O LTEN EI

REVISTA

M

I

TROPOLIA

ARHIEPISCOPIEI CRAIOVEI, ARHIEPISCOPIEI RÂMNICULUI, EPISCOPIEI SEVERINULUI ŞI STREHAIEI, EPISCOPIEI SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR ŞI A FACULTĂŢII DE TEOLOGIE - CRAIOVA

ANUL LXIV (761-764), NR. 5-8, MAI-AUGUST, 2012

EDITURA MITROPOLIA OLTENIEI CRAIOVA ISSN 1013-4239

COLEGIUL DE REDACŢIE PREŞEDINTE Î.P.S. Acad. Prof. Univ. Dr. IRINEU POPA, Arhiepiscopul Craiovei, Mitropolitul Olteniei şi Decanul Facultăţii de Teologie a Universităţii din Craiova MEMBRI Î.P.S. GHERASIM, Arhiepiscopul Râmnicului P.S. NICODIM, Episcopul Severinului şi Strehaiei P.S. SEBASTIAN, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor P.S. Lect. Univ. Dr. EMILIAN LOVIŞTEANUL, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului Acad. Pr. Prof. Univ. Dr. MIRCEA PĂCURARIU Acad. Prof. Univ. Dr. ION DOGARU Pr. Prof. Univ. Dr. JOHN BRECK (Franţa) Pr. Prof. Univ. Dr. PAUL NADIM TARAZI (USA) Prof. Univ. Dr. NICOLAE RODDY (USA) Prof. Univ. Dr. ARISTOTLE PAPANIKOLAOU (USA) Pr. Prof. Univ. Dr. VIOREL IONIŢĂ (Elveţia) Prof. Univ. Dr. PAVEL CHIRILĂ Pr. Prof. Univ. Dr. CONSTANTIN PĂTULEANU Conf. Univ. Dr. MIHAI VALENTIN VLADIMIRESCU DIRECTOR Pr. Conf. Univ. Dr. PICU OCOLEANU REDACTOR ŞEF ADRIAN BOLDIŞOR COORDONATOR REVISTĂ Diac. Drd. IONIŢĂ APOSTOLACHE TEHNOREDACTARE/PREGĂTIRE PENTRU TIPAR VALENTIN CORNEANU
Revista Mitropolia Olteniei este recunoscută CNCS în categoria B

2

...... Dr........................... DURĂ Edictul de la Milan (313) şi impactul lui asupra relaţiilor dintre Stat şi Biserică.......... Dr.. Câteva consideraţii istorice... 1).......... TIMOTEI AIOANEI Pulheria – Sfântă.......... Dr...... Univ.................P.............. Prof....... Drd... 60 Pr... ION SORIN BORA Identitatea locului naufragiului corabiei care purta pe Sfântul Apostol Pavel spre Roma: Melita ...... 28 Pr.................... Univ........... STELIAN MANOLACHE Quelques considérations sur la contribution de Hans Jonas à l’herméneutique existentielle de la Gnose... 9 Pr............ Dr...................... CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI Viziunea unităţii soborniceşti................ Univ......... Prof.... Univ....... Conf............................... Dr..... 44 Arhim... 141 3 .................................... NICOLAE V............. RĂDOI LAURENŢIU O scurtă privire asupra bisericilor din Râmnicu Vâlcea... Acad.S.................................. 111 Lect................. IRINEU POPA Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei Essence et personnes dans la Sainte Trinite chez Saint Basile le Grand....... juridice şi ecleziologice........................... 81 Asist...................CUPRINS STUDII Î. CRISTIAN PETCU Aspecte canonice privind unele consideraţii referitoare la sacerdoţiul femeii........................... Univ...... Dr................. 125 Pr...Malta sau Kefalonia (Fapte 28............. Fecioară şi Împărăteasă.............. de la Biserica Primară la Uniunea Europeană................ Dr......

...................... Dr........ EPISCOPUL EPARHIEI ORTODOXE ROMÂNE A EUROPEI DE NORD 4 ...................... 13-18)...... Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur (Traducere din limba greacă de Prof........ 264 CĂRŢI ŞI REVISTE............ 209 Prof......................... Drd....... LANSĂRI EDITORIALE ŞI RECENZII PREA SFINŢITUL MACARIE DRĂGOI................... FLORIN ILIESCU Predică la Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie)....... 250 PREDICI............ Maria Truşcă).. ION RIZEA...... MEDITAŢII Pr............ MIHAI CIUREA Sensul suferinţei şi al rugăciunilor bisericii pentru cei bolnavi în Epistola Sfântului Iacob (v.......... Drd..... 222 TRADUCERI Paraclisul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare........ COMENTARII...... IONIŢĂ APOSTOLACHE).. DUMITRU RUSU Atitudinea Părinţilor Capadocieni şi a altor Sfinţi Părinţi faţă de exegeza Sfintei Scripturi folosită de Origen............ Univ.. VICTOR ŞAPCĂ Muzicieni psalţi în Oltenia şi contribuţia lor la românirea cântărilor bisericeşti.............. 179 Pr... Drd................. Diac........ 191 ELISABETA NEGRĂU Programul iconografic al picturilor murale din bolniţa Episcopiei Râmnicului.............. 258 Aducerea raclei cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica în Mitropolia Olteniei: 28 aprilie – 5 mai 2012 (Pr........... Dr............................................... Lect...................................................Asist..................

(Diac.. FLORIN TOADER TOMOIOAGĂ).. Dr. 2011.. ediţie îngrijită de Adrian Muraru...... Asist....... 508 p.. GRIGORIE DE NYSSA.. 297 5 .. SERGIU POPESCU).. traducere şi note de Ovidiu Sferlea. Presa Universitară Clujeană... Univ. Editura Polirom. Lect..Ortodocşi şi greco-catolici în Transilvania (1867-1916)... 292 SF. 465 p..... 2010. Univ.. (Pr.... Iaşi.. studiu introductiv de Mihail Neamţu. Convergenţe şi divergenţe Ed... Dr. Împotriva lui Eunomie I Ediţie bilingvă...

