O LTEN EI

REVISTA

M

I

TROPOLIA

ARHIEPISCOPIEI CRAIOVEI, ARHIEPISCOPIEI RÂMNICULUI, EPISCOPIEI SEVERINULUI ŞI STREHAIEI, EPISCOPIEI SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR ŞI A FACULTĂŢII DE TEOLOGIE - CRAIOVA

ANUL LXIV (761-764), NR. 5-8, MAI-AUGUST, 2012

EDITURA MITROPOLIA OLTENIEI CRAIOVA ISSN 1013-4239

COLEGIUL DE REDACŢIE PREŞEDINTE Î.P.S. Acad. Prof. Univ. Dr. IRINEU POPA, Arhiepiscopul Craiovei, Mitropolitul Olteniei şi Decanul Facultăţii de Teologie a Universităţii din Craiova MEMBRI Î.P.S. GHERASIM, Arhiepiscopul Râmnicului P.S. NICODIM, Episcopul Severinului şi Strehaiei P.S. SEBASTIAN, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor P.S. Lect. Univ. Dr. EMILIAN LOVIŞTEANUL, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului Acad. Pr. Prof. Univ. Dr. MIRCEA PĂCURARIU Acad. Prof. Univ. Dr. ION DOGARU Pr. Prof. Univ. Dr. JOHN BRECK (Franţa) Pr. Prof. Univ. Dr. PAUL NADIM TARAZI (USA) Prof. Univ. Dr. NICOLAE RODDY (USA) Prof. Univ. Dr. ARISTOTLE PAPANIKOLAOU (USA) Pr. Prof. Univ. Dr. VIOREL IONIŢĂ (Elveţia) Prof. Univ. Dr. PAVEL CHIRILĂ Pr. Prof. Univ. Dr. CONSTANTIN PĂTULEANU Conf. Univ. Dr. MIHAI VALENTIN VLADIMIRESCU DIRECTOR Pr. Conf. Univ. Dr. PICU OCOLEANU REDACTOR ŞEF ADRIAN BOLDIŞOR COORDONATOR REVISTĂ Diac. Drd. IONIŢĂ APOSTOLACHE TEHNOREDACTARE/PREGĂTIRE PENTRU TIPAR VALENTIN CORNEANU
Revista Mitropolia Olteniei este recunoscută CNCS în categoria B

2

.. RĂDOI LAURENŢIU O scurtă privire asupra bisericilor din Râmnicu Vâlcea....................... Dr...................... ION SORIN BORA Identitatea locului naufragiului corabiei care purta pe Sfântul Apostol Pavel spre Roma: Melita ...................................... Acad................................S.................. 60 Pr........ Univ....... Dr................................. DURĂ Edictul de la Milan (313) şi impactul lui asupra relaţiilor dintre Stat şi Biserică........Malta sau Kefalonia (Fapte 28.......... Prof...... 44 Arhim... Univ.... 141 3 .... 81 Asist.............................. juridice şi ecleziologice..................... Prof.. Câteva consideraţii istorice........... de la Biserica Primară la Uniunea Europeană....P. Univ...... 1)........ Dr... Dr.. Dr.. Univ.. Fecioară şi Împărăteasă. Conf... CRISTIAN PETCU Aspecte canonice privind unele consideraţii referitoare la sacerdoţiul femeii..... Univ....... 125 Pr..................... 28 Pr......................... IRINEU POPA Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei Essence et personnes dans la Sainte Trinite chez Saint Basile le Grand....CUPRINS STUDII Î.................................................. Dr....................... TIMOTEI AIOANEI Pulheria – Sfântă..... Dr..... 111 Lect........... CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI Viziunea unităţii soborniceşti......... STELIAN MANOLACHE Quelques considérations sur la contribution de Hans Jonas à l’herméneutique existentielle de la Gnose.............. NICOLAE V................. 9 Pr.......... Drd.......

.... 250 PREDICI........ LANSĂRI EDITORIALE ŞI RECENZII PREA SFINŢITUL MACARIE DRĂGOI..........Asist........ 191 ELISABETA NEGRĂU Programul iconografic al picturilor murale din bolniţa Episcopiei Râmnicului. MEDITAŢII Pr..... 179 Pr.................................................. Drd...... DUMITRU RUSU Atitudinea Părinţilor Capadocieni şi a altor Sfinţi Părinţi faţă de exegeza Sfintei Scripturi folosită de Origen....................... 209 Prof... Dr.............. Univ................. 264 CĂRŢI ŞI REVISTE....... Drd.. 258 Aducerea raclei cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica în Mitropolia Olteniei: 28 aprilie – 5 mai 2012 (Pr....................... VICTOR ŞAPCĂ Muzicieni psalţi în Oltenia şi contribuţia lor la românirea cântărilor bisericeşti...... 13-18)........... COMENTARII................... 222 TRADUCERI Paraclisul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare........................ Diac........... Maria Truşcă)................. MIHAI CIUREA Sensul suferinţei şi al rugăciunilor bisericii pentru cei bolnavi în Epistola Sfântului Iacob (v......... EPISCOPUL EPARHIEI ORTODOXE ROMÂNE A EUROPEI DE NORD 4 ... FLORIN ILIESCU Predică la Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie)............ IONIŢĂ APOSTOLACHE)................................................ Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur (Traducere din limba greacă de Prof. ION RIZEA.......... Dr..... Lect..................................... Drd..

Univ. Dr.... GRIGORIE DE NYSSA. Convergenţe şi divergenţe Ed.. 297 5 . Iaşi.. Asist...... 508 p... studiu introductiv de Mihail Neamţu.. 465 p.. Presa Universitară Clujeană... Lect. FLORIN TOADER TOMOIOAGĂ). traducere şi note de Ovidiu Sferlea. (Diac....... 2010. 292 SF.. Dr. 2011.Ortodocşi şi greco-catolici în Transilvania (1867-1916).... SERGIU POPESCU). ediţie îngrijită de Adrian Muraru. (Pr.. Împotriva lui Eunomie I Ediţie bilingvă....... Editura Polirom... Univ..

……………......... from the Ancient Church to European Union. TIMOTEI AIOANEI Pulheria .............................. PhD Senior Lecturer STELIAN MANOLACHE Quelques considérations sur la contribution de Hans Jonas à l’herméneutique existentielle de la Gnose............... Virgin and Empress................. 60 Fr.. 44 Arhim...............125 Fr... 1)..... IRINEU POPA Archibishop of Craiova and Metropolitan of Oltenia Essence et Personnes dans la Sainte Trinite chez Saint Basile le Grand……………………………………………. 9 Fr......... PhD Prof........... 111 PhD Lecturer CRISTIAN PETCU Canonical Aspects Concerning Some Consideration About the Service of Women in the Churc.....................Malta au Céphalonie (Actes 28....... Juridical and Ecclesiological Considerations………………………………… 28 Fr................... NICOLAE V...... DURĂ The Edict of Milan (313) and its Impact on the Relations between the State and the Church.. PhD Prof.............Holy... 141 6 ...........................CONTENTS STUDIES His Eminence Acad..... Some Historical.................................................................. Melita ............. 81 PhD Assistent CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI The Vision of Catholic Unity.................... PhD RĂDOI LAURENŢIU A Brief Look at Churches in Râmnicu Vâlcea..... PhD ION SORIN BORA L’identité de la place du naufrage du navire qui menait le Saint Apôtre Paul vers Rome............

................... 222 TRANSLATIONS The Paraclesis of the Three Saint Hierarchs: Basil the Great. 13-18)………….................. PhD Lecturer ION RIZEA.......... AND REVIEWS EDITORIAL LAUNCH MACARIE DRĂGOI Bishop of Orthodox Diocese from North Europe 7 ....... FLORIN ILIESCU Sermon on the Holy Celebration of The Birth of Saint John The Baptiser (24 June)............ 264 BOOKS AND MAGAZINES................……………...... DUMITRU RUSU The Position of the Capadocian Fathers and of other Saints Fathers towards the Scripturistic Exegesis of Origen................. 191 ELISABETA NEGRĂU The Iconographic Programme of the Mural Paintings from the Infirmary of Râmnic Diochese.......... Maria Truşcă)………………..............…............... 250 HOMILIES....... Gregory the Theologian and John Hrisostom (Translation from Greek by Prof. 209 VICTOR ŞAPCĂ The Psalt Musicians in Oltenia and their Contribution to the Process of Romanization of the Byzantine Music.... Deacon IONIŢĂ APOSTOLACHE).....PhD Assistent MIHAI CIUREA The Sense of the Sufferance and of the Church’s Prayers for the Sick within the Epistle of Saint James (v............................. COOMENTS.. 258 The Bringig of the Saints Reliques of Saint Calinic from Cernica in the Mitropoly of Oltenia (28 April – 5 May 2012) (Fr............................. 179 Fr. MEDITATIONS Fr.

2010. Convergences and divergences Ed..Orthodox and Greek-Catholics in Transilvania (1867-1916). 465 p. PhD Lecturer SERGIU POPESCU)………………………. 292 SF. Ed. 297 8 . adapted edition by Adrian Muraru. Iaşi. translation and notes by Ovidiu Sferlea. (Fr.. GRIGORIE DE NYSSA. 2011. introduction study by Mihail Neamţu. 508 p. Presa Universitară Clujeană. Bilingual Edition. (Deacon PhD Assistent FLORIN TOADER TOMOIOAGĂ). Polirom. Against Eunomius I.

precum Bistriţa. Surpatele. Bishopric of Râmnic. Cozia. Bucureşti. Repertoriul picturii murale brâncoveneşti. Ed. Govora. al. 2008. iniţiativele ctitoriceşti au devenit din ce în ce mai numeroase. au cunoscut un apogeu cultural şi artistic sub patronajul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Bucureşti. Judeţul istoric Vâlcea. 2005.a. Judeţul Vâlcea. şi a continuat cu refaceri importante ale unor vechi lăcaşe mănăstireşti. 4 Amplul program ctitoricesc brâncovenesc din spaţiul vâlcean a fost inaugurat de construirea mănăstirii Hurezi (1691-1694). Dintr-un lemn ş. constructorilor şi zugravilor olteni ai veacului al XVIII-lea. în pragul veacului al XVIII-lea. infirmary church. 3 Interesul deosebit pentru acest spaţiu românesc cu o densă istorie culturală şi artistică s-a concretizat recent în publicarea unui repertoriu documentar privind inscripţiile istorice din Vâlcea: CONSTANTIN BĂLAN (coord. IOANA IANCOVESCU et. 2 1 209 . bolniţă. Universitatea Naţională de Arte. Bucureşti. care s-au bucurat constant de sprijin din partea voievozilor. odată cu trecerea În 2009. maniera brâncovenească sfârşind prin a-şi pune amprenta sa formatoare sau de inspiraţie deopotrivă asupra comanditarilor. dar şi mai modeste. Inscripţii medievale şi din epoca modernă a României.3 În special aşezămintele monahale. mural painting Epoca brâncovenească s-a distins printr-o remarcabilă înflorire artistică în zona Vâlcei.4 Claritatea stilistică şi iconografică a picturii brâncoveneşti.PROGRAMUL ICONOGRAFIC AL PICTURILOR MURALE DIN BOLNIŢA EPISCOPIEI RÂMNICULUI1 ELISABETA NEGRĂU2 Cuvinte cheie: iconografie. CORINA POPA. Episcopia Râmnicului a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie. Către jumătatea secolului. ca şi formele arhitectonice ce sintetizau armonios tradiţia constructivă anterioară a Munteniei şi Olteniei. au condus la receptarea moştenirii artistice brâncoveneşti în întreg spaţiul vâlcean în perioada imediat următoare.). UNARTE. Istros. pictură murală Keywords: iconography.. Ed. Episcopia de Râmnic..

6 Este singurul edificiu rămas din etapa refacerilor complexului episcopal. VIII. GRAŢIELA GRIGORIU.. Bucureşti. întru care să cinsteşte şi să prăznuieşte Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria. va avea loc o remarcabilă răspândire a fenomenului ctitoricesc în mediile populare. Meridiane. nu monografică. iaste zidită din temeliia ei prin ostineala şi cu toată cheltuiala Preasfinţii Sale chir Climentu Episcopu. 5 210 . Împrumuturi din arta epocii brâncoveneşti s-au înregistrat constant la nivelul formal şi tematic. Ed. la intrarea în biserică: „Această sfântă şi dumnezeiască biserică ce să cheamă bolniţă. ANDREI PĂNOIU. 7254” (C. realizate după incendiile provocate la retragerea stăpânirii austriece.. probabil. în peisajul aparent uniform al ctitoriilor vâlcene de la jumătatea veacului al XVIII-lea se disting câteva monumente cu programe iconografice mai complexe.crescândă a iniţiativei de ctitorire către păturile populare. de către istoriografia de artă. în zona Vâlcei în special. 1332). nu s-au mai ridicat în veacul fanariot. Pictura votivă în nordul Olteniei (secolul XIX). 1984. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Vâlcea. Trăsăturile relativ omogene ale ctitoriilor vâlcene din veacul al XVIII-lea motivează tratarea lor în general categorială.5 Totuşi. Meridiane. precum şi biserica cea mare iarat de sfinţiia sa s-au înnălţatu şi cu zugravele s-au împodobitu. octombrie 20. Ctitorii postbrâncoveneşti din regiunea subcarpatică a judeţului Vâlcea (zona cuprinsă între râurile Cerna şi Olăneşti). în zilele Mării sale Io Constantin Nicolae Voievod. Pictura exterioară din Ţara Românească. Inscripţii. Este şi cazul unei mici biserici ridicate de episcopul Climent al Râmnicului. teză de doctorat. Abia din a doua jumătate a secolului. 6 Pisania din piatră. 2011. comparabile cu mănăstirea Hurezi. Preocuparea episcopului râmnicean pentru ridicarea unei bolniţe în incinta nou-reconstruitei Episcopii a Râmnicului îşi are. în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi în special în vremea ocupaţiei austriece a Olteniei (1718-1739) s-a construit un număr relativ mic de biserici. Faţă de epoca brâncovenească. bolniţa Episcopiei din Râmnicu-Vâlcea. construită în 1745 şi pictată către 1748. ANDREI PALEOLOG. Bucureşti. Universitatea Naţională de Arte. Ed. Bucureşti. nr. BĂLAN. însă monumente de mari dimensiuni. 1968. sursa de inspiraţie în tradiţia ctitoricească din Oltenia. ispravnicu fiind Spiridon monahu chelaru.

p. boltit de asemenea cu o calotă. în Revista „Mitropolia Olteniei”. în Revista „Mitropolia Olteniei”. Vol. 696-700. 11 Pr. indicând că realizarea iconostasului bolniţei a avut loc odată cu picturile murale. menţionează donaţia episcopului Climent şi anul 1747-1748.9 Restaurată în 1972. Despre tipicul bolniţelor mănăstireşti. 10 Unele restaurări moderne au ales soluţia controversată de a repicta ansamblurile de pictură degradate. cu repictări. datorat uneia dintre marile personalităţi ctitoriceşti ale Vâlcei. 9 IBIDEM. particularităţile programului său iconografic invită la o analiză amănunţită a acestui ansamblu. de pictorul Traian Trestioreanu. capitolul 48) prescrie monahilor să se îngrijească de oferirea adăpostului şi îngrijirii necesare bolnavilor. fie ei călugări sau străini.8 Mica bolniţă a Episcopiei are un plan drept. 1-2.unde marile mănăstiri fuseseră înzestrate cu bolniţe. străpuns de trei uşi şi pictat cu fresce. nr. 8 PETRU MIROIU. Maica Domnului ca sălaş al lui Dumnezeu Aproape toate bolniţele mănăstireşti construite în Ţara Românească se află în Oltenia şi se leagă de personalitatea ctitoricească a voievozilor şi a marilor latifundiari (Basarabii şi boierii Craioveşti): Bistriţa (1518). schitul Polovragi. cu naosul şi pronaosul boltite cu o calotă şi despărţite prin stâlpi de zidărie. Athanasie Athonitul şi Sava cel Sfinţit (Tipiconul Sf. 6 (2008).7 Învăţătura Bisericii. Noi date despre biserica bolniţă Adormirea Maicii Domnului a Episcopiei Râmnicului. prin Vasile cel Mare. şi un pridvor. p. culoare peste culoare. 9-10. Brâncoveni (1700). Altarul este despărţit de naos printr-un zid plin. peste care a fost montat un iconostas de lemn sculptat. Sava. Hurezi (1699). Cozia (1542/3). la scurt timp după ce Climent. XVII (1965).10 Însă. a devenit episcopul Râmnicului. La metohul mănăstirii Hurezi. p. Sadova (1693). MIRCEA PĂCURARIU. 7 211 . nr. când întreg ansamblul picturilor murale a fost curăţat de repictări târzii şi retuşat apoi culoare peste culoare. VALERIA DANIELA GRIGORESCU. VIII 1344 şi VIII 1345. Bolniţa a fost restaurată. 122. 22-49.11 Altarul prezintă un program iconografic elaborat în epoca brâncovenească. nr. în „Buridava”. Episcopul Climent al Râmnicului. pictura bolniţei Episcopiei râmnicene nu mai poate fi astăzi pe deplin apreciată stilistic. XXI (1969). Două icoane împărăteşti care provin de la bolniţă şi se află astăzi în colecţia muzeală a Arhiepiscopiei. egumenul Lavrentie a ridicat o bolniţă în 1736. fost egumen al Polovragilor.

ERAN. În glaful uşii proscomidiarului apare. pe boltă. şi nu de un patriarh. continuându-se şi pe dosul iconostasului. de doi arhangheli şi de doi sfinţi melozi. 15 Pr. Sf. Ed. conform unei tradiţii iconografice răspândite în epoca brâncovenească. Ioan Damaschinul şi Cosma. patron omonim al ctitorului. de zid. cu Pruncul Iisus din braţele sale. Ed. 196. Clement Romanul. ea pare a fi reprezentarea ierarhului liturgist Clement al Romei. 2000. iar deasupra. Hemiciclul absidei este în întregime ocupat de procesiunea sfinţilor ierarhi. turla Govorei şi a bisericii mănăstirii Surpatele). p. Bucureşti.15 12 DIONISIE DIN FURNA. Imaginea Sf. ziua prăznuirii Sf. a adăugat în volum o cazanie la 24 noiembrie. patron al său. Petru din Alexandria. deasupra scenei. prezenţa felonului în locul saccosului ar arăta că este vorba de o reprezentare de episcop. Sophia. fiind relevată astfel nedespărţirea Sfintei Treimi în taina Întrupării. FLOREA MUREŞANU. 13 IBIDEM. în coerenţa suitei de ierarhi. probabil. un sfânt ierarh „Climent”.tronează în conca altarului. în atitudini de prosternare. Cazania lui Varlaam (1643-1943). descris ca vârsnic cu barbă lungă. Clement din Ancyra a servit drept model iconografilor ca urmare. 14 În epoca brâncovenească. albă. a unei confuzii operate în caietele de modele. Erminia picturii bizantine. inspirată de sinaxarul din 24 noiembrie. care a retipărit Cazaniile lui Varlaam în acelaşi an în care era realizată pictura bolniţei (1748). Este de menţionat aici faptul că episcopul Climent.14 Totuşi. în imediata veninătate a Viziunii lui Petru din Alexandria. p. 191. 1944. p. este figurat Domnul Savaot şi Sfântul Duh. al bisericii.13 De asemenea. Petru din Alexandria. are rolul de a rememora împlinirea propovăduirii prorocilor despre Născătoarea de Dumnezeu.12 şi corespund cu cele ale episcopului Clement din Ancyra (23 ianuarie). 150. 212 . Cluj. când este pomenit şi Sf. Tronul Maicii Domnului este flancat. care înconjoară altarul. O friză de profeţi. Trăsăturile tinere ale figurii reprezentate contrazic prescrierile Erminiei greceşti pentru papa Clement al Romei (24 noiembrie). judecând după faptul că imaginea ierarhului se află în apropierea scenei viziunii Sf. Clement al Romei este figurat purtând şi mitră (a se vedea reprezentările sale din altarul Coziei.

Ed. 2009. În pictura brâncovenească.16 este figurat micul ciclu al ispitirilor lui Hristos. Cortul Mărturiei (schitul Topolniţa. p. la sfârşitul postirii de 40 de zile şi înainte de a ieşi la propovăduire. ce îl mărturiseşte pe Hristos ca noul Începător al timpului şi al lumii. 1738). căci ispitirea lui Hristos a avut loc după Botez. o reflecţie adresată preoţilor).18 La bolniţa râmniceană. scenele Ispitirii de pe bolta arcului triumfal sunt alăturate pericopelor ieşirii lui Hristos la propovăduire şi chemării apostolilor.17 La Hurezi. 16 213 . ciclul Patimilor ocupa de regulă arcul vestic. pare a ilustra pregătirea necesară mântuirii dar şi propovăduirii Evangheliei (ultima. 20 Eadem.20 iar ciclul Duminicilor Penticostarului se găsea pe arcul Tâmplele de zid sunt întâlnite în Ţara Românească începând cu secolul al XVIII-lea. Iconografia picturii murale. Andrei Criteanul. p. inaugurând amplul ciclu al Minunilor care înconjoară.Pe faţa estică a tâmplei de zid. cu scene veterotestamentare: Jertfa lui Avraam (Tismana. Biserica Sfinţii Împăraţi. Série Beaux Arts”. cântarea 9. in CORINA POPA. Însă variaţia temelor putea fi mai mare: la schitul Iezer (1720) apare Înălţarea Maicii Domnului. urmându-se o tradiţie iconografică fixată în spaţiul grecesc. Mănăstirea Hurezi. Figurarea ei pe dosul iconostasului. XLVII (2010). pe un registru. prezenţa Ispitirilor în altar. La Căluiu. sub forma celor trei episoade. IOANA IANCOVESCU. aşa cum se arată în Canonul Sf. 17 Această alăturare. 208-209. bolniţa mănăstirii Polovragi. 94-95. 19 Prima duminică de după prăznuirea Botezului Domnului este închinată începutului lucrării publice a lui Hristos. Simetria. de regulă. ce evocă faptul că lucrarea Mântuitorului s-a împlinit prin asceză prealabilă. îi conferă o semnificaţie teologică vastă. ca urmare a obiceiului brâncovenesc de reprezentare a ciclului vieţii Fecioarei în pictura altarului. în altar. Notes sur la lecture du cycle de la Passion en Valachie. naosul. Ele sunt pictate pe faţa din altar. este o chemare la despătimire a creştinilor. 18 IOANA IANCOVESCU. 1732. 1762). condiţie indispensabilă pentru mântuire. Acesta apăruse doar sporadic în pictura din Ţara Românească: la biserica mănăstirii Căluiu (1595) şi la biserica mănăstirii Hurezi (1694). comunicare rezumată în „Revue Roumaine d’Histoire de l’ Art. o singură scenă – cea a cetăţilor – este reprezentată pe arcul triumfal. Bucureşti. care şi-a început lucrarea prin respingerea „stăpânitorului lumii acesteia” la Botez19 şi a desăvârşit-o prin Cruce. citite la începutul anului bisericesc. al Crucii Răstignirii.

motiv pentru care timpanele naosului au fost rezervate Răstignirii (est). scena având un titlu greu lizibil astăzi: „[S-au î]necat alu[ne]cân[d] în [m]area i(s)pitelor”. Este şi cazul bolniţei Episcopiei Râmnicului. 51: „de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului”). în axul lor figurând Hristos în veşminte luminoase. precum la biserica Buna Vestire din Pietrari-Vâlcea (1744). care sunt formulate la persoana a III-a plural. 21 214 . Formularea din inscripţie poate avea ca sursă de inspiraţie o serie de imne şi rugăciuni care folosesc motivul alunecării şi înecării în marea ispitelor. pericopă citită în prima duminică din Postul mare. Coborârii la iad (nord).22 care este rememorată în săptămâna din mijlocul Postului mare. Proloagele de la Ohrida. pictate unul în continuarea celuilalt: Patimile Domnului şi Duminicile Penticostarului. p. 22 Exegezele bizantine la istoria potopului subliniază că pământul se afla deja scufundat in oceanele păcatului. Înălţării (sud) şi Adormirii Maicii Domnului (vest). la est şi la vest.triumfal. probabil. 1. Bucureşti 2005. Pe arcele de susţinere a calotei naosului. în continuarea scenei Scării îngerilor apare o imagine neobişnuită. în capătul nordic al arcului de vest. este reprezentată câte o scară a îngerilor. Ed.21 Ea reprezintă. Efrem Sirul. precum cele ale Sf. biserica fostului schit Titireciu (1746) ş.a. S. Vol. Ele diferă de reprezentările obişnuite ale Scării lui Iacov prin lipsa patriahului culcat. II. în absidele laterale fiind figurate Praznice împărăteşti sau Minuni. sinaxarul din 10 decembrie. În plus. NICOLAE VELIMIROVICI. a Sfintei Cruci. a Ortodoxiei. o aluzie la istoria potopului. P. 399). iar pe pereţi se desfăşoară două cicluri narativ-liturgice. Dimensiunile modeste ale lăcaşurilor de cult construite în secolul al XVIII-lea au determinat regândirea selecţiei tradiţionale de scene evanghelice şi restrângerea la esenţial a ciclurilor. Egumeniţa. Figurarea acestei imagini în capătul Scării îngerilor şi deasupra scenei Adormirii Maicii Întregirea a fost efectuată prin comparaţie cu celelalte inscripţii narative din naos. în care doi diavoli ucid oameni. mai inainte de a fi acoperit de revărsările de ape (v. Scara îngerilor face aici referire la dialogul lui Hristos cu Natanael (In. fiind eliptice de subiect. ca şi prin înlocuirea cu Hristos a figurii Maicii Domnului. în special acolo unde nu a existat loc decât pentru un singur registru narativ. binecuvântând. Astfel. a cărei prefigurare Scara îngerilor o reprezintă.

dar. ciclul Patimilor începe din colţul de nord-est al naosului. în „Studii şi Cercetări de Istoria Artei –Seria Artă Plastică”. I 1247. aici întruchipat nu de curcubeu. promisiune deopotrivă a pogorârii Mângâietorului şi a înălţării omului. 43. frumoasă şi iscusită tindă”. flancată de scena Plângerii şi de Ieşirea din mormânt. VIII 1335. I. în timpanul estic. acela al împlinirii legământului de mântuire al lui Dumnezeu cu omul. pe est.. Dispunerea tradiţională a episoadelor unui ciclu narativ era cea a sensului acelor de ceasornic. prin Întrupare. şi are ca epilog imaginea Înălţării de pe timpanul sudic. est-sud-vest-nord. I. caracteristică acestor două monumente este dispunerea inversată a Pe arcul vestic al pronaosului mic de la Hurezi. pe vest – este generată o punte vizuală care uneşte Crucea şi intrarea Fecioarei în Sionul ceresc într-un mesaj comun. p. „Această desfătată. continuă pe cel de vest şi. în colţul sud-estic. dinspre colţul nordic. 24 C. pe sud.Domnului se constituie ca o evocare a legământului mântuirii făcut de Dumnezeu cu omul după potop.care merge către vest. nr.. IANCOVESCU.23 Totodată. o variantă iconografică a Învierii. pe peretele sudic. Ciclul Patimilor începe de pe peretele vestic. (1997). BĂLAN. spre neobişnuita scenă a „înecării” omului în marea ispitelor. însă. La bolniţă. de sorginte occidentală. el continuă cu Pogorârea la iad (Învierea) şi cu ciclul Penticostarului . către altar. care leagă cele două coloane decorate cu figurile patriarhilor veterotestamentari. pictată cu câţiva ani în urmă. Pictura pronaosului bisericii mari a mănănăstirii Hurezi: o interpretare. VIII 1333. continuă pe sud şi se încheie pe peretele estic. figurează Duminicile Penticostarului. în continuarea lui.cu minunile sale făcute „prin apă”. I 1248. Vâlcea. ctitoria aceluiaşi episcop Climent. ci de Scară. cu scena Spălării picioarelor ucenicilor. ca o referire vizuală şi simbolică la curcubeul Legământului. unde culminează cu scena Răstignirii. prin dublarea reprezentării Scării – deopotrivă deasupra scenei Răstignirii.24 La Pietrari. al iconostasului de zid. 23 215 . în 1744. ca şi deasupra scenei Adormirii Născătoarei. închis până la boltă cu un timpan în care este reprezentată Răstignirea. este figurată Scara lui Iacob. Vol. ciclul Patimilor începe din colţul nord-vestic şi înaintează. Pe nord. de acelaşi meşter ca şi la bolniţă: popa Gheorghie. Inscripţi i. care se încheie cu scena Pogorârii Sfântului Duh. O dispunere asemănătoare a ciclului Patimilor se găseşte la biserica fostului schit Buna-Vestire din Pietrari. 1243.

1747–1748).26 Însă bolniţele se pot O citire inversată a unui ciclu de prefigurări veterotestamentare ale Crucii. Celelalte scene ale naosului sintetizează iconografia tradiţională. CARMEN LAURA DUMINTRESCU. Lipseşte aici o reprezentare devenită tradiţională. Mânăstirea Hurezi. a Iordanului (ps. deoarece ele se axează pe un program iconografic cu teme funerare. Pictura în Repertoriul picturii . Această inversare a polilor spaţio-temporali în ductul programului iconografic reprezintă o soluţie întrevăzută şi la Hurezi25 şi pare a ilustra întoarcerea fundamentală a direcţiei de curgere a vieţii pe care o realizează Crucea. IANCOVESCU. ctitorite de episcopul Climent (fost egumen la Polovragi. o prezenţă frecventă în iconografie. Formula a fost experimentată la schitul Iezer (1720) şi apoi la bolniţa mănăstirii Polovragi. în câteva scene: în calotă este reprezentat Hristos Pantocrator Mare Arhiereu înconjurat de cete îngereşti. ceea ce determină ca lectura ciclurilor naosului să se facă: nord-vest-sud-est. 113.. în glaful uşii de intrare în naos. pictată în 1738 de un zugrav Gheorghie. de la nord la sud. p. reunindu-se printr-o unică ipostază cele două programe iconografice tradiţionale dedicate turlei: Pantocratorul şi Liturghia îngerească. care a determinat şi mutarea scenei Răstignirii către această zonă. pe care îl bănuim a fi acelaşi cu popa Gheorghie de la bolniţa Râmnicului. păzind în chip „îngeresc” intrarea bisericii. 50 nota 20. către izvoare. Pe stâlpii de la intrarea în naos este pictată scena Împărtăşirii Mariei Egipteanca de către Zosima. Jertfei. evocând acea «răsturnare a polilor» pe care o săvârşeşte Crucea. bolniţa Episcopiei. 26 S-a afirmat anterior că Deisis – imagine a slavei împărăteşti – lipseşte programatic din bolniţe. prin pocăinţă şi euharistie. prilejuită la bolniţă de prezenţa iconostasului de zid.scenelor. Biserica Sfinţii Împăraţi. în pronaosul bisericii mănăstirii Hurezi. I. 3). Vâlcea. mărturie a restaurării omului.. cu sfinţii militari însoţiţi de sfinţii Constantin şi Elena (nord-vest) şi doctorii anarghiri figurând în glafurile ferestrelor. metohul Hurezilor). Ea a fost. 1744. pe peretele sudic al naosului. cea a scenei Deisis. anunţată încă de la Botez de „întoarcerea înapoi”. Pietrari. pe pilaştrii sau stâlpii de trecere dinspre pronaos. de obicei. Pictura murală din Ţara 25 216 . care constituie o „posibilă prefaţă a unei serii de ansambluri vâlcene (schitul Buna Vestire. sau chiar în vecinătatea uşii de intrare în pronaos. Răstignirii. în care ciclul Patimilor se citeşte invers. Registrul inferior al naosului îşi păstrează iconografia tradiţională. în plus.”. Învierii şi Cincizecimii. Ea este localizată.

27 C. 2. Vâlcea. nr.28 Românească în veacul al XVI-lea. În plus. introdusă în spaţiul ruso-ucrainean în veacul al XVI-lea. biserica schitului Titireciu). care sunt de sorginte sârbobizantină (ELISABETA NEGRĂU. Bolniţele păstrate în spaţiul muntenesc prezintă abordări foarte diferite ale programului iconografic. Imnul Acatist se desfăşoară într-o redactare abreviată. ce poate însuma cicluri hagiografice (Bistriţa. 1976. precum cea din naosul bisericii din Stăneşti-Vâlcea (1536) sau în pictura moldovenească (Secu. 1602). de pildă.caracteriza prin programe care variază de la structura generală a iconografiei bisericilor mari. ansamblurile pictate de popa Gheorghie caracterizându-se. a încoronării Maicii Domnului de Sfânta Treime. Tocmai datorită caracterului lor de paraclise. 93 (2011). biserica schitului din Pietrari. Vol. se răspândise deja în sud-estul european în cursul secolului al XVIII-lea. iar în timpane. asimilând elemente vestimentare imperiale de veche tradiţie. ca şi paraclisele. p. bolniţele se remarcă printr-o destul de mare libertate în ce priveşte selecţia temelor programului iconografic. nr. care este ilustrată sporadic în Ţara Românească în secolul al XVIII-lea: pe faţada bisericii mănăstirii Surpatele (1706). Meridiane.27 Pronaosul este dominat în registrele superioare de iconografia tradiţională a Întrupării: Fecioara Hodighitria este figurată în calotă. Calota prezintă o iconografie particulară a Fecioarei. însă. prezenţa unor teme sau lipsa altora se poate datora opţiunilor particulare ale zugravilor. 33. CORNELIA PILLAT. prin lipsa scenei Deisis din naos (bolniţa Episcopiei Râmnicului. O Deisis apare. Ea nu trebuie confundată nici cu tema. o variantă iconografică de veche sursă occidentală. care de obicei apărea aici în formula Platyterei orante. împreună cu Pruncul. loros imperial şi fiind încoronată. purtând. Inscripţii. 1715) sau în calota pronaosului bisericii din Micşuneştii-Mari (1753). tot occidentală. în sala cu loggie a stăreţiei mănăstirii Dintr-un Lemn (cca. BĂLAN. 28 Acest tip iconografic trebuie deosebit de reprezentările Fecioarei încoronate în imaginile de tip Deisis. p. prezent şi la bolniţă. 50-52). Ed.. Bucureşti. Deisis în pictura românească a secolelor XIV-XVIII. precum lorosul. Quatre églises du département d’Ilfov. în „Revista Teologică”. teme mariale (Hurezi) sau praznice (Brâncoveni).. iar tematica funerar-eshatologică nu este întotdeauna dominantă. în bolniţa mănăstirii Brâncoveni. Teme şi semnificaţii. significatives pour l’art du moyen age de 217 . X 1142. Cozia). Ipostaza Născătoarei încoronate. de biserici secundare unui complex mănăstiresc.

Fc.31 Pictura pridvorului prezintă. 77-92 şi (II). căci reprezentările de sfinte sunt mai des întâlnite la mănăstirile de maici. Prezenţa numeroasă a sfintelor femei la această bolniţă este neobişnuită. cf. o soluţie utilizată şi în alte cazuri în care dimensiunile restrânse ale spaţiului au impus o abreviere a ciclurilor iconografice. p. în „Dumbarton Oaks Papers”.30 Ea ar putea fi legată de funcţia funerară pe care o îndeplinea bolniţa.. L’ iconographie de la peinture de l’ exonarthex des églises brancovanes (I). CORINA POPA. se crede. câteva particularităţi iconografice în raport cu formulele de program mai curent folosite în epoca brâncovenească. dascăli (Efrem Sirul) iar pe peretele sudic este pictat portretul episcopului Climent purtând mantia „cu râuri” şi toiagul arhieresc. IBIDEM. figurarea frecventă a sfintelor în capele de cimitir şi necropole evoca. BĂLAN. pustnici tăinuiţi (Antonie. Bădia diacon” (C. 452. s-a renunţat la figurarea chivotului bisericii în mâinile ctitorului. p. Zugravii: Popa Gheorghie. 32 Pentru iconografia pridvoarelor. 105. la Valachie. în „Revue Roumaine d’Histoire de l’ Art”. în timpan. în formula unui rotulus. Inscripţii . 30 Repertoriul picturii. p. 218 .29 Pe arcele calotei şi în glafurile ferestrelor sunt reprezentate sfinte muceniţe şi cuvioase.32 Deasupra intrării. nr. 17–33... 90-93. 29 În pronaos există o pisanie pictată în interiorul glafului uşii de intrare. 299-300. VI (1969). Sava cel Sfinţit). Pe registrul inferior apar sfinţi întemeietori ai monahismului de obşte (Eftimie. p. în „Revue Roumaine d’Histoire de l’ Art.În timpanele pronaosului sunt reprezentate primele şase strofe ale Imnului Acatist. VIII 1333). 99-100: în epoca bizantină (sec.. cu textul: „Ziditu-s-au această sfântă şi dumnezeiască bisearică din temelie şi cu zugrăveala şi cu alte odoare s-au frumuseţat prin nevoinţa şi cheltuiala smeritului kir Climent episcopu(l) Râmnicului.. Painted Sources for Women Piety in Medieval Byzantium. XI-XV). Pahomie.. p. 31 SHARON GERSTEL. de asemenea. Vol. p. 300. Somnul lui Iisus (cu inscripţia: „Şi Cuvântul a adormit ca un leu”. XLVI (2009). figurează icoana Înjumătăţirii praznicului Cincizecimii. XLV (2008). 7256. Vâlcea. Ioan Colibaşul). 52 (1998). Vâlcea. Vâlcea. rolul prevalent al femeilor în ritualurile de înmormântare şi pomenire. Série Beaux Arts”. iar pe peretele de est sunt reprezentate patru scene: către nord. spaţiile funerare precum părţile vestice ale naosurilor şi pronaosurile fiind frecvent pictate cu astfel de reprezentări. Repertoriul picturii. ilustrând istoria Întrupării de la Buna Vestire la Fuga în Egipt.

Aceste patru scene mai apăruseră în Ţara Românească. pe cartea pe care o ţine Iisus este scris: „Zis-a Domnul Domnului Meu: Şezi de-a dreapta Mea. Noe şi Melchisedec. Scena de deasupra intrării în biserică reprezintă. a celor trei tineri şi a pogorârii la iad a Domnului. iar în timpane sunt pictate Sinoadele ecumenice. pe nord. prezenţa ei deasupra intrării bisericii poartă semnificaţia unei mărturisiri de credinţă. Lot şi Iacov sunt chezaşi ai legământului lui Dumnezeu înainte de Lege.34 Ca icoană a lui Hristos. patriarhii Noe. nu icoana de hram.33 În axul bolţilor. În calotă figurează Iisus Emanuel. 1970. nr. ele fiind puse în relaţie cu icoana Înjumătăţirii praznicului Cincizecimii. figurată în maniera în care ea s-a impus. dar nu şi pomenirea istoriei Sodomei. 109. până” [ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale] (ps. în pictura pridvoarelor din secolul al XVI-lea. după o tradiţie fixată în Ţara Românească în veacul al XVII-lea. de deasupra intrării. se răspândise reprezentarea episodului Căderii îngerilor. în urma unei vechi confuzii operate de zugravi. 7. ca episoade care fac parte din ciclurile sfinţilor arhangheli. 33 219 . ci Înjumătăţirea praznicului Cincizecimii (In. În Moldova. începând cu Hurezi. în pronaosuri. 1). născut din Iuda (Somnul lui Iisus). stih al praznicului Naşterii Domnului care mărturiseşte dumnezeirea Fiului Întrupat. apar patriarhii veterotestamentari care prefigurează Biserica. tradiţional. p. 9) împreună cu Cei trei tineri în cuptorul de foc. se regăsesc în canonul Înjumătăţirii praznicului Cincizecimii (cântările 7-8). iar către sud. înconjurat de profeţi. 2. Lot şi Iacov. De asemenea. Întreaga structură iconografică pare a fi construită pe o corespondenţă între tema legământului lui Dumnezeu cu patriarhii Noe. 41–52).49. pomeniţi în Duminica sfinţilor strămoşi de dinaintea Naşterii Domnului. În scena de la bolniţă. 34 CHRISTOPHER WALTER. Mid-Pentecost. paradoxal. Astfel. Evocarea lui Daniil. în „Eastern Churches Review”. Însă noutatea ansamblului de la bolniţa Episcopiei Râmnicului o constituie faptul că scenele nu par a figura în sine un ciclu al sfinţilor arhangheli. în pridvoare (Sărăcineşti). împreună sau separat. 231-234. De jur împrejurul pridvorului. răspândită în pictura murală în epoca paleologă: sub forma imaginii lui Iisus în templu la 12 ani (Lc. 2. figurau frecvent cicluri ale arhanghelilor. şi făgăduinţele praznicului Înjumătăţirii Cincizecimii. Arderea Sodomei şi Daniil în groapa cu lei. 14–39). vest şi sud este ilustrat capitolul 1 al Genezei.

37 A se vedea. Vol. adus de înger – este proorocul înţelept care a vestit naşterea lui Hristos din Fecioară şi l-a cunoscut pe dătătorul Înţelepciunii.. despre importanţa apei în creaţie şi în pronia lui Dumnezeu. la 17 decembrie. iar Daniil – figurat la bolniţă în timp ce este hrănit de priveghetorul Avacum.. Ele cuprind o largă paletă: de la imaginea mării vieţii ca potop al ispitelor. 1-11 („Înţelepciunea şi-a zidit casă. tradiţionala corespondenţă dintre post. neatinşi de păcatele Babilonului. partea I.37 un motiv central al praznicului Înjumătăţirii Cincizecimii – figurat deasupra intrării acestei biserici – par a se evidenţia în cadrul acestui program iconografic.. iar cerurile sunt din apă. la „apele cele mai presus de ceruri” unde sunt lăcaşurile îngerilor Aceştia sunt pomeniţi la rândul lor în preajma Duminicii strămoşilor. trad. 6.. iar Iordanul începutul Evangheliilor.36 Iconografia de la bolniţa Episcopiei Râmnicului relevă o serie de punţi şi corespondenţe între mesajele teologice ale Scripturilor şi cele liturgice. p. „Despre cei care au să se lumineze”. Oriunde este vreo alianţă cu cineva. căci fac parte din seminţia lui Iuda.Daniil şi cei trei tineri prefigurează sub Lege Naşterea Domnului. însuşire divină care este prăznuită la Înjumătăţirea Cincizecimii. Reflecţiile pe marginea temei apei. prin postul lor. desăvârşirea Legii şi naşterea Bisericii. Este revelată. Accentuarea valoarii postului ca dătător de curăţie trupească este o temă potrivită cu funcţia de bolniţă a acestei biserici. Apa este începutul lumii. în Vol. curăţie şi înţelepciune: cei trei tineri sunt propovăduitorii Întrupării feciorelnice. Ed. 91). 35 220 . 1943. acolo este şi apa” (Cateheza III. 36 La Paremiile vecerniei pentru Miercurea Înjumătăţirii praznicului Cincizecimii este citit fragmentul din Pilde.”). Izvoare ortodoxe.35 iar Înjumătăţirea praznicului Cincizecimii anunţă râurile dătătoare de viaţă ale Duhului. 9. Sf. Catehezele. astfel. Construcţia iconografică din pridvor evocă totodată şi tema curăţirii prin post. Chiril al Ierusalimului: „Apa este mare lucru. Cerul este locuinţa îngerilor... şi cel mai nobil din cele patru elemente care sunt în lume. evocată de prezenţa lui Noe cu arca. dar din apă este şi pământul. Pământul este locul de locuit al oamenilor. Col. care a relaţionat cateheza scripturistică vizuală cu lecturile tipiconale. IBMBOR. de Melchisedec preotul şi de Sinoade. din care coboară Hristos. Pr. ceea ce arată că programul său a fost conceput de un teolog subtil. precum Noe în mijlocul potopului şi Lot în Sodoma. Dumitru Fecioru. profetul Daniil şi pe cei trei tineri au rămas. Bucureşti.

was probably the Bishop Clement of Râmnic. the flood of temptations but also the angels’ skies. Sub păstoria episcopului Climent a fost reluată. că ai revărsat din destul apele iubirii Tale de oameni peste robii Tăi”. Râmnicul redevenind cel de al doilea mare centru tipografic al Ţării Româneşti. Dumnezeule. which is depicted above the entrance of this church. preocupat permanent de zidirea duhovnicească a clerului şi a obştilor monahale din eparhia sa. a hierarch constantly preoccupied with the spiritual edification of the clergy and the monastic communities of his diocese. a central theme of the feast of MidPentecost. This is one of the most remarkable iconographic programs conceived for an infirmary church in Wallachia. Among them there is the small infirmary church of the Bishopric of Râmnicu-Vâlcea (today Archbishopric of Râmnic). 4) – al căror ciclu hagiografic este figurat implicit în acest ansamblu. În spatele lui. Abstract: The Iconographic Programme of the Mural Paintings from the Infirmary of Râmnic Diochese The apparently uniform group of churches built in Vâlcea by the mid 18th century contains a few monuments with remarkable complex iconographic programs. sedealna la Utrenia Miercurii Înjumătăţirii Praznicului Cincizecimii: „Slavă Ţie Hristoase. The significances that water receives in this iconographic program includes the sea of life. prin prezenţa Scării şi a scenelor din pridvor – şi până la cea a botezului şi a izvoarelor dătătoare de nemurire şi sfinţire ale „apelor iubirii de oameni” a lui Dumnezeu. Its author. The iconographic program of its mural paintings is based on the theological reflections on the theme of water as an instrument of God’s covenant with man. the river of Baptism and the life giving springs of the love of God. în 1742. built by Bishop Clement of Râmnic in 1745 and painted by 1748.38 Acesta pare a constitui motivul central al unuia dintre cele mai interesante şi subtile programe iconografice concepute în Ţara Românească pentru o bolniţă. 221 . 38 Cf. 148. activitatea tipografică întreruptă vremelnic sub stăpânirea austriacă.(ps. îl presupunem pe episcopul cărturar Climent al Râmnicului. a subtle theologian who related typicon lectures with visual catechesis.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful