O LTEN EI

REVISTA

M

I

TROPOLIA

ARHIEPISCOPIEI CRAIOVEI, ARHIEPISCOPIEI RÂMNICULUI, EPISCOPIEI SEVERINULUI ŞI STREHAIEI, EPISCOPIEI SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR ŞI A FACULTĂŢII DE TEOLOGIE - CRAIOVA

ANUL LXIV (761-764), NR. 5-8, MAI-AUGUST, 2012

EDITURA MITROPOLIA OLTENIEI CRAIOVA ISSN 1013-4239

COLEGIUL DE REDACŢIE PREŞEDINTE Î.P.S. Acad. Prof. Univ. Dr. IRINEU POPA, Arhiepiscopul Craiovei, Mitropolitul Olteniei şi Decanul Facultăţii de Teologie a Universităţii din Craiova MEMBRI Î.P.S. GHERASIM, Arhiepiscopul Râmnicului P.S. NICODIM, Episcopul Severinului şi Strehaiei P.S. SEBASTIAN, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor P.S. Lect. Univ. Dr. EMILIAN LOVIŞTEANUL, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului Acad. Pr. Prof. Univ. Dr. MIRCEA PĂCURARIU Acad. Prof. Univ. Dr. ION DOGARU Pr. Prof. Univ. Dr. JOHN BRECK (Franţa) Pr. Prof. Univ. Dr. PAUL NADIM TARAZI (USA) Prof. Univ. Dr. NICOLAE RODDY (USA) Prof. Univ. Dr. ARISTOTLE PAPANIKOLAOU (USA) Pr. Prof. Univ. Dr. VIOREL IONIŢĂ (Elveţia) Prof. Univ. Dr. PAVEL CHIRILĂ Pr. Prof. Univ. Dr. CONSTANTIN PĂTULEANU Conf. Univ. Dr. MIHAI VALENTIN VLADIMIRESCU DIRECTOR Pr. Conf. Univ. Dr. PICU OCOLEANU REDACTOR ŞEF ADRIAN BOLDIŞOR COORDONATOR REVISTĂ Diac. Drd. IONIŢĂ APOSTOLACHE TEHNOREDACTARE/PREGĂTIRE PENTRU TIPAR VALENTIN CORNEANU
Revista Mitropolia Olteniei este recunoscută CNCS în categoria B

2

........ Dr. Dr.... ION SORIN BORA Identitatea locului naufragiului corabiei care purta pe Sfântul Apostol Pavel spre Roma: Melita ............................. 60 Pr...CUPRINS STUDII Î........ Univ. STELIAN MANOLACHE Quelques considérations sur la contribution de Hans Jonas à l’herméneutique existentielle de la Gnose...... RĂDOI LAURENŢIU O scurtă privire asupra bisericilor din Râmnicu Vâlcea........................ Univ......... 1). Conf... 125 Pr... Drd.P................. Univ............ Dr.............. 9 Pr.................. Prof........................................................... Acad. TIMOTEI AIOANEI Pulheria – Sfântă......... Fecioară şi Împărăteasă.............. Dr................................ Câteva consideraţii istorice............. DURĂ Edictul de la Milan (313) şi impactul lui asupra relaţiilor dintre Stat şi Biserică.................... Univ...... Prof.... Dr............ 141 3 .. CRISTIAN PETCU Aspecte canonice privind unele consideraţii referitoare la sacerdoţiul femeii....................... 28 Pr................ NICOLAE V.. IRINEU POPA Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei Essence et personnes dans la Sainte Trinite chez Saint Basile le Grand.. Dr.... 44 Arhim.......................... juridice şi ecleziologice.... CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI Viziunea unităţii soborniceşti........... 81 Asist.................... 111 Lect............ Univ............... de la Biserica Primară la Uniunea Europeană...S.............Malta sau Kefalonia (Fapte 28........ Dr..................................

........ LANSĂRI EDITORIALE ŞI RECENZII PREA SFINŢITUL MACARIE DRĂGOI..... Maria Truşcă)...Asist..... 258 Aducerea raclei cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica în Mitropolia Olteniei: 28 aprilie – 5 mai 2012 (Pr.............. MEDITAŢII Pr......................... Dr........... 179 Pr........... Lect........................................................ DUMITRU RUSU Atitudinea Părinţilor Capadocieni şi a altor Sfinţi Părinţi faţă de exegeza Sfintei Scripturi folosită de Origen............ ION RIZEA.......... 191 ELISABETA NEGRĂU Programul iconografic al picturilor murale din bolniţa Episcopiei Râmnicului....... FLORIN ILIESCU Predică la Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie).................... Drd....... Drd.............. MIHAI CIUREA Sensul suferinţei şi al rugăciunilor bisericii pentru cei bolnavi în Epistola Sfântului Iacob (v...... 250 PREDICI........................... COMENTARII......................... IONIŢĂ APOSTOLACHE).... Univ... 264 CĂRŢI ŞI REVISTE...... VICTOR ŞAPCĂ Muzicieni psalţi în Oltenia şi contribuţia lor la românirea cântărilor bisericeşti.. Diac........................................... Dr...... 13-18).............. 222 TRADUCERI Paraclisul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare..... 209 Prof... EPISCOPUL EPARHIEI ORTODOXE ROMÂNE A EUROPEI DE NORD 4 . Drd................................... Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur (Traducere din limba greacă de Prof........

. traducere şi note de Ovidiu Sferlea... Univ. Convergenţe şi divergenţe Ed.... studiu introductiv de Mihail Neamţu..... 2011.. GRIGORIE DE NYSSA.. SERGIU POPESCU). 297 5 ... Dr. 465 p.. Asist.... Editura Polirom... Iaşi.. Univ.. (Pr. ediţie îngrijită de Adrian Muraru..... 508 p. (Diac. 292 SF. Împotriva lui Eunomie I Ediţie bilingvă. Lect.... 2010...Ortodocşi şi greco-catolici în Transilvania (1867-1916)..... Presa Universitară Clujeană. FLORIN TOADER TOMOIOAGĂ). Dr..