........ 9 Fr..... 1).......... 44 Arhim..................... DURĂ The Edict of Milan (313) and its Impact on the Relations between the State and the Church...................................... NICOLAE V......................... Juridical and Ecclesiological Considerations………………………………… 28 Fr.................. Virgin and Empress................................... Some Historical........... 60 Fr.................. PhD Prof..... Melita .CONTENTS STUDIES His Eminence Acad.. from the Ancient Church to European Union.... IRINEU POPA Archibishop of Craiova and Metropolitan of Oltenia Essence et Personnes dans la Sainte Trinite chez Saint Basile le Grand……………………………………………........ TIMOTEI AIOANEI Pulheria .............125 Fr.Holy......... PhD Senior Lecturer STELIAN MANOLACHE Quelques considérations sur la contribution de Hans Jonas à l’herméneutique existentielle de la Gnose........................Malta au Céphalonie (Actes 28.........……………............... PhD RĂDOI LAURENŢIU A Brief Look at Churches in Râmnicu Vâlcea...... 81 PhD Assistent CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI The Vision of Catholic Unity.............................. 111 PhD Lecturer CRISTIAN PETCU Canonical Aspects Concerning Some Consideration About the Service of Women in the Churc...... 141 6 ............ PhD ION SORIN BORA L’identité de la place du naufrage du navire qui menait le Saint Apôtre Paul vers Rome.. PhD Prof.

..... Deacon IONIŢĂ APOSTOLACHE).................……………....PhD Assistent MIHAI CIUREA The Sense of the Sufferance and of the Church’s Prayers for the Sick within the Epistle of Saint James (v..... FLORIN ILIESCU Sermon on the Holy Celebration of The Birth of Saint John The Baptiser (24 June)................................ 264 BOOKS AND MAGAZINES............... COOMENTS... 179 Fr...... Maria Truşcă)………………................................ AND REVIEWS EDITORIAL LAUNCH MACARIE DRĂGOI Bishop of Orthodox Diocese from North Europe 7 ...... 209 VICTOR ŞAPCĂ The Psalt Musicians in Oltenia and their Contribution to the Process of Romanization of the Byzantine Music............. DUMITRU RUSU The Position of the Capadocian Fathers and of other Saints Fathers towards the Scripturistic Exegesis of Origen............ 250 HOMILIES.. MEDITATIONS Fr.........….. PhD Lecturer ION RIZEA... 258 The Bringig of the Saints Reliques of Saint Calinic from Cernica in the Mitropoly of Oltenia (28 April – 5 May 2012) (Fr...... 222 TRANSLATIONS The Paraclesis of the Three Saint Hierarchs: Basil the Great............. 13-18)…………........... 191 ELISABETA NEGRĂU The Iconographic Programme of the Mural Paintings from the Infirmary of Râmnic Diochese. Gregory the Theologian and John Hrisostom (Translation from Greek by Prof...........................

2011. adapted edition by Adrian Muraru. GRIGORIE DE NYSSA.. 508 p. Ed.. Presa Universitară Clujeană. (Fr. (Deacon PhD Assistent FLORIN TOADER TOMOIOAGĂ). introduction study by Mihail Neamţu. PhD Lecturer SERGIU POPESCU)………………………. Bilingual Edition. Against Eunomius I. 292 SF. Convergences and divergences Ed. Iaşi.Orthodox and Greek-Catholics in Transilvania (1867-1916). Polirom. 465 p. 297 8 . translation and notes by Ovidiu Sferlea. 2010.

Judeţul istoric Vâlcea. Bucureşti.PROGRAMUL ICONOGRAFIC AL PICTURILOR MURALE DIN BOLNIŢA EPISCOPIEI RÂMNICULUI1 ELISABETA NEGRĂU2 Cuvinte cheie: iconografie.). mural painting Epoca brâncovenească s-a distins printr-o remarcabilă înflorire artistică în zona Vâlcei. infirmary church. Ed. Episcopia Râmnicului a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie.3 În special aşezămintele monahale. Judeţul Vâlcea. au cunoscut un apogeu cultural şi artistic sub patronajul domnitorului Constantin Brâncoveanu. şi a continuat cu refaceri importante ale unor vechi lăcaşe mănăstireşti. Bucureşti. 2008. ca şi formele arhitectonice ce sintetizau armonios tradiţia constructivă anterioară a Munteniei şi Olteniei.. Ed. pictură murală Keywords: iconography. iniţiativele ctitoriceşti au devenit din ce în ce mai numeroase. 2005. în pragul veacului al XVIII-lea. Către jumătatea secolului.. 4 Amplul program ctitoricesc brâncovenesc din spaţiul vâlcean a fost inaugurat de construirea mănăstirii Hurezi (1691-1694). dar şi mai modeste. Cozia. Episcopia de Râmnic. UNARTE. Istros. 2 1 209 . IOANA IANCOVESCU et. 3 Interesul deosebit pentru acest spaţiu românesc cu o densă istorie culturală şi artistică s-a concretizat recent în publicarea unui repertoriu documentar privind inscripţiile istorice din Vâlcea: CONSTANTIN BĂLAN (coord. precum Bistriţa. Surpatele. Bishopric of Râmnic. Repertoriul picturii murale brâncoveneşti. Universitatea Naţională de Arte. bolniţă. odată cu trecerea În 2009.a. Dintr-un lemn ş. CORINA POPA. Inscripţii medievale şi din epoca modernă a României. Bucureşti. maniera brâncovenească sfârşind prin a-şi pune amprenta sa formatoare sau de inspiraţie deopotrivă asupra comanditarilor. Govora. al. au condus la receptarea moştenirii artistice brâncoveneşti în întreg spaţiul vâlcean în perioada imediat următoare. care s-au bucurat constant de sprijin din partea voievozilor. constructorilor şi zugravilor olteni ai veacului al XVIII-lea.4 Claritatea stilistică şi iconografică a picturii brâncoveneşti.

