "Nu voi mai fuma/bea etc." Forma corecta este: "Nu beau / Nu fumez" sau "Nu-mi place sa beau/fumez etc." Cheia autosugestiei se afla in fraza. Fraza intotdeauna trebuie luata in considerare daca vrei sa autosugestionezi subconstientul. Subconstientul este mai puternic si activ noaptea, cand omul doarme si activitatea constienta este suspendata. Momentul cel mai bun pentru autosugestie este seara chiar inainte de culcare sau dimineata dupa trezire, cand esti doar pe jumatate treaz. Aceasta nu inseamna ca in alta perioada autosugestia nu functioneaza, ci doar ca subconstientul raspunde cel mai bine atunci. Astfel, niciodata nu trebuie sa te culci suparat, nervos sau cu emotii negative, pentru a nu influenta negativ subconstientul. Intotdeauna culca-te cu idei armonioase despre sanatate, succes, prosperitate etc. Inainte sa practici autosugestia, fa-ti rost de un lant cu 40 de zale, un sirag de margele sau chiar o sfoara cu noduri. Aceasta ca sa nu numeri in timp ce spui formula pentru autosugestie. Acest dispozitiv iti va arata si de cate ori iti fuge mintea in timpul meditatiei sau concentrarii mintii. Tot ce trebuie sa faci este sa muti o margea in momentul unei intreruperi. Folosirea practica a autosugestiei este foarte simpla: Pune ceea ce doresti intr-o propozitie simpla si clara, la timpul prezent si imperativ. De exemplu: "Ma simt din ce in ce mai bine in fiecare zi" sau "Nu imi place sa fumez/beau" sau "Sunt sanatos, multumit si fericit". Apoi, chiar inainte de a adormi, ia siragul de margele in pat si repeta fraza incet si rar in minte; la fiecare repetitie, muti o margea pana ajungi la capatul siragului. Acum stii ca ai repetat formula de 40 de ori. Principalul aspect este acela de a-ti imagina dorinta ca si cum s-a realizat deja si a devenit realitate. Daca nu ti se face somn dupa cele 40 de repetari, gandeste-te sau mediteaza pentru o vreme pe ideea ca dorinta s-a implinit; continua astfel pana cand, in sfarsit, vei adormi cu dorinta inca in minte. Trebuie sa incerci sa-ti transferi dorinta in somn. Daca adormi in timp ce rostesti formula, scopul va fi atins. Dimineata, cand nu te-ai trezit complet, cauta margelele si repeta exercitiul din nou. Daca te trezesti noaptea, poti repeta exercitiul, iar succesul vine si mai repede. Exercitii de concentrare a celor 5 simturi La primul nivel, am invatat cum sa ne stapanim gandurile. Acum vom invata despre concentrarea mentala si intarirea vointei. 1. Concentrarea vizuala

Cu ochii inchisi: alege un obiect si pune-l in fata ta, de exemplu: un cutit, o furculita, un creion, o cutie de chibrituri etc. Priveste cu atentie, pentru un timp, obiectul ales. Tine minte forma si culoarea obiectului, apoi inchide ochii si imagineaza-ti cat mai real obiectul respectiv, astfel incat sa arate la fel ca in realitate. Daca va disparea din imaginatie, adu-l inapoi. Nu te descuraja de esecurile initiale, iar daca esti obosit schimba obiectul. La inceput, nu exersa mai mult de 10 minute, dar, in timp, poti ajunge la 30 de minute. Ca sa monitorizezi intreruperile, foloseste siragul de margele. Exercitiul este complet daca poti tine respectivul obiect pentru 5 minute fara sa dispara din imaginatie. Cu ochii deschisi: daca ai ajuns aici, practica exercitiul cu ochii deschisi. Trebuie sa vezi obiectul in fata ta plutind in aer, cu toate detaliile cat mai reale posibil. Nu trebuie sa vezi nimic altceva in afara de obiectul ales. Numara intreruperile cu ajutorul margelelor. Mentine imaginea obiectului in aer pentru 5 minute fara intrerupere si ai indeplinit scopul acestui exercitiu. 2. Concentrarea auditiva Aici imaginatia are un rol cert, pentru ca este imposibil sa spui "Imagineaza-ti ticaitul ceasului" sau ceva asemanator, deoarece notiunea de imaginatie implica reprezentari picturale (plastice, ilustrate, grafice), ceea ce nu se poate spune despre exercitiile auditive. Ca sa intelegem mai bine, ar trebui spus "Imagineaza-ti ca auzi ticaitul / bataile unui ceas"; sa folosim aceasta expresie de acum incolo. Acum, inchipuieste-ti ca auzi bataile unui ceas (ticaitul lui). La inceput, vei reusi doar cateva secunde, dar, cu putina perseverenta, vei auzi sunetele din ce in ce mai clar si fara intreruperi. Ca ajutor, poti folosi si aici margelele. Dupa un timp incearca sa auzi bataile diferitelor clopote, sunetele unor instrumente muzicale, sunetul vantului, al ploii etc. In aceste exercitii, este foarte important sa te mentii doar la impresii auditive, fara sa-ti apara imaginile asociate! Daca imaginile apar totusi, alunga-le. Sunetul clopotului nu trebuie sa evoce imaginea clopotului. Acest exercitiu este complet cand poti pastra imaginatia strict auditiva pentru 5 minute, fara intreruperi. 3. Concentrarea senzoriala, de tip tactil Incearca sa produci, pe rand, senzatii de caldura, racoare, greutate, usurime, sete, oboseala si sa pastrezi aceste senzatii cate 5 minute, fara intrerupere. Daca ai ajuns pana acolo incat poti genera orice senzatie si sa o poti pastra rapid si pentru mai mult timp, treci la exercitiul urmator. 4. Concentrarea mirosului Imagineaza-ti ca mirosi diferite flori: trandafiri, liliac, violete etc. Tine minte acest miros fara sa permiti sa apara in minte imaginea picturala a acelei flori. Incearca sa practici exercitiul cu mirosuri dezagreabile de diferite feluri. Repeta acest tip de concentrare pana

cand esti capabil sa-ti imaginezi orice miros si sa-l mentii cel putin 5 minute. 5. Concentrarea gustului Fara sa te gandesti la o mancare sau bautura anume, imagineaza-ti diferite gusturi, alegand la inceput pe cel dulce, amar, sarat si acru/acid. Daca obtii reusite aici, incearca mai departe cu orice alte condimente, mentinandu-le timp de 5 minute, pentru a considera scopul exercitiului atins. In functie de individualitatea fiecaruia, unii vor intalni dificultati mai mari sau mai mici in concentrarea simturilor. Asta inseamna ca functiile cerebrale privind simturile au fost neglijate sau dezvoltate imperfect. Exercitiile de concentrare realizate cu toate cele cinci simturi, intaresc mintea si vointa; inveti nu doar cum sa controlezi toate simturile, dar si sa le dezvolti si, in final, sa le integrezi perfect.

VIDEO Cu toii avem un calmant natural n creier. Cum l putem activa atunci cnd avem nevoie
Se tia deja de mult timp c n creier se secret o serie de substane care stimuleaz starea de bine. Dar oamenii de tiin au descoperit recent c avem i puterea de a combate anxietatea i stresul, care se datoreaz unei alte substane naturale produs n creier, efectul fiind indentic cu acela al diazepamului, de exemplu.
tiri pe aceeai tem

ase alimente care te ajut s te concentrezi mai bine

6 probleme cotidiene i cum le poi trata fr pastile

Cele mai eficiente tratamente naturale pentru astenie

Oamenii de tiin de la Universitatea Stanford au descoperit, dup mai muli ani de cercetri, au reuit s identifice substana produs n creier care ne ajut s depim

situaiile de stres i anxietate fr pastile. Dei nu au identificat nc molecula exact care acioneaz ca un anxiolitic natural, ei au constatat c fiecare dintre noi produce nite substane numite inhibitori care se leag de diazepam. Am demonstrat pentru prima oar c aceti inhibitori imit ntocmai efectele diazepamului i al altor benzodiazepine, explic John Huguenard, profesor de neurologie la Universitatea Stanford, unul dintre autorii studiului publicat n revista Neuron. Meditaia activeaz medicamentele din creier Oamenii de tiin, asemenea clugrilor buditi i maetrilor Zen, au constatat efectul benefic al meditaiei asupra strii psihice. Totui, mecanismul precis care face legtura dintre meditaie i reducerea stresului i anxietii era necunoscut. Specialitii de la Centrul Medical Baptist Wake Forest au descoperit, recent, ce funcii cerebrale sunt implicate n acest proces. n cadrul studiului lor, cercettorii americani au inclus 15 voluntari sntoi, dar cu niveluri ridicate de anxietate. Totui, ei nu fuseser niciodat tratai pentru aceast problem i nici nu meditaser niciodat. Toi participanii au participat la patru edine de meditaie de cte 20 de minute, pentru a nva tehnicile de concentrare i de relaxare care alctuiesc aa-numita meditaie activ. Aceasta const n concentrarea asupra respiraiei i asupra senzaiilor corporale, fr trecerea lor sau a lucrurilor din jur prin filtrul raiunii. i nainte, i dup meditaie, oamenii de tiin americani analizat prin rezonan magnetic activitatea cerebral a participanilor. Apoi, au realizat chestionare care s arate nivelul de anxietate al voluntarilor. Majoritatea indivizilor au prezentat reduceri considerabile ale anxietii, care au fost cuantificate de cercettori ca o scdere cu 39% a stresului i strilor anxioase. Acest studiu a demonstrat c numai cteva minute de meditaie activ pe zi pot reduce considerabil nivelul zilnic de anxietate, mai eficient dect medicamentele i fr efecte secundare, a concluzionat Fadel Zeidan, coordonatorul cercetrii. Potrivit specialistului, n timpul meditaiei se activeaz n creier cortexul cingular anterior i cortexul prefrontal ventromedial, zone implicate n reducerea nivelului stresului i anxietii, exploatate, n mod clasic, de medicaia anxiolitic (benzodiazepine, n special de diazepam). Mai exact, atunci cnd meditau, voluntarilor li se aprindea n creier cortexul prefrontal ventromedial, care controleaz n mod special starea de ngrijorare, acolo se formeaz grijile. n plus, activitatea intens din cealalt zon, cortexul anterior cingular care controleaz gndirea i emoiile acioneaz asemenea diazepamului. Profesorul Mark Williams, de la Universitatea Oxford, explic ce nseamn meditaia activ