.......... NICOLAE V..... 44 Arhim.......CONTENTS STUDIES His Eminence Acad........ IRINEU POPA Archibishop of Craiova and Metropolitan of Oltenia Essence et Personnes dans la Sainte Trinite chez Saint Basile le Grand……………………………………………. PhD Prof.......... 9 Fr.. TIMOTEI AIOANEI Pulheria ...................... Melita ..125 Fr. Some Historical...........................................................Holy... PhD Prof.......Malta au Céphalonie (Actes 28... Virgin and Empress... 1). Juridical and Ecclesiological Considerations………………………………… 28 Fr........... PhD Senior Lecturer STELIAN MANOLACHE Quelques considérations sur la contribution de Hans Jonas à l’herméneutique existentielle de la Gnose................ PhD RĂDOI LAURENŢIU A Brief Look at Churches in Râmnicu Vâlcea.... 81 PhD Assistent CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI The Vision of Catholic Unity............ from the Ancient Church to European Union.................. 60 Fr.................. 141 6 ................................…………….................... DURĂ The Edict of Milan (313) and its Impact on the Relations between the State and the Church..................... PhD ION SORIN BORA L’identité de la place du naufrage du navire qui menait le Saint Apôtre Paul vers Rome................. 111 PhD Lecturer CRISTIAN PETCU Canonical Aspects Concerning Some Consideration About the Service of Women in the Churc........................

....................... 222 TRANSLATIONS The Paraclesis of the Three Saint Hierarchs: Basil the Great......... 13-18)…………......... FLORIN ILIESCU Sermon on the Holy Celebration of The Birth of Saint John The Baptiser (24 June).......... 179 Fr....................... MEDITATIONS Fr.......PhD Assistent MIHAI CIUREA The Sense of the Sufferance and of the Church’s Prayers for the Sick within the Epistle of Saint James (v....................…..... 191 ELISABETA NEGRĂU The Iconographic Programme of the Mural Paintings from the Infirmary of Râmnic Diochese. AND REVIEWS EDITORIAL LAUNCH MACARIE DRĂGOI Bishop of Orthodox Diocese from North Europe 7 ........... Deacon IONIŢĂ APOSTOLACHE)........... 258 The Bringig of the Saints Reliques of Saint Calinic from Cernica in the Mitropoly of Oltenia (28 April – 5 May 2012) (Fr....... Gregory the Theologian and John Hrisostom (Translation from Greek by Prof..................... Maria Truşcă)………………........ 250 HOMILIES.............. PhD Lecturer ION RIZEA...... DUMITRU RUSU The Position of the Capadocian Fathers and of other Saints Fathers towards the Scripturistic Exegesis of Origen... 209 VICTOR ŞAPCĂ The Psalt Musicians in Oltenia and their Contribution to the Process of Romanization of the Byzantine Music.......... COOMENTS...……………..................... 264 BOOKS AND MAGAZINES..

adapted edition by Adrian Muraru. Presa Universitară Clujeană. Polirom. 2010.. (Deacon PhD Assistent FLORIN TOADER TOMOIOAGĂ).Orthodox and Greek-Catholics in Transilvania (1867-1916). (Fr. 508 p. Iaşi. GRIGORIE DE NYSSA. Bilingual Edition. Convergences and divergences Ed. 465 p. 292 SF. PhD Lecturer SERGIU POPESCU)………………………. translation and notes by Ovidiu Sferlea. Ed. Against Eunomius I.. introduction study by Mihail Neamţu. 297 8 . 2011.

al. Repertoriul picturii murale brâncoveneşti. UNARTE. 2008. Bucureşti. constructorilor şi zugravilor olteni ai veacului al XVIII-lea. care s-au bucurat constant de sprijin din partea voievozilor. odată cu trecerea În 2009. Istros.4 Claritatea stilistică şi iconografică a picturii brâncoveneşti.PROGRAMUL ICONOGRAFIC AL PICTURILOR MURALE DIN BOLNIŢA EPISCOPIEI RÂMNICULUI1 ELISABETA NEGRĂU2 Cuvinte cheie: iconografie. Bucureşti. Către jumătatea secolului. mural painting Epoca brâncovenească s-a distins printr-o remarcabilă înflorire artistică în zona Vâlcei.a. iniţiativele ctitoriceşti au devenit din ce în ce mai numeroase. Cozia.). Episcopia de Râmnic. Universitatea Naţională de Arte. pictură murală Keywords: iconography... dar şi mai modeste. CORINA POPA. infirmary church. au condus la receptarea moştenirii artistice brâncoveneşti în întreg spaţiul vâlcean în perioada imediat următoare. şi a continuat cu refaceri importante ale unor vechi lăcaşe mănăstireşti. Ed. au cunoscut un apogeu cultural şi artistic sub patronajul domnitorului Constantin Brâncoveanu. 2005. Judeţul istoric Vâlcea. precum Bistriţa. 3 Interesul deosebit pentru acest spaţiu românesc cu o densă istorie culturală şi artistică s-a concretizat recent în publicarea unui repertoriu documentar privind inscripţiile istorice din Vâlcea: CONSTANTIN BĂLAN (coord. ca şi formele arhitectonice ce sintetizau armonios tradiţia constructivă anterioară a Munteniei şi Olteniei. în pragul veacului al XVIII-lea. maniera brâncovenească sfârşind prin a-şi pune amprenta sa formatoare sau de inspiraţie deopotrivă asupra comanditarilor. 2 1 209 . Inscripţii medievale şi din epoca modernă a României. Ed. Judeţul Vâlcea. bolniţă. Dintr-un lemn ş. 4 Amplul program ctitoricesc brâncovenesc din spaţiul vâlcean a fost inaugurat de construirea mănăstirii Hurezi (1691-1694). Episcopia Râmnicului a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie.3 În special aşezămintele monahale. Surpatele. Govora. IOANA IANCOVESCU et. Bishopric of Râmnic. Bucureşti.

Ed. în peisajul aparent uniform al ctitoriilor vâlcene de la jumătatea veacului al XVIII-lea se disting câteva monumente cu programe iconografice mai complexe. Meridiane. Împrumuturi din arta epocii brâncoveneşti s-au înregistrat constant la nivelul formal şi tematic. în zilele Mării sale Io Constantin Nicolae Voievod. Pictura exterioară din Ţara Românească. la intrarea în biserică: „Această sfântă şi dumnezeiască biserică ce să cheamă bolniţă. iaste zidită din temeliia ei prin ostineala şi cu toată cheltuiala Preasfinţii Sale chir Climentu Episcopu. 6 Pisania din piatră. în zona Vâlcei în special. Vâlcea. ispravnicu fiind Spiridon monahu chelaru. întru care să cinsteşte şi să prăznuieşte Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria. precum şi biserica cea mare iarat de sfinţiia sa s-au înnălţatu şi cu zugravele s-au împodobitu.. va avea loc o remarcabilă răspândire a fenomenului ctitoricesc în mediile populare. Pictura votivă în nordul Olteniei (secolul XIX). nr. Universitatea Naţională de Arte. VIII. ANDREI PALEOLOG. 1984. octombrie 20. însă monumente de mari dimensiuni.6 Este singurul edificiu rămas din etapa refacerilor complexului episcopal. Bucureşti. nu s-au mai ridicat în veacul fanariot. GRAŢIELA GRIGORIU. realizate după incendiile provocate la retragerea stăpânirii austriece. Trăsăturile relativ omogene ale ctitoriilor vâlcene din veacul al XVIII-lea motivează tratarea lor în general categorială. Bucureşti. probabil. Este şi cazul unei mici biserici ridicate de episcopul Climent al Râmnicului.crescândă a iniţiativei de ctitorire către păturile populare. Ed. 2011.. Faţă de epoca brâncovenească. teză de doctorat. construită în 1745 şi pictată către 1748. de către istoriografia de artă. BĂLAN. Inscripţii. sursa de inspiraţie în tradiţia ctitoricească din Oltenia. 1968. Abia din a doua jumătate a secolului.5 Totuşi. bolniţa Episcopiei din Râmnicu-Vâlcea. Bucureşti. nu monografică. 1332). 7254” (C. comparabile cu mănăstirea Hurezi. 5 210 . cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Meridiane. în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi în special în vremea ocupaţiei austriece a Olteniei (1718-1739) s-a construit un număr relativ mic de biserici. ANDREI PĂNOIU. Preocuparea episcopului râmnicean pentru ridicarea unei bolniţe în incinta nou-reconstruitei Episcopii a Râmnicului îşi are. Ctitorii postbrâncoveneşti din regiunea subcarpatică a judeţului Vâlcea (zona cuprinsă între râurile Cerna şi Olăneşti).

22-49. 10 Unele restaurări moderne au ales soluţia controversată de a repicta ansamblurile de pictură degradate. 7 211 . XVII (1965). boltit de asemenea cu o calotă. menţionează donaţia episcopului Climent şi anul 1747-1748. 696-700. Cozia (1542/3). datorat uneia dintre marile personalităţi ctitoriceşti ale Vâlcei. XXI (1969). indicând că realizarea iconostasului bolniţei a avut loc odată cu picturile murale. La metohul mănăstirii Hurezi. în Revista „Mitropolia Olteniei”. nr.9 Restaurată în 1972. 122. Episcopul Climent al Râmnicului. p. şi un pridvor. 8 PETRU MIROIU. Altarul este despărţit de naos printr-un zid plin. culoare peste culoare. de pictorul Traian Trestioreanu. cu repictări. 1-2. 9-10. în Revista „Mitropolia Olteniei”. Maica Domnului ca sălaş al lui Dumnezeu Aproape toate bolniţele mănăstireşti construite în Ţara Românească se află în Oltenia şi se leagă de personalitatea ctitoricească a voievozilor şi a marilor latifundiari (Basarabii şi boierii Craioveşti): Bistriţa (1518). capitolul 48) prescrie monahilor să se îngrijească de oferirea adăpostului şi îngrijirii necesare bolnavilor. Brâncoveni (1700). Vol. pictura bolniţei Episcopiei râmnicene nu mai poate fi astăzi pe deplin apreciată stilistic. p. prin Vasile cel Mare. Hurezi (1699). Athanasie Athonitul şi Sava cel Sfinţit (Tipiconul Sf. nr. Noi date despre biserica bolniţă Adormirea Maicii Domnului a Episcopiei Râmnicului. când întreg ansamblul picturilor murale a fost curăţat de repictări târzii şi retuşat apoi culoare peste culoare. 9 IBIDEM. particularităţile programului său iconografic invită la o analiză amănunţită a acestui ansamblu. Bolniţa a fost restaurată. la scurt timp după ce Climent. MIRCEA PĂCURARIU. cu naosul şi pronaosul boltite cu o calotă şi despărţite prin stâlpi de zidărie. a devenit episcopul Râmnicului. peste care a fost montat un iconostas de lemn sculptat.10 Însă. 11 Pr. fie ei călugări sau străini.11 Altarul prezintă un program iconografic elaborat în epoca brâncovenească. fost egumen al Polovragilor. Sava. egumenul Lavrentie a ridicat o bolniţă în 1736. Despre tipicul bolniţelor mănăstireşti. Două icoane împărăteşti care provin de la bolniţă şi se află astăzi în colecţia muzeală a Arhiepiscopiei.8 Mica bolniţă a Episcopiei are un plan drept. p. 6 (2008). VIII 1344 şi VIII 1345. în „Buridava”. Sadova (1693). VALERIA DANIELA GRIGORESCU.7 Învăţătura Bisericii.unde marile mănăstiri fuseseră înzestrate cu bolniţe. nr. schitul Polovragi. străpuns de trei uşi şi pictat cu fresce.