1984. Bucureşti.. sursa de inspiraţie în tradiţia ctitoricească din Oltenia. ANDREI PĂNOIU. Abia din a doua jumătate a secolului. în zona Vâlcei în special. GRAŢIELA GRIGORIU. probabil. însă monumente de mari dimensiuni. teză de doctorat. BĂLAN.. Ed. Bucureşti. în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi în special în vremea ocupaţiei austriece a Olteniei (1718-1739) s-a construit un număr relativ mic de biserici. Ed. Trăsăturile relativ omogene ale ctitoriilor vâlcene din veacul al XVIII-lea motivează tratarea lor în general categorială. Bucureşti. iaste zidită din temeliia ei prin ostineala şi cu toată cheltuiala Preasfinţii Sale chir Climentu Episcopu. ispravnicu fiind Spiridon monahu chelaru. construită în 1745 şi pictată către 1748. VIII. bolniţa Episcopiei din Râmnicu-Vâlcea. Pictura exterioară din Ţara Românească. 1332). nr. Preocuparea episcopului râmnicean pentru ridicarea unei bolniţe în incinta nou-reconstruitei Episcopii a Râmnicului îşi are. Meridiane. octombrie 20. 5 210 . Pictura votivă în nordul Olteniei (secolul XIX). nu s-au mai ridicat în veacul fanariot. Ctitorii postbrâncoveneşti din regiunea subcarpatică a judeţului Vâlcea (zona cuprinsă între râurile Cerna şi Olăneşti). Universitatea Naţională de Arte. Este şi cazul unei mici biserici ridicate de episcopul Climent al Râmnicului. Împrumuturi din arta epocii brâncoveneşti s-au înregistrat constant la nivelul formal şi tematic. la intrarea în biserică: „Această sfântă şi dumnezeiască biserică ce să cheamă bolniţă. 2011. 7254” (C. Meridiane. precum şi biserica cea mare iarat de sfinţiia sa s-au înnălţatu şi cu zugravele s-au împodobitu. Inscripţii. în zilele Mării sale Io Constantin Nicolae Voievod. Vâlcea. va avea loc o remarcabilă răspândire a fenomenului ctitoricesc în mediile populare. în peisajul aparent uniform al ctitoriilor vâlcene de la jumătatea veacului al XVIII-lea se disting câteva monumente cu programe iconografice mai complexe.6 Este singurul edificiu rămas din etapa refacerilor complexului episcopal. Faţă de epoca brâncovenească. comparabile cu mănăstirea Hurezi. nu monografică. de către istoriografia de artă. întru care să cinsteşte şi să prăznuieşte Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria. 1968. cu hramul Adormirea Maicii Domnului.5 Totuşi. 6 Pisania din piatră. ANDREI PALEOLOG.crescândă a iniţiativei de ctitorire către păturile populare. realizate după incendiile provocate la retragerea stăpânirii austriece.

XXI (1969). p. Noi date despre biserica bolniţă Adormirea Maicii Domnului a Episcopiei Râmnicului. Două icoane împărăteşti care provin de la bolniţă şi se află astăzi în colecţia muzeală a Arhiepiscopiei. p. p. de pictorul Traian Trestioreanu. în „Buridava”. Despre tipicul bolniţelor mănăstireşti. boltit de asemenea cu o calotă. cu naosul şi pronaosul boltite cu o calotă şi despărţite prin stâlpi de zidărie. Athanasie Athonitul şi Sava cel Sfinţit (Tipiconul Sf. Hurezi (1699). egumenul Lavrentie a ridicat o bolniţă în 1736. menţionează donaţia episcopului Climent şi anul 1747-1748. la scurt timp după ce Climent. particularităţile programului său iconografic invită la o analiză amănunţită a acestui ansamblu. şi un pridvor. culoare peste culoare. a devenit episcopul Râmnicului. nr. Cozia (1542/3). 11 Pr. nr. fie ei călugări sau străini. 9 IBIDEM. când întreg ansamblul picturilor murale a fost curăţat de repictări târzii şi retuşat apoi culoare peste culoare. indicând că realizarea iconostasului bolniţei a avut loc odată cu picturile murale. 10 Unele restaurări moderne au ales soluţia controversată de a repicta ansamblurile de pictură degradate. Sava. schitul Polovragi.7 Învăţătura Bisericii. Episcopul Climent al Râmnicului. XVII (1965). 22-49. pictura bolniţei Episcopiei râmnicene nu mai poate fi astăzi pe deplin apreciată stilistic. datorat uneia dintre marile personalităţi ctitoriceşti ale Vâlcei. 8 PETRU MIROIU. în Revista „Mitropolia Olteniei”. Bolniţa a fost restaurată. 1-2. Brâncoveni (1700). VIII 1344 şi VIII 1345. cu repictări. 9-10.unde marile mănăstiri fuseseră înzestrate cu bolniţe. VALERIA DANIELA GRIGORESCU. în Revista „Mitropolia Olteniei”. La metohul mănăstirii Hurezi. străpuns de trei uşi şi pictat cu fresce. capitolul 48) prescrie monahilor să se îngrijească de oferirea adăpostului şi îngrijirii necesare bolnavilor. prin Vasile cel Mare. Vol. peste care a fost montat un iconostas de lemn sculptat. fost egumen al Polovragilor.10 Însă.9 Restaurată în 1972. Altarul este despărţit de naos printr-un zid plin. 7 211 . 122. 696-700. nr.11 Altarul prezintă un program iconografic elaborat în epoca brâncovenească. 6 (2008). Sadova (1693).8 Mica bolniţă a Episcopiei are un plan drept. MIRCEA PĂCURARIU. Maica Domnului ca sălaş al lui Dumnezeu Aproape toate bolniţele mănăstireşti construite în Ţara Românească se află în Oltenia şi se leagă de personalitatea ctitoricească a voievozilor şi a marilor latifundiari (Basarabii şi boierii Craioveşti): Bistriţa (1518).

FLOREA MUREŞANU. al bisericii. Clement din Ancyra a servit drept model iconografilor ca urmare. de doi arhangheli şi de doi sfinţi melozi. Petru din Alexandria. În glaful uşii proscomidiarului apare. în coerenţa suitei de ierarhi. un sfânt ierarh „Climent”. turla Govorei şi a bisericii mănăstirii Surpatele). Clement al Romei este figurat purtând şi mitră (a se vedea reprezentările sale din altarul Coziei. care înconjoară altarul. Ioan Damaschinul şi Cosma. p. Sophia. 212 . 14 În epoca brâncovenească. 15 Pr. Cluj. ea pare a fi reprezentarea ierarhului liturgist Clement al Romei. Hemiciclul absidei este în întregime ocupat de procesiunea sfinţilor ierarhi. Clement Romanul. Cazania lui Varlaam (1643-1943). este figurat Domnul Savaot şi Sfântul Duh. şi nu de un patriarh. cu Pruncul Iisus din braţele sale. 196. patron omonim al ctitorului. Imaginea Sf. p. inspirată de sinaxarul din 24 noiembrie. conform unei tradiţii iconografice răspândite în epoca brâncovenească. a unei confuzii operate în caietele de modele. p. deasupra scenei. 150. probabil. ziua prăznuirii Sf.tronează în conca altarului. Tronul Maicii Domnului este flancat. descris ca vârsnic cu barbă lungă. a adăugat în volum o cazanie la 24 noiembrie.15 12 DIONISIE DIN FURNA. ERAN. judecând după faptul că imaginea ierarhului se află în apropierea scenei viziunii Sf. în atitudini de prosternare. pe boltă. patron al său. iar deasupra.14 Totuşi. care a retipărit Cazaniile lui Varlaam în acelaşi an în care era realizată pictura bolniţei (1748). în imediata veninătate a Viziunii lui Petru din Alexandria.12 şi corespund cu cele ale episcopului Clement din Ancyra (23 ianuarie). are rolul de a rememora împlinirea propovăduirii prorocilor despre Născătoarea de Dumnezeu. fiind relevată astfel nedespărţirea Sfintei Treimi în taina Întrupării. Ed. albă.13 De asemenea. 2000. Este de menţionat aici faptul că episcopul Climent. de zid. continuându-se şi pe dosul iconostasului. 191. când este pomenit şi Sf. prezenţa felonului în locul saccosului ar arăta că este vorba de o reprezentare de episcop. Erminia picturii bizantine. Bucureşti. Trăsăturile tinere ale figurii reprezentate contrazic prescrierile Erminiei greceşti pentru papa Clement al Romei (24 noiembrie). Sf. 13 IBIDEM. Ed. 1944. Petru din Alexandria. O friză de profeţi.

sub forma celor trei episoade. inaugurând amplul ciclu al Minunilor care înconjoară. Notes sur la lecture du cycle de la Passion en Valachie. îi conferă o semnificaţie teologică vastă.20 iar ciclul Duminicilor Penticostarului se găsea pe arcul Tâmplele de zid sunt întâlnite în Ţara Românească începând cu secolul al XVIII-lea. 18 IOANA IANCOVESCU. aşa cum se arată în Canonul Sf. citite la începutul anului bisericesc. Bucureşti. 1738). bolniţa mănăstirii Polovragi. Mănăstirea Hurezi.16 este figurat micul ciclu al ispitirilor lui Hristos. Cortul Mărturiei (schitul Topolniţa. ce îl mărturiseşte pe Hristos ca noul Începător al timpului şi al lumii. care şi-a început lucrarea prin respingerea „stăpânitorului lumii acesteia” la Botez19 şi a desăvârşit-o prin Cruce. IOANA IANCOVESCU. 1762). scenele Ispitirii de pe bolta arcului triumfal sunt alăturate pericopelor ieşirii lui Hristos la propovăduire şi chemării apostolilor.Pe faţa estică a tâmplei de zid. 2009. 19 Prima duminică de după prăznuirea Botezului Domnului este închinată începutului lucrării publice a lui Hristos. o singură scenă – cea a cetăţilor – este reprezentată pe arcul triumfal. În pictura brâncovenească. o reflecţie adresată preoţilor). La Căluiu. ce evocă faptul că lucrarea Mântuitorului s-a împlinit prin asceză prealabilă. Ed. 17 Această alăturare. p. naosul. 94-95. cu scene veterotestamentare: Jertfa lui Avraam (Tismana. Série Beaux Arts”. condiţie indispensabilă pentru mântuire. Biserica Sfinţii Împăraţi. Însă variaţia temelor putea fi mai mare: la schitul Iezer (1720) apare Înălţarea Maicii Domnului. ca urmare a obiceiului brâncovenesc de reprezentare a ciclului vieţii Fecioarei în pictura altarului. Andrei Criteanul. este o chemare la despătimire a creştinilor. Iconografia picturii murale. căci ispitirea lui Hristos a avut loc după Botez. de regulă. la sfârşitul postirii de 40 de zile şi înainte de a ieşi la propovăduire. 20 Eadem.18 La bolniţa râmniceană. 1732. Acesta apăruse doar sporadic în pictura din Ţara Românească: la biserica mănăstirii Căluiu (1595) şi la biserica mănăstirii Hurezi (1694). p. Simetria. Ele sunt pictate pe faţa din altar. prezenţa Ispitirilor în altar. cântarea 9. pare a ilustra pregătirea necesară mântuirii dar şi propovăduirii Evangheliei (ultima. al Crucii Răstignirii.17 La Hurezi. Figurarea ei pe dosul iconostasului. ciclul Patimilor ocupa de regulă arcul vestic. XLVII (2010). în altar. comunicare rezumată în „Revue Roumaine d’Histoire de l’ Art. pe un registru. 208-209. 16 213 . in CORINA POPA. urmându-se o tradiţie iconografică fixată în spaţiul grecesc.

