Sunteți pe pagina 1din 5

SEPARAREA CU AJUTORUL SCHIMBATORILOR DE IONI Schimbul ionic este definit ca o substitutie a unui ion legat de o matrice inerta cu un alt

ion prin desfacerea unei legaturi ionice si formarea u nei noi legaturi ionice, fara alte modificari structurale semnificative. Reactie de dublu schimb - poate avea loc n sisteme eterogene Clasificarea schimbatorilor de ioni ? provenien?a: o naturali o sintetici ? specia ionica schimbata: o cationiti o anioniti o amfoterici ? starea de agregare: o solizi o geluri o lichizi ? structura chimica: o anorganici o organici o ra?ini schimbatoare de ioni ? structura chimica a gruparii active: cationiti carboxilici, sulfonici, aminici etc. ? caracterul acido - bazic: o cationiti slab sau puternic acizi o anioniti slab sau puternic bazici ? o o ? Schimbatori de ioni naturali Alumino-silica?i (Al2SiO5): zeoliti Lignina Schimbatori de ioni sintetici Polistiren sulfonat

Aplica?ii 1. Dedurizarea si demineralizarea apelor industriale (retinerea cationilor Ca2+, Mg2+, a anionilor HCO3- , SO42-, SiO32-). (alimentarea cazanelor, a circuitelor primare ale reactoarelor, ca ape tehnologice pentru industria chimica, textila, a hartiei, la prepararea unor bauturi alcoolice si nealcoolice). 2. Separarea si recuperarea unor ioni din solutiile diluate de electroliti, apl icata la recuperarea unor metale, a unor metale rare sau radioactive (germaniu, uraniu), la regenerarea solutiilor utilizate in galvanotehnica (solutii de niche lare, cromare, decapare), la izolarea si recuperarea compusilor toxici din apele reziduale, la decontaminarea apelor reziduale din industria combustibilor nucle ari. 3. Industria chimica: - purificarea avansata a reactivilor anorganici si organ ici, a solventilor, prepararea acizilor si bazelor libere din sarurile lor - procese catalitice: alchilari, esterificari,hidratarea olefinel or, suporturi pentru catalizatori 4. Industria farmaceutica: separarea antibioticelor, acizilor carboxilici, ami noacizilor, vitaminelor, alcaloizilor, hormonilor, purificarea solutiilor. 5. Industria alimentara: - industria zaharului (purificarea melasei, a solutiilor de zahar, recuperarea z aharului)

- purificarea solutiilor de glucoza, glicerinei, fenolilor, gelatinelor - separarea acizilor carboxilici (acid lactic, citric, tartric), aminoacizilor, vitaminelor - innobilarea vinurilor si a sucurilor de fructe. 6. Tehnica de laborator: analize calitative si cantitative, separari analitice a le izotopilor, aminoacizilor, metalelor etc., purificarea solutiilor, prepararea reactivilor puri. 7. Determinari biologice: dozari si purificari de componenti ai sangelui, ai p lasmei si ai altor lichide biologice. 8. Practica terapeutica: tratamentul hiperaciditatii, ameliorarea regimului alim entar fara sare, mentinerea calitatii sangelui utilizat in transfuzii, steriliza re, efectuarea unor analize etc. Metode de ob?inere a ra?inilor schimbatoare de ioni 1. Ra?ini schimbatoare de ioni cationi?i a. policondensarea formaldehidei cu acizi fenolsulfonici (sulfocationiti) sau fenolcarboxilici (carbocationiti). Sulfocationi?ii con?in n structura grupari SO3H ?i grupari -OH fenolice: Cationi?ii slab acizi con?in grupari -COOH ?i, e ventual, -OH fenolic b. polimerizarea stirenului, a acidului metacrilic, sau copolimerizarea acestora cu divinilbenzenul Monomerii acestor ra?ini pot con?ine gruparile polare -SO3H, -COOH, fosforice, sau acestea sunt grefate pe matricea ob?inut a prin polimerizare (copolimerizare) Etapele procesului de separare prin schimb ionic Separarea prin schimb ionic este o opera?ie care consta ntr-o succesiune de 4 - 6 etape: re?inerea ionilor din solutia supusa separarii elu?ia ionilor retinu?i, pentru retrecerea lor n solu?ie spalarea schimbatorului de ioni, pentru ndepartarea eluentului retinut fizic regenerarea schimbatorului de ioni spalarea schimbatorului de ioni regenerat afnarea stratului de schimbator de ioni (pentru ra?ini depuse n strat fix).

Elu?ia Regenerarea schimbatorilor de ioni, cu refacerea structurii ini?iale a acestora ?i retrecerea ionilor retinuti n solu?ie, se realizeaza difer en?iat: Clasificarea utilajelor folosite n operarea n strat fluidizat regimul de func?ionare: discontinue continue forma:

cilindrice conice prismatice sistemul de distribu?ie a agentului de fluidizare: aparate fara site: - cu difuzori - cu insertii conice - aparate cu site: - pulsatoare -vibratoare -mobile -cu dispozitiv de prea-plin

Extrac?ia prin micele inverse Micele inverse: asociatii sferice de molecule de compusi tensio activi (surfactanti) care ncorporeaza un mediu apos si care se gasesc dispe rsate ntr-un solvent nepolar Compusii tensioactivi Se clasifica n functie de sarcina restului hidrofil rezultat dupa disocierea n a pa: compusi tensioactivi neionici compusi tensioactivi ionici: anionici, cationici, amfiionici. Compusi tensioactivi trebuie sa fie compatibili cu sistemele biochimi ce n care actioneaza. Numerosi surfactanti formeaza micele inverse n medii ne polare, cei mai multi dintre ei necesitnd nsa si prezenta unui co-surfactant. Unul dintre putinii surfactanti care poate forma micele inverse fara co-surfac tant este bis(2-etilhexil) sulfosuccinatul de sodiu (AOT). Structura si proprietatile micelelor inverse Moleculele tind sa se asocieze sferic, cu catenele formnd un miez interior, nepolar, nconjurat de o suprafata exterioara alcatuita din capetele polare = micela normala (microemulsie de tip U/A). n contact cu apa, partile hidrofobe ale surfactantului tind sa se asoci eze astfel nct contactul cu apa sa fie minim. Moleculele se asociaza ntr-un agregat sferic n care miezul e ste format din capetele polare si suprafata externa din catenele hidrofobe, agregat numit micela inversa (microemulsie de tip A/U). Spre deosebire de micelele normale, marimea micelelor inverse cres te liniar cu cantitatea de apa adaugata n sistem. Concentra?ia critica a micelelor Daca concentra?ia surfactan?ilor < CCM sunt prezen?i doar unimeri Daca concentra?ia surfactan?ilor este > CCM sunt prezente micele n echilibru c u unimeri Mecanisme posibile de transfer a solutului ntre micelele inverse: (a) fuziunea tranzitorie a doua micele inverse ; (b) difuziunea moleculelor solutului prin stratul dublu de surfactant f ormat la punctul de contact dintre doua micele inverse care nu fuzioneaza ; (c) migrarea solutului prin faza organica dintre doua micele inverse. Factorii care influenteaza transferul biomoleculelor n micelele inverse Principalii factori care influenteaza repartitia biomoleculelor ntre f aza apoasa externa si faza apoasa interna din micelele inverse: pH-ul,

taria ionica, tipul electrolitului din faza apoasa, tipul si natura surfactantului, tipul solventului organic caracterul hidrofob sau hidrofil al moleculei extrase temperatura. Extrac?ia cu fluide supercritice Fluidele supercritice: Compu?i ai caror temperatura ?i presiune sunt la valori mai mari de valorile critice Caracteristici: - caracter nepolar - capacitate de a solubiliza doar compu?ii - nepolari ?i slab polarizabili Aplica?ii ? Extrac?ie: - parafine, eteri, esteri, lactone, gliceride - uleiuri esen?iale - compu?i de biosinteza acizi carboxilici cu masa molecular a redusa, alcooli, antibiotice, vitamine liposolubile) - extrac?ia de compu?i colora?i ?i arome vegetale - extrac?ia cofeinei din boabele de cafea ? Reac?ii chimice: - oxidare, sinteza, degradare utiliznd apa super - reac?ii enzimatice ? Separare ?i purificare: - izolarea unor compu?i chirali - analiza polimerilor ?i a compu?ilor hidrofobi Avantaje: - eficien?a ridicata - extrac?ie la temperatura scazuta - viscozitate redusa - coeficien?i de difuzie ai solutului ridica?i - absen?a toxicita?ii - regenerare u?oara - pre? de cost scazut - cantitate redusa de reziduuri Dezavantaje: - capacitate de extrac?ie redusa, mai ales pentru compu?ii polari - instala?iile de extrac?iew trebuie sa func?ioneze la pr esiuni ridicate ?i presupun echipamente de construc?ie special Extrac?ia directa def= separarea produsului de biosinteza pe masura ce se formeaza Denumiri: ? bioconversie extractiva ? separare in-situ sau ex-situ ? bioreactor cuplat cu separarea produsului ? separare continua a produsului biosintetizat ? fermenta?ie ?i separare simultana ? proces integrat de fermenta?ie ?i separare Avantaje: ? Cre?terea productivita?ii ? Randamente ridicate ale procesului ? Se elimina etapa de filtrare a masei celulare ? Se evita apari?ia inhibi?iei de produs ? Se reduc consumurile de materiale ?i energie ? Se simplifica fluxul tehnologic de separare Alegerea unei metode optime de separare este deosebit de dificila, n special dato rita diferentelor care apar ntre variabilele ce pot fi considerate n proiectarea p rocesului: - tipul, tulpina si faza de crestere a microorganismelor, - sursa, tratamentele preliminare si concentratia nutrientilor si a substratulu i,

temperatura, pH-ul, concentratia oxigenului, tipul fermentatorului, nivelul amestecarii.

Proprietati principale ale produsului ce pot fi grupate si atribuite celei mai p otrivite tehnici de separare: hidrofobicitatea volatilitatea (punct de fierbere <80 grade Celsius) dimensiunea (masa moleculara < 1000 Da), ncarcarea electrostatica (pozitiva, negativa, neutra) proprietatile specifice Tehnici aplicate pentru separarea directa: ?adsorbtia ? distilarea ? precipitarea ? extractia ? striparea cu gaze ? dializa ? osmoza inversa ? pervaporizarea ? electroforeza Aspecte caracteristice separarii directe 1. Selectarea unui solvent compatibil cu sistemul de biosinteza 2. Alegerea si proiectarea echipamentului de extractie Criterii de selectie a extractantului n cazul fermentatiei extractive in-situ: 1. biocompatibilitatea 2. eficienta separarii produsului util din lichidul de fermentaie 3. regenerarea extractantului. Analiza mecanismului extractiei in-situ impune studiul distinct al fiecarei etape a procesului: - dispersarea solventului - transferul de masa al solutului n sistemele de extractie directa n care solventul este dispersat sub forma de pica turi, etapele procesului global sunt: a. formarea picaturilor de solvent b. deplasarea picaturilor de solvent c. coalescenta picaturilor de solvent d. transferul de masa al solutului, n fiecare etapa a-c Aplicatii ale extractiei directe Separarea produselor de biosnteza: - alcooli - acizi carboxilici - aminoacizi - proteine - antibiotice