1944. 2000. este figurat Domnul Savaot şi Sfântul Duh. pe boltă. a unei confuzii operate în caietele de modele. patron al său. 196. de zid. Este de menţionat aici faptul că episcopul Climent. judecând după faptul că imaginea ierarhului se află în apropierea scenei viziunii Sf. ea pare a fi reprezentarea ierarhului liturgist Clement al Romei. p. are rolul de a rememora împlinirea propovăduirii prorocilor despre Născătoarea de Dumnezeu. descris ca vârsnic cu barbă lungă. ERAN. Clement din Ancyra a servit drept model iconografilor ca urmare. continuându-se şi pe dosul iconostasului. în atitudini de prosternare. Petru din Alexandria.13 De asemenea. patron omonim al ctitorului.tronează în conca altarului. şi nu de un patriarh. de doi arhangheli şi de doi sfinţi melozi. al bisericii.14 Totuşi. ziua prăznuirii Sf. Tronul Maicii Domnului este flancat. a adăugat în volum o cazanie la 24 noiembrie. iar deasupra. Ed. când este pomenit şi Sf. Ioan Damaschinul şi Cosma. care înconjoară altarul. Sophia. Erminia picturii bizantine. Clement al Romei este figurat purtând şi mitră (a se vedea reprezentările sale din altarul Coziei. 13 IBIDEM. care a retipărit Cazaniile lui Varlaam în acelaşi an în care era realizată pictura bolniţei (1748). p. FLOREA MUREŞANU. Clement Romanul. fiind relevată astfel nedespărţirea Sfintei Treimi în taina Întrupării. 191. În glaful uşii proscomidiarului apare. Trăsăturile tinere ale figurii reprezentate contrazic prescrierile Erminiei greceşti pentru papa Clement al Romei (24 noiembrie). turla Govorei şi a bisericii mănăstirii Surpatele). p. probabil. cu Pruncul Iisus din braţele sale.12 şi corespund cu cele ale episcopului Clement din Ancyra (23 ianuarie). prezenţa felonului în locul saccosului ar arăta că este vorba de o reprezentare de episcop. în coerenţa suitei de ierarhi. Cazania lui Varlaam (1643-1943). deasupra scenei. albă. un sfânt ierarh „Climent”. Ed. Sf. 15 Pr.15 12 DIONISIE DIN FURNA. O friză de profeţi. 150. în imediata veninătate a Viziunii lui Petru din Alexandria. inspirată de sinaxarul din 24 noiembrie. Imaginea Sf. Petru din Alexandria. 14 În epoca brâncovenească. Bucureşti. Cluj. conform unei tradiţii iconografice răspândite în epoca brâncovenească. Hemiciclul absidei este în întregime ocupat de procesiunea sfinţilor ierarhi. 212 .

cântarea 9. o reflecţie adresată preoţilor). Simetria. căci ispitirea lui Hristos a avut loc după Botez.20 iar ciclul Duminicilor Penticostarului se găsea pe arcul Tâmplele de zid sunt întâlnite în Ţara Românească începând cu secolul al XVIII-lea. de regulă. care şi-a început lucrarea prin respingerea „stăpânitorului lumii acesteia” la Botez19 şi a desăvârşit-o prin Cruce. citite la începutul anului bisericesc. 1762). Série Beaux Arts”. pe un registru. În pictura brâncovenească. ciclul Patimilor ocupa de regulă arcul vestic. 19 Prima duminică de după prăznuirea Botezului Domnului este închinată începutului lucrării publice a lui Hristos. prezenţa Ispitirilor în altar. Figurarea ei pe dosul iconostasului. XLVII (2010).Pe faţa estică a tâmplei de zid. al Crucii Răstignirii. Andrei Criteanul. Biserica Sfinţii Împăraţi.18 La bolniţa râmniceană. este o chemare la despătimire a creştinilor. 94-95. 18 IOANA IANCOVESCU. Mănăstirea Hurezi. p. ca urmare a obiceiului brâncovenesc de reprezentare a ciclului vieţii Fecioarei în pictura altarului. urmându-se o tradiţie iconografică fixată în spaţiul grecesc. Notes sur la lecture du cycle de la Passion en Valachie. o singură scenă – cea a cetăţilor – este reprezentată pe arcul triumfal. îi conferă o semnificaţie teologică vastă. ce evocă faptul că lucrarea Mântuitorului s-a împlinit prin asceză prealabilă. naosul. 2009. p. sub forma celor trei episoade. ce îl mărturiseşte pe Hristos ca noul Începător al timpului şi al lumii. Iconografia picturii murale. 20 Eadem. 208-209. pare a ilustra pregătirea necesară mântuirii dar şi propovăduirii Evangheliei (ultima. 16 213 . 1732.17 La Hurezi. scenele Ispitirii de pe bolta arcului triumfal sunt alăturate pericopelor ieşirii lui Hristos la propovăduire şi chemării apostolilor. aşa cum se arată în Canonul Sf. Ed. Însă variaţia temelor putea fi mai mare: la schitul Iezer (1720) apare Înălţarea Maicii Domnului.16 este figurat micul ciclu al ispitirilor lui Hristos. inaugurând amplul ciclu al Minunilor care înconjoară. Ele sunt pictate pe faţa din altar. condiţie indispensabilă pentru mântuire. cu scene veterotestamentare: Jertfa lui Avraam (Tismana. Bucureşti. IOANA IANCOVESCU. in CORINA POPA. la sfârşitul postirii de 40 de zile şi înainte de a ieşi la propovăduire. 1738). în altar. Acesta apăruse doar sporadic în pictura din Ţara Românească: la biserica mănăstirii Căluiu (1595) şi la biserica mănăstirii Hurezi (1694). 17 Această alăturare. comunicare rezumată în „Revue Roumaine d’Histoire de l’ Art. La Căluiu. Cortul Mărturiei (schitul Topolniţa. bolniţa mănăstirii Polovragi.

51: „de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului”). Ele diferă de reprezentările obişnuite ale Scării lui Iacov prin lipsa patriahului culcat. probabil. Coborârii la iad (nord).triumfal. Înălţării (sud) şi Adormirii Maicii Domnului (vest). este reprezentată câte o scară a îngerilor. pericopă citită în prima duminică din Postul mare. a Ortodoxiei. Egumeniţa. 22 Exegezele bizantine la istoria potopului subliniază că pământul se afla deja scufundat in oceanele păcatului. S. 1. fiind eliptice de subiect. binecuvântând. Ed. Formularea din inscripţie poate avea ca sursă de inspiraţie o serie de imne şi rugăciuni care folosesc motivul alunecării şi înecării în marea ispitelor. a Sfintei Cruci. P. precum la biserica Buna Vestire din Pietrari-Vâlcea (1744).22 care este rememorată în săptămâna din mijlocul Postului mare. Efrem Sirul. iar pe pereţi se desfăşoară două cicluri narativ-liturgice. motiv pentru care timpanele naosului au fost rezervate Răstignirii (est). în care doi diavoli ucid oameni. precum cele ale Sf. în special acolo unde nu a existat loc decât pentru un singur registru narativ. NICOLAE VELIMIROVICI. Pe arcele de susţinere a calotei naosului. o aluzie la istoria potopului. Vol.21 Ea reprezintă. 399). a cărei prefigurare Scara îngerilor o reprezintă. în axul lor figurând Hristos în veşminte luminoase. Proloagele de la Ohrida. Dimensiunile modeste ale lăcaşurilor de cult construite în secolul al XVIII-lea au determinat regândirea selecţiei tradiţionale de scene evanghelice şi restrângerea la esenţial a ciclurilor. II. Bucureşti 2005. biserica fostului schit Titireciu (1746) ş. 21 214 . în continuarea scenei Scării îngerilor apare o imagine neobişnuită. p. Este şi cazul bolniţei Episcopiei Râmnicului. scena având un titlu greu lizibil astăzi: „[S-au î]necat alu[ne]cân[d] în [m]area i(s)pitelor”. Astfel.a. mai inainte de a fi acoperit de revărsările de ape (v. ca şi prin înlocuirea cu Hristos a figurii Maicii Domnului. sinaxarul din 10 decembrie. în capătul nordic al arcului de vest. pictate unul în continuarea celuilalt: Patimile Domnului şi Duminicile Penticostarului. Figurarea acestei imagini în capătul Scării îngerilor şi deasupra scenei Adormirii Maicii Întregirea a fost efectuată prin comparaţie cu celelalte inscripţii narative din naos. care sunt formulate la persoana a III-a plural. Scara îngerilor face aici referire la dialogul lui Hristos cu Natanael (In. În plus. în absidele laterale fiind figurate Praznice împărăteşti sau Minuni. la est şi la vest.

ci de Scară. el continuă cu Pogorârea la iad (Învierea) şi cu ciclul Penticostarului . est-sud-vest-nord. Inscripţi i. de acelaşi meşter ca şi la bolniţă: popa Gheorghie. către altar. VIII 1333.care merge către vest. prin dublarea reprezentării Scării – deopotrivă deasupra scenei Răstignirii. frumoasă şi iscusită tindă”. Dispunerea tradiţională a episoadelor unui ciclu narativ era cea a sensului acelor de ceasornic. flancată de scena Plângerii şi de Ieşirea din mormânt. VIII 1335. cu scena Spălării picioarelor ucenicilor. I. acela al împlinirii legământului de mântuire al lui Dumnezeu cu omul.. (1997). pictată cu câţiva ani în urmă. nr. Pictura pronaosului bisericii mari a mănănăstirii Hurezi: o interpretare. care leagă cele două coloane decorate cu figurile patriarhilor veterotestamentari. ca o referire vizuală şi simbolică la curcubeul Legământului. pe sud. în „Studii şi Cercetări de Istoria Artei –Seria Artă Plastică”. I 1248. Vâlcea. La bolniţă.Domnului se constituie ca o evocare a legământului mântuirii făcut de Dumnezeu cu omul după potop. figurează Duminicile Penticostarului. aici întruchipat nu de curcubeu. însă. ctitoria aceluiaşi episcop Climent. în timpanul estic. spre neobişnuita scenă a „înecării” omului în marea ispitelor. dinspre colţul nordic. ciclul Patimilor începe din colţul nord-vestic şi înaintează. în continuarea lui. „Această desfătată. pe vest – este generată o punte vizuală care uneşte Crucea şi intrarea Fecioarei în Sionul ceresc într-un mesaj comun. I 1247. BĂLAN. caracteristică acestor două monumente este dispunerea inversată a Pe arcul vestic al pronaosului mic de la Hurezi. unde culminează cu scena Răstignirii. al iconostasului de zid. de sorginte occidentală. O dispunere asemănătoare a ciclului Patimilor se găseşte la biserica fostului schit Buna-Vestire din Pietrari. ciclul Patimilor începe din colţul de nord-est al naosului. IANCOVESCU. Vol. în colţul sud-estic. continuă pe cel de vest şi. 23 215 . dar. şi are ca epilog imaginea Înălţării de pe timpanul sudic. prin Întrupare. promisiune deopotrivă a pogorârii Mângâietorului şi a înălţării omului. în 1744. p. 24 C. I. 43. 1243.24 La Pietrari.cu minunile sale făcute „prin apă”. închis până la boltă cu un timpan în care este reprezentată Răstignirea. continuă pe sud şi se încheie pe peretele estic. pe est. care se încheie cu scena Pogorârii Sfântului Duh. Pe nord. ca şi deasupra scenei Adormirii Născătoarei.23 Totodată. este figurată Scara lui Iacob. pe peretele sudic. o variantă iconografică a Învierii.. Ciclul Patimilor începe de pe peretele vestic.

pictată în 1738 de un zugrav Gheorghie. 1747–1748). Jertfei. ceea ce determină ca lectura ciclurilor naosului să se facă: nord-vest-sud-est. deoarece ele se axează pe un program iconografic cu teme funerare. prin pocăinţă şi euharistie. o prezenţă frecventă în iconografie. păzind în chip „îngeresc” intrarea bisericii. care a determinat şi mutarea scenei Răstignirii către această zonă. Lipseşte aici o reprezentare devenită tradiţională. sau chiar în vecinătatea uşii de intrare în pronaos. metohul Hurezilor). 50 nota 20. Pietrari. evocând acea «răsturnare a polilor» pe care o săvârşeşte Crucea. cea a scenei Deisis. 3). Celelalte scene ale naosului sintetizează iconografia tradiţională. Registrul inferior al naosului îşi păstrează iconografia tradiţională. cu sfinţii militari însoţiţi de sfinţii Constantin şi Elena (nord-vest) şi doctorii anarghiri figurând în glafurile ferestrelor. I. Pe stâlpii de la intrarea în naos este pictată scena Împărtăşirii Mariei Egipteanca de către Zosima. de la nord la sud.”. Biserica Sfinţii Împăraţi.. Răstignirii. Învierii şi Cincizecimii. Ea a fost. Vâlcea. a Iordanului (ps. în pronaosul bisericii mănăstirii Hurezi. 26 S-a afirmat anterior că Deisis – imagine a slavei împărăteşti – lipseşte programatic din bolniţe. prilejuită la bolniţă de prezenţa iconostasului de zid.scenelor.. către izvoare. în plus. Formula a fost experimentată la schitul Iezer (1720) şi apoi la bolniţa mănăstirii Polovragi. IANCOVESCU. pe peretele sudic al naosului. de obicei. reunindu-se printr-o unică ipostază cele două programe iconografice tradiţionale dedicate turlei: Pantocratorul şi Liturghia îngerească. p. Pictura murală din Ţara 25 216 . 113. în câteva scene: în calotă este reprezentat Hristos Pantocrator Mare Arhiereu înconjurat de cete îngereşti. în glaful uşii de intrare în naos. bolniţa Episcopiei. pe care îl bănuim a fi acelaşi cu popa Gheorghie de la bolniţa Râmnicului. CARMEN LAURA DUMINTRESCU. Ea este localizată. Mânăstirea Hurezi. anunţată încă de la Botez de „întoarcerea înapoi”. Această inversare a polilor spaţio-temporali în ductul programului iconografic reprezintă o soluţie întrevăzută şi la Hurezi25 şi pare a ilustra întoarcerea fundamentală a direcţiei de curgere a vieţii pe care o realizează Crucea. mărturie a restaurării omului. în care ciclul Patimilor se citeşte invers. 1744.26 Însă bolniţele se pot O citire inversată a unui ciclu de prefigurări veterotestamentare ale Crucii. Pictura în Repertoriul picturii . pe pilaştrii sau stâlpii de trecere dinspre pronaos. care constituie o „posibilă prefaţă a unei serii de ansambluri vâlcene (schitul Buna Vestire. ctitorite de episcopul Climent (fost egumen la Polovragi.

ce poate însuma cicluri hagiografice (Bistriţa. Bolniţele păstrate în spaţiul muntenesc prezintă abordări foarte diferite ale programului iconografic. care sunt de sorginte sârbobizantină (ELISABETA NEGRĂU. p. precum lorosul. Imnul Acatist se desfăşoară într-o redactare abreviată. biserica schitului din Pietrari. significatives pour l’art du moyen age de 217 . prezent şi la bolniţă. X 1142. care de obicei apărea aici în formula Platyterei orante. Quatre églises du département d’Ilfov. precum cea din naosul bisericii din Stăneşti-Vâlcea (1536) sau în pictura moldovenească (Secu. CORNELIA PILLAT.28 Românească în veacul al XVI-lea. Bucureşti. 50-52). 1976. iar în timpane. 28 Acest tip iconografic trebuie deosebit de reprezentările Fecioarei încoronate în imaginile de tip Deisis.27 Pronaosul este dominat în registrele superioare de iconografia tradiţională a Întrupării: Fecioara Hodighitria este figurată în calotă. Meridiane. însă. nr. În plus. Deisis în pictura românească a secolelor XIV-XVIII. introdusă în spaţiul ruso-ucrainean în veacul al XVI-lea. 2. prin lipsa scenei Deisis din naos (bolniţa Episcopiei Râmnicului. tot occidentală. în sala cu loggie a stăreţiei mănăstirii Dintr-un Lemn (cca. care este ilustrată sporadic în Ţara Românească în secolul al XVIII-lea: pe faţada bisericii mănăstirii Surpatele (1706). de pildă. teme mariale (Hurezi) sau praznice (Brâncoveni). biserica schitului Titireciu). Inscripţii. Cozia).caracteriza prin programe care variază de la structura generală a iconografiei bisericilor mari. purtând. prezenţa unor teme sau lipsa altora se poate datora opţiunilor particulare ale zugravilor. nr. bolniţele se remarcă printr-o destul de mare libertate în ce priveşte selecţia temelor programului iconografic. de biserici secundare unui complex mănăstiresc. p. 1715) sau în calota pronaosului bisericii din Micşuneştii-Mari (1753). iar tematica funerar-eshatologică nu este întotdeauna dominantă. 1602). Calota prezintă o iconografie particulară a Fecioarei. BĂLAN. Vol. O Deisis apare. o variantă iconografică de veche sursă occidentală. în „Revista Teologică”. Ed.. loros imperial şi fiind încoronată. Vâlcea. în bolniţa mănăstirii Brâncoveni. a încoronării Maicii Domnului de Sfânta Treime. 93 (2011). Tocmai datorită caracterului lor de paraclise. împreună cu Pruncul. Teme şi semnificaţii. ca şi paraclisele. Ipostaza Născătoarei încoronate. asimilând elemente vestimentare imperiale de veche tradiţie. 33. ansamblurile pictate de popa Gheorghie caracterizându-se.. 27 C. Ea nu trebuie confundată nici cu tema. se răspândise deja în sud-estul european în cursul secolului al XVIII-lea.