S. Bucureşti 2005. care sunt formulate la persoana a III-a plural. mai inainte de a fi acoperit de revărsările de ape (v.triumfal. sinaxarul din 10 decembrie. Dimensiunile modeste ale lăcaşurilor de cult construite în secolul al XVIII-lea au determinat regândirea selecţiei tradiţionale de scene evanghelice şi restrângerea la esenţial a ciclurilor. a Ortodoxiei. În plus.22 care este rememorată în săptămâna din mijlocul Postului mare. Astfel. Proloagele de la Ohrida. NICOLAE VELIMIROVICI. Efrem Sirul. Înălţării (sud) şi Adormirii Maicii Domnului (vest). P. Ele diferă de reprezentările obişnuite ale Scării lui Iacov prin lipsa patriahului culcat.21 Ea reprezintă. 1. pericopă citită în prima duminică din Postul mare.a. binecuvântând. Formularea din inscripţie poate avea ca sursă de inspiraţie o serie de imne şi rugăciuni care folosesc motivul alunecării şi înecării în marea ispitelor. fiind eliptice de subiect. ca şi prin înlocuirea cu Hristos a figurii Maicii Domnului. 51: „de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului”). în continuarea scenei Scării îngerilor apare o imagine neobişnuită. a Sfintei Cruci. Este şi cazul bolniţei Episcopiei Râmnicului. biserica fostului schit Titireciu (1746) ş. Ed. motiv pentru care timpanele naosului au fost rezervate Răstignirii (est). p. o aluzie la istoria potopului. 22 Exegezele bizantine la istoria potopului subliniază că pământul se afla deja scufundat in oceanele păcatului. Coborârii la iad (nord). a cărei prefigurare Scara îngerilor o reprezintă. Scara îngerilor face aici referire la dialogul lui Hristos cu Natanael (In. 399). în special acolo unde nu a existat loc decât pentru un singur registru narativ. în capătul nordic al arcului de vest. în axul lor figurând Hristos în veşminte luminoase. probabil. Egumeniţa. Vol. scena având un titlu greu lizibil astăzi: „[S-au î]necat alu[ne]cân[d] în [m]area i(s)pitelor”. precum cele ale Sf. iar pe pereţi se desfăşoară două cicluri narativ-liturgice. în absidele laterale fiind figurate Praznice împărăteşti sau Minuni. pictate unul în continuarea celuilalt: Patimile Domnului şi Duminicile Penticostarului. este reprezentată câte o scară a îngerilor. la est şi la vest. în care doi diavoli ucid oameni. 21 214 . precum la biserica Buna Vestire din Pietrari-Vâlcea (1744). II. Pe arcele de susţinere a calotei naosului. Figurarea acestei imagini în capătul Scării îngerilor şi deasupra scenei Adormirii Maicii Întregirea a fost efectuată prin comparaţie cu celelalte inscripţii narative din naos.

p. IANCOVESCU. continuă pe cel de vest şi. nr. ciclul Patimilor începe din colţul de nord-est al naosului. prin Întrupare. Inscripţi i. I. este figurată Scara lui Iacob. ca o referire vizuală şi simbolică la curcubeul Legământului. şi are ca epilog imaginea Înălţării de pe timpanul sudic. dinspre colţul nordic. continuă pe sud şi se încheie pe peretele estic. I. 23 215 . pictată cu câţiva ani în urmă. unde culminează cu scena Răstignirii. în colţul sud-estic. cu scena Spălării picioarelor ucenicilor. o variantă iconografică a Învierii. 24 C. Vol. Pictura pronaosului bisericii mari a mănănăstirii Hurezi: o interpretare. pe vest – este generată o punte vizuală care uneşte Crucea şi intrarea Fecioarei în Sionul ceresc într-un mesaj comun. în 1744. aici întruchipat nu de curcubeu. frumoasă şi iscusită tindă”. în continuarea lui.24 La Pietrari. ctitoria aceluiaşi episcop Climent. La bolniţă. 1243. (1997). Vâlcea. figurează Duminicile Penticostarului. Dispunerea tradiţională a episoadelor unui ciclu narativ era cea a sensului acelor de ceasornic. Pe nord. promisiune deopotrivă a pogorârii Mângâietorului şi a înălţării omului. ci de Scară.care merge către vest..23 Totodată. închis până la boltă cu un timpan în care este reprezentată Răstignirea. pe est. de sorginte occidentală. BĂLAN. ca şi deasupra scenei Adormirii Născătoarei. 43. prin dublarea reprezentării Scării – deopotrivă deasupra scenei Răstignirii. el continuă cu Pogorârea la iad (Învierea) şi cu ciclul Penticostarului . O dispunere asemănătoare a ciclului Patimilor se găseşte la biserica fostului schit Buna-Vestire din Pietrari. caracteristică acestor două monumente este dispunerea inversată a Pe arcul vestic al pronaosului mic de la Hurezi. pe sud.cu minunile sale făcute „prin apă”. VIII 1333. flancată de scena Plângerii şi de Ieşirea din mormânt. I 1248. către altar. pe peretele sudic. „Această desfătată. ciclul Patimilor începe din colţul nord-vestic şi înaintează. spre neobişnuita scenă a „înecării” omului în marea ispitelor. în timpanul estic.. care leagă cele două coloane decorate cu figurile patriarhilor veterotestamentari. în „Studii şi Cercetări de Istoria Artei –Seria Artă Plastică”. VIII 1335. al iconostasului de zid. de acelaşi meşter ca şi la bolniţă: popa Gheorghie. însă. care se încheie cu scena Pogorârii Sfântului Duh.Domnului se constituie ca o evocare a legământului mântuirii făcut de Dumnezeu cu omul după potop. acela al împlinirii legământului de mântuire al lui Dumnezeu cu omul. dar. est-sud-vest-nord. Ciclul Patimilor începe de pe peretele vestic. I 1247.

26 Însă bolniţele se pot O citire inversată a unui ciclu de prefigurări veterotestamentare ale Crucii. în care ciclul Patimilor se citeşte invers. Ea este localizată. în glaful uşii de intrare în naos. Registrul inferior al naosului îşi păstrează iconografia tradiţională. Pictura în Repertoriul picturii . pictată în 1738 de un zugrav Gheorghie. o prezenţă frecventă în iconografie. 113. în plus. prin pocăinţă şi euharistie. 3). evocând acea «răsturnare a polilor» pe care o săvârşeşte Crucea. 1744. care constituie o „posibilă prefaţă a unei serii de ansambluri vâlcene (schitul Buna Vestire. mărturie a restaurării omului. 1747–1748). cea a scenei Deisis. cu sfinţii militari însoţiţi de sfinţii Constantin şi Elena (nord-vest) şi doctorii anarghiri figurând în glafurile ferestrelor. pe care îl bănuim a fi acelaşi cu popa Gheorghie de la bolniţa Râmnicului. către izvoare. a Iordanului (ps. prilejuită la bolniţă de prezenţa iconostasului de zid.scenelor. Lipseşte aici o reprezentare devenită tradiţională.”. sau chiar în vecinătatea uşii de intrare în pronaos. IANCOVESCU. Această inversare a polilor spaţio-temporali în ductul programului iconografic reprezintă o soluţie întrevăzută şi la Hurezi25 şi pare a ilustra întoarcerea fundamentală a direcţiei de curgere a vieţii pe care o realizează Crucea. 26 S-a afirmat anterior că Deisis – imagine a slavei împărăteşti – lipseşte programatic din bolniţe. Biserica Sfinţii Împăraţi. Pictura murală din Ţara 25 216 . pe peretele sudic al naosului. Pe stâlpii de la intrarea în naos este pictată scena Împărtăşirii Mariei Egipteanca de către Zosima. care a determinat şi mutarea scenei Răstignirii către această zonă. 50 nota 20. de la nord la sud. p. Pietrari. Celelalte scene ale naosului sintetizează iconografia tradiţională. Ea a fost. păzind în chip „îngeresc” intrarea bisericii.. reunindu-se printr-o unică ipostază cele două programe iconografice tradiţionale dedicate turlei: Pantocratorul şi Liturghia îngerească. CARMEN LAURA DUMINTRESCU.. Jertfei. în câteva scene: în calotă este reprezentat Hristos Pantocrator Mare Arhiereu înconjurat de cete îngereşti. pe pilaştrii sau stâlpii de trecere dinspre pronaos. deoarece ele se axează pe un program iconografic cu teme funerare. de obicei. Învierii şi Cincizecimii. bolniţa Episcopiei. în pronaosul bisericii mănăstirii Hurezi. I. Mânăstirea Hurezi. anunţată încă de la Botez de „întoarcerea înapoi”. metohul Hurezilor). ctitorite de episcopul Climent (fost egumen la Polovragi. Vâlcea. ceea ce determină ca lectura ciclurilor naosului să se facă: nord-vest-sud-est. Răstignirii. Formula a fost experimentată la schitul Iezer (1720) şi apoi la bolniţa mănăstirii Polovragi.

tot occidentală. În plus. bolniţele se remarcă printr-o destul de mare libertate în ce priveşte selecţia temelor programului iconografic. se răspândise deja în sud-estul european în cursul secolului al XVIII-lea. nr. Imnul Acatist se desfăşoară într-o redactare abreviată. 28 Acest tip iconografic trebuie deosebit de reprezentările Fecioarei încoronate în imaginile de tip Deisis. prin lipsa scenei Deisis din naos (bolniţa Episcopiei Râmnicului. 93 (2011). biserica schitului din Pietrari. 33. purtând. 1602).27 Pronaosul este dominat în registrele superioare de iconografia tradiţională a Întrupării: Fecioara Hodighitria este figurată în calotă. Bucureşti. care sunt de sorginte sârbobizantină (ELISABETA NEGRĂU. 50-52). O Deisis apare. prezent şi la bolniţă. precum cea din naosul bisericii din Stăneşti-Vâlcea (1536) sau în pictura moldovenească (Secu. teme mariale (Hurezi) sau praznice (Brâncoveni). ce poate însuma cicluri hagiografice (Bistriţa.caracteriza prin programe care variază de la structura generală a iconografiei bisericilor mari. prezenţa unor teme sau lipsa altora se poate datora opţiunilor particulare ale zugravilor. loros imperial şi fiind încoronată. de biserici secundare unui complex mănăstiresc. iar în timpane. Ea nu trebuie confundată nici cu tema. Inscripţii. împreună cu Pruncul. Ipostaza Născătoarei încoronate. ca şi paraclisele.. care de obicei apărea aici în formula Platyterei orante. o variantă iconografică de veche sursă occidentală. p. BĂLAN. a încoronării Maicii Domnului de Sfânta Treime. Tocmai datorită caracterului lor de paraclise. introdusă în spaţiul ruso-ucrainean în veacul al XVI-lea. biserica schitului Titireciu). CORNELIA PILLAT. X 1142. în sala cu loggie a stăreţiei mănăstirii Dintr-un Lemn (cca. 2. care este ilustrată sporadic în Ţara Românească în secolul al XVIII-lea: pe faţada bisericii mănăstirii Surpatele (1706). 27 C. asimilând elemente vestimentare imperiale de veche tradiţie. în bolniţa mănăstirii Brâncoveni. Deisis în pictura românească a secolelor XIV-XVIII. iar tematica funerar-eshatologică nu este întotdeauna dominantă. ansamblurile pictate de popa Gheorghie caracterizându-se. de pildă. significatives pour l’art du moyen age de 217 . Ed. 1976. Bolniţele păstrate în spaţiul muntenesc prezintă abordări foarte diferite ale programului iconografic. Teme şi semnificaţii. însă. p. Vol.28 Românească în veacul al XVI-lea. Vâlcea. 1715) sau în calota pronaosului bisericii din Micşuneştii-Mari (1753).. Cozia). în „Revista Teologică”. Calota prezintă o iconografie particulară a Fecioarei. nr. precum lorosul. Quatre églises du département d’Ilfov. Meridiane.

. XLV (2008).30 Ea ar putea fi legată de funcţia funerară pe care o îndeplinea bolniţa. p. Painted Sources for Women Piety in Medieval Byzantium. 7256. Bădia diacon” (C. la Valachie. p. 52 (1998). spaţiile funerare precum părţile vestice ale naosurilor şi pronaosurile fiind frecvent pictate cu astfel de reprezentări. p. Repertoriul picturii. p. Ioan Colibaşul). pustnici tăinuiţi (Antonie. dascăli (Efrem Sirul) iar pe peretele sudic este pictat portretul episcopului Climent purtând mantia „cu râuri” şi toiagul arhieresc.. în „Revue Roumaine d’Histoire de l’ Art”. p. Vâlcea. 452.. nr. câteva particularităţi iconografice în raport cu formulele de program mai curent folosite în epoca brâncovenească.. iar pe peretele de est sunt reprezentate patru scene: către nord. IBIDEM. de asemenea. Vol. Série Beaux Arts”. în „Dumbarton Oaks Papers”.. Zugravii: Popa Gheorghie. Sava cel Sfinţit).31 Pictura pridvorului prezintă. figurează icoana Înjumătăţirii praznicului Cincizecimii. 99-100: în epoca bizantină (sec. în formula unui rotulus. VIII 1333).32 Deasupra intrării. Prezenţa numeroasă a sfintelor femei la această bolniţă este neobişnuită. L’ iconographie de la peinture de l’ exonarthex des églises brancovanes (I). 300. o soluţie utilizată şi în alte cazuri în care dimensiunile restrânse ale spaţiului au impus o abreviere a ciclurilor iconografice. în „Revue Roumaine d’Histoire de l’ Art. p. figurarea frecventă a sfintelor în capele de cimitir şi necropole evoca. Pe registrul inferior apar sfinţi întemeietori ai monahismului de obşte (Eftimie. Inscripţii . rolul prevalent al femeilor în ritualurile de înmormântare şi pomenire. căci reprezentările de sfinte sunt mai des întâlnite la mănăstirile de maici. Vâlcea. 30 Repertoriul picturii. Fc. ilustrând istoria Întrupării de la Buna Vestire la Fuga în Egipt. 299-300. se crede. CORINA POPA.În timpanele pronaosului sunt reprezentate primele şase strofe ale Imnului Acatist.29 Pe arcele calotei şi în glafurile ferestrelor sunt reprezentate sfinte muceniţe şi cuvioase. XI-XV). 17–33. 105. cu textul: „Ziditu-s-au această sfântă şi dumnezeiască bisearică din temelie şi cu zugrăveala şi cu alte odoare s-au frumuseţat prin nevoinţa şi cheltuiala smeritului kir Climent episcopu(l) Râmnicului. 31 SHARON GERSTEL. s-a renunţat la figurarea chivotului bisericii în mâinile ctitorului. 29 În pronaos există o pisanie pictată în interiorul glafului uşii de intrare. în timpan. 218 . 77-92 şi (II). BĂLAN.. 32 Pentru iconografia pridvoarelor. Vâlcea. cf. VI (1969). Pahomie. XLVI (2009). 90-93. Somnul lui Iisus (cu inscripţia: „Şi Cuvântul a adormit ca un leu”.

41–52). născut din Iuda (Somnul lui Iisus). 1). se răspândise reprezentarea episodului Căderii îngerilor. Însă noutatea ansamblului de la bolniţa Episcopiei Râmnicului o constituie faptul că scenele nu par a figura în sine un ciclu al sfinţilor arhangheli. a celor trei tineri şi a pogorârii la iad a Domnului.49.33 În axul bolţilor. Noe şi Melchisedec. pomeniţi în Duminica sfinţilor strămoşi de dinaintea Naşterii Domnului. p. figurau frecvent cicluri ale arhanghelilor. 2. până” [ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale] (ps. împreună sau separat. în urma unei vechi confuzii operate de zugravi. în pronaosuri. De asemenea. 34 CHRISTOPHER WALTER. în pictura pridvoarelor din secolul al XVI-lea. după o tradiţie fixată în Ţara Românească în veacul al XVII-lea. În scena de la bolniţă. Scena de deasupra intrării în biserică reprezintă. Lot şi Iacov. În Moldova. în pridvoare (Sărăcineşti). iar către sud. prezenţa ei deasupra intrării bisericii poartă semnificaţia unei mărturisiri de credinţă. Aceste patru scene mai apăruseră în Ţara Românească. răspândită în pictura murală în epoca paleologă: sub forma imaginii lui Iisus în templu la 12 ani (Lc. Evocarea lui Daniil. tradiţional.34 Ca icoană a lui Hristos. ci Înjumătăţirea praznicului Cincizecimii (In. În calotă figurează Iisus Emanuel. se regăsesc în canonul Înjumătăţirii praznicului Cincizecimii (cântările 7-8). 9) împreună cu Cei trei tineri în cuptorul de foc. nu icoana de hram. nr. patriarhii Noe. 231-234. începând cu Hurezi. vest şi sud este ilustrat capitolul 1 al Genezei. ca episoade care fac parte din ciclurile sfinţilor arhangheli. figurată în maniera în care ea s-a impus. în „Eastern Churches Review”. Astfel. pe nord. Lot şi Iacov sunt chezaşi ai legământului lui Dumnezeu înainte de Lege. ele fiind puse în relaţie cu icoana Înjumătăţirii praznicului Cincizecimii. 14–39). Întreaga structură iconografică pare a fi construită pe o corespondenţă între tema legământului lui Dumnezeu cu patriarhii Noe. 33 219 . stih al praznicului Naşterii Domnului care mărturiseşte dumnezeirea Fiului Întrupat. dar nu şi pomenirea istoriei Sodomei. de deasupra intrării. apar patriarhii veterotestamentari care prefigurează Biserica. De jur împrejurul pridvorului. şi făgăduinţele praznicului Înjumătăţirii Cincizecimii. iar în timpane sunt pictate Sinoadele ecumenice. 109. paradoxal. 7. Arderea Sodomei şi Daniil în groapa cu lei. pe cartea pe care o ţine Iisus este scris: „Zis-a Domnul Domnului Meu: Şezi de-a dreapta Mea. înconjurat de profeţi. Mid-Pentecost. 1970. 2.

Izvoare ortodoxe. iar cerurile sunt din apă. 1943. Ed. la 17 decembrie.. partea I. despre importanţa apei în creaţie şi în pronia lui Dumnezeu. acolo este şi apa” (Cateheza III.37 un motiv central al praznicului Înjumătăţirii Cincizecimii – figurat deasupra intrării acestei biserici – par a se evidenţia în cadrul acestui program iconografic... 37 A se vedea. Este revelată. trad. de Melchisedec preotul şi de Sinoade. Chiril al Ierusalimului: „Apa este mare lucru. 91). Construcţia iconografică din pridvor evocă totodată şi tema curăţirii prin post. Cerul este locuinţa îngerilor.35 iar Înjumătăţirea praznicului Cincizecimii anunţă râurile dătătoare de viaţă ale Duhului. Pământul este locul de locuit al oamenilor.Daniil şi cei trei tineri prefigurează sub Lege Naşterea Domnului. Reflecţiile pe marginea temei apei. prin postul lor.. 1-11 („Înţelepciunea şi-a zidit casă. iar Daniil – figurat la bolniţă în timp ce este hrănit de priveghetorul Avacum. curăţie şi înţelepciune: cei trei tineri sunt propovăduitorii Întrupării feciorelnice. Catehezele. Sf. evocată de prezenţa lui Noe cu arca. Ele cuprind o largă paletă: de la imaginea mării vieţii ca potop al ispitelor. adus de înger – este proorocul înţelept care a vestit naşterea lui Hristos din Fecioară şi l-a cunoscut pe dătătorul Înţelepciunii. 36 La Paremiile vecerniei pentru Miercurea Înjumătăţirii praznicului Cincizecimii este citit fragmentul din Pilde. Accentuarea valoarii postului ca dătător de curăţie trupească este o temă potrivită cu funcţia de bolniţă a acestei biserici. iar Iordanul începutul Evangheliilor. la „apele cele mai presus de ceruri” unde sunt lăcaşurile îngerilor Aceştia sunt pomeniţi la rândul lor în preajma Duminicii strămoşilor. Col. însuşire divină care este prăznuită la Înjumătăţirea Cincizecimii. Bucureşti. „Despre cei care au să se lumineze”.36 Iconografia de la bolniţa Episcopiei Râmnicului relevă o serie de punţi şi corespondenţe între mesajele teologice ale Scripturilor şi cele liturgice. neatinşi de păcatele Babilonului.”). Vol. tradiţionala corespondenţă dintre post. desăvârşirea Legii şi naşterea Bisericii. precum Noe în mijlocul potopului şi Lot în Sodoma. 6. care a relaţionat cateheza scripturistică vizuală cu lecturile tipiconale. IBMBOR. p. dar din apă este şi pământul. şi cel mai nobil din cele patru elemente care sunt în lume.. Pr. 35 220 . în Vol. profetul Daniil şi pe cei trei tineri au rămas. Apa este începutul lumii. din care coboară Hristos. Oriunde este vreo alianţă cu cineva.. căci fac parte din seminţia lui Iuda. ceea ce arată că programul său a fost conceput de un teolog subtil. Dumitru Fecioru. astfel. 9.

The iconographic program of its mural paintings is based on the theological reflections on the theme of water as an instrument of God’s covenant with man. Sub păstoria episcopului Climent a fost reluată. Dumnezeule. was probably the Bishop Clement of Râmnic. 221 . 4) – al căror ciclu hagiografic este figurat implicit în acest ansamblu. În spatele lui. sedealna la Utrenia Miercurii Înjumătăţirii Praznicului Cincizecimii: „Slavă Ţie Hristoase.38 Acesta pare a constitui motivul central al unuia dintre cele mai interesante şi subtile programe iconografice concepute în Ţara Românească pentru o bolniţă. the flood of temptations but also the angels’ skies. 148. activitatea tipografică întreruptă vremelnic sub stăpânirea austriacă. 38 Cf. This is one of the most remarkable iconographic programs conceived for an infirmary church in Wallachia. the river of Baptism and the life giving springs of the love of God. built by Bishop Clement of Râmnic in 1745 and painted by 1748. prin prezenţa Scării şi a scenelor din pridvor – şi până la cea a botezului şi a izvoarelor dătătoare de nemurire şi sfinţire ale „apelor iubirii de oameni” a lui Dumnezeu. a hierarch constantly preoccupied with the spiritual edification of the clergy and the monastic communities of his diocese. The significances that water receives in this iconographic program includes the sea of life. preocupat permanent de zidirea duhovnicească a clerului şi a obştilor monahale din eparhia sa. a central theme of the feast of MidPentecost. which is depicted above the entrance of this church. Among them there is the small infirmary church of the Bishopric of Râmnicu-Vâlcea (today Archbishopric of Râmnic). îl presupunem pe episcopul cărturar Climent al Râmnicului. Its author. a subtle theologian who related typicon lectures with visual catechesis. Abstract: The Iconographic Programme of the Mural Paintings from the Infirmary of Râmnic Diochese The apparently uniform group of churches built in Vâlcea by the mid 18th century contains a few monuments with remarkable complex iconographic programs. în 1742. Râmnicul redevenind cel de al doilea mare centru tipografic al Ţării Româneşti.(ps. că ai revărsat din destul apele iubirii Tale de oameni peste robii Tăi”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful