Hotrre nr. .

2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei i vinului n sistemul organizrii comune a pieei vitivinicole nr. 244/2002 modificata si completata prin Legea 83/2007 n temeiul art. 108 din Constituie i al art. 63 din Legea viei i vinului n sistemul organizrii comune a pieei vitivinicole nr. 244/2002, cu modificrile i se completrile ulterioare, Guvernul Romniei adopt prezenta hotrre. Art. 1. - Se aprob Normele metodologice de aplicare a Legii viei i vinului n sistemul organizrii comune a pieei vitivinicole nr. 244/2002 modificata si completata prin Legea 83/2007, prevzute n anexa care face parte integrant din prezenta hotrre. Art. 2. (1) n aciunile din domeniul produciei vitivinicole Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale asigur realizarea cadrului juridic i a reglementrilor specifice filierei vitivinicole n colaborare cu Organizaia nationala interprofesional recunoscuta administrativ, denumita in continuare ONIV, constituit potrivit Legii nr. 778/2001 privind organizaiile interprofesionale pe produse agroalimentare. (2) - Organizaia interprofesional pe produs reprezint structura organizatoric la nivel naional, prin care se realizeaz cadrul de colaborare i parteneriat ntre instituiile publice cu atribuii n elaborarea strategiei si politicilor sectorului vitivinicol i sectorul privat. (3) Modalitile de punere n aplicare a atribuiilor prevzute in lege i de stabilire a responsabilitilor organismului prevzut la alin. (2) se stabilesc prin acord instituional aprobat prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltarii rurale i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Art. 3. (1) Incepand cu data de 30 iunie 2008 inscripionarea noilor etichete se va realiza conform prevederilor prezentelor norme metodologice. (2) Produsele vinicole etichetate anterior datei de 30 iunie 2008 aflate la producatori sau comercianti sunt admise la comercializare daca respecta prevederile legale anterioare prezentelor norme. Art. 4 - Pe data intrrii n vigoare a prezentei hotrri se abrog Hotrrea Guvernului nr 1134/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei i vinului n sistemul organizrii comune a pieei vitivinicole nr. 244/2002, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I nr. 798 din 04/11/2002, cu modificrile i completrile ulterioare. PRIM-MINISTRU MINISTRU

ANEX NORME METODOLOGICE de aplicare a Legii viei i vinului n sistemul organizrii comune a pieei vitivinicole nr. 244/2002 CAPITOLUL I Producia viticol SECIUNEA 1a Arealele de cultura Art. 1- (1) Arealele viticole din Romnia sunt ncadrate n Zonele viticole ale Uniunii Europene B, CIa i CII. (2) Delimitarea zonelor viticole se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale in baza studiilor efectuate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca, denumit in continuare I.C.D.V.V., cu avizul Oficiului National al Viei si Vinului denumit in continuare O.N.V.V.. (3) In cadrul fiecarei zone viticole se stabileste perimetru arealului viticol. (4) Potenialul viticol se inscrie n Registrul plantaiilor viticole, denumit in continuare R.P.V., gestionat de catre O.N.V.V.. (5) Modelul de registru al plantatiilor viticole se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea 1 gestionat de catre O.N.V.V. (6) Modelul de registru al plantatiilor viticole se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea 1. (6) Gestionarea, completarea si actualizarea R.P.V. se realizeaza la nivel judetean de catre personalul specializat din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala iar gestionarea R.P.V. la nivel central se realizeaza de catre O.N.V.V., care contine si componenta de identificare geografica al parcelelor viticole. SECIUNEA a 2-a A. Producerea Materialului sditor viticol Art. 2. - Definiiile pentru categoriile de material sditor de plantare, material de nmulire i categoriile de material biologic folosite n viticultur, prevzute la art. 7 din lege, sunt cuprinse n Anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice. Art. 3. - (1) Categoriile biologice de material sditor viticol admise n Romnia sunt urmtoarele: a) materialul amelioratorului; b) materialul initial; c) materialul baz; d) materialul certificat; e) materialul standard. (2) Definiiile acestor categorii sunt prevzute n Anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice. Art. 4. - (1) Materialul sditor viticol se realizeaz din: a) butuci individuali recunoscuti - plante mama pentru recoltare cap clona; b) clone omologate pentru coarde altoi si butasi portaltoi; c) plantaii material initial pentru coarde altoi si butasi portaltoi; d) plantaii material baza pentru coarde altoi si butasi portaltoi; e) plantaii material certificat pentru coarde altoi si butasi portaltoi; f) coli de vie pentru material saditor certificat si/sau standard; (2) Selectia clonala si obtinerea nucleului de premultiplicare, respectiv plantatia de vita de vie din material initial si material baza se stabilesc de Organismele de specialitate ale Consiliului Stiintific al O.N.V.V., pe baza planului strategic de dezvoltare al sectorului vitivinicol si sunt finantate integral de la bugetul de stat. 3) Definiiile acestor tipuri de plantaii viticole sunt prevzute n Anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. Art. 5. - (1) Producerea materialului sditor viticol se realizeaz n urmtoarele tipuri de uniti autorizate: a) uniti de selecie clonala; b) uniti de premultiplicare i de conservare clone; c) uniti de multiplicare pentru vite altoiite, nealtiote si vite portaltoi; d) uniti de producie pentru vie altoite nealtoite i vite portaltoi. 2) Producerea si comercializarea clonelor omologate si a materialului sditor initial baza si certificat din Romania se face conform procedurii aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. (3) Definiiile acestor uniti sunt prevzute n Anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. Art. 6 (1)Zonarea soiurilor de vi de vie admise n cultur pentru fiecare regiune viticol, podgorie, centrul viticol i direcie de producie se aprob prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale pe baza propunerilor fcute de Oficiul Naional al Viei i Vinului, mpreun cu Oficiul Naional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri i Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola denumita in continuare O.N.I.V.. Art. 7 (1) Lista soiurilor pentru struguri de vin i sinonimiile admise este prevazuta in Anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice. (2) Soiurile si clonele autohtone, noi, cultivate vor fi introduse in lista soiurilor admise n cultur numai dupa prezentarea unui cazier viticol de trei ani intocmit de I.C.D.V.V. si statiunile din subordine.

Art. 8 - 1) Infiinarea plantaiilor viticole se realizeaz numai pe baza unui drept de plantare nou sau de replantare ori de plantare pe o rezerv, evidentiate in R.P.V.. 2) Normele de instituire i gestionare a drepturilor prevazute la alin. 1 se aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale si al ministrului administraiei i internelor i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. 3) Procedura i condiiile de acordare a dreptului de plantare nou ori de plantare pe o rezerv se aprob prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, in termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei Hotarari. Art. 9 (1)Hibrizii direct productori - HDP sunt interzisi la plantare, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din lege. Soiurile de hibrizi direct productori interzise la plantare sunt: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton,Herbemont. 2) La nivel national pot fi acordate ajutoare din bugetul de stat pentru costurile implicate de programele de reconversia/restructurarea soiurilor de hibrizi interzii. Art. 10 - (1) Prin hibrizi interspecifici cu rezisten relativ la boli se nelege soiurile obinute prin hibridri complexe ntre soiuri de Vitis vinifera i soiuri aparinnd altor specii ale genului Vitis. 2)Lista cuprinznd hibrizii interspecifici cu rezisten relativ la boli se aprob prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltarii rurale i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. 2)Suprafeele plantate cu soiuri de vi de vie n scopul producerii vinului care nu sunt menionate n clasificarea soiurilor admise n cultur trebuie s fie defriate n termen de cincisprezece ani de la data publicarii prezentelor norme metodologice, cu excep ia cazului n care producia este destinat consumului familial. B. Restructurarea/Reconversia plantatiilor viticole Art. 11 Potrivit art. 11-15 din R (CE) nr. 1493/1999 i 12 -18 din R (CE) nr. 1227/2000 se acorda doua tipuri de ajutoare din cu sprijin comunitar : 1) Compensaii acordate productorilor pentru pierderile de venituri suferite n cadrul punerii n aplicare a planului de restructurare i reconversie sub urmtoarele forme: a) compensatii financiare acordate producatorilor pentru pierderile venituri in cadrul punerii in aplicare a planului de restructurare/reconversie re economic finanat de UE sau b) participarea la costurile de restructurare/reconversie coexistena plantaiei vechi i a celei noi pe o perioad de maximum trei ani. 2) Ajutoare de participare la costurile restructurrii i reconversiei. Art. 12 Nu beneficiaza de formele de sprijin prevazute la art. 11: - nlocuirea normal a plantaiilor ajunse la finalul ciclului lor natural de producie; - Suprafeele cu vi de vie pentru struguri de mas - Suprafeele cu vi de vie cu HDP interzisi la plantare - Suprafeele cu vi de vie care au beneficiat de fonduri provenite din proiecte comunitare pentru infiintare, restructurare/reconversie, in ultimile 10 campanii viticole Art. 13 (1) Metodologia de aprobare a programelor de restructurare/reconversie se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale Ajutorul financiar este o forma de sprijin comunitar ce are rolul de a conserva potentialul viticol care se acorda in urma intocmirii depunerii si aprobarii la D.A.D.R. judetene si a Municipiului Bucuresti a unui plan individual de reconversiune/restructurare a plantaiilor viticole. (2) Termenul de realizare a planului individual de reconversiune/restructurare a plantaiilor viticole nu poate depasi cinci campanii viticole ; (3) Finantarea ajutorului nu poate depasi 75% din costuri si se acorda in suma fixa pe suprafata, dupa aprobarea planului individual si depunerea cererii de ajutor (4) La propunerea Organizaiei Naionale Interprofesionale Vitivinicole, O.N.V.V. elaboreaza planurile nationale de reconversiune/restructurare a plantaiilor viticole. (5) Normele de aplicare a programelor de reconversie/restructurare a plantatiilor viticole derulate cu sprijin comunitar se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1. Sectiunea a 3-a A. ntreinerea plantaiilor de vi de vie Art. 14 (1)Plantatiile de vita de vie trebuie astfel intretinute incat sa se obtina recolte adecvate de struguri, in special prin aplicarea corecta a tratamentelor de combatere a bolilor i duntorilor. 2) Starea fitosanitara a plantatiei viticole trebuie mentinuta in asa fel incat sa nu conduca la contaminarea plantatiilor proprii si/sau a celor invecinate Art. 15 I.C.D.V.V., mpreun cu reeaua sa de uniti de cercetare i dezvoltare zonale, elaboreaz tehnologiile de cultur a viei de vie adaptate diferitelor zone i tipuri de plantaii, care sunt puse la dispoziie productorilor viticoli cu titlu de recomandare prin grija Ageniei Naionale de Consultan Agricol, denumita in continuare A.N.C.A. i a centrelor sale judeene. Art. 16 (1) Cultivatorii de vi de vie au obligaia de a asigura conservarea mediului, amenajrilor pedo i hidroameliorative existente pe suprafeele pe care le dein. (2) n acest scop ei asigur ntreinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curarea i repararea canalelor de dirijare a apelor pe versani, meninerea n stare de funcionare a sistemelor de irigaii, precum i conservarea cilor de acces, a drumurilor de exploatare i a zonelor de ntoarcere. B. Defriarea plantaiilor de vi de vie Art. 17 (1) Defriarea plantaiilor de vi-de-vie se realizeaz pe baza declaraiei de defriare i a autorizaiei de defriare eliberat de direcia pentru agricultur i dezvoltare rural judean i a municipiului Bucureti n termen de 30 de zile de la data depunerii declaraiei de defriare. (2) Dupa efectuarea n termen de 30 zile de la ntocmitea raportului tehnic de realizare a defririi de ctre inspectorul ISCTV se acord dreptul de replantare a viei de vie i se efectueaz eliminarea parcelei din RPV. urmand ca noua parcela infiintata in echivalenta sa fie inscrisa in RPV cu noile coordonate rezultate. (3) Persoanele fizice sau juridice care efectueaz defriarea plantaiilor n alte condiii dect cele prevzute la alin. 1 i cele care abandoneaz suprafeele plantate cu vi de vie nu beneficiaz de dreptul individual de plantare/replantare. (4) Persoanele fizice sau juridice care dein suprafee de vi de vie cu hibrizi productori direci HDP interzisi la plantare beneficiaz de drepturi de replantare pe o suprafa echivalent n acelai areal viticol, fr a beneficia de formele de sprijin din fonduri europene. (5) Normele de instituire si gestionare a drepturilor de plantare/replantare se Modelul formularelor prevzute la alin.(1) se aprob prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale i se public n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. CAPITOLUL II Producia vinicol SECIUNEA 1 Clasificarea vinurilor i a altor produse pe baz de must, vin i subproduse vinicole A. Vinurile i produsele pe baz de must i de vin

Art. 18 Produsele vinicole se incadreaza in urmatoarele categorii: Cod NC 0806 10 90 2009 61 2009 69 2204 30 92 2204 30 94 2204 30 96 2204 30 98 2204 2209 00 11 2209 00 19 2307 00 11 2307 00 19 2308 00 11 2308 00 19 Distilate din vin Vinars Art. 19 Vinul este produsul obtinut exclusiv prin fermentatia alcoolica, totala sau partiala, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nu, sau a mustului de struguri. Vinurile se clasifica in: 1). vinuri de masa: a) vin de masa; b) vin cu indicatie geografica (IG) numit si vin de regiune 2). vinuri cu denumire de origine controlata, denumite in continuare vinuri DOC; Art. 20 Definitiile vinurilor i produselor pe baz de must i de vin sunt cuprinse n Anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice. Art. 21 Vinul rezultat prin procesarea strugurilor de hibrizi direct productori sau de hibrizi interspecifici cu rezisten relativ la boli este destinat exclusiv consumului familial, obinerii alcoolului de origine vinicol, precum i a oetului din vin. B. Caracteristici organoleptice si parametrii fizico-chimici Art. 22 Vinurile proprii consumului uman direct, trebuie s prezinte n momentul comercializrii nsuiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate i tipului de vin. Art. 23 Dupa culoare, vinurile se clasifica in albe, roze si rosii. Art. 24 (1) Vinurile proprii consumului uman direct, altele dect cele speciale, trebuie s prezinte n momentul comercializrii urmtorii parametri fizico-chimici, atestati prin analize efectuate in laboratoare autorizate: a) tria alcoolic la 20C - minimum 8,5% alcool dobndit n volume, corespunzatoare categoriei de calitate in care se incadreaza vinul. b) aciditatea total - minimum 3,5 exprimata in acid tartric sau 46,6 miliechivalenti pe litru, conform incadrarii in Zonele viticole ale Uniunii Europene B, CI si C II. c) aciditatea volatil nu poate fi mai mare de: - 18 miliechivaleni pe litru sau 1,08 g/l acid acetic pentru musturile de struguri parial fermentate; - 18 miliechivaleni pe litru sau 1,08 g/l acid acetic pentru vinurile albe sau ros, - 20 miliechivaleni pe litru sau 1,2 g/l acid acetic pentru vinurile roii. Aceste limite sunt depite numai pentru unele vinuri vechi, maturate cel putin doi ani in vase din lemn de stejar, sau pentru unele vinuri produse dup tehnologii speciale cu condiia s nu aib influen negativ asupra caracteristicilor organoleptice. (2) In functie de continutul lor in zaharuri, vinurile pot fi: - seci, daca continutul de zahar al vinului este mai mic de 4 g/l; - demiseci, daca continutul de zahar al vinului este cuprins intre 4 si 12 g/l; - demidulci, daca continutul de zahar al vinului este cuprins intre 12 si 45 g/l; - dulci, daca continutul de zahar al vinului este mai mare de 45 g/l. Art. 25 Vinurile care nu corespund categoriei de calitate in care au fost incadrate sunt retrase de la comercializare si pot face obiectul practicilor si tratamentelor prevazute in prezentele norme. (2) Vinurile comercializate care nu intrunesc parametrii pentru consumul uman direct se retrag in vederea utilizarii acestuia in alte destinatii. distrugerii. (3) Vinurile vrac sunt admise la comercializare numai nsoite de buletinul de analiz, eliberat de laboratoarele autorizate al carui model este cuprins n Anexa nr. 5B la prezentele norme metodologice. C. Vinul cu denumire de origine controlata Art. 26 (1) Vinul cu denumire de origine controlat (DOC) este obtinut din strugurii de vin produsi si vinificati intr-un areal delimitat, conform normelor stabilite de ONDOV si avizate de ONVV. taria alcoolica dobandita in volume trebuie sa fie de minimum 10% vol Tescovin de struguri Drojdie de vin Vinuri din struguri proaspei, inclusiv vinurile alcoolizate; musturi de struguri, altele dect cele de la poziia 2009, cu excepia celorlalte musturi de struguri de la subpoziiile 2204 30 92, 2204 30 94, 2204 30 96 i 2204 30 98 Oetul de vin Descriere produs Struguri proaspei, alii dect strugurii de mas Suc de struguri (inclusiv must de struguri) Alte musturi de struguri, cu exceptia celor partial fermentate si a celor taiate, altfel dect prin adaosul de alcool

(2) Lista denumirilor de origine si delimitarea acestora, a soiurilor pentru fiecare denumire de origine controlat se stabilete de ctre O.N.D.O.V. cu consultarea asociatiilor de producatori din cadrul denumirii de origine, se avizeaz de ctre O.N.V.V., se aproba prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltarii rurale si se publica in Monitorul Oficial, Partea I. Art. 27 (1) Taria alcoolica dobandita trebuie sa fie de minimum 10% vol. in cazul vinurilor obtinute in zona viticol B i de cel puin 10,5% vol. in zonele viticole CIa i CII. Taria alcoolica totala nu trebuie sa depaseasca 15% vol. (2) Categoriile de calitate ale vinurilor DOC, diferentiate functie de stadiul de maturare a strugurilor la cules, sunt: a) DOC CMD, vinuri cu denumire de origine controlata din struguri culesi la maturitatea deplin, al caror coninut n zaharuri este de minim 187 g/L; b) DOC CT, vinuri cu denumire de origine controlata din struguri culesi trziu, al caror coninut n zaharuri este de minim 220 g/L. Pentru producerea de vinuri roii seci din aceast categorie, strugurii la recoltare trebuie s aib un coninut n zaharuri de minim 213 g/L ; c) DOC- CIB, vinuri cu de numire de origine controlata din struguri culesi la nnobilarea boabelor, al caror coninut n zaharuri este de minim 240 g/L, cu atac de "putregai nobil" sau culei la stafidirea boabelor. (3) Vinurile cu denumire de origine controlata sunt : linistite, spumante petiante si licoroase. Art. 28 (1) Principalele condiii de producere si comercializare a vinurilor i/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlat controlat, caracteristicile organoleptice si parametrii fizico-chimici se stabilesc prin normele tehnice de catre O.N.D.O.V., avizate de catre O.N.V.V., pentru fiecare denumire de origine in parte, aprobate si se aproaba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si se publica in Monitorul Oficial, Partea I. 2) Pentru autorizarea comercializarii vinurilor DOC, la nivelul fiecarei denumiri de origine se constituie Comisii de degustare, formate din cel putin 3 membri, din care un membru A.D.A.R., O.N.D.O.V. si un reprezentant al producatorilor, la propunerea asociatiei producatorilor asociatiei de producatori reprezentative din cadrul denumirii de origine. 3) Rezultatele examinarii se consemneaza in Fisa de Degustare, al carui model este elaborat de catre ONDOV cuprins in Anexa nr. 5A la prezentele norme metodologice. 4) Vinurile sunt admise la comercializare numai insotite de Buletinul de analiza, eliberat de laboratoarele autorizate al carui model este cuprins in Anexa nr. 5B la prezentele norme metodologice. Art. 29 Asociaia de producatori de vin cu denumire controlata propune O.N.D.O.V. cazurile speciale privind tranferul strugurilor, mustului si vinului in vederea condiionarii i mbutelierii vinurilor n afara arealului n care au fost produi strugurii (2) Tranferul produselor de la alin 1. se realizeaza in baza avizului si sub controlul O.N.D.O.V., pana la 1 ianuarie 2014, in conditiile prezentului articol. (3) Asociaiile de producatori de vin cu denumire de origine controlata se infiinteaza pe baza liberei initiative a producatorilor in vederea inregistrarii si protejarii denumirilor de origine/indicatiilor geografice, conform legislatiei in vigoare. (4) Reprezentativa in arealul DOC respectiv este asociatia ai carei membri au produs care a inregistrat cea mai mare cantitate din productia de vin DOC certificat in ultimii doi ani. D. Vinul cu indicatie geografica Art. 30 - Vinul cu indicatie geografica sau vinul de regiune se obine din struguri recoltati de pe plantatii de vita de vie situate in areale delimitate. (2) Lista indicatiilor geografice, delimitarea acestora si a soiurilor pentru fiecare indicatie geografica se stabilete de ctre ONDOV, cu consultarea asociatiilor de producatori reprezentative din cadrul indicatiei geografice, se avizeaz de ctre ONVV si se aproba prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltarii rurale si se publica in Monitorul Oficial, Partea I. Taria alcoolica dobandita trebuie sa fie de minimum 9,5% vol. in cazul vinurilor obtinute in zona viticol B i de cel puin 10,0% vol. in zonele viticole CIa i CII. Taria alcoolica totala nu trebuie sa depaseasca 15% vol. Art. 31 (1) Incadrarea plantatiilor de vii destinate producerii vinurilor cu indicatie geografica se face de catre ONDOV prin indicarea teritoriilor administrative stabilindu-se contururile acestora folosind, pe cat posibil, limitele naturale existente se avizeaz de ctre ONVV si se aproba prin ordin al ministrului agiculturii si dezvoltarii rurale . (2) Transferul strugurilor, mustului si vinului in vederea vinificarii, condiionarii i mbutelierii vinurilor n afara arealului n care au fost produi strugurii se realizeaza dupa notificarea ONDOV. Art.32 (1) Vinurile cu indicatie geografica sunt obtinute din soiuri de vita de vie apartinand speciei Vitis vinifera. Aceste soiuri vor fi nominalizate in caietele de sarcini emise de catre ONDOV impreuna cu ONVV la propunerea ONIV, pentru fiecare areal de cultura purtator al unei indicatii geografice. (2) Vinurile cu indicatie geografica sunt admise la comercializare sub denumirea unui soi de vita de vie numai daca provin din soiul respectiv in proportie de minimum 85% din acelasi areal. Art.33 Tehnologiile de cultura si vinificatie trebuie sa respecte conditiile mentionate in caietele de sarcini. Art.34 Caracteristicile organoleptice, de compozitie fizico-chimica, practicile si tratamentele oenologice autorizate, normele de evidenta, atestare si comercializare pentru vinurile cu indicatie geografica se prevad in caietele de sarcini. (2) Asociaiile de producatori de vin cu indicatie geografica se infiinteaza pe baza liberei initiative a producatorilor in vederea inregistrarii si protejarii indicatiilor geografice, conform legislatiei in vigoare. (3) Reprezentativa in arealul IG respectiv este asociatia ai carei membrii au realizat cea mai mare cantitate de vin IG certificat in ultimii doi ani. (4) In cazul in care nu exista constituita asociatia de producatori de vinuri cu indicatie geografica, caietele de sarcini se vor elabora cu consultarea O.N.I.V.. E. Vinurile speciale Art. 35 Din categoria vinurilor speciale fac parte: I. Vinurile spumante (1) n funcie de procesul tehnologic de obinere, vinurile spumante se clasific n: a) vinuri spumante obinute prin a doua fermentare in butelii; b) vinuri spumante obinute prin metoda transferului izobarometric(transvazare); c) vinuri spumante obinute prin metoda de fermentare n cisterne de presiune; d) vinuri spumante obinute printr-o singura fermentare n cisterne de presiune. (2) Definiia vinului spumant este prevzut n Anexa nr. 4 la prezentele norme. (3). La comercializare, in funcie de coninutul n zahar, vinul spumant poate fi: - brut natur, daca continutul de zahar este de maxim 3 g/l; - extrabrut, daca continutul de zahar este cuprins intre 0 si maxim 6g/l; - brut, daca continutul de zahar este de maxim 15 g/l; - extrasec, daca continutul de zahar este cuprins intre 12 si 20 g/l; - sec, daca continutul de zahar este cuprins intre 17 si 35 g/l; - demisec, daca continutul de zahar este cuprins intre 33 si 50 g/l; - dulce, daca continutul de zahar este mai mare de 50 g/l. (4) Unele vinuri spumante i petiante, produse n areale delimitate pot fi autorizate de ONDOV pentru a purta denumire de origine controlat.

(5) Vinurile spumante i petiante cu denumire de origine controlat sunt produse din vinuri materie prima obinute din soiuri recomandate pentru aceast direcie de producie, cultivate n areale viticole delimitate. (6) Pentru vinurile spumante cu denumire de origine controlat att producerea vinului materie prim, ct i refermentarea in butelii se vor efectua n arealul delimitat. (7) In cazuri speciale, cu avizul si sub controlul O.N.D.O.V. este permisa refermentarea in afara arealului, atunci cand exista o practica traditionala. II. Vinurile spumoase (1) La comercializare, in funcie de coninutul n zahar, vinurile spumoase sunt: a) seci, pn la 12 g/l; b) demiseci, ntre 12-30 g/l; c) demidulci, peste 30 g/l. (2) Definiia vinului spumos este prevzut n Anexa nr.4 la prezentele norme. III. Vinurile perlante i petiante Din categoria vinurilor cu coninut n dioxid de carbon fac parte si vinurile petiante, vinurile perlante, ale cror definiii sunt prevzute n Anexa nr. 4 la prezentele norme. IV. Vinurile aromatizate (1) Definiia vinurilor aromatizate este prevzut n Anexa nr.4 la prezentele norme. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte: a) vermutul; b) alte vinuri aromatizate. (2) Dup coninutul n zaharuri, vinurile aromatizate se clasific astfel: a) extraseci, pn la 12 g/l; b) seci, ntre 12-40 g/l; c) demiseci, ntre 40-80 g/l; d) dulci, peste 80 g/l. 3) Producerea si comercializarea vinurilor aromatizate se face se face cu respectarea reglementrilor legale n vigoare. V. Vinurile licoroase i de tip oxidativ (1) Vinurile licoroase sunt definite n Anexa nr.4 la prezentele norme. (2) Vinuri licoroase pot beneficia in arealul delimitat de denumiri de origine controlata, ca urmare a autorizarii de catre ONDOV. daca materiile prime utilizate la obtinerea acestora sunt produse in cadrul arealului delimitat a carui denumire de origine este solicitata . ONDOV va proceda la elaborarea caietelor de sarcini pentru aceste produse vinicole, si va controla respectarea conditiilor de producere si de comercializare a acestora (3) Vinurile de tip oxidativ sunt obinute prin aplicarea unei tehnologii speciale i sunt supuse unui proces de maturare oxidativa fizico-chimica si/sau biologica. (4) Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor licoroase si de tip oxidativ, struguri, must, must concentrat, mistel, vin, alcool de origine viticol, trebuie s ndeplineasc condiiile de calitate i de obinere precizate n prezentele norme.reglementrile n vigoare.. VI. Alte produse pe baz de must (1) Din categoria altor produse pe baz de must fac parte: a) mustul de struguri tiat; b) mustul de struguri concentrat; c) mustul de struguri concentrat rectificat; d) sucul de struguri; e) sucul de struguri concentrat; f) mustul de struguri parial fermentat; g) mistelul; h) tulburelul. (2) Definiiile produselor menionate sunt prevzute n Anexa nr. 4 la prezentele norme. VII. Alte produse pe baz de vin (1) Din categoria produselor pe baz de vin fac parte: a) vinul alcoolizat; b) distilatul din vin; c) vinarsul ; d) rachiul din vin; e) oetul din vin. (2) Subproduse vinicole a) Drojdia de vin b) Tescovina de struguri. (2) Definiiile produselor menionate sunt prevzute n Anexa nr.4 la prezentele norme. (3) Vinarsurile produse n anumite areale delimitate pot purta denumiri de origine controlat, autorizate de ONDOV. (4) Vinarsurile cu denumire de origine controlat sunt produse din soiuri recomandate pentru aceast direcie de producie, cultivate n areale viticole delimitate. (5) Vinarsurile cu denumire de origine controlat trebuie sa ndeplineasca urmtoarele condiii: a) distilarea vinurilor se face cu instalaii de distilare continua sau discontinu efectuand obligatoriu dubla distilare si eliminarea fraciunilor de la nceputul i sfritul distilrii; b) nvechirea distilatelor materie prima pentru vinarsul cu denumire de origine controlat se face n butoaie din lemn de stejar, cu o capacitate maxima de 600 de litri pentru o perioada minima de: - 1 an pentru categoria V vinars; - 3 ani pentru categoria V.S. vinars superior; - 5 ani pentru categoria V.S.O.P.- Very Superior Old Pale- vinars vechi special; - 7 ani pentru categoria X.O. Extra Old - Vinars foarte vechi. c) obinerea vinurilor materie prim, distilarea lor, nvechirea distilatelor i mbutelierea vinarsurilor cu denumire de origine controlat se realizeaz n arealul delimitat pentru denumirea de origine controlat. (6) n cazuri speciale, la propunerea Asociatiei de producatori din arealul respectiv, ONDOV autorizeaza ca distilarea, nvechirea distilatelor i mbutelierea vinarsurilor s se fac n afara arealului delimitat pentru denumirea de origine, cu condiia ca vinarsul s fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie prim i de distilare, precum i cu indicarea unitii n care s-au fcut nvechirea distilatelor i mbutelierea vinarsurilor. (7) Controlul privind Conditiile de producere si comercializare a vinarsului cu denumire de origine controlata se stabilesc realizeaza de catre ONDOV.

(8) Lista Denumirilor de Origine, delimitarea acestora si a soiurilor pentru fiecare denumirie de origine se stabilete de ctre ONDOV, cu consultarea asociatiilor de producatori din cadrul denumirie de origine, se avizeaz de ctre ONVV si se aproba prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltarii rurale si se publica in Monitorul Oficial, Partea I. VIII. Produsele pe baz de subproduse vinicole (1) Din categoria produselor obinute din subproduse vinicole fac parte: a) alcoolul etilic de origine viticol; b) rachiul de drojdie; c) rachiul de tescovin; d) vinul rezultat din centrifugarea si filtrarea drojdiei ; (2) Definiiile produselor menionate sunt prevzute n Anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice. (3) Prin prelucrarea drojdiei de vin i a tescovinei de struguri se obin i alte produse ca: acid tartric, colorani, ulei din semine, tanin, furaje, composturi i altele asemenea. (4 ) Vinul rezultat din centrifugarea si filtrarea drojdiei, este materie prima pentru distilare sau fabricarea otetului din vin. Sectiunea 2 Practicile i tratamentele oenologice autorizate A. Struguri proaspei, must de struguri, must de struguri parial fermentat, must de struguri parial fermentat din struguri stafidii, must de struguri concentrat, vin nou n fermentaie Art 36 - Practicile i tratamentelor oenologice care pot fi utilizate pentru strugurii proaspei, mustul de struguri, mustul de struguri parial fermentat, mustul de struguri parial fermentat extras din struguri stafidii, mustul de struguri concentrat, vinul nou n fermentaie sunt urmatoarele: a) aerarea sau oxigenarea; b) tratamente termice; c) centrifugarea i filtrarea; d) utilizarea anhidridei carbonice (dioxid de carbon), argonului sau azotului, individual sau n amestec, cu scopul de a realiza o protectie antioxidativa.; e) utilizarea levurilor pentru vinificatie; f) utilizarea uneia din urmtoarele substante ca activatori pentru fermentare: -fosfat monoacid de amoniu sau sulfat de amoniu, in doza de maxim 1,0 g/l; -sulfat de amoniu sau bisulfit de amoniu, in doza de maxim 0,2 g/l; -diclorhidrat de tiamina, in doza de maxim 0,6 mg/l, exprimat in tiamina. g) utilizarea dioxidului de sulf numit si anhidrida sulfuroasa, i a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit i disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu; h) eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice; i) tratarea mustului alb i a vinului alb nou, aflat nc n fermentaie, cu crbune pentru uz oenologic n doza de maxim100 g/hl; j) limpezirea cu ajutorul urmatoarelor substane de uz oenologic; - gelatin alimentar; - proteine vegetale; - clei de pete; - cazein i cazeinat de potasiu; - ovalbumin i/sau lactalbumin; - bentonit; - dioxid de siliciu sub form de gel sau de soluie coloidal; - caolin; - tanin; - enzime si preparate enzimatice de uz oenologic; k) utilizarea acidului sorbic sau a sorbatului de potasiu; l) utilizarea acidului tartric cu scopul acidifierii; m) utilizarea, n scopul dezacidifierii, a urmatoarelor substante: - tartrat neutru de potasiu; - bicarbonat de potasiu; - carbonat de calciu care poate eventual conine cantiti mici de sare dubl de calciu din acizii tartric L (+) i malic L(-); - tartrat de calciu; - acid tartric; - preparat omogen din acid tartric i carbonat de calciu n proporii echivalente i pulverizat fin; n) utilizarea preparatelor din membrane celulare din levuri in doze de maxim 40 g/hl; o) utilizarea polivinilpolipirolidonei in doza maxima de 80g/hl; p) utilizarea bacteriilor lactice; r)utilizarea acidului ascorbic. s) utilizarea lemnului de stejar B. Mustul de struguri destinat producerii mustului de struguri concentrat rectificat. Art 37 (I) Practicile i tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru producerea mustului de struguri destinat fabricrii de must de struguri concentrat rectificat: a) aerarea; b) tratamente termice; c) centrifugarea i filtrarea cu sau fr agent inert de filtrare, cu condiia ca utilizarea sa s nu lase reziduuri nedorite n produsul tratat; d) utilizarea dioxidului de sulf (anhidridei sulfuroase), a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit i disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu; e) eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice; f) tratarea cu crbune de uz oenologic in doze de maxim 100 g/hl must; g) utilizarea carbonatului de calciu care poate conine cantiti mici de sare dubl de calciu din acizii tartric L(+)i malic L(-); h) utilizarea rinilor schimbatoare de ioni. (II) Practicile i tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru mustul de struguri in fermentatie destinat consumului uman direct sub aceast form ca si in cazul vinurilor:

1) utilizarea n vinurile seci i n cantiti de cel mult 5% de tescovin proaspt, n stare bun i nediluat, care conine drojdia obinut din vinificarea recent a vinurilor seci; 2) aerarea i barbotarea cu argon sau azot; c) tratamente termice; 3) centrifugarea i filtrarea cu sau fr agent inert de filtrare, cu condiia ca utilizarea sa s nu lase reziduuri nedorite n produsul tratat; 4) utilizarea dioxidului de carbon, argonului sau azotului, individual sau n amestec, numai pentru crearea atmosferei inerte i de a mentine produsul ferit de aer; 5) adaosul de dioxid de carbon in doza de maximum 2 g/l; 6) utilizarea dioxidului de sulf (anhidridei sulfuroase) i a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit i disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu; 7) adaosul de acid sorbic sau de sorbat de potasiu, cu condiia ca acidul sorbic din produsul tratat, destinat consumului uman direct, s fie de cel mult 200 miligrame/l; 8) adaosul de acid L(-) ascorbic in doza de maximum 250 mg/l; 9) adaosul de acid citric pentru stabilizarea vinurilor in doza de maximum 1 g/l; 10) utilizarea acidului tartric, pentru acidifiere; 11) pentru dezacidifiere este permisa utilizarea unuia sau a mai multor substante: - tartrat de potasiu; - bicarbonat de potasiu; - carbonat de calciu care poate conine, n cantiti mici, sare dubl de calciu din acizii tartric L(+)i malic L(-); - tartrat de calciu; - acid tartric; - preparat omogen din acid tartric i carbonat de calciu n proporii echivalente; 12) limpezirea cu ajutorul uneia sau a ctorva din substanele urmtoare pentru uz oenologic: - gelatin alimentar; - proteine vegetale; - clei de pete; - cazein i cazeinat de potasiu; - ovalbumin i/sau lactalbumin; - bentonit; - dioxid de siliciu sub form de gel sau de soluie coloidal; - caolin; - preparat enzimatic de betaglucanaza. 13) adaosul de tanin; 14) tratarea vinurilor albe cu crbune activ pentru uz oenologic in doza de maximum 100 g/hl; 15) tratarea: -mustului de struguri parial fermentat destinat consumului uman direct sub aceast form, vinurilor albe i a vinurilor rose cu ferocianur de potasiu; -vinurilor roii cu ferocianur de potasiu sau fitat de calciu; 16) adaosul de acid metatartric, inainte de imbuteliere, in doze de maxim 100 mg/l 17) utilizarea gumei arabice, inainte de imbuteliere, in doze de maxim 0,3 g/l; s) utilizarea acidului DL tartric (acid racemic) sau a srii sale neutre de potasiu, pentru precipitarea calciului n exces; 18) utilizarea alginatului de calciu sau a alginatului de potasiu, in cazul producerii vinurilor spumante prin fermentare in butelii si eliminarea drojdiei prin degorjare; -utilizarea levurilor liofilizate sau in suspensie in vin pentru producerea vinurilor spumante; -la producerea vinurilor spumante, n vinurile de baz se pot utiliza tiamina i srurile de amoniu, pentru a favoriza dezvoltarea levurilor, n urmtoarele condiii: - pentru srurile nutritive, fosfat de amoniu sau sulfat de amoniu, maxim 0,3 g/l, - pentru factorii de cretere, tiamin sub form de clorhidrat de tiamin, 0,6 mg/l, exprimat in tiamina; 19) pentru favorizarea precipitrii sarurilor tartrice se pot adauga: - bitartrat de potasiu; - tartrat de calciu, in doza de maxim 200 g/hl. 20) utilizarea sulfatului de cupru pentru eliminarea defectelor de gust sau miros al vinului, in doza de maxim 1 g/hl; 21) utilizarea preparatelor din membrane celulare din levuri in doze de maxim 40 g/hl; 22 utilizarea polivinilpolipirolidonei, in doza de maxim 80 g/l; 23) utilizarea bacteriilor lactice; 24) adaosul de caramel, pentru intensificarea culorii vinurilor licoroase; 25) adaosul de lizozima in doza de maxim 500 mg/l; 26) pentru stabilizarea microbiologica se poate adauga dimetildicarbonat (DMDC) in doza de maxim 200 g/l, fara ca acest adaos sa conduca la aparitia de reziduuri in produsul finit tratat. 27) tratarea prin refrigerare, electrodializ si osmoza pentru a asigura stabilizarea tartric a vinului; 28) utilizarea ureazei, pentru a reduce nivelul de uree din vin. 29) adaosul de oxigen; Art. 38(1) Cupajarea reprezinta practica oenologica prin care se amesteca musturi sau vinuri care provin din: (a) state diferite din Comunitate, (b) zone vitivinicole diferite din Comunitate, (c) aceeai zon vitivinicol comunitar sau aceeai zon de producie dintr-o ar ter dar fiind diferite ca origine geografic, soi de vi, sau an de recolt, cu condiia ca originea geografic, soiul de vi sau anul de recolt s fie specificata n descrierea produsului, (d) categorii diferite de vinuri sau musturi. Sunt considerate diferite categorii de musturi si vinuri: - vinul rou, vinul alb i musturile adecvate obinerii uneia dintre aceste categorii de vin; - vinul de mas, vinul cu denumire de origine controlat sau vinurile adecvate obinerii uneia dintre aceste categorii de vin. In cadrul prezentului alineat, vinul ros este considerat a fi vin rou. (2) Sunt admise: a) cupaje pentru vinuri de masa: - cupajarea musturilor ce provin din zone viticole si/sau state membre UE cu conditia obtinerii unui vin de masa, - cupajarea vinurilor de masa intre ele, b) cupaje pentru vinuri cu indicatie geografica:

- cupajarea vinurilor din soiuri, ani de recolta, zone viticole diferite sau aceeasi zona viticola, cu conditia ca vinul rezultat a carui denumire de soi, sau an de recolta, sau indicatia geografica, mentionata pe eticheta sa fie in proportie de minim 85% din acel areal; - cupajarea intre vinuri cu aceeasi indicatie geografica provenind din soiuri diferite, care se comercializeaza fara indicarea denumirii soiului, - cupajarea vinurilor cu indicatie geografica cu vinuri DOC, declasate la cererea producatorului sau de catre ONDOV, din arealul aceleiasi indicatii geografice. c) cupaje pentru vinuri DOC: cupajarea vinurilor albe din soiuri si tipuri diferite sau cupajarea vinurilor rosii din soiuri si tipuri diferite cu conditia ca vinurile utilizate in cupaj sa provina integral din teritoriul delimitat aferent denumirii de origine . (3) Nu sunt permise: - cupajarea unui vin originar dintr-o tara terta cu un vin din cadrul UE; - cupajarea pe teritoriul Romaniei a vinurilor originare din tari terte; - cupajarea vinurilor albe cu vinurile rosii. (4) Nu sunt considerate cupaje : a)- adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat pentru creterea triei alcoolice naturale a produsului n cauz; b)- ndulcirea vinului de mas c)- ndulcirea unui vin cu denumire de origine controlat n cazul n care produsul utilizat la ndulcire este: - must de struguri si must de struguri concentrat care provine din aceeai denumire de origine - must de struguri concentrat rectificat care provine din aceeai denumire de origine. (5) Vinurile care nu ating concentraia minim alcoolic dobndit n volum a vinurilor de mas nu pot fi puse n circulaie dect pentru fabricarea de vinuri spumante, otet i pentru distilare. mbogirea acestor vinuri i cupajul cu un vin de mas cu scopul de a mri concentraia alcoolic dobndit n volum pn la nivelul stabilit pentru un vin de mas se poate face numai pentru consumul propriu. C. Limitele pentru anumite caracteristici ale vinului Art 39 Limite de mbogire (1) Imbogatirea reprezinta practica oenologica prin care se corecteaza continutul de zaharuri pentru marirea titrului alcoolic volumic natural. (2) ) In anii viticoli in care conditiile climatice sunt nefavorabile se poate practica marirea tariei alcoolice potentiale naturale in volume a strugurilor proaspeti, a mustului de struguri , a mustului de struguri parial fermentat i a vinurilor destinate producerii vinurilor de masa si a vinului de masa. (3) Cresterea tariei acoolice naturale pentru produsele mentionate la pct. 2 nu se admite dacat daca tria lor natural minim alcoolic n volume este: a) 6% vol, n zona viticol B, ; b) 7,5% vol, n zona viticol C I (a); c) 8,5% vol, n zona viticol C II; (4) Creterea triei naturale alcoolice n volume se realizeaz prin practicile oenologice menionate la art 40 i nu poate depi urmtoarele limite: a) 2,5% vol, n zona viticol B; b) 2% vol, n zona viticola C; (5) In anii in care conditiile climatice au fost deosebit de defavorabile, la cererea ONIV, se poate aproba de catre ONVV cresterea limitelor de imbogatire prevazute la punctul precedent pana la 3,5% vol n zona viticol B. Art 40 - Procedee de mbogire (1) Creterea triei alcoolice naturale n volume menionat la art. 39 poate fi facuta dupa cum urmeaza : a) in cazul strugurilor proaspei, a mustului de struguri parial fermentat sau a vinului n fermentaie, prin adaos de zaharoz, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat; b) in cazul mustului de struguri, prin adaos de zaharoz, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat, sau prin concentrare parial, inclusiv osmoza invers; c) la vinul din care se poate obtine vin de masa i n cazul vinului de mas, numai prin concentrare parial la frig. (2) Practicile oenologice menionate la pct. 1 se exclud reciproc. (3) Adaosul de zaharoza mentionat la pct. 1 lit a si b) se face direct si poate fi practicat numai la producerea vinurilor de masa seci. (4) Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mri volumul iniial de struguri zdrobiti, de must de struguri, de must de struguri in fermentatie sau de vin n nou fermentaie cu mai mult de 8% n zona viticol B i 6,5% n zona viticola C. (5) n cazul n care se aplic art. 39 pct 5, limita de crestere volumica este de 11% 10,5 % n zona viticol B. (6) Concentrarea mustului de struguri, a mustului din care se obtine vin sau a vinului de mas nu poate reduce cu mai mult de 20% volumul iniial de vin i n nici un caz nu poate s mreasc cu mai mult de 2% vol tria natural alcoolic n volume. (7) Procedeele menionate anterior nu pot avea ca efect cresterea triei alcoolice total n volume peste limita maxima de: 12% vol n zona viticol B, 12,5% n zonele viticole C I (a) 13% n zona viticol C II, a strugurilor proaspei, a mustului de struguri, a mustului de struguri parial fermentat, a vinului n fermentaie, a vinului din care se poate obtine vin de mas sau a vinului de mas, care au fost supuse acestor procedee. (8) Pentru vinul rou, tria alcoolic total n volume a produselor menionate in prezentul art la pct. 7 poate s ating 12,5% vol n zona viticol B. (9) Vinul din care se poate obine vin de mas i vinul de mas nu poate fi concentrat dac produsele din care au fost obinute au fcut ele nsele obiectul procedeelor menionate la alin 1 pct. 1 lit. (a) i lit. (b) din prezentul articol. Art 41 Acidifierea i dezacidifierea (1) Acidifierea/dezacidifierea este practica oenologica prin care se mareste/reduce aciditatea produselor vinicole si nu poate avea loc decat in intreprinderea de vinificare si in zona viticola in care au fost recoltati strugurii. (2) Strugurii proaspei, mustul de struguri, mustul de struguri parial fermentat, vinul nou n fermentaie i vinul pot face obiectul: a) dezacidifierii pariale n zonele viticole B si C I (a); b) acidifierii i dezacidifierii n zona viticola C II, fr a aduce atingere dispoziiilor alin. (4). (3) Acidifierea produselor menionate la pct. 2, cu excepia vinului, se poate face doar pn la limita maxim de 1,50 g/l acid tartric, sau 20 miliechivaleni/l. (4) Acidifierea vinurilor se poate face doar pn la limita maxim de 2,50 g/l acid tartric, sau 33,3 miliechivaleni/l. (5) Dezacidifierea vinurilor se poate face doar pn la limita maxim de 1 g/l exprimat n acid tartric, sau 13,3 miliechivaleni/l. (6) n afar de aceasta, mustul de struguri destinat concentrrii poate face obiectul unei dezacidifieri pariale. (7) Acidifierea i mbogirea precum i acidifierea i dezacidifierea aceluiai produs se exclud reciproc. Art 42 ndulcirea (1) ndulcirea este practica oenologica prin care se realizeaza cresterea nivelului de zaharuri al vinului. (2) ndulcirea vinului de mas este autorizat numai:

a) cu must de struguri avnd maxim aceeai trie alcoolic total n volume ca i vinul de mas respectiv, dac strugurii proaspei, mustul de struguri, mustul de struguri parial fermentat, vinul nou n fermentaie, vinul din care se poate obine vin de mas sau insusi vinul de mas au fcut obiectul unuia din procedeele menionate la art. 40 alin (1). b) cu must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat sau must de struguri, cu condiia s nu fie mrit tria total alcoolic n volume a vinului de mas respectiv cu mai mult de 2% vol, dac produsele menionate la lit. a) nu au fcut obiectul unuia din procedeele menionate la art 40. (3) Inducirea vinurilor cu denumire de origine controlata se realizeaza cu ajutorul unuia sau a mai multora dintre produsele: - must de struguri sau must de struguri concentrat care provine din aceeai denumire de origine; - must de struguri concentrat rectificat care provine din aceeai denumire de origine. (4) Este interzis indulcirea vinurilor importate sau a celor provenite din achizitii comunitare care poarta o , destinate consumului uman direct i desemnate printr-o indicaie geografic este interzis. D. Condiii de realizare a practicilor oenologice Art 43 - Procedura pentru realizarea practicilor oenologice (1) mbogirea, acidifierea i dezacidifierea sunt permise numai n timpul procesarii strugurilor proaspei, a mustului de struguri, a mustului de struguri parial fermentat sau a vinului nou n fermentatie, a vinului din care se poate obine vin de mas, a vinului de mas, numai in zona viticol n care au fost recoltai strugurii proaspei utilizai. (2) Imbogirea, acidifierea i dezacidifierea se realizeza in limitele stabilite prin incadrarea arealelor in zonele viticole de provenienta a strugurilor B, CI a si CII. (3) Fiecare practica menionata de la pct. 1 la pct. 2 precum si practica prevazuta la art. 42 se notifica inspectorilor teritoriali ai ISCTV cu minim 48 de ore inainte de efectuare Producatorii, mbuteliatorii, prelucrtorii, precum si comercianii de vin vrac trebuie si se inregistreaza sa inscrie in registrele prevazute de legislatia in vigoare urmatoarele: efectuarea imbogatirii, a indulcirii, stocurile de zaharoz, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat, utilizate pentru realizarea produselor. (4) Acidifierea si/sau dezacidifierea descrise trebuie se nregistreazascrise pe in documentul de nsoire cu care circul produsele astfel tratate supuse acestei practici.. (5) In anii viticoli normali, practicile oenologice sus mentionate se efectueaza pentru produsele provenite din recolta anului respectiv numai: a) nainte de 1 ianuarie, n zonele viticole C I (a) si C II; b) nainte de 16 martie, n zona viticola B; (6) Concentrarea prin rcire, acidifierea i dezacidifierea vinurilor se poate face pe toat perioada anului viticol. Art. 44 - Practici oenologice pentru obtinerea vinurilor spumante si a vinurilor licoroase. I) Vin spumant (1) Definitii: a) materia prima utilizata la producerea vinurilor spumante este: mustul de struguri sau vinul, cupaje de musturi sau vinuri; b) licoarea de tiraj este produsul care se adaug in vinul materie prima ca suport pentru a se provoca fermentaia secundar; licoarea de tiraj poate fi formata doar din: - must de struguri; - must de struguri parial fermentat; - must de struguri concentrat; ; - must de struguri concentrat rectificat sau; - solutie de zaharoz in vin; c) licoarea de expediie este produsul care se adaug vinurilor spumante finite pentru a le conferi caracteristici gustative specifice; licoarea de expediie poate fi formata doar din: - zaharoz; - must de struguri; - must de struguri parial fermentat; - must de struguri concentrat; - must de struguri concentrat rectificat; ; - vin sau; - un amestec al produselor menionate anterior; - distilat din vin; (2) n afara mbogirii aduse vinului materie prima sau a unuia dintre constituentii acesteia in limitele prezentele norme, orice alt mbogire este interzis. (3) Adaosul de licoare de tiraj i de licoare de expediie nu este considerat drept mbogire sau indulcire. Adaosul de licoare de tiraj nu poate conduce la o cretere a triei alcoolice totale mai mare de 1,5% vol. Aceast cretere se msoar prin calcularea diferenei dintre tria alcoolic total a vinului materie prima i tria alcoolic total a vinului spumant nainte de adugarea de licoare de expediie. (4) Adaosul de licoare de expediie se efectueaz astfel nct s nu conduc la creterea triei alcoolice dobndite a vinului spumant cu mai mult de 0,5% vol. (5) Indulcirea vinului materie prima este interzis. (6) Complementar acidifierilor i dezacidifierilor efectuate asupra constituentilor materiei prime componentelor produciei de vin n conformitate cu prevederilor prezentelor norme, vinul materia prima poate face obiectul acidifierii sau dezacidifierii suplimentare. Acidifierea se poate efectua pana la maxim 1,50 g/l, exprimat n acid tartric, respectiv 20 miliechivaleni/l. (7) n anii cu condiii meteorologice excepionale, limita maxim de 1,50 g/l, respectiv 20 miliechivaleni/l, poate fi ridicat la 2,50 g/l, respectiv 34 miliechivaleni/l, cu condiia ca aciditatea natural a produselor s fie minim 3 g/l, exprimat n acid tartric, respectiv 40 miliechivaleni/l. (8) Dioxidul de carbon continut in vinurile spumante trebuie sa provina numai din fermentarea alcoolic a vinului materie prima utilizat. Aceast fermentare, n cazul n care nu este o fermentare rezultata din fermentarea strugurilor, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parial fermentat direct n vinuri spumante, poate s rezulte prin adaosul de licoare de tiraj. Fermentarea poate avea loc numai n sticle sau n recipienti inchisi. In cazul procedeului de transvazare, utilizarea dioxidului de carbon este autorizat pentru a facilita acestuia cu conditia ca presiunea dioxidului de carbon din vinurile spumante finite sa nu fie mai mare decat cea initiala. (9) Vinurile spumante, altele decat vinurile spumante cu denumire de origine controlata (VSDOC) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: a) tria alcoolic total a vinului materie prima trebuie s fie de minim 8,5% vol; b) tria alcoolic dobndit, inclusiv alcoolul coninut de licoarea de expediie adugat, va fi de minim 9,5% vol. c) coninutul total de dioxid de sulf este de maxim 235 mg/l; II) Vin licoros Pentru obtinerea vinurilor licoroase se pot utiliza urmatoarele produse: (1) Mustul de struguri partial fermentat, vinul si amestecul lor destinate obinerii vinurilor licoroase pot fi supuse numai practicilor si tratamentelor oenologice prevzute n prezentele norme. (2) Sunt de asemenea admise:

10

a) indulcirea, dac produsele utilizate nu au fost supuse unei mbogiri anterioare cu must de struguri concentrat, cu condiia inscrierii in registrele de practici si tratamente b) adugarea ca atare sau in amestec de: alcool neutru de origine vinicola cu o tarie alcoolica de minim 96% vol., distilat de vin cu o tarie alcoolica de minim 52% vol si maxim 86% vol, n vederea compensrii pierderilor survenite n urma evaporrii, pe parcursul procesului de maturare; (3) Pentru vinurile licoroase coninutul total de dioxid de sulf, la punerea in consum, nu poate s depeasc valoarea de: a) 150 mg/l, n cazul n care coninutul de zahr rezidual este mai mic de 5 g/l; b) 200 mg/l, n cazul n care coninutul de zahr rezidual este mai mare de 5 g/l; (4) Tria alcoolic natural a produselor prevzute la pct. 1, utilizate la obinerea unui vin licoros, cu excepia unui vin licoros cu denumire de origine controlat (DOC), nu poate s fie mai mic de 12% vol. E. Calitatea vinurilor Art 45 Vinurile proprii consumului uman direct trebuie sa prezinte in momentul vanzarii catre consumator caracteristici organoleptice si fizicochimice specifice categoriei de calitate, tipului si originii produselor; caracteristicile fizico-chimice sunt certificate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate de Ministerul Agriculturii i Dezvoltari Rurale: I. Limite admise pentru caracteristicile fizico-chimice de baza: a) tria alcoolic dobndit este de minim 8,5 % vol la 20C n zona viticol B si de minim 9,0 % vol pentru zona C I (a) si CII, iar tria alcoolic total de maxim admisa este de 15% vol b) extractul sec nereductor admis al vinurilor linistite, la punerea lor in consum, este de minim 15 g/l. II. Limite maxime acceptate pentru elemente specifice: a) Continutul de dioxid de sulf 1. 0,16 g/l in vinurile rosii seci; 2. 0,21 g/l in vinurile albe si roze seci; 3. 0,26 g/l in vinurile albe si ros demiseci 4. 0,30 g/l in vinurile rosii, albe si rosii care contin zahar rezidual (mai mult de 4 g/l zaharuri reducatoare); 5 0,35 g/l pentru vinuri provenite din struguri culei la supramaturare, bogate n zaharuri i enzime oxidazice de la: Cotnari, Murfatlar, Trnave, Pietroasa, Valea Clugreasc; 6.0,40 g/l in vinurile albe licoroase. b) acidul citric - 1 g/l; c) metanolul: - 250 mg/l pentru vinurile albe si roze; - 400 mg/l pentru vinurile rosii. d) arsen 0,2 mg/l; e) cadmiu 0,01 mg/l; f) cupru 1,0 mg/l; g) plumb 0,2 mg/l; h) sodiu excedentar 60 mg/l; i) zinc 5,0 mg/l; j) bor 80 mg/l exprimat acid boric; k) brom 1,0 mg/l; l) fluor 1,0 mg/l si 3,0 mg/l produse din struguri recoltati in plantatiile de soiuri nobile tratate cu criolit.; m) sulfati 1,0 g/l cu urmatoarele exceptii: - 1,5 g/l in vinurile invechite cel putin 2 ani in vase,in vinurile indulcite - 2 g/l in vinurile cu adaos de must concentrat si in vinurile in mod natural dulci; - 2,5 g/l la vinurile peliculare; n) diclicozidul malvidinei pentru vinurile rosii 15,0 mg/l (determinata prin metoda cantitativa oficiala) o) etilen glicol 10,0 mg/l; p) dietilen glicol 10,0 mg/l; r) propilen glycol - 150 mg/l in vinuri; - 300 mg/l in vinuri spumate; s) ocratoxina 2 micrograme/l . Art. 46 Sunt improprii consumului uman direct vinurile care nu respecta limitele stabilite prin prezentele norme metodologice. Art. 47 Vinurile improprii consumului uman direct pot fi destinate, dupa caz, distilarii sau producerii otetului. CAPITOLUL III Normele de eviden, atestare i comercializare a produselor vitivinicole SECIUNEA 1 Evidena produciei vitivinicole Art. 48 (1) Campania viticola incepe la data de 1 august a fiecarui an si se termina la data de 31 iulie a anului urmator. (2) Persoanele fizice i persoanele juridice care importa, produc, depoziteaz i comercializeaz produse vitivinicole au obligaia, dupa caz, de a ntocmi i de a depune, declaraiile de stocuri, de recolt, si de producie i de a completa operativ registrele de eviden obligatorii ale produselor vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale. (3) Declaratiile de la alin. (2) sunt obligatorii si pentru livrarile intracomunitare de produse vitivinicole si se depun i se nregistreaz la autoritile publice locale; un exemplar se depune i se nregistreaz la direciile pentru agricultur i dezvoltare rural judeene i a municipiului Bucureti; un exemplar se pstreaz la declarant. (4) Sunt scutite de ntocmirea i depunerea declaratiilor de la alin 2 persoanele fizice i juridice care dein o suprafa total de vie de pn la 0,5 ha. (5) Comercianii care dein o cantitate de pn la 2.000 l de vin nu sunt obligai s fac declaraii de stocuri. Art. 49 (1) Declaratia de stocuri reprezinta instrumentul necesar aplicarii mecanismelor de piata, determinant pentru stabilirea politicilor de marketing al vinului. (2) Declaraia de stocuri se completeaz si se depune pn la data de 15 august a fiecrui an, pentru producia aflat n stoc la data de 31 iulie a anului n curs si pn la data de 15 ianuarie a anului urmator pentru producia aflat n stoc la 31 decembrie al anului anterior. (3) Delaraia de stocuri va cuprinde obligatoriu anul de productie, clasele de vinuri si cantitatea in hl. Art. 50 (1) Declaraiile de recolt si de producie se completeaz si se depun pn la data de 10 decembrie a fiecrui an, pentru producia anului n curs.

11

(2) Sunt scutiti de obligatia prevazuta la alin 1 producatorii care obtin o cantitate de pana la 10 hl de vin destinat consumului propriu. (2) n cazul utilizarii unei denumiri de origine controlat, un exemplar al declaraiei de recolt i de producie va fi depus se comunica i la catre inspectorii teritoriali ai O.N.D.O.V. SECIUNEA a 2-a Conditii de obtinere si de atestare a vinurilor si a produselor pe baza de must si vin cu denumire de origine controlata si a vinurilor cu indicatie geografica Art. 51 1) Producerea i comercializarea vinurilor cu denumire de origine controlat si a vinurilor cu indicatie geografica se stabilesc n normele tehnice/caiete de sarcini elaborate de catre ONDOV, in colaborare cu organizaiile/asociatiile de productori de vinuri DOC SI IG din arealul delimitat, avizate de ONVV si ONIV. (2) Normele de la alin. 1 instituie si metodologia, procedura de control i atestarea produselor si se aprob prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. Art. 52 (1) Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine controlat pe un teritoriu delimitat se acord prin autorizaia de productor de struguri destinai obinerii de vinuri i/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlat i autorizaia de productor de vinuri i/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlat, la solicitarea productorilor i numai pentru suprafeele delimitate care corespund cerinelor normelor tehnice si/sau caietelor de sarcini. Art. 53 (1) Dreptul de comercializare a vinurilor DOC se acorda prin Certificate de atestare a dreptului de comercializare, eliberate de catre ONDOV la solicitarea producatorilor, pentru loturile de vin aprobate in cadrul comisiilor de degustare mentionate la art. 28 (2). (2) Taxele pentru eliberarea autorizaiei de productor de struguri, vinuri i/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlat, a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora i a nsemnelor de certificare a acestei categorii de calitate se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale. (3) Dreptul de comercializare a vinurilor cu indicatie geografica se acorda prin Certificate de atestare a dreptului de comercializare, eliberate de catre ONDOV la solicitarea producatorilor, conform cerinelor caietelor de sarcini. SECIUNEA a 3-a Comercializarea strugurilor de vin, vinurilor i a celorlalte produse vinicole Art. 54 (1) Prin punerea n consum a produselor vinicole se intelege introducerea acestora in circuitul comercial. (2) Comercializarea vinurilor neimbuteliate se realizeaz n condiiile stabilite n legislaia care reglementeaz regimul de supraveghere i autorizare a produciei, importului i circulaiei unor produse supuse accizelor, utiliznd documente conform legislatiei in vigoare . (3) Condiiile de comercializare Punerea in consum direct a vinurilor neimbuteliate neimbuteliate precum si a vinului de mas n vrac se face numai n spaii special amenajate pentru acest comer, avizate anual de ISCTV, conform criteriilor aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. (4) Pentru transportul n vrac n vederea comercializrii al vinului linistit obinut de productori persoane fizice/juridice, n cantiti mai mari de 100 litri, sunt obligatorii certificatul de producator si buletinul de analiz emis de un laborator autorizat de ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale. (5) Condiiile de comercializare a vinului de mas n vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale i al ministrului sntii publice i se public n Monitorul Oficial al Romniei,Partea 1. Art. 55 (1) Productorii i comercianii de produse vinicole n vrac sunt obligai s in evidena acestora, conform legislatiei in vigoare normelor stabilite de Ministerul Finanelor Publice. Documentele de eviden se in n acelai local n care sunt depozitate produsele. Intrrile i ieirile de produse vinicole se opereaz n cel mult 24 de ore de la efectuarea lor iar iesirile se opereaza in termen de maxim trei zile lucratoare de la data efectuarii lor. Stocurile trebuie s corespund cu evidenele la zi. (2) Productorii i comercianii de produse vinicole n vrac au obligaia de a permite organelor de control abilitate prin lege accesul n incintele unde sunt depozitate produsele n vederea comercializrii, cu scopul de a verifica realitatea constatat n teren, comparativ cu situaiile declarate n documentele de eviden. Art. 56 - Productorii i comercianii de produse vinicole n vrac sunt obligai ca pe recipientele n care sunt depozitate produsele destinate comercializrii s nscrie capacitatea, pentru recipientele mai mari de 100 litri si produsul. Art. 57 - (1) Pentru produsele viticole cu indicatie geografica/denumire de origine controlat transportate in vrac catre un tert trebuie sa fie insotite de documentul administriv de insotire, buletin de analiza si copie a certificatului de atestare precum si avizul ONDOV. comercializarii in vrac, la documentele de nsoire a transportului se adaug n mod obligatoriu copii de pe certificatele de atestare i buletinul de analiz a vinurilor emis de un laborator autorizat de ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale. (2) Pentru produsele cu denumire de origine controlat destinate comercializarii in vrac, pe langa documentele prevazute la alineatul 1, se adaug n mod obligatoriu avizul ONDOV. (2) Pentru produsele cu denumire de origine controlat mbuteliate nu mai este necesar copia de pe certificatul de atestare, elementele de garantare a calitii fiind menionate pe etichet, sub rspunderea celui care a efectuat mbutelierea. Art. 58 n cadrul unitilor cu specific de alimentaie public produsele vinicole mbuteliate se comercializeaz la consumator i n cantiti mai mici dect cele ale recipientului n care au fost mbuteliate. In acest caz rapunderea revine unitatii de alimentatie publica. Art. 59 1) Documentele de certificare a calitii si igienei produselor destinate livrrilor intracomunitare sau la export, solicitate de partenerii externi prin contracte ntre pri, sunt eliberate de organele menionate n contracte, acceptate de legea romn si normele europene. (2) Lista cuprinznd laboratoarele autorizate n vederea executrii de analize pentru vinurile i celelalte buturi pe baz de must i vin destinate exportului i pentru vinurile cu denumire de origine controlat, precum i lista cuprinznd specialitii mputernicii de ISCTV s semneze documentele de atestare a calitii vinurilor i a celorlalte buturi provenite din must i vin se aprob prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltrii rurale. Art. 60 Agenii economici din strintate care cumpr struguri pentru vinificare, produi n condiiile stabilite pentru obinerea de vinuri cu denumire de origine controlat i care doresc s le valorifice sub denumirea respectiv, trebuie s execute vinificarea, pn la obinerea vinului finit, ntr-un centru de vinificare din Romnia, n condiiile legii. Art. 61 (1) Achizitionarea strugurilor de vin pentru vinificaie de la producatorii persoane fizice se face n baza carnetului de viticultor insotit de borderoul de achizitie. (2) Strugurii de vin pentru vinificaie care provin din areale cu indicatie geografica sau cu denumire de origine controlata pot fi comercializai numai in parcela si la data recoltarii sau in centrele de vinificare autorizate. (2) Productorii de vin care cumpra struguri de vin pentru vinificaie au obligaia de a meniona n evidenele primare cantitatea, soiul si zona viticola de provenienta a producatorului, rezultate din carnetul de viticultor. (3) Modelul carnetului de viticultor se elaboreaza in termen de 90 de zile de la publicarea prezentelor norme si se aprob prin ordin al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale. SECTIUNEA 4 Ambalare si etichetare Art. 62 (1) Expunerea spre vanzare ori vanzarea catre consumatorul final a vinurilor cu denumire de origine controlat, vinurilor cu indicaie geografic, vinurilor efervescente, vinurilor licoroase i buturilor pe baz de must i vin se poate face numai in form mbuteliat. n cadrul

12

unitilor cu specific de alimentaie public vinurile mbuteliate se pot comercializa catre consumator i n cantiti mai mici dect cele ale recipientului n care au fost mbuteliate. In acest caz raspunderea pentru produsele astfel comercializate ii apartine comerciantului. (2) Imbutelierea n butelii de sticl, in sistem bag in box, sau ambalaje multistrat este obligatorie n cazul vinurilor cu denumire de origine controlat, vinurilor cu indicaie geografic, vinurilor efervescente i vinurilor licoroase, cu excepia vinului pelin. (3) Produsele vinicole, cu exceptia celor de la alin 2, pot fi ambalate in orice tip de recipient utilizat in comer. (4) Vinurile spumante cu denumire de origine pot fi pstrate n scopul vnzrii sau scoase pe pia numai n recipiente de sticl nchise cu ajutorul unui dop din plut sau din alte materiale admise in comerul internaional, fixate cu ajutorul unor legturi de srm, acoperite, acolo unde este cazul, cu un capac i nvelite n folie care acoper dopul n totalitate, precum i o parte a gtului sticlei, sau, n cazul sticlelor cu o capacitate nominal de maxim 0,20 litri, cu un dispozitiv de nchidere adecvat. (5) Dispozitivele de nchidere nu pot fi acoperite cu capsul sau folie fabricate pe baz de plumb Art. 63 (1)Prin etichetare se nelege ansamblul de descrieri i alte meniuni, nsemne, ilustraii sau mrci care caracterizeaz produsul, aflate pe recipient, inclusiv dispozitivele de nchidere, sau aflate pe eticheta de identificare ataat recipientului. (2) Utilizarea in etichetare a termenilor definiti in Anexa nr. 4 se face cu respectarea prevederilor prezentelor norme. In etichetare, este obligatorie utilizarea termenilor definiti in Anexa 4. (3) Etichetarea produselor vinicole prezinta indicatii obligatorii si indicatii facultative, prevazute in Anexele nr. 6A si nr. 6B (4) Produsele definite in Anexa 4 puse n circulaie ntr-un recipient cu o capacitate nominal de maximum 60 l, trebuiesc etichetate. Etichetarea recipientelor cu o capacitate nominal mai mare de 60 l trebuie s fie n concordan cu dispoziiile regulamentului 1493/1999, Anexa VII lit G Art. 64 (1) Indicaiile obligatorii trebuie grupate n acelai cmp vizual i prezentate cu caractere clare, lizibile, de neters i suficient de mari pentru a iei bine n eviden de pe fondul pe care sunt imprimate i pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicaii scrise i desene. (2) Meniunile obligatorii referitoare la importator i numrul lotului, cat si mentiunea contine sulfiti pot fi nscrise n afara cmpului vizual n care figureaz celelalte indicaii obligatorii. (3) Indicarea triei alcoolice dobndite n volum se face n uniti sau semiuniti de procentaj n volume. Fara a aduce atingere tolerantelor prevazute de metoda de analiza de referinta utilizata, diferenta dintre taria alcoolica indicata si taria alcoolica determinata la analiza, nu trebuie sa depaseasca 0,5% volume, sau 0.8 % volume pentru vinurile DOC imbuteliate minim trei ani. (4) tria alcoolic dobndit n volume este nscris pe etichet cu caractere avnd o nlime de cel puin 5 milimetri n cazul n care volumul nominal este mai mare de 100 centilitri, de cel puin 3 milimetri dac volumul este mai mic sau egal cu 100 de centilitri i mai mare de 20 centilitri, respectiv de cel puin 2 milimetri n cazul n care volumul este mai mic sau egal cu 20 de centilitri. (5) Pentru vinurile de mas i de mas cu indicaie geografic denumirea la vnzare a produsului asa cum este definita in Anexa nr 6A este nscris pe etichet cu caractere avnd o nlime de minim 5 mm. (6) numele si adresa producatorului sunt nscrise pe etichet cu caractere avnd o nlime de maxim 3 milimetri Art. 65 (1). Numele soiurilor de vi de vie pot fi utilizate la etichetare numai daca: a) sunt admise n cultur n arealele viticole din Romnia b) sunt utilizate pentru desemnarea unui vin cu denumire de origine controlata sau cu indicatie geografica, c) n cazul n care se utilizeaz numele unui singur soi de vi de vie sau un sinonim al acestuia, produsul s fi fost obinut n proporie de cel puin 85% din soiul menionat, d) n cazul n care se utilizeaz dou sau trei soiuri de vi de vie sau sinonimele lor, produsul n cauz s fi fost obinut n proporie de 100% din soiurile menionate;soiurile trebuie s fie menionate n ordinea descresctoare a proporiei, utilizndu-se caractere de aceeai dimensiune; e) n cazul n care se utilizeaz mai mult de trei soiuri sau sinonimele acestora, numele soiurilor sau sinonimele n cauz se pot nscrie n afara cmpului vizual n care apar meniunile obligatorii; dimensiunea caracterelor utilizate n acest caz trebuie s fie de maxim 3 milimetri. Art. 66 (1) Indicatiile obligatorii vor fi mentionate pe etichete in limba romana pentru produsele vinicole obtinute si comercializate in Romania. Art. 67 (1) Denumirile comerciale utilizate pentru descrierea, prezentarea i publicitatea produselor vinicole nu pot conine cuvinte, pri de cuvinte, semne sau ilustraii care: a) pot crea confuzii sau induce n eroare consumatorii n special n ceea ce privete: i) - denumirea unui produs, originea acestuia, categoria de calitate, tipul, caracteristicile acestuia prin utilizarea unor sintagme cum ar fi: fel, tip, stil, imitaie, marc sau altele de acest gen, ii) - caracteristicile produselor i n special natura lor, compoziia, concentraia alcoolic n volume, culoarea, originea sau proveniena, calitatea, soiurile de vi de vie, anul recoltei sau volumul nominal al recipientelor, iii)- identitatea i calitatea persoanelor fizice i juridice care mbuteliaz. b) pot fi: i)- confundate de ctre persoanele crora le sunt destinate cu descrierea complet sau parial a unui vin de mas, vin licoros, vin perlant, vin petiant , a unui vin cu denumire de origine controlat sau a unui vin de import a crui descriere este stabilit prin dispoziii comunitare, precum i cu descrierea unui alt produs menionat n Anexa nr. 4 la prezentele norme; ii)- identice descrierii unui oricrui astfel de produs, cu excepia cazului n care produsele utilizate pentru obinerea produselor finale menionate anterior sunt ndreptite la o astfel de descriere sau prezentare. (2).Etichetarea utilizat pentru descrierea unui vin de mas, a unui vin licoros, a unui vin perlant, a unui vin petiant, a unui vin cu denumire de origine controlat sau a unui vin de import nu poate conine mrci n care apar cuvinte, pri de cuvinte, semne sau ilustraii care, n cazul: a) - vinurilor de mas, vinurilor licoroase, vinurilor petiante i al vinurilor perlante, s includ numele unui vin cu denumire de origine controlata sau a unei denumiri de origine controlat; - vinul cu denumire de origine controlat sa contina numele unui vin de masa; - vinurilor de import, s conin numele unui vin de mas cu indicatie geografica sau al unei denumiri de origine controlat utilizate in Romania; b) vinurilor cu indicaie geografic, al vinurilor cu denumire de origine controlat sau al vinurilor de import, s conin informaii false, cu privire la originea geografic, soiul de vi, anul de recoltare sau referiri la o calitate superioar; c) vinurilor de mas, altele dect cele menionate la lit. b), al vinurilor licoroase, vinurilor petiante i al vinurilor perlante , s conin indicaii cu privire la o origine geografic, un soi de vi, un an excepional de producie sau o alt meniune care s se refere la o calitate superioar; d) vinurilor de import, s creeze confuzii printr-o ilustraie utilizat pentru caracterizarea unui vin de mas, a unui vin licoros, a unui vin petiant, a unui vin perlant a unui vin cu denumire de origine controlat sau a unui vin de import descris cu ajutorul unei indicaii geografice. b) vinurilor cu indicaie geografic, al vinurilor cu denumire de origine controlat sau al vinurilor de import, s conin informaii false, cu privire la originea geografic, soiul de vi, anul de recoltare sau referiri la o calitate superioar; c) vinurilor de mas, altele dect cele menionate la lit. b), al vinurilor licoroase, vinurilor petiante i al vinurilor petiante gazeificate, s conin indicaii cu privire la o origine geografic, un soi de vi, un an excepional de producie sau o alt meniune care s se refere la o calitate superioar; d) vinurilor de import, s creeze confuzii printr-o ilustraie utilizat pentru caracterizarea unui vin de mas, a unui vin licoros, a unui vin petiant, a unui vin perlant, a unui vin cu denumire de origine controlat sau a unui vin de import descris cu ajutorul unei indicaii geografice. (3) Este interzisa la etichetarea vinurilor de masa si a vinurilor cu indicatie geografica utilizarea unei marci sau denumiri care contine parte sau intreg dintr-o denumire sau subdenumire de origine controlata sau a soiului din care este obtinut vinul. (4) Titularul unei mrci comerciale cunoscute nregistrate pentru un vin sau un must de struguri care conine cuvinte identice cu numele unei regiuni determinate sau cu numele unei uniti geografice mai mici dect o regiune determinat, chiar dac nu are dreptul la acest nume n temeiul pct. 1, poate s continue utilizarea denumirii n cazul n care aceasta corespunde identitii titularului original sau a furnizorului original al

13

denumirii, cu condiia ca nregistrarea mrcii s fi avut loc cu cel puin 25 de ani nainte de recunoaterea oficial a numelui geografic regiunii geografice determinate respectiv de ctre statul membru productor n conformitate cu deciziile comunitare relevante n ceea ce privete vinurile cu denumire de origine controlat, iar marca s fi fost efectiv utilizat fr ntrerupere. Art. 68 Norme specifice aplicabile vinurilor licoroase, perlante si petiante (1) produsele elaborate n Comunitate trebuie s fie nsoite de indicaii care s precizeze numele mbuteliatorului si/sau a expeditorului ori a persoanelor care au participat la comercializare, prin termeni de tipul viticultor, recoltat de, comerciant, distribuit de, importator, importat de sau ali termeni similari. (2) produsele elaborate n ri tere trebuie s fie nsoite de indicaii care s precizeze numele, adresa i calitatea uneia dintre persoanele care au participat la comercializare, n msura n care condiiile de utilizare sunt reglementate de ara ter n cauz; (1) pentru produsele fabricate in Romania, se va trece obligatoriu denumirea si adresa imbuteliatorului. (2) pentru produsele fabricate in C.E. se va trece obligatoriu denumirea si adresa imbuteliatorului sau a comerciantului care le valorifica pe piata Romaniei. (3) pentru produsele provenite din import, este obligatorie mentionarea numelui si a adresei importatorului. (4) Vinurile licoroase, perlante i vinurile petiante produse n Comunitate pot fi desemnate cu o indicaie geografic. n acest caz, denumirea de vnzare este compus din: (a) meniunea vin licoros , vin perlant sau meniunea vin petiant urmata de numele indicatiei geografice; (b) o meniune tradiional specific - dac ntr-o astfel de denumire este inclus denumirea de vnzare a produsului, repetarea acesteia nu este obligatorie. Art. 69 Norme specifice aplicabile vinurilor spumante si vinurilor spumoase provenind din Comunitate sau dintr-o ar ter (1) In etichetarea acestor produse provenite din tarile membre CE sau din tari terte, se va trece in mod obligatoriu numele tarii in care a fost fabricat produsul. in care a fost fabricat inDenumirea comercial a vinurilor spumante este nsoit de o referire la statul n care struguri utilizai au fost recoltai, fermentai i transformai n vin spumant. (2) Pentru vinurile spumante cu denumire de origine controlata de tip aromatic, descrierea de pe etichet indic numele soiului de vi din care provin strugurii sau menioneaz obinut din struguri de varieti aromatice (3) Dac in vinul materie prima produsele utilizat la producerea unui vin spumant- altul decat cel cu denumire de origine controlata, provine din achizitii intracomunitare sau import a fost obinute ntr-o ar diferit de cea n care a avut loc producerea, menionarea rii productoare trebuie s se evidenieze fa de restul informaiilor cuprinse pe etichet. Daca in producerea unui vin spumant altul decat cel cu denumire de origine controlata, unul dintre constituientii materiei prime provine din achizitii intracomunitare sau import in proportie de peste 15%, atunci, este obligatorie mentionarea in etichetare a numelui tarii de origine pentru constituientii astfel utilizati. (4) Utilizarea unei indicatii geografice diferite de o regiune determinat este permis doar dac: a) este n conformitate cu dispoziiile statului n care a fost produs vinul spumant respectiv; b) unitatea geografic respectiv este delimitat cu exactitate; c) toi strugurii utilizai pentru obinerea acestui produs provin din unitatea geografic respectiv, cu excepia produselor coninute n licoarea de tiraj sau in licoarea de expeditie; d) numele acestei uniti geografice nu este prevzut pentru descrierea unui vin spumant cu denumire de origine controlat; e) numele acestei uniti geografice nu este prevzut pentru descrierea unui vin spumant cu denumire de origine controlat; f) Prin derogare de la lit. (c), se pot utiliza numele unei uniti geografice mai mici dect o regiune determinat pentru a completa descrierea unui vin spumant cu denumire de origine controlat, dac minimum 85% din produs este obinut din struguri recoltai n unitatea respectiv. (4) Pentru vinurile spumante de calitate, se pot utiliza in etichetare termenii:Expresia fermentare n sticl, fermentare n sticl dup metoda tradiional, metod tradiional, doar daca: precum i orice alte expresii rezultnd din traducerea acestora sau expresiile referitoare la o metod de producie care include denumirea unei regiuni determinate sau al unei alte uniti geografice, ori un termen derivat din una din aceste denumiri pot fi utilizate dect pentru a descrie un vin spumant ale crui condiii de producie sunt recunoscute ca fiind echivalente celor menionate in lista denumirilor de origine controlat (DOC) pentru vinurile spumante, admise pentru utilizare n Romnia daca: a) produsul respectiv a devenit spumant dup o fermentaie alcoolic secundar n sticl; b) durata procesului de elaborare, inclusiv procesul de maturare n unitatea de producie, calculat ncepnd din momentul nceperii procesului de fermentare care d produsului caracterul spumant, nu a fost mai scurt de nou luni; c) durata procesului de fermentare care d produsului caracterul spumant i durata meninerii produciei n prezena drojdiei a fost de minimum 90 de zile; d) produsul respectiv a fost separat de drojdie prin filtrare conform metodei de transvazare sau prin degorjare. Art. 70 Norme specifice aplicabile vinurilor spumoase provenind din Comunitate sau dintr-o ar ter 1) Pe langa mentiunile din Anexa nr 6B si cele de la art. 69, vinul spumos va fi desemnat obligatoriu prin mentiunea vin spumos 2) Dac limba utilizat pentru aceast indicaie nu indic faptul c exist adaos de dioxid de carbon, eticheta este completat cu termenii obinut prin adugare de dioxid de carbon cu caractere de minim 5 milimetri. Art. 71 (1). Pentru vinurile de masa, vinurile cu indicatie geografica si vinurile DOC, provenite din tarile membre CE sau din tari terte, este obligatorie indicarea denumirii si adresei importatorului in documentele de insotire ale vinului vrac, sau in cazul produselor imbuteliate este obligatorie mentionarea acestora in etichetare. Pentru vinurile importate si mbuteliate n cadrul comunitii, numele si adresa mbuteliatorului .Etichetarea vinurilor de masa, a vinurilor cu indicaie geografic i a vinurilor cu denumire de origine controlat provenind din ri tere conine, pe lng indicaiile obligatorii prevazute in Anexa nr. 6A: - numele, localitatea si tara mbuteliatorului iar pentru recipientele avnd un volum nominal mai mare de 60 de litri, a expeditorului; - pentru vinurile importate in forma imbuteliata, numele si adresa importatorului; - pentru vinurile importate in vrac, numele importatorului - pentru vinurile importate si mbuteliate n cadrul comunitii, numele si adresa mbuteliatorului; (2) Etichetele vinurilor care provin din ri tere, cu excepia vinurilor spumante i a vinurilor spumoase, precum i a musturilor de struguri in fermentare, musturilor de struguri concentrate, vinurilor noi aflate inca in fermentatie si a vinurilor obtinute din struguri supramaturati elaborate n ri tere, pot fi completate cu mentiuni privind tipul si culoarea produsului, n msura n care condiiile de utilizare a acesteia sunt reglementate de ara ter; (3) La etichetarea vinurilor licoroase, petiante i perlante, precum i a musturilor de struguri in fermentare, musturilor de struguri concentrate, vinurilor noi aflate inca in fermentatie si a vinurilor obtinute din struguri supramaturati elaborate n ri tere, tipul produsului este utilizat n msura n care condiiile sale de utilizare sunt reglementate de ara ter n cauz. (4) La etichetarea recipientelor avnd un volum nominal mai mare de 60 de litri se vor mentiona numele, adresa i calitatea uneia dintre persoanele care au participat la comercializare i informaiile privind importatorul sau mbuteliatorul dac mbutelierea a avut loc n Comunitate, nsoite de : a) - indicaii care s precizeze activitatea mbuteliatorului sau a expeditorului ori a persoanelor care au participat la comercializare, prin termeni de tipul viticultor, recoltat de, comerciant, distribuit de, importator, importat de ori similari, termeni referitori la exploatatia agricola, cu acordul persoanele n cauz ; b - statul al mbuteliatorului sau al expeditorului, cu caractere de acelai tip i dimensiune ca numele sau denumirea oficial, adresa i calitatea persoanei sau societii comerciale n cauz nscris n forma sa complet sau n forma abrevierii potale.

14

(5) Produsele vinicole importate, trebuie sa respecte in etichetare, regulile din prezentele norme metodologice . Suplimentar, este obligatorie mentionarea sintagmei produs in... urmata de numele tarii de provenienta. n cazul n care este vorba despre un produs dintr-o ar ter, fr indicaie geografic, regiunea determinat n care i au sediul principal persoana sau persoanele care au participat la comercializare i informaiile privind importatorul sau mbuteliatorul se nscriu pe etichet cu caractere a cror dimensiune trebuie s fie de maxim jumtate din dimensiunea caracterelor care compun cuvntul vin, urmat de numele rii tere. (6) n cazul n care este vorba despre un produs dintr-o ar ter desemnat printr-o indicaie geografic, regiunea administrativ local n care i au sediul principal persoana sau persoanele menionate la primul paragraf se nscrie pe etichet cu caractere a cror dimensiune trebuie s fie de maxim jumtate din dimensiunea caracterelor care compun indicaia geografic. (7) Numele rii tere de origine trebuie completat cu urmtoarele: (a) pentru vinurile obinute din cupajarea amestecarea, ntr-o ar ter, a unor produse originare din mai multe ri tere, meniunea amestec cupaj de vinuri din diverse ri din afara Comunitii Europene sau amestec cupaj de vinuri din urmat de numele rilor tere n cauz; (b) pentru vinurile vinificate ntr-o ar ter din struguri recoltai ntr-o alt ar ter, meniunea vin obinut n din struguri recoltai n , urmat de numele rilor tere n cauz. 8)Etichetarea unui vin importat, inclusiv a unui vin obinut din struguri supramaturai sau dintr-un must de struguri n fermentare destinat consumului uman direct, provenind dintr-o tara terta membra a Organizaiei Mondiale a Comerului, poate sa poarte numele unei indicatii geografice, cu conditia ca prin intermediul etichetei n cauz, s se identifice vinul ca fiind originar de pe teritoriul unei ri tere, al unei regiuni sau localiti din ara ter n cauz, n cazul n care o anumit calitate, reputaia sau o caracteristic a produsului poate fi atribuit n principal originii geografice respective (9) n cazul n care produsul menionat la alin. (8) provine din : Algeria, fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Rusia, San Marino, Ucraina, Republica Federala Iugoslavia, ari tere care nu sunt membre ale Organizaiei Mondiale a Comerului, pe lng condiia prevzut la alineatul menionat anterior, trebuie ndeplinite de asemenea urmtoarele condiii: (a) indicaia geografic n cauz desemneaz o arie de producie viticol bine delimitat i mai restrns dect teritoriul viticol al rii tere n cauz; (b) strugurii din care s-a obinut produsul provin din unitatea geografic respectiv; (c) strugurii din care se obin vinuri care respect anumite criterii calitative tipice sunt recoltai din unitatea geografic respectiv; (d) indicaia este utilizat pe piaa intern a rii tere n cauz pentru desemnarea vinurilor i este prevzut n acest sens de legislaia rii respective. (10) Indicaiile geografice menionate la alin. (8) i (9) nu trebuie s poat fi confundate cu o indicaie geografic utilizat pentru desemnarea unui vin DOC, a unui vin de mas sau a unui alt vin importat nscris pe listele acordurilor ncheiate ntre rile tere i Comunitate. (11) Indicaiile geografice i meniunile tradiionale prevzute la alin. (8), (9) i (10) nu pot fi utilizate dac, dei din punct de vedere literal redau cu exactitate teritoriul, regiunea sau localitatea din care provin produsele, n acelai timp dau de neles publicului, n mod greit, c produsele respective sunt originare dintr-un alt teritoriu. (12) indicatiile facultative prevazute in Anexa nr. 6A pot fi inscrise pe eticheta vinurilor de import cu indicaie geografic, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 66. Art. 72 1) Informaiile sunt exprimate n una sau mai multe limbi oficiale ale Comunitii, astfel nct consumatorul final s poat nelege cu uurin fiecare informaie. 2) n cazul produselor provenind din ri tere este permis utilizarea unei limbi oficiale a rii tere n care a fost obinut produsul cu condiia ca informaiile obligatorii s fie exprimate i ntr-o limb oficial a Comunitii, 3) pentru produsele provenind din Comunitate i destinate exportului, informaiile obligatorii exprimate ntr-o limb oficial a Comunitii pot fi repetate ntr-o alt limb. Sectiunea 5 Protejarea denumirilor de origine, indicaiilor geografice si a meniunilor tradiionale Art. 73 (1) Denumirile de origine si indicatiile geografice sunt protejate mpotriva celorlalte drepturi de proprietate intelectuala si a oricror utilizri care profit n mod abuziv de reputaia asociat produselor ce respect exigenele corespondente, in special fata de marci sau orice alte denumiri comerciale, care nu pot fi identice ori similare cu acestea. (2) Prezenta procedura se aplica noilor denumiri de origine, indicaii geografice si meniuni tradiionale care beneficiaza de protectie prin inregistrare in conformitate cu legislatia specifica in vigoare (3) ONDOV, asociatiile de producatori si agentii economici indreptatiti pot actiona in vederea inregistrarii, protejarii denumirilor de origine si indicatiilor geografice si respectarii legislatiei denumirilor de origine si indicatiilor geografice la nivel national, comunitar si extracomunitar. (4 Utilizarea denumirilor de origine si indicatiillor geografice nu trebuie sa fie susceptibile de a induce in eroare consumatorul asupra caracteristicilor produsului, de a deturna sau stirbi notorietatea acestora si nu pot fi mentionate in cadrul unei denumiri de comercializare. (5) O marc comercial nregistrat sau consacrat prin utilizare pe teritoriul comunitar anterior datei depunerii n faa Comisiei a cererii de protecie a denumirii de origine sau indicaiei geografice, poate fi utilizat n continuare i rennoit, n pofida proteciei acordate denumirii de origine sau indicaiei geografice, cu condiia s nu existe motivele de anulare sau revocare a mrcii, prevzute n Directiva 89/104/CEE20 a Consiliului sau n Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului.n astfel de cazuri, este permis utilizarea denumirii de origine sau a indicaiei geografice alturi de mrcile comerciale relevante. (6) Mentiunile traditionale, denumirile de origine i indicaiile geografice protejate precum i vinurile care le utilizeaz n conformitate cu caietul de sarcini, sunt protejate mpotriva: a) utilizarii denumirii de origine si comercializarii produselor vitivinicole cu denumiri de origine fara autorizaia de productor sau certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile i/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlat; b) utilizarii indicaiei geografice si comercializarii produselor vitivinicole cu indicaie geografic altfel decat procedurii i condiiilor de acordare a dreptului de utilizare a indicaiei geografice pentru vin i alte produse pe baz de must i vin. c) utilizrii comerciale directe sau indirecte: pentru produse comparabile care nu sunt conforme caietului de sarcini al denumirii protejate, sau n msura n care aceast utilizare exploateaz reputaia unei denumiri de origine sau a unei indicaii geografice protejate; d) utilizrii abuzive, imitrii sau evocrii, chiar dac originea adevrat a produsului sau a serviciului este indicat sau dac denumirea protejat este tradus sau nsoit de expresii precum stil, tip, metod, manier, imitaie, gust, similar sau altele asemenea; e) oricrei indicaii false sau neltoare privind proveniena, originea, natura sau calitile eseniale ale produsului, care figureaz pe partea interioar sau exterioar a ambalajului, n materialul publicitar sau documentele aferente produsului vinicol respectiv, precum i mpotriva mpachetrii produsului ntrun ambalaj de natur s creeze o impresie greit cu privire la originea acestuia; f) oricrei alte practici de natur s induc publicul n eroare cu privire la originea adevrat a produsului. Art.74 (1) Pentru a putea beneficia de o denumire de origine protejat (DOP) sau de o indicaie geografic protejat (IGP), produsele vitivinicole trebuie s se conformeze unui caiet de sarcini. (2) Caietul de sarcini permite prilor interesate s verifice respectarea condiiilor relevante de producie asociate denumirii de origine sau indicaiei geografice si conine cel puin urmtoarele elemente: (a) numele produsului, incluznd denumirea de origine sau indicaia geografic;

15

(b) o descriere a vinului i a principalelor caracteristici fizice, chimice, microbiologice i organoleptice ale acestuia; (c) delimitarea ariei geografice n cauz cu respectarea urmatoarelor condiii: - aria de producie a materiilor prime s fie limitat, - s existe condiii speciale pentru producia materiilor prime, (d) producia maxim la hectar; (e) dovada faptului c produsul provine din zona geografic; (f) indicarea soiului sau a soiurilor de vi de vie; (g) practicile oenologice specifice utilizate pentru producerea vinului, descrierea metodei de obinere a produsului i, dac este cazul, metodele locale, autentice i invariabile; (h) detaliile care confirm legtura ntre calitatea, reputaia sau caracteristicile vinului i mediul sau originea geografic a acestuia; (i) cerinele aplicabile prevzute de dispoziiile comunitare, naionale, sau, dispoziiile prevzute de organizaiile interprofesionale (j) denumirea i adresa autoritilor sau ale organismelor care verific respectarea dispoziiilor caietului de sarcini, precum i o descriere a sarcinilor acestora (k) detaliile specifice ale etichetrii legate de meniunea DOP sau IGP, dup caz, sau meniunile tradiionale naionale echivalente; (3) Caietului de sarcini, procedurile i condiiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaiei geografice si denumirii de origine controlata pentru vin i alte produse pe baz de must i vin se elaboreaza de asociatiile de producatori din arealul respectiv, se avizeaza de ONVV si se aprob prin ordin al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale prin ONDOV i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Art. 75 (1) Organizatiile interesate pot depune o cerere de inregistrare a proteciei pentru o denumire de origine sau indicaie geografic, la care se pot asocia i alte pri interesate. (2) n cazul unei denumiri care desemneaz o arie geografic transfrontalier sau al unei denumiri tradiionale legate de o arie geografic transfrontalier, se poate depune o cerere comun. (3) Cererile de inregistrare a proteciei denumirilor, ca denumiri de origine sau indicaii geografice includ un dosar tehnic care conine: (a) denumirea care urmeaz a beneficia de protecie; (b) numele i adresa solicitantului; (c) caietul de sarcini. Art. 76 1). Cererile de protecie a unei denumiri de origine sau a unei indicaii geografice se depun la ONDOV. 2). Cererile de protecie si caietul de sarcini sunt publicate pe site-ul ONDOV pentru o perioad de cel puin dou luni de la data intregistrarii, n care orice persoan fizic sau juridic care are un interes legitim poate formula o opoziie la protecia propus, prin depunerea unei declaraii motivate. 3). n cazul n care ONDOV consider c denumirea de origine sau indicaia geografic nu ndeplinete cerinele prevazute in caietul de sarcini, cererea se respinge. 4). n cazul n care ONDOV consider c sunt ndeplinite cerinele relevante, acesta ia o decizie favorabil prin care poate acorda o protecie naional provizorie, care produce efecte ncepnd de la data la care cererea de protecie este naintat Comisiei. 5). ONDOV se asigur c deciziile menionate la alineatul (4) sunt aduse la cunotina publicului i c orice persoan fizic sau juridic avnd un interes legitim dispune de ci de atac. 6). Pentru orice decizie favorabil menionat la alineatul (4), ONDOV nainteaz Comisiei cererea de protecie comunitara. 7). Protecia naional provizorie menionat la alineatul (4) nceteaz la data la care Comisia decide admiterea sau, dupa caz, repingerea cererii. Art.77 (1) n sensul prezentului articol, prin meniune tradiionala se nelege termenul utilizat n mod tradiional n Romania pentru a indica metoda de producie sau de maturare ori caracteristicile, culoarea sau tipul locului pentru vinul n cauz, stabilite prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurarle si notificate Comisiei; (2) Meniunile tradiionale sunt rezervate vinurilor pe care le desemneaz i protejate mpotriva: a) oricrei utilizri ilicite, imitri sau citri, chiar dac meniunea n cauz este nsoit de o expresie de tipul gen, tip, metod, imitaie, marc sau ali termeni similari; b) oricrei indicaii abuzive, false sau neltoare referitoare la natura sau la calitile eseniale ale vinului, nscris pe ambalajul interior sau exterior, pe materialele publicitare sau pe documentele aferente produsului n cauz; c) oricrei practici care ar putea induce publicul n eroare i mai ales ar putea transmite ideea fals potrivit creia vinul beneficiaz de meniunea tradiional protejat. (3) Desemnarea unui vin nu poate beneficia de utilizarea pe etichet a unei mrci care conine meniunile tradiionale dect dac are dreptul la o asemenea meniune tradiional. (4) n cazul n care o meniune tradiional inclus este prezent ntr-una dintre indicatiile obligatorii sau facultative din prezentele norme metodologice, respectivei meniuni tradiionale i se aplic dispoziiile prezentului articol. CAPITOLUL IV Mecanismele de pia Art.78 (1)La cererea producatorilor statul poate interveni prin adoptarea de msuri de sprijin financiar in favoarea: a) stocajului privat b) distilarii c) utilizarilor determinate (2) Modalitile, procedura, conditiile de acordare a ajutoarelor prevazute la alin 1 precum i sistemul de pli se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, conform reglementarilor Regulamentul (CE) nr.1623/2000 privind stabilirea regulilor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1493/1999 privind organizarea comun a pieei vitivinicole n ceea ce privete mecanismele pieei, cu modificarile si completarile ulterioare. CAPITOLUL IV Mecanismele de pia Art.78 (1)La cererea asociatiilor de producatori statul intervine prin adoptarea de msuri de sprijin financiar pentru dezvoltarea, modernizarea si promovarea dectorului viti-vinicol. a) stocajului privat b) distilarii c) utilizarilor determinate (2) Modalitile, procedura, conditiile de acordare a ajutoarelor prevazute la alin 1 precum i sistemul de pli se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, conform reglementarilor Regulamentul (CE) nr.1623/2000 privind stabilirea regulilor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1493/1999 privind organizarea comun a pieei vitivinicole n ceea ce privete mecanismele pieei, cu modificarile si completarile ulterioare. CAPITOLUL V Organizaiile de productori i organismele de filier

16

ndrumarea i coordonarea realizrii produciei vitivinicole Sectiunea 1 Susinerea financiar a msurilor de reglementare a filierei vitivinicole Art.79 (1) Pentru completarea surselor de finanare necesare sustinerii sectorului vitivinicol national, potrivit art. 39 din lege, prin hotarare de guvern se va reglementa organizarea i funcionarea Institutului Vinului i constituirea Fondului de promovare a vinului romnesc. (2) Fondul de promovare a vinului se colecteaza de catre Ministerul Finantelor publice prin organele de specialitate centrale si locale. (3) Principiul de constituire a Fondului de promovare a vinului romnesc este de sprijin al viticulturii nationale, prin coroborarea contributiilor financiare ale agentilor economici din sector, prin initiative comune si cu sprijinul corespunzator al statului ori alte fonduri atrase, prin care se urmareste sustinerea productiei autohtone pe o piata globalizata, a comercializarii si a educatiei consumatorului. (4) Prin hotararea de constituire a fondului de promovare se va stabili: contribuabilii, modalitati si termene de colectare, obligatii de raportare si control, cuantumul obligatiei, scadenta si prescriere. Art.80 (1) Institutului vinului este persoan juridic romn care se organizeaz i funcioneaz in parteneriat incheiat intre ONVV si ONIV, in coordonarea in subordinea ministerului agriculturii si dezvoltarii rurale prin ONDOV, n baza statutului aprobat n anexa la hotrrea guvernului de infiintare Art.81 (1) Institutul vinului are ca scop principal administrarea fondurilor publice i private preluate n Fondul de promovare a vinului romnesc (2) Institutul vinului are ca obiective principale: sprijinirea productiei vitivinicole, promovarea vinurilor de calitate, stimulare desfacerii, consolidarea pietelor nationale si cucerirea de noi piete interne si internationale. (3) In realizarea obiectivelor sale Institutul Vinului se foloseste de toate mecanismele de piata. Sectiunea 2 Organisme sectoriale Art.82 (1) O.N.V.V este organismul specializat cu caracter tehnico-tiinific in sectorul vitivinicol care asigur realizarea politicii statului n domeniu, cu artibutii tehnico-tiinifice pe intreaga filiera vitivinicola (2). ONVV are in structura sa organizatorica: a) Consiliul Stiintific aprobat prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale, care reuneste reprezentantii statului, ai producatorilor, cercetarii si invatamantului ;Consiliul Stiintific este condus de un presedinte ales dintre membrii consiliului stiintific pe o perioada de patru ani . Reprezentantul MADR in consiliul stiintific este secretarul de stat care coordoneaz sectorul vitivinicol. Membri consiliului tiinific sunt numii la propunerea ONIV. Consiliul tiinific isi constituie organisme proprii de lucru si un corp de experti in activitati specifice sectorului si conexe. b) Membrii Corpului de experi sunt numiti de ctre Consiliul tiinific. Consiliul tiinific aprob distribuirea experilor pe comisiile de specialitate n funcie de pregtirea fiecruia. In cadrul Corpului de experti functioneaza, cu rol consultativ, Comisia de Viticultur, de Oenologie si Comisia de Legislaie i Marketing. c) Aparatul executiv este format din personal salarizat conform sistemului de stabilire a salariilor de baz n sectorul bugetar. Aparatul executiv este condus de catre Directorul General numit prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale care indeplineste si functia de ordonator secundar de credite. (3) ONVV coordoneaza tehnic personalul insarcinat cu gestionarea registrului plantatiilor viticole din cadrul directilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti, verifica conformitatea datelor comunicate si modul de acordare a drepturilor de plantare din rezerva regionala si nationala. (4) Personalul tehnic insarcinat cu gestionarea registrului plantatiilor viticole la nivel judetean si national va pastra secretul profesional in ceeea ce priveste caracterul personal al continutului datelor si beneficiaza de un spor de confidentialitate in conditiile legii. (5) este instituia responsabil s efectueze comunicrile obligatorii catre Comisia Europeana la termenele prevzute de legislatia european. (6) Statutul si modul de organizare i funcionare ale O.N.V.V. se aprob prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale. Art. 83 (1) ONDOV este institutia publica de specialitate care gestioneaza denumirile de origine controlata si indicatiile geografice, sens in care elaboreaza normele tehnice/caiete de sarcini in colaborare cu organizaiile/asociatiile de productori de vinuri din arealul delimitat. (2) Organizatiile/asociatiile din arealul delimitat al unei denumiri de origine controlata se infiinteaza si functioneaza in parteneriat public-privat cu ONDOV pentru aducerea la indeplinire a prevederilor art 9 alin. (1), art. 14 alin (2) si art. 23 alin. 4 din Lege. (3) Pentru promovarea sectorului vitivinicol national, in special in tarile terte, in aplicarea art. 39 alin. 1 si art. 48 alin 4 din lege, ONDOV participa la constituirea Fondului de Promovare a Vinului in calitatea de actionar la Institutul Vinului. (4) Modul de organizare i funcionare a O.N.D.O.V., precum i structurile sale organizatorice, centrale i teritoriale se aprob prin ordin al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale in termen de 60 de zile de la publicarea prezentelor norme. Art.84 (1) Pentru mbuntirea funcionrii pieei produselor vitivinicole cu denumire de origine si indicaie geografic protejat, in aplicarea art. 34 alin 1 din lege, deciziile organizaiei nationale interprofesionale recunoscute administrativ de modificare a unor norme de reglementare a sectorului vitivinicol se propun spre adoptare autoritilor administrative competente. (2) Deciziile menionate la alin. (1) pot fi adoptate numai daca exclud: a) practici concertate care pot denatura concurena b) tranzacii ulterioare primei desfaceri pe pia a produselor vitivinicole; c) fixarea preurilor, inclusiv cu titlu indicativ sau de recomandare; d) indisponibilizarea unui procent excesiv din recolt, care ar fi n mod normal disponibil; e) refuzul eliberrii atestatelor naionale i comunitare necesare circulaiei i comercializrii vinurilor, dac aceast comercializare este conform cu normele in vigoare. Art.85 (1) In vederea realizarii actiunilor prevazute la art. 34 alin. 2 lit. b) si g) din lege, productorii i operatorii din sectorul vitivinicol vor pune la dispoziia organizaiei nationale interprofesionale recunoscute administrativ datele necesare ntocmirii statisticilor, n special pentru suprafeele de cultur, productia de struguri, must, vin, produse pe baz de vin, produse procesate i subproduse viticole. (2) Pentru atingerea scopurilor i obiectivelor organizatia nationala interprofesionala recunoscuta administrativ elaboreaz i ntocmete documentaia de recunoatere i funcionare a grupurilor de productori din sectorul vitivinicol, planurile de afaceri pentru fermele de subzisten, stabilete masuri de formare profesional i faciliteaz accesul productorilor la finaarea din fonduri comunitare. (3) Pentru o mai bun informare a consumatorilor organizatia nationala interprofesionala recunoscuta administrativ realizeaza: a) proiecte de promovare a vinului; b) proiecte destinate programelor de calitate de promovare, c) campanii de informare privind consumul responsabil i moderat de vin. Capitol VI Dispozitii finale Art.86 (1)Pentru ndeplinirea atribuiilor prevzute la art. 35-47 din lege, organismele nfiinate pentru activiti de ndrumare i coordonare a realizrii produciei vitivinicole sunt sprijinite de unitile de cercetare vitivinicol din subordinea Academiei de tiine Agricole i Silvice "Gheorghe Ionescu-ieti", de universitile de tiine agricole i medicin veterinar sau de alte instituii de profil, care: efectueaz studii i

17

analize pentru stabilirea strategiei menionate n domeniul produciei vitivinicole; elaboreaz i promoveaz tehnologii noi de cultur a viei de vie i de producere a vinului i a altor buturi pe baz de must i vin; particip la stabilirea i delimitarea arealelor viticole i a sortimentelor de soiuri recomandate i autorizate n cadrul fiecrui areal; particip la elaborarea normelor metodologice pentru producerea strugurilor, vinurilor i a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlat; efectueaz analize specifice; emit buletine de analiz a vinurilor; acord asisten tehnic de specialitate; produc n pepinierele proprii material sditor viticol cu valoare biologic ridicat, ndeplinind funcia de "ameliorator" sau de "menintor". Art. 87 - (1) Modificrile limitelor, permise de lege n cazul nfiinrii, deinerii sau defririi de plantaii viticole, al realizrii i deinerii n stoc de vinuri i buturi pe baz de must i vin de ctre unitile de cercetare, nvmnt, ncercare a soiurilor sau de testare a produselor, n scop experimental sau didactic, sunt urmtoarele: a) nfiinarea sau deinerea de plantaii viticole din alte soiuri dect cele recomandate i autorizate, pn la maximum 1 ha din fiecare soi; b) defriarea suprafeelor viticole nfiinate n scop experimental, dup ncheierea programelor de cercetare i obinerea datelor necesare implementrii rezultatelor n producia viticol; c) producerea i deinerea n stoc de vinuri sau de alte produse pe baz de must i vin, n afara celor autorizate conform prezentelor norme metodologice, pn la maximum 100 hl de fiecare produs sau variant experimental de produs. (2) Produsele menionate la alin. (1) lit. c) nu se valorific pentru consumul uman direct dect n condiiile respectrii tuturor celorlalte prevederi cuprinse n prezentele norme metodologice. Art.88 - Ministerul Agriculturii i Dezvoltarii Rurale este autorizat s emit ordine n legtur cu a) obiectivele i aciunile privind evidena, dezvoltarea i realizarea produciei vitivinicole din Romnia, b) modificarea sau completarea prevederilor prezentelor norme metodologice; c) armonizarea prevederilor tehnice din prezentele norme metodologice cu reglementrile Uniunii Europene i cu recomandrile Organizaiei Internaionale a Viei i Vinului. Art.89. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrant din prezentele norme metodologice. ANEXA Nr.1 la normele metodologice Soiurile pentru struguri de vin i sinonimiile admise I.Soiuri nobile- Vitis vinifera sativa Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. Denumirea Alb aromat Alb romnesc Alicante Bouscht Aligot Alutus Amurg Andr Arca Ardeleanc Arma Aromat de Iai Auxerrois Astra Barbera Bacator roz Balada Bbeasc gri Bbeasc neagr Sinonime Alb de Akerman Alicante, Alicante Henri Bouscht Plant de trois, Plant gris, Vert blanc, Troyen blanc A A N A N N N N A A A A A N Rz N G N Culoarea bobului

Erdely, Bacator alb,Feher Bakator

Rujia

Crcan, Rar neagr, Serecsia, Cldru Grossmuttertraube, Hexentraube, Rastriopa Negru btut, Zghihar neagr Auriu, Alb mic, Alb btut, Aurel, Kokorko, Cuconi

19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40.

Bicat Btut negr Berbecel Blasius Braghin Burgund mare Busuioac de Bohotin Cabasm alb Cabasm neagr Cabernet franc Cabernet Sauvignon Cadarc Carignan Crcioas Chardonnay Chasselas Chenin Blanc Cinsaut Cioinic Codan Colombard Columna

Grossburgunder, Blaufrnkisch, Kekfrankos, Frankovka, Limberger Muscat violet cyperius, Schwarzer Muscat, Muscat rouge Frontignan, Muscat fioletovi Frncu neagr Petit Vidure, Bourdeos tinto Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka, Lugojana, Gmza, Fekete budai, Trkszl Kadarko

A N A A Rz N Viv A N N N N N A A A A N A N A A

Gentil blanc, Pinot blanc Chardonnay

Ceionic

18

41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109.

Crmpoie Crmpoie selecionat Crea Cristina Cruciuli Dakapo Donaris Dornfelder Dunkelfelder Ezerfrt Feteasc alb Feteasc neagr Feteasc regal Frncu Frumoas de Ghioroc Furmint Furmint de Mini Galben de Odobeti Gamay Beaujolais Gamay Freaux Golia Gordan Gordin Grand noir de la Calmette Gras de Cotnari Grenache noir Grner Veltliner Haiduc Harslevel Hoviz Iordan Majarc alb Majarc roie Malbec Mamaia Merlot Mioria Mourvedre Mller - Thurgau Muscadelle Muscat Ottonel Mustoas de Mderat Nebbiolo Negru aromat Negru de Cuani Negru de Drgaani Negru mare Negru moale Negru romnesc Negru vrtos Neuburger Novac Olivia Om ru Ozana Palava Pandur Prciu Petit Verdot Plvaie Pinot blanc Pinot gris Pinot meunier Pinot noir Portugais bleu Primitivo Raluca Rar alb Regent

Ciolan , Crloganca Crea de Banat, Riesling de Banat, Zackelwei Petite croix

Psreasc alb, Poama fetei, Mdchentraube, Leanyka, Leanka Poama fetei neagr, Psreasc neagr, Coada rndunicii, Schwarze Mdchentraube Knigliche Mdchentraube, Knigsast, Kiralyleanka, Dnan, Galben de Ardeal Poam crea, Vinoas, Mildweisser, Mustoas de Moldova, Moslovac byeli Furmin, om zalai, Szegszl, Tokay Galben de Cptanu, Galben uria Gamay noir

A A A N A N A N N A A N A A A A A A N N A A A N A N A N A A A A Rz N N N A A A A A A N N N N N N N N A N N A A Rz N A A A A G N N N N A A N

Corb alb Mierli Dicktraube, Gras, Kver szl

Frunz de tei Ovis Iordovan, Iordan Slankamenka Cotes rouges, Pied de Perdrix, Plant d' Arles Plant Medoc, Bigney rouge

Rivaner Mouscadet doux, Moscatello bianco Muscat Ottonel blanc Lampu, Lampor, Mustos feher,Mustafer, Straftraube

Sein, Vnt, Murg Negru de Akerman, Negru de Belgorod Corb, Gordan negru Neuburg

Verdea de Romnia

Blan,Plvan, Poam blaie Weiburgunder, Weier Burgunder, Pinot blanco Rulnder, Affum Grauburgunder, Grau Burgunder, Grauer Mnch, Pinot Grigio, Pinot cendr Schwarzriesling, Mllerrebe Burgund mic, Klvner,Morillon noir, Burgunder roter, Blauer Sptburgunder, Sptburgunder, Pinot Nero, Blauer Burgunder Oporto, Portugieser, Blauer Portugieser

Bbeasc alb

19

110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143.

Riesling italian Riesling de Rhin Rkaiteli Rondo Roioar Roz de Mini Saint Emilion Samoveanca Sangiovese Sankt Laurent Saperavi Sauvignon gros Sauvignon petit Selection Carirre Selena Semillon Steinschiller Sylvaner roz Sylvaner verde Syrah arba Tmioas romneas Tempranillo Traminer alb Traminer roz Traminer aromat Unirea Verdelho Vilarom Vulpea Zemoas Zghihar de Hui Zinfandel Zweigelt

Welschriesling, Olasz Riesling, Olaszriesling Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling Renano, White Riesling Korolioc Rkaiteli, Dedali Rkaiteli Pamid Ugni blanc, Trebbiano toscano Negru de Somova Morellino, Montepulciano, Brunello di Montalcino, Calabrese Nerino Saint Laurent Sauvignonasse, Tokay friulano, Sauvignon vert Sauvignon mic, Sauvignon jaune, Sauvignon blanc

A A A N Rz Rz A N N A N A A A Rz A Rz Rz A N A A N A Rz Rz A A A N A A N N Culoarea bobului A A N A G N A A N Rg Rz A A A A A N N

Semillon blanc Ruzica crneva, Rosentraube, Kvidinka, Schiller, Dinca roie Silvaner, Grner Silvaner Shiraz, Petit Syrah Rumnische Weihrauchtraube, Tamianka, Tmioas alb de Drgani, Busuioac de Moldova, Muscat blanc petits grains

Rosetraminer, Savagnin roz Gewrtztraminer

Timpurie Zghihar, Zghihar verde btut, Zghihar galben Blauerzweigelt, Zweigelt blau, Negru lui Zweigelt Sinonime

II . Hibrizi interspecifici Nr. Denumirea crt. 1. Admira 2. Andrevit 3. Argessis 4. Bianca 5. Brumriu 6. Chambourcin 7. Muscat de Plskei 8. Perla de Zala 9. Purpuriu 10. Radames 11. Rosina 12. Roucaneuf 13. Seyval 14. Valeria 15. Valrien 16. Villard blanc 17. Villard noir 18. Varousset Culoarea bobului A = alb N = negru G = gri

Joannes Seyve 26205 Zalagyngye

Seyve Villard SV12309 Seyve Villard,SV 5276 Seyve Villard, SV 23410 Seyve Villard 12375 Seyve Villard 18315 Seyve Villard SV23657 Rz Rg Viv = roz = Rou-gri = Violet nchis cu nuane vineii

20

ANEXA Nr. 2 la normele metodologice DEFINIII privind categoriile de material sditor de plantare, material de nmulire i categoriile de material biologic folosite n viticultur 1. Materialul sditor viticol (de plantare) este constituit din: a) vie altoite - vie obinute prin altoire ntre butaul altoi i butaul portaltoi, cu lungimea minim de 30 cm, avnd cel puin 3 rdcini principale i cordia maturat pe o lungime minim de 10 cm, destinate nfiinrii de plantaii sau plantrii n goluri; b) vie nealtoite din soiuri roditoare - vie obinute prin nrdcinarea butailor de vi de vie roditoare, de diferite lungimi, avnd cel puin 3 rdcini principale i cordia maturat pe minimum 10 cm, destinate plantrii pe terenuri nisipoase, n care nu exist pericolul atacului de filoxer radicicol, sau pe orice tip de sol, n cazul soiurilor rezistente la filoxer, forma radicicol; c) vie portaltoi - vie obinute prin nrdcinarea butailor portaltoi, cu lungimea de minimum 30 cm, avnd cel puin 3 rdcini principale i cordia maturat pe o lungime minim de 10 cm, destinate nfiinrii de plantaii de portaltoi sau plantrii n goluri. 2. Materialul de nmulire este constituit din: a) coarde altoi - ramificaii n vrst de 1 an ale tulpinii, cu lemnul maturat, avnd lungimea de cel puin 8 ochi viabili i diametrul minim de 7 mm, obinute din plantaii recunoscute de vie nobile, destinate obinerii de altoi sau de butai pentru nrdcinare; b) butai din soiuri roditoare pentru nrdcinare - poriuni provenite din coarde altoi, cu lungimea minim de 30 cm i diametrul de cel puin 7 mm, avnd 1-2 ochi viabili n partea lor superioar; c) coarde portaltoi - ramificaii n vrst de 1 an ale tulpinii, cu lungimea de 40-80-120 cm (de 1-2-3 lungimi), obinute n plantaiile recunoscute de portaltoi, destinate obinerii de butai portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm i diametrul de minimum 7 mm; d) butai de portaltoi pentru altoire - poriuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minim de 30 cm i diametrul internodului de cel puin 7 mm, msurat la mijlocul butaului; e) butai portaltoi pentru nrdcinare - poriuni provenite din coarde portaltoi, cu lungimea minim de 30 cm i diametrul internodului de cel puin 6 mm, msurat la mijlocul butaului, avnd n partea lor superioar 1-2 ochi viabili. 3. Categoriile biologice de material folosit n viticultur sunt definite astfel: a) materialul amelioratorului este materialul sditor viticol care: - a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate; - este destinat producerii de material sditor viticol din categoria biologic prebaz, pornind de la o plantaie cu material iniial. Prin ameliorator se nelege instituia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode tiinifice un soi sau o clon. Amelioratorii pot fi institute i staiuni de cercetare i dezvoltare vitivinicol, instituii de nvmnt superior de profil agricol, ntreprinderi particulare specializate, asociaii ntre instituii de cercetare i dezvoltare vitivinicol, ntreprinderi particulare i firme strine, persoane fizice. Prin menintor se nelege instituia sau persoana indicat n Registrul de stat, avnd responsabilitatea de a menine un soi cu caracteristicile avute la data nscrierii. Menintorul poate fi, de asemenea, amelioratorul soiului sau o persoan juridic ori fizic autorizat, creia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacie legal; b) materialul initial este materialul sditor viticol care: - a fost produs de menintor; - este constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementrile n vigoare, plantate pe familii sanitare; - provine din plantaii cu materialul iniial, n care exist o garanie total c solul nu este infestat cu organisme duntoare sau cu vectori ai acestora, n special cu nematozi - vectori ai virusurilor; - este destinat producerii de material sditor viticol din categoria biologic baz. Plantaiile cu material prebaz se nfiineaz n unitile titulare de brevet al soiului nou, respectiv al clonei, cu material provenit din plantaia de conservare, n prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementrile n vigoare, n condiiile n care solul nu este infestat cu nematozi - vectori; c) materialul baz este materialul sditor viticol care: - a fost produs de menintor sau sub directa sa responsabilitate; - provine din plantaii de nmulire nfiinate cu material sditor viticol din categoria biologic prebaz, pe soluri pentru care exist o garanie maxim c sunt libere de organisme duntoare sau de vectori ai acestora; - este liber de bolile virotice recunoscute prin reglementrile n vigoare; - este destinat producerii de material sditor viticol din categoria biologic material certificat; d) materialul certificat este materialul sditor viticol care: - a fost produs de ageni economici autorizai; - provine din plantaii-mam furnizoare de coarde i de butai portaltoi, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementrile n vigoare, nfiinate cu material sditor viticol din categoria biologic baz; - este destinat obinerii vielor altoite certificate; e) vie altoite certificate: - au fost produse de ageni economici autorizai; - provin din plantaia de material certificat; - sunt destinate nfiinrii plantaiilor de producie; f) materialul standard este materialul sditor viticol care: - a fost produs de ageni economici autorizai; - provine din plantaii rezultate din vie altoite certificate; - este destinat nfiinrii de plantaii de producie. Acest material dispare n momentul n care producia de material sditor viticol certificat acoper toate solicitrile. n cazul vielor altoite, categoria biologic se stabilete n funcie de cea a materialului de nmulire folosit la altoire, dup cum urmeaz: - viele altoite din categoria biologic prebaz se obin prin folosirea de altoi din categoria prebaz i portaltoi din categoria prebaz; - viele altoite din categoria biologic baz se obin prin folosirea de altoi din categoria baz i portaltoi din categoria baz; - viele altoite din categoria biologic certificat se obin prin folosirea de altoi din categoria certificat i portaltoi din categoria certificat. - vite altoite din categoria biologica standard se obtin din toate combinaiile de altoire n care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologic standard rezult vie altoite de aceast categorie.

21

Viele portaltoi, precum i viele nealtoite din soiuri roditoare au categoria biologic identic cu cea a butailor din care provin, atunci cnd sunt respectate cu rigurozitate condiiile tehnice i biologice n pepinier i n afara acesteia, de testare, de manipulare, condiionare, etichetare i transport. 4. Potenialului viticol reprezinta inventarul: a) suprafeelor plantate cu vi de vie clasificate ca soiuri pentru producia de vin, b) soiurile pentru producia de vin, c) totalul drepturilor de plantare existente; ANEXA Nr. 3 la normele metodologice DEFINIII privind tipurile de plantaii viticole care produc material de nmulire, material sditor viticol i unitile productoare 1. Producerea materialului sditor viticol se realizeaz din urmtoarele tipuri de plantaii: a) butuci individuali unitatea de baza a initierii schemei de selectie clonala, care exprima capacitatea maxima a caracterelor ampelografice si agronomice ale soiului de vita de vie, grupati pe urmatoarele clase de varste : - pana la 35 de ani - intre 36 50 ani - intre 51-70 ani - intre 71 -90 - peste 91 de ani b) plantaii de conservare - nfiinate de amelioratori, de menintori ori cu consimmntul acestora, cu vie provenite din materialul iniial, testate individual ca libere de bolile virotice recunoscute prin reglementrile n vigoare, care furnizeaz materialul prebaz; c) plantaii de prenmulire - nfiinate de amelioratori sau de menintori ori cu consimmntul acestora, cu vie din materialul prebaz/baza, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementrile n vigoare i care furnizeaz materialul din categoria biologic baz; d) plantaii-mam de plante certificate - nfiinate cu vie din material de baz, din care rezult coarde altoi sau butai portaltoi certificai; e) plantaii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butai portaltoi - plantaii de producie destinate obinerii de material sditor viticol din categoria standard, n urma aplicrii unor lucrri de selecie n mas; f) coli de vie - culturi destinate obinerii de vie portaltoi sau de vie altoite ori nealtoite din soiuri roditoare. 2. Producerea materialului sditor viticol se realizeaz n urmtoarele tipuri de uniti: a) uniti de selecie clonala - uniti ale menintorului care preiau clone, indiferent de origine, le devirozeaz, le cultiv n condiii controlate, le studiaz din punct de vedere genetic, sanitar i al aptitudinilor culturale i tehnologice, asigurnd conservarea clonelor pe ntreaga durat de multiplicare. Activitatea unitilor de selecie se desfoar potrivit schemelor i normelor stabilite de Institutul de Cercetare i Dezvoltare pentru Viticultur i Vinificaie, sub controlul Inspeciei Naionale pentru Calitatea Seminelor. Unitile de selecie nregistrate n acest scop i autorizate de Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale sunt singurele abilitate s produc material prebaz, destinat unitilor de premultiplicare si multiplicare. b) uniti de premultiplicare i conservare clone - uniti care produc i distribuie material din categoria biologic baz utiliznd numai material din categoria biologic prebaz furnizat de unitile de selecie. Materialul produs din categoria biologic baz este destinat nfiinrii plantaiilormam de multiplicare, care trebuie realizate pe clone, iar n cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecrei clone; c) uniti de multiplicare - uniti care produc i distribuie material din categoria biologic certificat, destinat obinerii materialului de plantare vie altoite i nealtoite. Pentru aceasta nfiineaz plantaii-mam numai cu material din categoria biologic baz, furnizat de uniti nregistrate n acest scop i autorizate de Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale pentru producerea acestuia. Plantaiile-mam de nmulire se nfiineaz pe soiuri i clone; d) uniti de producie pentru vie altoite i nealtoite - uniti care produc material de plantare necesar n vederea nfiinrii plantaiilor productoare de struguri i plantrii n goluri. n funcie de condiiile de care dispun, precum i de materialul de nmulire utilizat, aceste uniti produc fie material de plantare din categoria biologic certificat, fie material standard, dar nu produc n acelai timp material din ambele categorii. Activitatea unitilor productoare de material sditor viticol se desfoar sub controlul Inspeciei Naionale pentru Calitatea Seminelor i sub ndrumarea Institutului de Cercetare i Dezvoltare pentru Viticultur i Vinificaie Valea Calugareasca si Institutului National de Cercetare i Dezvoltare Biotehnologii Horticole Stefanesti. Unitile productoare de material sditor viticol in evidena activitilor i a rezultatelor obinute n registre, pentru fiecare categorie biologica, nsoite de planuri ale plantaiilor, pe care le prezint organelor abilitate pentru control. ANEXA Nr. 4 la normele metodologice DEFINIII ale vinurilor i produselor pe baz de must i de vin 1. Strugurii proaspeti: fructul vitei-de-vie, copt sau usor stafidit, care are capacitatea de a declansa spontan fermentatia alcoolica si care sub forma de struguri intregi sau de must de struguri, este destinat vinificarii. 2. Mustul de struguri este produsul lichid care se obtine natural sau prin procedee fizice din strugurii proaspeti; titrul alcoolic volumic dobandit al mustului de struguri este de maxim 1 % vol. 3. Mustul de struguri partial fermentat este produsul obtinut din mustul de struguri care: - are titrul alcoolic volumic dobandit mai mare de 1 % vol. si mai mic decat 3/5 din taria alcoolica totala; - mustul de struguri partial fermentat destinat producerii anumitor vinuri cu denumire de origine controlata produse in regiuni delimitate trebuie sa aiba taria alcoolica dobandita mai mare de 4,5 % vol. 4. Mustul de struguri partial fermentat produs din struguri stafiditi este produsul obtinut prin fermentarea partiala a mustului de struguri stafiditi care au: -continutul total de zaharuri inainte de fermentare de minim 272 g/l; - titrul alcoolic natural si dobandit de minim 8 % vol. 5. Mustul de struguri proaspat taiat cu alcool (Mistelul) este produsul care se obtineprin stoparea fermentatiei alcoolica a mustului de struguri nefermentat, a carui tarie alcoolica dobandita minima este de 8,5% vol. Si care a fost obtinut exclusiv din varietati de struguri de vin, ca urmare a adaosului de alcool, si care are o tarie alcoolica dobandita de minim 12% vol dar nu mai mare de 15% vol. Alcoolul care se adauga poate fi ori alcool neutu de origine vinicola inclusiv alcoolul obtinut din distilarea strugurilor deshidratati care are o tarie alcoolica dobandita in volume de

22

minimum 95% vol, sau a unui produs nerectificat derivat din distilarea vinului si care are o tarie alcoolica dobandita minima de minim 52% vol si maxima de 80% vol. 6. Mustul de struguri concentrat este mustul de struguri necaramelizat care se obtine prin: - deshidratarea partiala a mustului de struguri efectuata oricare dintre metodele autorizate, altele decat la foc direct, si prin care se efectueaza, astfel incat cifra indicata de refractometru utilizat in concordanta cu metoda aplicata la temperatura de 20C sa fie de minim 50,9%. - obtinut exclusiv din varietatile de struguri de vin precizate de catre legislatia in vigoare in materie; - obtinut din must de struguri a carui tarie alcoolica naturala in volume corespunde celei aferente zonei viticole de productie. - taria alcoolica dobandita maxima admisa este de 1% vol. 7. Mustul de struguri concentrat rectificat este produsul lichid necaramelizat care : - se obtine prin deshidratarea partiala a mustului de struguri prin orice metoda autorizata, alta decat la foc direct, si la care cifra indicata de refractometru la 20C este de minim 61,7%, care a fost supus practicilor autorizate de dezacidifiere si de eliminare a altor constituienti, cu exceptia zaharului, si care intruneste cumulativ conditiile : - pH-ul maxim 5 la mustul la 25Brix; - densitatea optica la 425 nm pentru cuva de 1 cm, de maxim 0,100 la mustul de struguri concentrat la 25Brix; - continutul de zaharoza de maxim 7g/l, determinat la 25 Brix; - indicele Folin-Ciocalteu de maxim 6 la mustul de struguri concentrat la 25Brix; - aciditatea titrabila de maxim 15 miliechivalenti/kg de zaharuri totale; - continutul de SO2 de maxim 25 mg/kg zaharuri totale; - continutul de cationi totali de maxim 8 miliechivalenti/kg de zaharuri totale; - conductivitatea la 25Brix si 20 C a mustului de struguri concentrat de maxim 120 micro- Simens/cm; - continutul de hidroximetilfurfural de maxim 25 mg/kg de zaharuri totale; - prezenta mezoinozitolului; - provine exclusiv din soiurile de vita de vie destinate producerii vinurilor; - este obtinut din musturi de struguri care au o tarie alcoolica naturala minima cu cea stabilita pentru fiecare zona vitivinicola de provenienta ; - Este admisibila o tarie minima dobandita in volume de 1% pentru musturile de struguri concentrate rectificate 8. Sucul de struguri este produsul lichid nefermentat dar fermentescibil, obtinut prin tratamente autorizate care permit consumul acestuia ca atare si se obtine: - din struguri proaspeti sau din must de struguri; - prin reconstituire din: - must de struguri concentrat; - suc de struguri concentrat; - care are o tarie alcoolica dobandita admisa de maximum 1%. 9. Sucul de struguri concentrat este sucul de struguri necaramelizat: - obtinut prin deshidratarea partiala a a sucului de struguri printr-una din metodele autorizate, pana la realizarea valorii minime a indicelui de refractie de 50,9 %; indicele de refractie se exprima la temperatura de 20C; - titrul alcoolic dobandit a sucului de struguri concentrat este de maxim 1 % vol. 11. Vinul nou in fermentatie (Tulburelul) este vinul a carei fermentatie alcoolica nu a fost terminata si care nu a fost separat de drojdie. 12. Vinul din care se poate obtine un vin de masa este vinul care: - provine exclusiv din soiurile de vita de vie destinate producerii vinurilor; - este produs in Comunitate; - are titrul alcoolic volumic natural minim egal cu minimul fixat pentru zona viticola unde a fost produs. - in cazul vinurilor obtinute fara efectuarea unei imbogatiri, in anumite regiuni expres determinate, este admisa o tarie alcoolica totala in volume de maximum 20% vol. 13. Vinul de masa este vinul care: - provine exclusiv din soiurile de vita de vie destinate producere vinurilor; - este produs in Comunitate; - prezinta la punerea in consum un titru alcoolic dobandit de minim 8,5% pentru zona B si de minim 9% pentru zonele C Ia si C II, i o trie total alcoolic n volume de cel mult 15% vol ; - are aciditatea totala de minim 3,5 g/l, exprimata in acid tartric sau de 46,6 miliechivalenti/l, cu exceptia vinurilor pentru care s-a obtinut derogare expresa de la aceste conditii. 14. Vinul de masa cu indicatie geografica sau vinul de regiune este vinul de masa obtinut din struguri produsi intr-un areal viticol delimitat si care se va identifica prin indicatia geografica aferenta arealului de producere a strugurilor. 15. Vinul licoros: produsul: A. avnd: - o trie alcoolic n volume dobndit de cel puin 15% vol i cel mult 25% vol; - o trie total alcoolic n volume de cel puin 17,5% cu excepia anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine controlat(VLDOC) care figureaz pe lista ce se va adopta; B. obinut: a) din: - must de struguri parial fermentat, sau - vin, sau - amestecul produselor menionate anterior, sau - pentru anumite vinuri licoroase cu denumire de origine controlat,must de struguri sau amestecul mustului de struguri partial fermentat cu vin; Toate produsele menionate anterior trebuie, n cazul vinurilor licoroase i al vinurilor licoroase cu denumire de origine controlat trebuie sa: - provin din soiurile de vi de vie clasificate ca soiuri de struguri pentru vin - s aib, cu excepia anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine controlat care figureaz pe lista ce se va stabili, o trie natural alcoolic initiala n volume de cel puin 12% vol b) i prin adaos: i) individual sau n amestec: - de alcool neutru de origine viticol, inclusiv alcoolul obinut prin distilarea strugurilor deshidratai, avnd o trie dobndit alcoolic n volume de cel puin 96% vol; - de distilat de vin sau de struguri deshidratai, avnd o trie alcoolic n volume dobndit de cel puin 52% vol i cel mult 86% vol; ii) dac este cazul, din unul sau mai multe dintre produsele urmtoare: - must de struguri concentrat, - amestec din unul din produsele cuprinse la lit. (i) cu un must de struguri cuprins la lit. (a) primul si al patru-lea aliniat; iii) pentru anumite vinuri licoroase cu denumire de origine controlat care figureaz pe o lis ce va fi adoptat: - produse cuprinse la lit. (i), individuale sau n amestec,

23

- unul sau mai multe din urmtoarele produse: - alcool rezultat din distilarea vinului sau a strugurilor deshidratai, cu o trie alcoolic n volume dobndit de cel puin 95% vol i de cel mult 96% vol, - rachiu de vin sau tescovin de struguri, cu o trie alcoolic n volume dobndit de cel puin 52% vol i de cel mult 86% vol - rachiu de struguri deshidratai, cu o trie alcoolic n volume dobndit de cel puin 52% vol i de cel mult 94,5% vol, - mpreun cu unul sau mai multe dintre produsele urmtoare, dac este cazul: - must de struguri parial fermentat obinut din struguri stafidii, - must de struguri concentrat obinut la foc direct care corespunde definiiei de must de struguri concentrat;cu excepia acestui procedeu, - must de struguri concentrat, - amestec al unuia dintre produsele cuprinse la a doua liniu cu un must de struguri cuprins la lit. (a) prima i a patra liniua. 16. Vinul spumant este produsul obtinut prin fermentarea primara sau secundara a strugurilor proaspeti, a mustului de struguri sau a vinurilor descrise la pct.12 si 13, cu un continut in dioxid de carbon de origine exclusiv endogena, care prezinta atunci cand este conservat la 20C, in recipienti inchisi o suprapresiune datorata anhidridei carbonice in solutie de minim 3 bari la temperatura de 20C. Din grupa vinurilor spumante face parte i vinul Muscat spumant provenit din must de struguri din soiuri aromate al crui coninut n zahr este de minim 180g/l. El are un coninut n dioxid de carbon de origine endogen rezultat n urma fermentrii mustului n rezervoare, dezvoltnd n sticlele n care este mbuteliat ca produs finit o presiune de minim 3 bari la temperatura de 20 C. Vinul Muscat spumant are o trie alcoolic dobndit de minim 6 % n volume. 17. Vinul spumos este produsul obtinut din vinuri de masa cu continut in dioxid de carbon de origine total exogena care elibereaza atunci cand este deschis recipientul, dioxid de carbon rezultat in parte sau in totalitate din aditia de gaz si care prezinta o presiune suplimentara datorata dioxidului de carbon in solutie de minim 3 bari, atunci cand este conservat la 20C in recipienti inchisi. 18. Vinul petiant este produsul obtinut din vin de masa, vin cu denumire de origine sau din produse din care se pot obtine vinuri de masa sau vinuri cu denumire de origine, - cu titrul alcoolic dobandit de minim 7 % in volume si titru alcoolic total de minim 9% vol; - cu continut in dioxid de carbon de origine endogena, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsa intre 1 si 2,5 bari la temperatura de 20C. 19. Vinul perlant este produsul din vin de masa, vin cu denumire de origine sau din produse din care se pot obtine vinuri de masa sau vinuri cu denumire de origine, - cu titrul alcoolic dobandit de minim 7 % in volume si titru alcoolic total de minim 9% vol; - cu un continut in dioxid de carbon de origine total sau partial exogena, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsa intre 1 si 2,5 bari la temperatura de 20C - care poate fi comercializat in recipienti care au capacitatea de maxim 60 l. 20. Otet de vin este produsul obtinut exclusiv prin fermentatia acetica a vinului si care are o aciditate totala minima de 60 grame/litru exprimata in acid aceticVinurile materie prima pentru otet pot fi inclusiv cele descrise mai jos: - vinul rezultat la filtrarea si centrifugarea drojdiei de vin; - lichidul obtinut din struguri de vin care nu atinge conditile minime impuse prin prezenta lege pentru a fi considerat vin de masa si/sau pentru a fi pus in consum direct; - vinurile care au facut obiectul retragerii din piata pentru deprecieri suferite altele decat cele falsificate. 21. Drojdia de vin este reziduul care se depune dupa fermentatia alcoolica si in timpul stocarii in recipientii cu vin, - se formeaza dupa aplicarea tratamentelor autorizate; - se obtine la filtrarea sau centrifugarea vinului. Se considera drojdie de vin si: - rezidul depus in recipientii cu must de struguri dupa tratamente autorizate sau in timpul stocarii; - reziduul obtinut la filtrarea sau centrifugarea mustului. 22. Tescovina este reziduul fermentat sau nefermentat, obtinut la presarea strugurilor proaspeti. 23. Vinul pelin este produsul obinut din mustul fermentat n prezena pelinului sau a unor plante n rndul crora predomin pelinul, eventual i a unor fructe, precum i din vin n care s-a adugat extract alcoolic din aceleai plante i fructe, cu sau fr folosirea ndulcitorilor autorizai: must tiat, must concentrat sau zaharoz. 24. Vinul alcoolizat pentru distilare, este produsul care are o tarie alcoolica dobandita in volume de minim 18% si de maximum 24% si care a fost obtinut exclusiv prin adaugarea in vinuri care nu contin zaharuri reziduale a unui produs nerectificat rezultat la distilarea vinurilor care are titrul alcoolic volumic total de maxim 86 % vol, la un vin sec, - cu titrul alcoolic dobandit cuprins intre 18 % si 24 % vol; - aciditatea volatila de maxim 1,5 g/l, exprimata in acid acetic. 25. Vinul din struguri supramaturati este produsul obtinut din struguri destinati producerii de vin, fara imbogatire, care are: - titrul alcoolic natural de minim de 15 % vol; - titrul alcoolic total de minim 16% vol; - titru alcoolic dobandit de minim 12 % vol. 26. Vinarsul este butura alcoolic distilat obinut exclusiv din distilatul de vin, nvechit minim trei ani n contact cu lemnul de stejar, n producerea cruia s-au folosit tratamente i practici autorizate i la care tria alcoolic minim de comercializare este de minim 36% n volume. 27. Distilatul de vin este produsul obinut exclusiv prin distilare la maxim 86% vol. a vinului sau a vinului alcoolizat ori prin redistilare la maxim 86% n volume a distilatului de vin.

24

ANEXA Nr.5 B la normele metodologice BULETIN DE ANALIZA Denumirea laboratorului.. Adresa.......................................... Autorizatie nr. ..................... CERERE NR. ...............data.................... pentru efectuare analize i eliberare buletin de analiz* ) Agent economic/( numele i prenumele) ........................................................................................(CNP CUI)................................................................ Adresa ............................................................................ ........................................................................................ Vin de mas Vin cu indicaie geografic Vin DOC ALB CULOARE ROZE ROSU Pentru livrare vinuri*) A) CARACTERISTCI ORGANOLEPTICE: Aspect Culoare Miros Gust Data mbutelierii CANTITATE(litri sau butelii/capacitate) .......................... AN RECOLTA................................................................. PODGORIE .................................................................... SOI/SORTIMENT............................................................ DENUMIRE COMERCIALA (dac este cazul) ............... ........................................................................................ DECLARAIE DE CONFORMITATE Declar pe proprie rspundere c produsul este obtinut n conformitate cu legislaia vitivinicol. Datele sunt n conformitate cu normele de evident a produselor vitivinicole. Proba prezentat este o prob medie i corespunde n totalitate caracteristicilor lotului pentru care se solicita buletin de analiz. Sunt de acord cu accesul instituiilor abilitate pentru verificarea datelor n evidenele unitii. Locul de depozitare al produsului ...................... Nume/ prenume Semntur ......................... Data ............... B) ANALIZE FIZICO-CHIMICE : Valorile analitice Concentratia alcoolica (% vol. Aciditate totala (g/l in acid tartric) Aciditate volatila (g/l in acid acetic) Dioxid de sulf liber (mg/l ) Dioxid de sulf total (mg/l) Extract sec nereducator (g/l) Zaharuri reducatoare (g/l) Densitate relativa la +20 C Numele i prenumele persoanei care a executat determinarea .................................................... Semntur .................... BULETIN DE ANALIZ NR. .. data........... DATE DE IDENTIFICARE A VINULUI PROBA DE ANALIZAT-CONTRAPROBA CANTITATE ...................................................... Nr. de inregistrare CULOARE ........................................................ AN RECOLT................................................... PODGORIA ....... SOI/SORTIMENT ..... DENUMIRE COMERCIALA ....

sau

C) CONCLUZII Produsul corespunde/ nu corespunde din punct de vedere al compozitiei fizico - chimice si caracteristicilor organoleptice pentru a fi comercializat, la categoria de calitate ................................................si tip de vin in functie de continutul in zaharuri ....................................

* Se completeaz in trei exemplare din care dou exemplare

25

(albastru i rou) se restituie solicitantului mpreun cu buletinul de analiz, exemplarul verde rmnnd nedetaat din carnet mpreun cu exemplarul verde al buletinului de analiz.

ef laborator (Nume, prenume) ...............................

Semntur

tampil

Data ..............

ETICHETARE

INDICATII OBLIGATORII 1. Denumirea la vnzare, compus din:

* Buletinul de analiz se completeaz la toate rubricile in trei exemplare autocopiative, primul exemplar (albastru) i al doilea exemplar (rou) se nmneaz VINURI LINISTITE solicitantului, iar al treilea exemplar (verde) se pstreaz nedetasat la laboratorul autorizat VIN DE VIN VIN VIN VIN care l-a emis MASA IG nsoit la livrare DOC LICOROS PELIN Produsul comercializat este de exemplarul albastru, sau copie a acestuia certificat, dup caz. - meniunea vin de mas nsoit de mentiunea produs in Romania, produs in UE, vin obinut n ... din struguri recoltai din ..., x x x x - meniunea vin cu indicaie geografic, urmata de indicatia geografica - numele denumirii de origine controlat, insotita de una din sintagmele DOC CMD, DOC-CT, DOCCIB, exprimate prescurtat sau explicit; - o meniune tradiional specific x x x x meniunea meniunea vin vin pelin; licoros; numele denumirii de origine controlat

2. Volumul nominal 3. Tria alcoolic dobndit n volume, 4. Numrul lotului, care sa permita identificarea datei imbutelierii; 5. Tipul produsului: - sec, pentru vinul cu un continut de zahar mai mic de 4,0 g/l; - demisec, pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 4,01 si 12,0 g/l; - demidulce, pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 12,01 si 45,0 g/l; - dulce, pentru vinul cu un continut de zahar mai mare de 45,0 g/l. 6. Mentiunea contine sulfiti. 7. Numele companiei si al localitatii imbuteliatorului INDICATII FACULTATIVE 1. Culoarea specific 2. Anul recoltei, dac cel puin 85% din strugurii utilizai pentru elaborarea vinului n cauz au fost recoltai n cursul anului respectiv 3. Numele unuia sau mai multor soiuri de vi de vie 4. Subdenumirea de origine 5. Regiunea geografica 6. Mentiune tradiional 7. Distinctii acordate, numai pentru lotul in cauza 8. Mentiuni facultative privind imbutelilerea la castel, podgorie, origine, ferma proprietate etc 9. Marca 10. Tipul produsului: - sec, pentru vinul cu un continut de zahar mai mic de 4,0 g/l; - demisec, pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 4,01 si 12,0 g/l; - demidulce, pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 12,01 si 45,0 g/l; - dulce, pentru vinul cu un continut de zahar mai mare de 45,0 g/l.

x x x x

x x x -

x x x -

x x x X X X x x

x x x x x x x X x x

x x x x

x x x x x x x x x x x -

x x X -

x x x x x x x

ANEXA Nr. 6 A la normele metodologice ETICHETARE VINURI LINISTITE

26

ETICHETARE INDICATII OBLIGATORII 1. Numele sau denumirea comerciala sub care este vndut produsul, indicat prin :

VIN SPUMANT MASA DOC vin spumant vin spumant cu denumire de origine controlata x

VIN SPUMOS vin spumos

VIN PETIANT vin petiant

VIN PERLANT vin perlant obtinut prin adaugarea de dioxid de carbon

2. Metoda de producie 3. Volumul nominal 4. Tipul produsului in functie de continutul de zahar

x - brut natur, maxim 3 g/l; - extrabrut, intre 0 si maxim 6g/l; - brut, maxim 15 g/l; - extrasec, intre 12 si 20 g/l; - sec, intre 17 si 35 g/l; - demisec, intre 33 si 50 g/l; - dulce, peste 50 g/l.

obinut prin adugare de dioxid de carbon

5. Tria alcoolic n volume 6. Numele imbuteliatorului, exportatorului sau importatorului 7. Numrul lotului, care sa permita identificarea datei imbutelierii; 8. Mentiunea contine sulfiti. INDICATII FACULTATIVE 1. Unitatea geografica 2. Numele soiurilor de vi 3. Expresia fermentare n sticl 4. Expresiile fermentare n sticl dup metoda tradiional 6. Anul de recolt 7. Menionarea unei caliti superioare 8. Numele statului membru sau al unei ri tere n combinaie cu denumirea comercial daca produsul este obinut exclusiv din struguri recoltai i vinificai pe teritoriul statului 9. Distinctii acordate, numai pentru lotul in cauza 10. Mentiune tradiional 11. Termenii Premium sau Rserve 12. Marca comerciala

x x x x x x

x x x - brut natur, - sec, maxim 12 - sec, maxim 12 - sec, maxim 12 maxim 3 g/l; g/l; g/l; g/l; - extrabrut, intre - demisec, ntre - demisec, ntre - demisec, ntre 0 si maxim 12-30 g/l; 12-30 g/l; 12-30 g/l; 6g/l; - demidulce, peste - demidulce, - demidulce, - brut, maxim 30 g/l peste 30 g/l. peste 30 g/l. 15 g/l; - extrasec, intre 12 si 20 g/l; - sec, intre 17 si 35 g/l; - demisec, intre 33 si 50 g/l; - dulce, peste 50 g/l. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Indicatia geografica x x

x x x x

ANEXA Nr. 6 B la normele metodologice ETICHETARE VINURI SPUMANTE, SPUMOASE, PETIANTE SI PERLANTE

27