. iar pe peretele de est sunt reprezentate patru scene: către nord. nr. Bădia diacon” (C. p. căci reprezentările de sfinte sunt mai des întâlnite la mănăstirile de maici.În timpanele pronaosului sunt reprezentate primele şase strofe ale Imnului Acatist. de asemenea. rolul prevalent al femeilor în ritualurile de înmormântare şi pomenire. în timpan. CORINA POPA.. Série Beaux Arts”. 32 Pentru iconografia pridvoarelor. p. cf. 52 (1998). 29 În pronaos există o pisanie pictată în interiorul glafului uşii de intrare.. câteva particularităţi iconografice în raport cu formulele de program mai curent folosite în epoca brâncovenească. Pahomie. Vâlcea. pustnici tăinuiţi (Antonie. cu textul: „Ziditu-s-au această sfântă şi dumnezeiască bisearică din temelie şi cu zugrăveala şi cu alte odoare s-au frumuseţat prin nevoinţa şi cheltuiala smeritului kir Climent episcopu(l) Râmnicului. figurează icoana Înjumătăţirii praznicului Cincizecimii. se crede. Painted Sources for Women Piety in Medieval Byzantium. L’ iconographie de la peinture de l’ exonarthex des églises brancovanes (I). Ioan Colibaşul). Vol. IBIDEM.29 Pe arcele calotei şi în glafurile ferestrelor sunt reprezentate sfinte muceniţe şi cuvioase. 90-93. 452... VI (1969). s-a renunţat la figurarea chivotului bisericii în mâinile ctitorului. XLVI (2009). Vâlcea.31 Pictura pridvorului prezintă. p. Prezenţa numeroasă a sfintelor femei la această bolniţă este neobişnuită. XI-XV). figurarea frecventă a sfintelor în capele de cimitir şi necropole evoca. p. Pe registrul inferior apar sfinţi întemeietori ai monahismului de obşte (Eftimie. dascăli (Efrem Sirul) iar pe peretele sudic este pictat portretul episcopului Climent purtând mantia „cu râuri” şi toiagul arhieresc. o soluţie utilizată şi în alte cazuri în care dimensiunile restrânse ale spaţiului au impus o abreviere a ciclurilor iconografice. Sava cel Sfinţit). BĂLAN. în formula unui rotulus. Zugravii: Popa Gheorghie. ilustrând istoria Întrupării de la Buna Vestire la Fuga în Egipt. XLV (2008). 31 SHARON GERSTEL. p. 300. 299-300.. spaţiile funerare precum părţile vestice ale naosurilor şi pronaosurile fiind frecvent pictate cu astfel de reprezentări. în „Dumbarton Oaks Papers”. la Valachie. Fc.30 Ea ar putea fi legată de funcţia funerară pe care o îndeplinea bolniţa. 7256. 30 Repertoriul picturii. Repertoriul picturii. Inscripţii . 77-92 şi (II). 99-100: în epoca bizantină (sec. VIII 1333). Vâlcea. Somnul lui Iisus (cu inscripţia: „Şi Cuvântul a adormit ca un leu”. în „Revue Roumaine d’Histoire de l’ Art. 218 . în „Revue Roumaine d’Histoire de l’ Art”.32 Deasupra intrării. p. 105. 17–33.

în urma unei vechi confuzii operate de zugravi. De jur împrejurul pridvorului. Scena de deasupra intrării în biserică reprezintă. nr. prezenţa ei deasupra intrării bisericii poartă semnificaţia unei mărturisiri de credinţă. Însă noutatea ansamblului de la bolniţa Episcopiei Râmnicului o constituie faptul că scenele nu par a figura în sine un ciclu al sfinţilor arhangheli. În calotă figurează Iisus Emanuel. stih al praznicului Naşterii Domnului care mărturiseşte dumnezeirea Fiului Întrupat.34 Ca icoană a lui Hristos. p. iar către sud. Noe şi Melchisedec. împreună sau separat. patriarhii Noe. în pridvoare (Sărăcineşti). 1970. Mid-Pentecost. figurată în maniera în care ea s-a impus. apar patriarhii veterotestamentari care prefigurează Biserica. până” [ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale] (ps. pe cartea pe care o ţine Iisus este scris: „Zis-a Domnul Domnului Meu: Şezi de-a dreapta Mea. Astfel. în „Eastern Churches Review”. 33 219 . ci Înjumătăţirea praznicului Cincizecimii (In. de deasupra intrării. În Moldova. figurau frecvent cicluri ale arhanghelilor. 109. 1). 231-234. 7. în pronaosuri.33 În axul bolţilor. dar nu şi pomenirea istoriei Sodomei. tradiţional. 34 CHRISTOPHER WALTER. ca episoade care fac parte din ciclurile sfinţilor arhangheli. răspândită în pictura murală în epoca paleologă: sub forma imaginii lui Iisus în templu la 12 ani (Lc. a celor trei tineri şi a pogorârii la iad a Domnului. începând cu Hurezi. 2. Arderea Sodomei şi Daniil în groapa cu lei. pomeniţi în Duminica sfinţilor strămoşi de dinaintea Naşterii Domnului. vest şi sud este ilustrat capitolul 1 al Genezei. Lot şi Iacov sunt chezaşi ai legământului lui Dumnezeu înainte de Lege. se răspândise reprezentarea episodului Căderii îngerilor. De asemenea. În scena de la bolniţă. 41–52).49. şi făgăduinţele praznicului Înjumătăţirii Cincizecimii. după o tradiţie fixată în Ţara Românească în veacul al XVII-lea. 9) împreună cu Cei trei tineri în cuptorul de foc. nu icoana de hram. paradoxal. se regăsesc în canonul Înjumătăţirii praznicului Cincizecimii (cântările 7-8). Lot şi Iacov. iar în timpane sunt pictate Sinoadele ecumenice. în pictura pridvoarelor din secolul al XVI-lea. 14–39). ele fiind puse în relaţie cu icoana Înjumătăţirii praznicului Cincizecimii. născut din Iuda (Somnul lui Iisus). pe nord. înconjurat de profeţi. 2. Întreaga structură iconografică pare a fi construită pe o corespondenţă între tema legământului lui Dumnezeu cu patriarhii Noe. Aceste patru scene mai apăruseră în Ţara Românească. Evocarea lui Daniil.

1-11 („Înţelepciunea şi-a zidit casă. adus de înger – este proorocul înţelept care a vestit naşterea lui Hristos din Fecioară şi l-a cunoscut pe dătătorul Înţelepciunii. prin postul lor. neatinşi de păcatele Babilonului. la „apele cele mai presus de ceruri” unde sunt lăcaşurile îngerilor Aceştia sunt pomeniţi la rândul lor în preajma Duminicii strămoşilor. Dumitru Fecioru. dar din apă este şi pământul. Ele cuprind o largă paletă: de la imaginea mării vieţii ca potop al ispitelor. Catehezele. 91). 37 A se vedea. Oriunde este vreo alianţă cu cineva. astfel. iar Iordanul începutul Evangheliilor. ceea ce arată că programul său a fost conceput de un teolog subtil. despre importanţa apei în creaţie şi în pronia lui Dumnezeu. Pr. căci fac parte din seminţia lui Iuda. Izvoare ortodoxe. care a relaţionat cateheza scripturistică vizuală cu lecturile tipiconale. desăvârşirea Legii şi naşterea Bisericii.. curăţie şi înţelepciune: cei trei tineri sunt propovăduitorii Întrupării feciorelnice. Construcţia iconografică din pridvor evocă totodată şi tema curăţirii prin post. în Vol. 1943. evocată de prezenţa lui Noe cu arca. trad.Daniil şi cei trei tineri prefigurează sub Lege Naşterea Domnului. Ed. 36 La Paremiile vecerniei pentru Miercurea Înjumătăţirii praznicului Cincizecimii este citit fragmentul din Pilde.35 iar Înjumătăţirea praznicului Cincizecimii anunţă râurile dătătoare de viaţă ale Duhului. tradiţionala corespondenţă dintre post. Chiril al Ierusalimului: „Apa este mare lucru. Vol. Bucureşti. partea I. Sf. 35 220 . Este revelată.37 un motiv central al praznicului Înjumătăţirii Cincizecimii – figurat deasupra intrării acestei biserici – par a se evidenţia în cadrul acestui program iconografic.. p. de Melchisedec preotul şi de Sinoade. precum Noe în mijlocul potopului şi Lot în Sodoma. acolo este şi apa” (Cateheza III. Apa este începutul lumii. IBMBOR. la 17 decembrie.”).36 Iconografia de la bolniţa Episcopiei Râmnicului relevă o serie de punţi şi corespondenţe între mesajele teologice ale Scripturilor şi cele liturgice. profetul Daniil şi pe cei trei tineri au rămas. Reflecţiile pe marginea temei apei. Cerul este locuinţa îngerilor. Col.. şi cel mai nobil din cele patru elemente care sunt în lume. din care coboară Hristos. 6. însuşire divină care este prăznuită la Înjumătăţirea Cincizecimii. 9. Pământul este locul de locuit al oamenilor. Accentuarea valoarii postului ca dătător de curăţie trupească este o temă potrivită cu funcţia de bolniţă a acestei biserici.. „Despre cei care au să se lumineze”. iar cerurile sunt din apă.. iar Daniil – figurat la bolniţă în timp ce este hrănit de priveghetorul Avacum..

îl presupunem pe episcopul cărturar Climent al Râmnicului. was probably the Bishop Clement of Râmnic. în 1742. which is depicted above the entrance of this church. a subtle theologian who related typicon lectures with visual catechesis. Râmnicul redevenind cel de al doilea mare centru tipografic al Ţării Româneşti. că ai revărsat din destul apele iubirii Tale de oameni peste robii Tăi”. Sub păstoria episcopului Climent a fost reluată. a hierarch constantly preoccupied with the spiritual edification of the clergy and the monastic communities of his diocese. 221 . prin prezenţa Scării şi a scenelor din pridvor – şi până la cea a botezului şi a izvoarelor dătătoare de nemurire şi sfinţire ale „apelor iubirii de oameni” a lui Dumnezeu. a central theme of the feast of MidPentecost. activitatea tipografică întreruptă vremelnic sub stăpânirea austriacă. Among them there is the small infirmary church of the Bishopric of Râmnicu-Vâlcea (today Archbishopric of Râmnic). Dumnezeule. This is one of the most remarkable iconographic programs conceived for an infirmary church in Wallachia. Abstract: The Iconographic Programme of the Mural Paintings from the Infirmary of Râmnic Diochese The apparently uniform group of churches built in Vâlcea by the mid 18th century contains a few monuments with remarkable complex iconographic programs.(ps.38 Acesta pare a constitui motivul central al unuia dintre cele mai interesante şi subtile programe iconografice concepute în Ţara Românească pentru o bolniţă. the flood of temptations but also the angels’ skies. 148. built by Bishop Clement of Râmnic in 1745 and painted by 1748. 4) – al căror ciclu hagiografic este figurat implicit în acest ansamblu. The significances that water receives in this iconographic program includes the sea of life. The iconographic program of its mural paintings is based on the theological reflections on the theme of water as an instrument of God’s covenant with man. În spatele lui. sedealna la Utrenia Miercurii Înjumătăţirii Praznicului Cincizecimii: „Slavă Ţie Hristoase. 38 Cf. Its author. the river of Baptism and the life giving springs of the love of God. preocupat permanent de zidirea duhovnicească a clerului şi a obştilor monahale din eparhia sa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful