Sunteți pe pagina 1din 30
  • 10. 10. Folosin

Folosinţţee de

de apapăă

10.1

10.1 GGeneralit

eneralităăţţii

10.2

10.2 CClasific

lasificăări ri ale

ale folosin

folosinţţelor

elor de

de apapăă

10.3

10.3 Fluxul

Fluxul apei

apei îînn cadrul

cadrul unei

unei folosin

folosinţţee

10.4

10.4 Probabilitatea

Probabilitatea de

de satisfacere

satisfacere aa folosin

folosinţţelor

elor

de apapăă

de

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FoFolosin

losinţţee dede apapăă

11

  • 10.1 10.1 GGeneralit

eneralităăţţii

Factor primordial

Factor

condi

primordial al

iilor dede confort

al vie

vieţţiiii pepe Terra,

Terra, apa

apa este

este şşii factor

factor major

major al

al

condiţţiilor

confort îînn cl clăădiri

diri..

Apa

Apa este

suprafa

este substan

substanţţăă mineral

mineralăă cucu cea

cea mai

mai mare

mare rrăăspândire

spândire pepe

suprafaţţaa ppăământului

mântului,, cconstituind,

onstituind, hidrosfer

hidrosfera.

a.

Se

Se estimeaz

estimeazăă ccăă are

are unun volum

volum dede 1.370

1.370··1010 66 kmkm 33 ,, din

din care

care mai

mai

pupuţţinin dede unun milion

milion îîll constituie

constituie apa

apa dulce

dulce -- fluvii,

fluvii, lacuri,

lacuri, ape

ape

subterane; calotele

subterane;

calotele polare

polare îînglobeaz

nglobeazăă cca

cca..

2525··1010 66 kmkm 33 ghea

gheaţţăă;;

dede asemenea

iar al

iar

  • 120.000 120.000 kmkm

asemenea sese estimeaz

al precipita

precipitaţţiilor

33

..

estimeazăă existen

existenţţaa aa 50.000

50.000 kmkm 33 apapăă dulce

dulce,,

iilor deasupra

deasupra ppăământului

mântului (continentelor)

(continentelor) lala

Se apreciaz

glob, adi

glob,

constituie

Se

apreciazăă ccăă apa

adiccăă cca

cca..

apa dulce

dulce reprezint

33

reprezintăă cca

cca..

,, din

din care

care

00,32%

,32% din

din apa

apa dede pepe

îîii

4,292··1010 66 kmkm

4,292

0,126··1010 66 kmkm

0,126

66

33

constituie apa

apa dede suprafa

freaticăă pân

suprafaţţăă,, respectiv

pânăă lala cca

cca..

respectiv 4,166

4,166··1010

kmkm 33 sunt

sunt sub

sub

formăă dede apapăă freatic

form

800 mm adâncime.

800

adâncime.

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FoFolosin

losinţţee dede apapăă

22

Apa

Apa este

este constituentul

constituentul principal

principal pentru

pentru materia

materia vie

vie

acumulând

acumulând valoarea

valoarea medie

medie dede 80%

80% din

din compozi

compoziţţiaia

acesteia (60

acesteia

(60÷÷70%

70% lala animalele

animalele superioare,

superioare, 98%

98% lala unele

unele

animale marine

animale

marine -- meduze,

meduze, unele

unele clase

clase dede alge,

alge, respectiv

respectiv

50%

50% lala unele

unele bacterii).

bacterii).

Dacăă sese mai

Dac

mai ţţine

ine seama

seama dede consumul

consumul global

global dede apapăă

(gospo

(gospoddăăresc

resc,, industrial,

industrial, agricol

agricol etc.)

etc.) dede 250

250 mm 33 /an

/an omom

(100 mm 33 /an

(100

/an omom îînn ţţăările

rile subdezvoltate

subdezvoltate şşii pân

pânăă lala 1.500

1.500

mm 33 /an

/an omom îînn S.U.A.)

S.U.A.) sese eviden

evidenţţiaz

iazăă "setea"

"setea" dede apapăă aa

planetei.

planetei.

Indiferent

Indiferent dede structura,

structura, gazoa

gazoassăă,, llichid

ichidăă sau

sau solid

solidăă,, omul

omul

folose

foloseşştete apa

apa îînn activit

activităăţţileile sale

sale (av

(având

ând totodat

totodatăă obliga

obligaţţiaia

dede aa oo proteja

proteja îînn permanen

permanenţţăă). ).

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FFolosin

olosinţţee dede apapăă

33

Scopurile îînn care

acoperind

Scopurile

care este

gamăă larg

este folosit

folosităă apa

apa dede ccăătre

tre omom sunt

sunt multiple

multiple,,

acoperind oo gam

largăă dede necesit

necesităăţţi/folosin

i/folosinţţee cum

cum sunt:

sunt:

––

cele gospod

cele

gospodăărereşşti ti şşii publice

publice (prepararea

(prepararea hranei,

hranei, îîntre

ntreţţinerea

inerea igienei

igienei

personale şşii familiale,

personale

familiale, fântâni

fântâni cucu jocuri

jocuri dede apapăă,, stropit

stropit etc.);

etc.);

––

vaporizarea (la(la unele

vaporizarea

unele tipuri

tipuri dede cazane,

cazane, umidificarea

umidificarea aerului);

aerului);

––

––

––

––

––

––

––

schimbul termic

schimbul

termic (instala

(instalaţţiile

iile dede îînc

ncăălzire

lzire şşii dede rrăăcire

cire,, condensarea

condensarea

vaporilor);

vaporilor);

spspăălarea

larea gazelor

gazelor (protec

(protecţţiaia atmosferic

atmosfericăă,, siderurgie,

siderurgie, incinerare);

incinerare);

spspăălarea

larea produselor

produselor solide

solide (agricole,

(agricole, minereuri);

minereuri);

transportul materialelor

transportul

transportul

materialelor solide

cenuşşei

solide (industria

(industria hârtiei,

hârtiei, minie

minierrăă,, aagro

gro--alimentar

alimentarăă,,

transportul cenu

ei etc.);

etc.);

curăăţţiri

cur

iri /pr

/pregegăătiri

tiri dede suprafe

suprafeţţee ((industria

suprafeţţelor,

industria semiconductoarelor,

vopsitorii etc.);

etc.);

semiconductoarelor, micro

micro--

electronicăă,, tratarea

electronic

tratarea suprafe

elor, vopsitorii

transportul dede ioni

transportul

ioni ((bbăăii galvanice

galvanice,, ttăăieri

ieri cucu jet

jet fluid

fluid apos

apos); );

combaterea incendiilor

combaterea

incendiilor (acolo

(acolo und

undee apa

apa nunu este

este contraindicat

contraindicatăă); );

–– extinc

extincţţiiii /prevenirea

laptelui);

laptelui);

/prevenirea aprinderii

aprinderii (cocserii,

(cocserii, ooţţel

elăării

rii,, ggranul

ranulăări ri,, industria

industria

––

––

menţţinerea

men

inerea presiunii

presiunii (recup

(recuperarea

erarea "secun

"secundar

darăă"" aa ţţiiţţeiului);

eiului);

asigurarea energiei

asigurarea

granulare);

granulare);

energiei cinetice

cinetice (decalaminarea

(decalaminarea ooţţelurilor,

elurilor, procese

procese dede

–– component

componentăă aa produselor

produselor (industria

(industria alimentar

alimentarăă,, aagroalimentar

groalimentarăă etc

etc.).

.).

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FFolosin

olosinţţee dede apapăă

44

Din

Din punct

punct dede vedere

vedere calitativ

calitativ apa

apa utilizat

utilizatăă îînn diverse

diverse folosin

folosinţţee

poate fi:

poate

fi:

–– tratat

tratatăă (potabi

(potabillăă,, ddedurizat

edurizatăă,, ddemineralizat

emineralizatăă etc

etc.);

.);

––

parţţial

par

ial tratat

tratatăă (denis

(denisipa

ipattăă,, ddecantat

ecantatăă etc

etc.);

.);

–– natural

naturalăă (netrata

(netratattăă). ).

Utilizarea apei

Utilizarea

apei poate

poate fi fi considerat

consideratăă cucu consum

consum total

total,, consum

consum

parţţial

par

ial sau

sau ffăărrăă consum

consum,, ddupupăă folosire

folosire rezultând

rezultând apa

apa dede

scurgere, uza

scurgere,

uzattăă (normal

(normal sau

sau puternic

puternic impurificat

impurificatăă)) şşi/sau

i/sau

conven ional curat

convenţţional

curatăă..

Dintre utilizatorii

Dintre

utilizatorii dede apapăă,, categoria

categoria instala

instalaţţiilor

iilor pentru

pentru construc

construcţţiiii

ocupăă unun loc

ocup

loc dede maxim

maximăă prioritate

prioritate şşii importan

importanţţăă prin

prin implica

implicaţţiile

iile

directe

directe asupra

asupra calit

calităăţţiiii vie

vieţţii. ii.

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FFolosin

olosinţţee dede apapăă

55

Sub forma

Sub

forma lichid

lichidăă apa

apa sese utilizeaz

utilizeazăă îîn/prin

n/prin instala

instalaţţiile

iile sanitare

sanitare

(apa

(apa rece

rece şşii cald

caldăă), ), instala

instalaţţiile

iile dede îînc

ncăălzire

lzire şşii dede rrăăcire

cire..

Condi

Condiţţiile

iile dede utilizare,

utilizare, îînn aceste

aceste instala

instalaţţii, ii, ppentru

entru apapăă sunt

sunt dede

ordin cantitativ

ordin

cantitativ şşii calitativ.

calitativ. LaLa alegerea

alegerea sursei

sursei dede apapăă sese auau îînn

vedere criterii

vedere

criterii economice,

economice, disp

disponibilul

onibilul dede apapăă din

din zon

zonăă,,

compatibilitatea apei

compatibilitatea

apei cucu scopul

scopul utiliz

utilizăării

rii (duritate,

(duritate, temperatur

temperaturăă,,

pH, oxigen

pH,

oxigen dizolvat,

dizolvat, con

conţţinutul

inutul dede substan

substanţţee îînn suspensie

suspensie şşii

coloidale, alcalinitatea,

coloidale,

alcalinitatea, substan

substanţţele

ele organice,

organice, carbonul

carbonul organic

organic

total etc.).

total

etc.).

Funcţţionalitatea

Func

ionalitatea sistemelor

sistemelor este

este apreciat

apreciatăă prin

prin parametri

parametri cece

caracterizeazăă exploatarea

caracterizeaz

exploatarea:: ddebit,

ebit, vit

vitez

ezăă,, ppresiune,

resiune, temper

temperatur

aturăă,,

putere caloric

putere

caloricăă/refrigeren

/refrigerenttăă,, debit

debit dede evaporare,

evaporare, debit

debit dede adaos,

adaos,

gradul dede mineralizare,

gradul

mineralizare, timp

timp dede folosire,

folosire, grad

grad dede asigurare

asigurare etc.

etc.

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FFolosin

olosinţţee dede apapăă

66

Circula

Circulaţţiaia apei

apei este

este asigurat

asiguratăă prin

prin instala

instalaţţiile

iile constituite

constituite din

din

sisteme dede conducte,

sisteme

conducte, echipamente

echipamente tehnice

tehnice (rezervoare,

(rezervoare,

recipiente, obiecte

recipiente,

obiecte ssanitare,

anitare, schim

schimbbăătoare

toare dede ccăăldur

ldurăă,,

echipamente dede ridicare

echipamente

ridicare aa presiunii

presiunii etc.)

etc.) şşii aparatura

aparatura dede reglaj,

reglaj,

mmăăsur

surăă şşii control

control (excep

(excepţţieie face

face circula

circulaţţiaia "l "liber

iberăă"" aa vaporilor

vaporilor din

din

ncăăperi

îînc

peri)) îînn timp,

timp, aceasta

aceasta circula

circulaţţieie poate

poate fi fi afectat

afectatăă negativ

negativ dede

calitatea apei

calitatea

apei (sau

(sau transform

transformarea

area acesteia

acesteia pepe durata

durata func

funcţţion

ionăării

rii))

datorit datorităă::

–– impurit impurităăţţilor ilor con conţţinute; inute;

–– precipit

precipităării

rii unor

unor ssăărururi ri pepe suprafe

suprafeţţele

ele (metalice)

(metalice) dede contact;

contact;

–– coroziunii; coroziunii;

–– dezvolt

dezvoltăării

rii (prolife

(proliferrăării

rii)) biologice.

biologice.

Dupăă utilizare

Dup

utilizare,, iindiferent

ndiferent dede calitatea

calitatea rezultat

rezultatăă,, aapapa este

este

colectatăă şşii evacuat

colectat

evacuatăă prin

prin sistemele

sistemele dede evacuare

evacuare,, separate

separate

pentru

pentru ape

ape uzate

uzate şşii meteorice.

meteorice.

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FFolosin

olosinţţee dede apapăă

77

Apa

Apa este

fiefie pre

este unun bun,

bun, oo valoare

valoare dede importan

importanţţăă vital

vitalăă,, ccare

are trebuie

trebuie ssăă

preţţuit

uităă,, pprotejat

rotejatăă,, eeconomisit

conomisităă..

Apa trebuie

Apa

trebuie ssăă fiefie gospod

gospodăărit

rităă raraţţional,

ional, pentru

pentru aa aduce

sau poate

aduce beneficii

beneficii

utilizatorilor, altfel

utilizatorilor,

ddăăununăătoare

toare..

altfel poate

poate provoca

provoca disconfort

disconfort sau

poate deveni

deveni

Construcţţiile

atât

atât pentru

Construc

iile hidrotehnice

hidrotehnice sunt

sunt lucr

lucrăări ri complexe

complexe care

care sese execut

executăă

pentru folosirea

folosirea resurselor

resurselor dede apapăă îînn diverse

distructive ale

ale apei.

diverse scopuri,

scopuri, cât

cât şşii

pentru combaterea

pentru

acestora,

combaterea efectelor

efectelor distructive

apei. Prin

Prin realizare

realizareaa

acestora, sese ur

urmmăărereşştete folosirea

folosirea apei

apei îînn scopuri

scopuri precum

precum::

alimentarea cucu apapăă potabil

alimentarea

potabilăă şşii industrial

industrialăă;;

producerea

producerea dede energie

energie electric

electricăă;;

iriga irigaţţii; ii;

atenuarea viiturilor;

atenuarea

viiturilor;

–– lucr lucrăări ri dede apapăărare rare şşii drenare; drenare;

–– dezvoltarea

dezvoltarea transportului

transportului pepe apapăă,, aa pisciculturii

pisciculturii şşii aa sporturilor

sporturilor nautice;

nautice;

–– ameliorarea

ameliorarea microclimatului

microclimatului şşii aa mediului

mediului îînconjur

nconjurăător

tor..

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FFolosin

olosinţţee dede apapăă

88

Clasificarea

Clasificarea construc

construcţţiilor

iilor hidrotehnice:

hidrotehnice:

dupăă specificul

dup

specificul folosin

folosinţţei:

ei: constructii

constructii energetice

energetice,, ddee alimentare

alimentare cucu

apapăă,, pportuare,

ortuare, dede tra

transport,

nsport, dede aappăărare

rare,, piscicole,

piscicole, dede agrement;

agrement;

dupăă importan

dup

importanţţăă:: economic

economicăă şşii social

socialăă;;

dupăă îînsemn

dup

nsemnăătatea

tatea func

funcţţional

ionalăă:: construc

construcţţiiii principale

principale şşii secundare;

secundare;

dupăă durata

dup

durata dede func

funcţţionare:

ionare: construc

construcţţiiii permanente

permanente şşii provizorii.

provizorii.

Barajul

Barajul reprezint

reprezintăă orice

orice lucrare

lucrare hidrotehnic

hidrotehnicăă,, aavând

vând oo structur

structurăă

existentăă sau

existent

sau propus

propusăă,, ccare

are este

este capabil

capabilăă ssăă asigure

asigure acumularea

acumularea

permanentăă sau

permanent

sau nepermanent

nepermanentăă dede apapăă,, dede dedeşşeuri

euri industriale

industriale lichide

lichide

sau solide

sau

solide depuse

depuse subacvatic

subacvatic (di

(dinn industria

industria chimic

chimicăă,, iindustria

ndustria

energeticăă şşii din

energetic

din iazurile

iazurile dede decantare

decantare din

din industria

industria minier

minierăă), ), aa ccăăror

ror

rupere poate

rupere

poate produce

produce pierderea

pierderea necontrolat

necontrolatăă aa con

conţţinutului

inutului acumulat,

acumulat,

cucu efecte

efecte negative

negative deosebit

deosebit dede imimportante

portante asupra

asupra mediului

mediului social

social,,

economic şşi/sau

economic

i/sau natural

natural (defini

(definiţţieie con

conţţinut

inutăă îînn Ordonan

Ordonanţţaa dede Urgen

Urgenţţăă nr

nr..

244/2000

244/2000 privind

privind siguran

siguranţţaa barajelor).

barajelor).

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FFolosin

olosinţţee dede apapăă

99

România

România este

este oo ţţar

arăă cucu tradi

tradiţţieie îînn construc

construcţţiaia barajelor.

barajelor.

ÎÎnn prima

prima jumjumăătate

tate aa secolului

secolului XXXX îîncepe

ncepe execu

execuţţiaia construc

tiinţţific

ificăă

construcţţiilor

iilor

hidrotehnice moderne,

hidrotehnice

moderne, bazate

bazate pepe oo concep

concepţţieie şştiin

inginereascăă..

inginereasc

ÎÎnn anul

anul 1928,

1928, spre

spre exemplu,

dintre care

exemplu, îînn România

care doar

doar trei

România nunu existau

existau decât

decât câteva

câteva

baraje modeste,

baraje

categoria "baraje

categoria

construit 238

construit

modeste, dintre

"baraje mari".

trei puteau

puteau fi fi îîncadrate

ncadrate îînn

mari". Apoi,

Apoi, îînn decurs

decurs dede 7070 dede ani,

ani, ss--auau

238 dede mari

mari baraje.

baraje. Din

Din acest

acest punct

punct dede vedere,

vedere, ţţara

ara

noastrăă sese situeaz

noastr

situeazăă pepe locul

locul 1919 îînn lume.

lume.

ÎÎncepând

ncepând cucu anul

anul 1975,

1975, barajele

barajele şşii lacurile

lacurile dede acumulare

acumulare auau fost

fost

ncadrate îînn scheme

îîncadrate

scheme cadru

cadru dede amenajare

având drept

drept scop

amenajare complex

scop utilizarea

complexăă şşii

gospodarire aa apelor,

gospodarire

pentru multiple

pentru

multiple folosin

apelor, având

folosinţţe.

e.

utilizarea acestora

acestora

Managementul integrat

Managementul

integrat al

al resurselor

resurselor dede apapăă depinde

toate nivelele,

depinde dede

colaborarea şşii parteneriatele

colaborarea

conşştientiz

con

tientizăări ri sociale

parteneriatele lala toate

mai largi

largi privind

nivelele, pepe baza

baza unei

unei

sociale mai

privind necesitatea

necesitatea asigur

asigurăării

rii

securităăţţiiii apei

securit

apei şşii gospod

gospodăăririi

ririi durabile

durabile aa resurselor

resurselor..

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FFolosin

olosinţţee dede apapăă

1010

ÎÎnn conformitate

conformitate cucu Legea

Legea nr.

nr. 466/2001

466/2001 –– Legea

Legea privind

privind siguran

siguranţţaa

barajelor,

barajelor, toate

toate barajele

barajele dede reten

retenţţieie sese îîmpart,

mpart, din

din punctul

punctul dede

vedere al

vedere

al riscului

riscului asociat

asociat barajului,

barajului, îînn 44 categorii

categorii dede importan

importanţţăă::

––

AA –– baraj

baraj dede importan

importanţţăă excep

excepţţional

ionalăă;;

––

––

BB –– baraj

baraj dede importan

importanţţăă deosebit

deosebităă;;

CC –– baraj

baraj dede importan

importanţţăă normal

normalăă;;

––

DD –– baraj

baraj dede importan

importanţţăă redus

redusăă Acumulare

Acumulare aa unui

unui curs

curs dede apapăă îînn bazine

bazine

amenajate. amenajate.

Categoria C+D Categoria A+B Total baraje
Categoria C+D
Categoria A+B
Total baraje
90 78 12 31 61 85 130 64 84 110 69 41 84 72 12 135
90
78
12
31
61
85
130
64
84
110
69
41
84
72
12
135
512
45
22
143
108
35
209
148
176
154
270
293
433
378
382
464
SOMES- MURES
Bazine hidrografice
DOBROGEA
CERNA-JIU
ARGES
SIRET
TISA
475
285
570
380
190
95
90
nr. baraj
0

Situaţia barajelor din România pe clase de importanţă şi bazine hidrografice

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FFolosin

olosinţţee dede apapăă

1111

ÎÎnn exploatare

exploatare sunt

sunt cca.

cca. 22.000

.000 baraje

baraje care

care realizeaz

realizeazăă reten

retenţţiiii

permanente şşii nepermanente

permanente

nepermanente dede apapǎǎ,, din

din care

care 86%

86% pentru

pentru

retenţţiiii permanente

reten

permanente dede apapǎǎ,, iar

iar 14%

14% pentru

pentru reten

retenţţiiii

nepermanente, cucu scopul

nepermanente,

scopul eexclusiv

xclusiv dede apapăărare

rare îîmpotriva

mpotriva

inunda inundaţţiilor. iilor.

Din cele

Din

cele aproximativ

aproximativ 220

220 dede baraje

baraje şşii diguri

diguri care

care realizeaz

realizeazăă

depozite dede dedeşşeuri

depozite

euri industriale,

industriale, 44%

44% sunt

sunt îîncadrate

ncadrate îînn

categoriile dede importan

categoriile

importanţǎţǎ AA şşii B,

B, 56%

56% sunt

sunt iazuri

iazuri dede decantare

decantare aa

sterilului, bataluri

sterilului,

bataluri din

din industria

industria chimic

chimicǎǎ,, bataluri

bataluri din

din zootehnie,

zootehnie,

halde dede zgur

halde

zgurǎǎ şşii cenu

cenuşǎşǎ si

si altele.

altele.

ÎÎnn categoria

categoria lucr

lucrăărilor

rilor hidrotehnice

hidrotehnice speciale

speciale,, aauu fost

fost inventariate

inventariate

cca. 303000 ddee lucr

cca.

lucrăări ri,, din

din care

care 9494 sunt

sunt îîncadrate

ncadrate îînn categoriile

categoriile dede

importanţǎţǎ AA şşii B,

importan

B, 113

113 sunt

sunt centrale

centrale hidroelectrice

hidroelectrice sau

sau

microhidrocentrale din

microhidrocentrale

din frontul

frontul barat,

barat, 4747 conducte

conducte for

forţţate,

ate, 112

112

derivaţţiiii dede apapǎǎ îînn rambleu

deriva

rambleu sau

sau mixt,

mixt, 33 ecluze

ecluze şşii 2222 dede

rezervoare dede apapǎǎ supraterane.

rezervoare

supraterane.

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FFolosin

olosinţţee dede apapăă

1212

ÎÎnn etapa

etapa actual

actualăă,, ggospod

ospodăărirea

rirea durabil

durabilăă aa apei

apei sese realizeaz

realizeazăă nunu numai

numai

prin lucr

prin

lucrăări ri şşii mmăăsuri

suri tehnice

tehnice,, institu

instituţţionale

ionale şşii legislative

legislative specifice

specifice

domeniului, dar

domeniului,

dar şşii prin

prin promovarea

promovarea particip

participăării

rii tuturor

tuturor celor

celor implica

implicaţţi,i, caca

parte consultant

parte

consultantăă aa procesului

procesului dede luare

luare aa deciziei

deciziei..

Gospodăărirea

Gospod

rirea apelor

apelor reprezint

reprezintăă activ

activitităăţţileile care,

care, printr

printr--unun ansamblu

ansamblu

dede mijloace

mijloace tehnice

tehnice şşii mmăăsuri

suri legislative

legislative,, economice

economice şşii administrative

administrative

conduc lala cunoa

conduc

cunoaşşterea,

terea, utilizarea,

utilizarea, valorificarea

valorificarea raraţţional

ionalăă,, men

menţţinerea

inerea

sau îîmbun

sau

mbunăăttăăţţirea

irea resurselor

resurselor dede apapăă pentru

pentru satisfacerea

satisfacerea nevoilor

nevoilor

sociale şşii economice,

sociale

economice, lala protec

protecţţiaia îîmpotriva

mpotriva epuiz

epuizăării

rii şşii polu

poluăării

rii acestor

acestor

resurse, precum

resurse,

precum şşii lala prevenirea

prevenirea şşii combaterea

combaterea ac

acţţiunilor

iunilor distructive

distructive ale

ale

apelor. apelor.

Gospod

Gospodăărirea

rirea apelor

apelor sese desf

desfăăşşoar

oarăă şşii sese bazeaz

bazeazăă pepe cunoa

cunoaşşterea

terea

şştiin tiinţţific ificăă,, ccomplex

omplexăă,, ccantitativ

antitativăă şşii calitativ

calitativăă aa resurselor

resurselor dede apapăă ale

ale ţţăării

rii,,

realizatăă printr

realizat

printr--oo activitate

activitate unitar

unitarăă şşii permanent

permanentăă dede supraveghere

supraveghere,,

observaţţiiii şşii mmăăsur

observa

surăători

tori asupra

asupra fenomenelor

fenomenelor hidrometeorologice

hidrometeorologice şşii

resurselor dede apapăă,, inclusiv

resurselor

inclusiv dede prognozare

prognozare aa evolu

evoluţţiei

iei naturale

naturale aa

acestora, caca şşii aa evolu

acestora,

evoluţţiei

iei lor

lor sub

sub efectele

efectele antropice,

antropice, precum

precum şşii prin

prin

cercetăări ri multidisciplinare

cercet

multidisciplinare..

1/15/2007

1/15/2007

Cap.10

Cap.10 FFolosin

olosinţţee dede apapăă

1313

Gospodăărirea

Gospod

rirea apelor

apelor reprezint

reprezintăă ansamblul

ansamblul dede activit

activităăţţii

desf

desfăăşşurate

urate pentru

pentru realizarea

realizarea urm

urmăătoarelor

toarelor scopuri

scopuri::

–– satisfacerea

satisfacerea necesit

necesităăţţilor

ilor dede apapăă ale

ale activit

activităăţţiiii umane,

umane, prin

prin folos

folosirea

irea

raraţţional

ionalăă aa resurselor

resurselor dede apapăă dede suprafa

suprafaţţăă şşii subterane;

subterane;

–– combaterea

combaterea efectelor

efectelor ddăăununăătoare

toare ale

ale apelor

apelor (inunda

(inundaţţii, ii, eexces

xces