Sunteți pe pagina 1din 55

Universitatea “Al.I.

Cuza”
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea FINANTE - BANCI

Organizarea (conducerea) gestiunii financiare


in cadrul
Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”

Indrumator Stiintific Student


Prof univ dr. Stefura Gabriel
Asis. Lazar Sebastian Grupa 13

2006
2
CUPRINS
I Organizarea si functionarea BCU Iaşi
1.1 Scurt istoric.................................................................................................pag 3
1.2 Obiectul de activitate....................................................................................pag 4
1.3 Organizare internă şi funcţionalitate.............................................................pag 5
1.4 Realtiile externe ale BCU Iasi.......................................................................pag 14
1.5 Structura de personal.....................................................................................pag 15
1.6 Structura şi evoluţia veniturilor şi cheltuielilor.............................................pag 16

II Fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli la Biblioteca


centrală universitară „Mihai Eminescu „ Iasi.
2.1 Cadrul juridic..................................................................................................pag 20
2.2 calcule şi fundamentări pe categorii de cheltuieli...........................................pag 20
2.3 calcule şi fundamentări pe categorii de venituri.............................................pag 32
2.4 bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei (conţinut, structură, fluxuri
informaţionale)..........................................................................................................pag 34
III Finantarea BCU IASI
3.1 Surse de finantare ( surse proprii, alternative si complementare)...............pag 37
3.2 Finantarea bugetara.....................................................................................pag 39
3.3 utilizarea creditelor bugetare.......................................................................pag 40
3.4 Plati pentru cheltuieli prin trezorerie...........................................................pag 42
IV Evidenta gestiunii financiare la BCU Iasi
4.1 Evidenta statistica........................................................................................pag 45
4.2 Evidenta tehnic operativa............................................................................pag 46
4.3 Contabilitatea BCU, proprie si pentru activitati centralizatoare ori periodica
(prin dare de seama contabila bugetara).....................................................................pag 47
4.3.1) Proceduri privind organizarea si conducerea contabilitatii la
BCU...........................................................................................................................pag 47
4.3.2) Principalele operatiuni contabile la BCU...... .....................pag 49
4.3.3) Darea de seama contabila.....................................................pag 52

3
I ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA BCU Iaşi

1.1 Scurt istoric

Bibliotecile sunt acele unităţi cultural educative şi ştiinţifice, cu caracter


enciclopedic sau specializat care constituie un subsistem al învăţământului.
Originea Bibliotecii centrale universitare “Mihai Eminescu” Iaşi se află în
biblioteca fondată odată cu Academia Domnească în 1640, la Trei Ierarhi, de către
domnitorul Vasile Lupu.
Din 1949 odată cu transformarea bibliotecilor facultăţilor (de Drept, iinţe
economice, Istorie, Stiinţe sociale, Filozofie, Limbi clasice şi moderne, Biologie,
Matemetică , Chimie, Fizică. Geologie, Pedagogie-psihologie) în filiale ale Bibliotecii
Universitare, aceasta devine Biblioteca Centrală Universitară.
În 1953 numele complet al Bibliotecii devine Biblioteca Centrală Universitară “
Nicolae Bălcescu”.
În 1958 numele acesteia va fi schimbat în Biblioteca Centrală Universitară “Mihai
Eminescu”., bibliotecă ştiinţifică şi enciclopedică.
Din 1983 BCU organizează manifestări ca expoziţii, mese rotunde, simpozoane şi
dezbateri. În present organizează sesiuni, simpozoane sau conferunţe şi pune la dispoziţie
spaţiu pentru desfăşurarea de acţiuni organizate de către facultatea din cdrul Universităţii
“Al. I. Cuza”.
Actualul fond de publicaţii 2527641 volume cărţi şi periodice.
Scopul înfiinţării este crearea unei instituţii universitare, ştiinţifice şi culturală
destinată în primul rând profesolor şi studenţilor universităţii, dar şi o instituţie de
utilitate generală, la dispoziţia tuturor celor interesaţi.
Misiunea sa este aceea de a fi :
• Un preţios instrument de lucru pentru profesori şi studenţi;
• Un tezaur naţional unde s-au adunat şi conservat imprimate şi manuscrise de
valoare;
• Un focar de cultură pentru oraşul Iaşi şi pentru întreaga zonă;

4
1.2 Obiectul de activitate

In Regulamentul de organizare şi funcţionare al bibliotecii este prezentat obiectul


de activitate al acesteia. Astfel:
• Asigură condiţiile pentru consultarea de către toate categoriile de utilizatori
a documentelor în sala de lectură sau prin împrumut la domiciliu;
• Participă la activităţi didactice, cultural educative, de cercetare ştiinţifică,
asigurând informarea documentară a utilizatorilor;
• Asigură calificarea şi perfecţionarea personalului propriu prin participarea
la cursurile organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau la stagii de
pregătire şi perfecţionare în străinătate;
• Încheie înţelegeri, convenţii sau contracte cu organizaţiile interne şi
internaţionale pentru activităţi specifice;
• Achiziţionează publicaţii şi alte documente din ţară şi străinătate;
• Colecţionează lucrările cadrelor didactice, precum şi tezele de doctorat
susţinute în cadrul instituţiilor de învăţământ superior
• Încheie înţelegeri, convenţii, contracte cu organizaţiile interne şi
internaţionale pentru activităţi specifice.
Stabilirea domeniului si a obiectului de activitate a BCU prezinta importanta
pentru activitatea de fundamentare a bugetului propriu de venituri si cheltuieli al acestei
institutii urmand clasificatia bugetara.

5
1.3 Organizare internă şi funcţionalitate

BCU funcţionează ca un complex biblioteconamic universitar, cuprinzând o


centrală şi 12 biblioteci filiale. Bibliotecile filiale sunt organizate din punct de vedere
administrative în 3 servicii conform profilului disciplinelor:

BCU Centrala

Serviciul biblioteci Serviciul biblioteci


filiale ŞTIINŢE Serviciul biblioteci filiale fifiale ŞTIINŢE
EXACTE STIINŢE UMANISTE SOCIALE

Biblioteca de biologie
Biblioteca de geologie- Biblioteca de drept
geografie
Biblioteca de filologie Biblioteca de ştiinţe
sociale
Biblioteca de matematică
Biblioteca de limbi clasice şi
moderne Biblioteca de economie
Biblioteca de fizica
Biblioteca de pedagogie- Biblioteca de istorie-
Biblioteca de chimie psihologie filosofie

6
Organigrama BCU Iasi

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Director General

Director adjunct Filiale Contabil Şef

Serviciul Relaţii Compartimentul Serviciul Serviciul Serviciul Serviciul Serviciul


cu Publicul Depozit de Carte Administrativ, Paza Bibliotecii Bibliotecii Bibliotecii Financiar Contabil
Ştiinţe exacte Ştiinţe Ştiinţe
Umaniste Sociale

Serviciul Serviciul Clasificare Legătorie


Depozit Legal Zecimală Ateliere

Multiplicare

6
In ceea ce priveste Unitatea Centrala aceasta are in structura sa urmatoarele
departamente:
o Directiune,
o Departamentele Achizitii – Evidenta;
o Schimb International,
o Catalogare;
o Indexare:
o Periodice;
o Marketing;
o Colectii speciale;
o Relatii cu publicul;
o Informatizare;
o Conservarea Colectiilor; Bibliografic;
o Contabilitate;
o Personal Administrativ si Ateliere.
Aceasta structurare a bibliotecii pe biblioteci filiale si servicii aferente unitatii
centrale dau posibilitatea realizarii obiectivelor si activitatilor bibliotecii cu maxima
eficienta, urmarindu-se obtinerea unui timp cat mai scurt privind circulatia informatiilor,
cu scopul de a se raspunde cat mai promt cerintelor cititorilor.

Funcţionalităţi:

Consiliul de administratie: este condus de directorul general, care indeplineste


calitatea de presedinte si este format din 11 membri: director general, directori adjuncti,
contabil sef si reprezentanti ai principalelor compartimente ale bibliotecii, desemnati prin
decizie a directorului general.
Directorul general şi contabilul şef asigură conducerea operativă a bibliotecii.
Directorul general are calitatea de Ordonator Terţiar de credite şi are în subordine pe
directorul adjunct şefii de filiale şi contabilul şef.

7
Este ales de consiliul de administratie si este responsabil organizarea si
functionarea bibliotecii pe baza organigramei, statutului de functii si regulamentului de
organizare si functionare a acesteia.
Serviciul Relaţii cu Publicul asigură realizarea în condiţii optime a consultării
prin împrumut acasă sau doar în sălile de lectură, a fondului de documente a bibliotecii.
Există atât în centrală cât şi în filiale. În ajutorul său vin toate celelalte departamente.
Deasemenea, unitatea centrală oferă beneficiarilor două săli de lectură pentru studenţi şi
absolvenţi de facultate, o sală de lectură pentru profesori şi o sală pentru periodice.
Depozitul de carte are în subordine două servicii :
• Seviciul Depozit Legal. Documentele primite sunt organizate pe fonduri şi
colecţii conform legislaţiei specifice. Realizează transferul de documente
către bibliotecile filiale sau către instituţii din afară.
• Serviciul Clasificare zecimală administrează catalogul ce reflectă
documentele aflate în colecţia bibliotecii, fiind format din fişe de descriere
pe care se notează anumiţi indicatori cu rol de a facilita regăsirea
informaţiilor în catalog. Acesta cuprinde publicaţiile intrate în bibliotecă
până în 1995, cele intrate după sunt înregistrate on-line.
Serviciul Administrativ are sarcini privind lucrările administrative, de
corespondenţă, contabilitate, supravegherea atelierelor. Deasemenea personalul din cadrul
acestui serviciu se ocupă cu:
- creşterea calitativă a colecţiilor realizată în special prin
promovarea schimbului internaţional.
- Achiziţionalrea, evidenţa şi prelucrarea centralizată a
publicaţiilor;
- Contopirea catalogului fondului nou cu del documentar;
- Diversificarea cataloagelor bibliografice.
Serviciul financiar-contabil este numit de Directorul general, cu avizul
Ministerului Educaţiei Naţionale si este in subordinea contabilului sef.
Acesta are ca responsabilităţi diferenţiate pe cele două componente:
Serviciul Financiar:
• Elaborarea propunerilor pentru bugetul de venituri şi cheltuieli;

8
• Urmărirea operativă a indicatorilor financiari;
• Efectuarea decontărilor cu furnizorii;
• Plata la termen a sumelor care constituie obligaţia imstituţiei faţă de bugetul de
stat şi alte drepturi faţă de terţi.
• Asigură şi răspunde de efectuarea corectă şi la timp a calculului privind drepturile
salariale ale personalului;
• Organizează controlul preventiv al operaţiilor prevăzute de lege.

Serviciul Contabilitate
• Organizarea şi funcţionarea contabilităţii
• Respectarea prevederilor legale privind integritatea patrimoniului şi reânoirea lui
în cazul în care a fost păgubit
• Inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale
• Exercitarea controlului financiar preventiv privind legalitatea, necesitatea,
oportunitatea şi economicitatea operaţiunilor
• Organizează şi conduce contabilitatea sintetică şi cronologică, întocmeşte balanţe
sintetice de verificare lunare
• Organizează şi conduce contabilitatea analitică, întocmind lunar balanţe de
verificare analitice
• Elaborează şi verifică dările de seamă contabile: bilanţ, situaţia principalilor
indicatori.
Este subordonat Contabilului Sef. Acesta are ca atribuţii:
- menţinerea unui echilibru între veniturile şi cheltuielile instituţiei
- asigurarea utilizării raţionale a resurselor umane şi materiale;
- indeplineşte sarcinile date de organul ierarhic superior
- să controleze activitatea financiar –contabilă
Contabilul Şef este numit, transferat, eliberat din funcţie prin decizia directorului
general cu avizul MEC.

9
Fluxul informaţional al relatiilor interne:

Director general

Contabil Sef

Alocarea resurselor documente financiar-contabile

Compartiment
Financiar-Contabil

Departament
Departament financiar
contabil

Serviciul Relaţii Compartimentul Serviciul Filiale


cu Publicul Depozit de Carte Administrativ, Paza

10
Fluxul relaţiilor interne:

În ceea ce priveşte fluxul relaţiilor interne determinate de fundamentarea


cheltuielilor, întreaga structura interna a BCU este implicată. Astfel ca fiecare
compartiment îsi fundamentează cheltuielile necesare (pe graf reflectă acest flux),
iar datele vor fi trimise compartimentului Financiar Contabil, mai exact Departamentului
Financiar, iar cheltuielile efectiv realizate vor fi justificate pe bază de documente şi
transmise Departamentului Contabil. (in grafic arată această situaţie).
Pe baza datelor acumulate în cadrul departamentului contabil de la toate celelalte
servicii din structura organizatorica a BCU, are loc:
o inregistrarea operatiunilor contabile
o realizarea gestiunii contabile a activitatii proprii
o intocmirea balanţei de verificare sintetică, analitică, realizeazând
organizarea şi conducerea contabilităţii sintetice .
o intocmirea dărilor de seamă contabile.
În cadrul departamentului financiar are loc:
o urmărirea operativă a indicatorilor financiari (venituri si cheltuieli)
o se elaborează propuneri pentru Bugetul de venituri şi cheltuieli;
o contolul preventiv al operaţiunilor conform legii
Intre cele două departamente exista o relaţie de colaborare şi de subordonare faţă
de contabilul şef. Acesta vizează prin semnătura proprie corectitudinea şi întocmirea la
timp a documentelor de către compartimentul financiar contabil. Deasemena se asigură
utilizarea raţională a resurselor umane şi materiale.
Contabilul Şef este subordonat direct Directorului General şi este însărcinat prin
aceasta cu prezentarea situaţiei financiar contabile acestuia din urmă, pentru avizare.
Apoi are loc transmiterea propunerii de buget Ministerului Educaţiei şi Cercetării ca
ordonator principal de credite bugetare.

11
Ministerul Educaţiei
şi Cercetării

- Materiale de papetărie şi birotică


Biblioteci din ţară şi
străinătate Furnizori
TREZORERIA - De utilităţi
Bibliotecile instituţiilor
Iasi
de învăţământ superior
Cadre didactice, cercetători
Beneficiar(studenţi, cadre Biblioteca Centrală Universitară
didactice, cei interesaţi) Comitetul Naţional al
“Mihai Eminescu” Bibliotecilor
Învăţământului)

Edituri

-British Council
-Geothe Institut - Muzeul de Istorie;
-Grădina
-Botanică,
ISTITUTUL DE -Observatorul Astronomic; -
STATISTICA Catedra de Germanistică din
Universitatea “Al. I. Cuza

13
1.4 Realtiile externe ale BCU Iasi:

Relaţiile BCU cu exteriorul sunt de subordonare faţă de instituţia ierarhic


superioară Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care indeplineste rolul de ordonator
principal de credite bugetare, si care stabileste norme, normative şi reglementări legale
privind funcţionarea acesteia.
Relaţiile de subordonare reies din atribuţiile Bibliotecii privind desfăşurarea
activităţii de administrare a fondului de carte din cadrul unor instituţii ca: cele ale
Muzeului de Istorie, Grădinei Botanice, Observatorului Astronomic; Catedrei de
Germanistică din Universitatea “Al. I. Cuza. Subordonarea nu este efectivă între instituţii,
ci doar pe linia administrării fondului de carte.
Prin intermediul Trezoreriei Finantelor Publice Iasi, se desfasoara relatii privind
efectuarea de incasari si plati din creditele bugetare acordate din bugetul de stat, prin
intermediul contului deschis de aceasta.
Relaţiile de colaborare sunt numeroase. Astfel relaţia cu Institutului de Statistică
privee transmiterea de informaţii cu privire la activitatea desfăşurată şi la principalii
indicatori realizaţi.
Deasemenea BCU Iaşi transmite rapoarte anuale Comitetului Naţional al
Bibliotecilor din Învăţământ.
Prin menţinerea relaţiilor cu bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior se
urmăreşte asigurarea unei eficienţe maxime în completarea, organizarea şi utilizarea
colecţiilor de publicaţii, iar cu cele din străinătate se asigură intensificarea circulaţiei
informaţiei şi a documentelor.
Cadrele didactice şi cercetătorii asigură selecţia documentelor româneşti şi străine,
precum şi o evaluare periodică a colecţiilor.
Totodată biblioteca asigură în incinta sediului său locaţii pentru instituţii ca : British Council, Geothe
Institut pentru care nu percepe chirie, ci printr-un acord s-a stabilit ca in locul acestei BCU sa primenasca
carti in limbile germana repsectiv engleza

13
1.5 Structura de personal

Personalul a crescut de-a lungul timpului ca urmare a majorării volumului de


activitate, de la 5 persoane în anul 1864, pentru ca în present acesta să ajungă la 187 de
salariaţi.
Personalul bibliotecilor se compune din:
a) personal de specialitate în număr de 150 de persoane
b) personal administrativ
c) personal de întreţinere, ultimele două însumând 37 de salariaţi.
În categoria personalului de specialitate din biblioteci se includ: bibliotecarii,
bibliografii, cercetătorii, redactorii, documentariştii, conservatorii, restauratorii, inginerii
de sistem, informaticienii, operatorii, analiştii, custozii, mânuitorii, depozitarii şi alte
funcţii de profil.
Personalul de specialitate are statut de personal didactic auxiliar.

1.6 Structura şi evoluţia veniturilor şi cheltuielilor.

-Mii lei

14
Nr. Denumire Indicator A Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004
crt rt. Sume % Sume % Sume %
absolute absolute absolute

1 CHELTUIELI 31644000 100 22050137.5 100 25034787


TOTALE (A+B)

15
2 A. CELTUIELI 01 21344000 67.45 21050137.5 95.46 21543843
CURENTE

3 CHELTUIELI DE 02 16684000 52.72 18376719 83.34 19859800


PERSONAL

4 Cheltuieli cu 10 12100000 38.23 13598310 61.66 14685400


salariile

5 Ch. Pentru asigurari 11 3350000 10.58 3331586 15.10 3341290


sociale de stat

6 Ch. Pentru constit. 12 425000 1.34 475941 2.15 495631


Fondului de ajutor
de somaj
7 Deplasari, detasari, 13 19000 0.006 19000 0.08 19000
transferari

Deplasari,detasari in 1 19000 - 19000 - 19000


tara 3.0
1
Deplasari, detasari 1 0 - 0 - 0 -
in strainatate 3.0
2
8 Ch. Pentru asigurari 14 790000 2.49 951882 4.31 1004389
sociale de sanatate

9 CHELTUIELI 20 4660000 14.72 2673418.5 12.12 3108030


MATERIALE SI
SERVICII
10 Ch. Pentru 24 700000 2.21 646627.5 2.93 646627.5
intretinere si
gospodarire
11 Materiale si prestari 25 80000 0.25 82650 0.37 84320
servicii cu caracter
functional
12 Obiecte de inventar 26 70000 0.22 66141 0.29 65356
de mica valoare si
scurta durata
13 Reparatii curente 27 110000 0.34 65000 0.29 70000

14 Reparatii capitale 28 1000000 3.16 0 - 0 -

15 Carti si publicatii 29 1700000 5.37 1813000 8.22 1999000

16 Alte cheltuieli 30 1000000 3.16 0 - 0 -

17 TRANSFERURI 38 0 - 0 - 0 -

18 transferuri 40 0 - 0 - 0 -

16
19 B.CHELTUIELI DE 70 10300000 32.54 1000000 4.53 900000
CAPITAL

20 Investitii ale 72 10300000 32.54 1000000 4.53 900000


institutiilor publice

Sursele de acoperire a cheltuielilor pentru anii 2002-2004


- Mii lei-
Categorie de venituri Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004

Venituri proprii 1075896 1019376 1053456

Finantare bugetara din 30568104 21030761 20400989


care:
• Finantare de 17568104 18217761 17265216
baza
• Finantare 13000000 2813000 3135773
complementara

O analiza asupra veniturilor proprii ale bibliotecii, in raport cu cheltuielile totale,


in sume fixe si absolute arata ca:
• in anul 2002, veniturile proprii incasate au acoperit 1075896 mii lei din totalul de
31644000 mii lei al cheltuielilor inregistrate, adica o proportie de 3,4%
• In 2003 , in proiectul de venituri si cheltuieli al bibliotecii volumul cheltuielilor
s-a ridicat la 22050137.5 mii lei, iar veniturile proprii 1019376 mii lei, proportia
fiind de 4,2%.

17
• In anul 2004, veniturile proprii 1053456, iar chetuielile au fost de 25034787 mii
lei. Adica un procent de 5,1%.
Se poate observa trendul crescator al cheltuielilor si tendinta de crestere a gradului
de acoperire a cheltuielilor prin intermediul veniturilor proprii, dat fiind si faptul ca
alocatia bugetara a urmat o evolutie descendenta, ajungandu-se ca in anul 2004 aceasta sa
aiba cea mai mica valoare din ultimii 5 ani.
S-a urmarit o reducere a cheltuielilor materiale, in special a celor de intretinere si
gospodarire, pe fondul cresterii cheltuielilor salariale. In cadrul acestora din urma se
poate constata o crestere a cheltuielilor cu asigurarile sociale, dar o reducere a celor
pentru depalsare.
Din totalul de 18314000 mii lei cat a reprezentat finantarea complementara
aferenta celor trei ani, 8300000 mii lei au reprezentat cheltuieli cu reparatiile de
consolidar, 4113000 mii lei pentru achizitionarea de fond de carte, iar restul pentru
achizitionarea de echipamet tehnologic performant.

II Fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli la


Biblioteca centrală universitară „Mihai Eminescu „ Iasi.

Da Fundamentarea indicatorilor financiari este momentul care precede


începerea elaborării proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli. Aceasta constă în
identificarea şi individualizarea de indicatori specifici acţiunii, activităţii sau entităţii

18
organizatorice socio-economice, situaţia anului de bază, normele şi normativele
financiare şi cadrul juridic de acţiune.

2.1 Cadrul juridic

Fundamentarea indicatorilor financiari presupune ca intervenţie procedurală:


o Legea Bibliotecilor,
o Legea finanţelor Publice,
o Metodologii elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul
Educaţiei şi Cercetării
o Clasificaţia indicatorilor financiari la instituţiile publice şi unităţile
autofinanţate
o Legea salarizarii cu modificarile ulterioare.

2.2 Calcule şi fundamentări pe categorii de cheltuieli

În vederea desfăşurării în condiţii normale a activităţii se fac inevitabil cheltuieli


în principal cheltuieli de personal şi cheltuieli materiale potrivit cu nevoile instituţiei.
Acestea reprezintă principalele cheltuieli ale BCU.
Fiecare dintre aceste cheltuieli este fundamentata potrivit cu relatia de calcul
generala :
Cheltuiala bugetara = numar indicatori specifici* cheltuiala medie/indicator
Acesta da unitatii de cultura posibilitatea sa-si dimensioneze cat mai precis
cheltuielile pentru fiecare an si implicit volumul resurselor bugetare de care va beneficia
sub forma creditelor bugetare.
Fundamentarea cheltuielilor pe fiecare alineat in parte este urmata de
determinarea cheltuielilor pe articole, prin insumarea cheltuielilor de la alineatele
cuprinse in fiecare articol.
Cheltuielile BCU se încadrează în:
partea a III-a – Cheltuieli social-culturale

19
cap 57.01 „ Învăţământ”
subcapitolul 10 „Biblioteci centrale universitare” potrivit
calificaţiei funcţionale a bugetului de stat.
Privind din punctul de vedere al clasificaţiei economice cheltuielie se împart
în: A) cheltuieli curente
Titlul I: cheltuieli de personal
Art 10 „cheltuieli salariale”
Conform, legii numarul 154 din 15 iulie 1998 privind sistemul de stabilire a
salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă
funcţii de demnitate publica, si modificarile ulterioare: ordonanta de urgenta numarul 92
din 10 noiembrie 2004 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale
functionarilor publici, ORDONANŢĂ nr.9 din 21 ianuarie 2005 privind creşterile
salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalului bugetar se stabileste salariul de baza,
sporurile acordate, alte drepturi:

1) Salariul de baza (aliniatul 10.01) Stabilirea salariilor de bază individuale se face


de către ordonatorii de credite, cu consultarea organizaţiei sindicale reprezentative
la nivel de unitate, cu încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate potrivit legii.
Conform art 1 al OUG salariile de baza in sectorul bugetar de stat se stabilesc pe
baza urmatoarelor elemente:

o Valoarea coeficientului de multiplicare 1000 (stabilit anual prin


Hotarare de guvern, dupa aprobarea bugetului de stat; ( pentru
anul 2003 valoarea coeficientului a fost de 1.516.531 lei, iar
pentru 2004 de 1.653.018 lei)

o Coeficientul de multiplicare prevazut in lege (vezi anexa 1)

2) Salariu de merit (aliniatul 10.02) Pentru rezultate deosebite obţinute în


activitatea desfăşurată, ordonatorul de credite poate acorda, în limita a 20% din
numărul de posturi corespunzătoare funcţiilor publice, prevăzut în statul de funcţii,
un salariu de merit lunar, de până la 15% din salariul de bază, care face parte din

20
acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă
în raport cu salariul de bază. Ordonatorii principali de credite care au în subordine
unităţi bugetare cu un număr redus de funcţii publice pot aproba ca încadrarea în
numărul maxim de beneficiari de salariu de merit şi în proporţiile stabilite pentru
funcţiile publice de execuţie să se facă la nivelul unităţilor respective luate
împreună; repartizarea numărului de beneficiari de salariu de merit pe unităţile
luate în calcul, în acest caz, se face de către ordonatorul principal de credite.
Funcţionarii publici care beneficiază de salariu de merit se stabilesc pentru anul
2005, după aprobarea bugetului anual, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea
desfăşurată în anul 2004. Pot beneficia de salariu de merit funcţionarii publici
care nu au fost sancţionaţi disciplinar şi cei a căror sancţiune a fost radiată de
drept, potrivit legii. Ordonatorii de credite pot stabili, cu consultarea organizaţiilor
sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici, criterii suplimentare pentru
acordarea salariilor de merit. Funcţionarii publici debutanţi nu pot beneficia de
salariu de merit.

3) Indemnizatie de conducere (aliniatul 10.03) Au dreptul la aceasta indemnizatie


sefii de servicii, de laboratoare, de birou) in cazul BCU acesta se calculeaza ca
procent de 30% din salariul de baza)

4) Spor de vechime (aliniatul 10.04) Funcţionarii publici salarizaţi potrivit


prezentei ordonanţe de urgenţă beneficiază de un spor de vechime în muncă de
până la 25%, calculat la salariul de bază corespunzător timpului lucrat în program
normal de lucru, astfel:

Intre 3 si 5 ani 5%

Intre 5 si 10 ani 10%

Intre 10 si 15 ani 15%

Intre 15 si 20 ani 20%

21
Peste 20 ani 25%

Sporul corespunzător vechimii în muncă se plăteşte cu începere de la data de 1 a


lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranşa
respectivă. Pentru acordarea sporului de vechime în muncă, autoritatea sau instituţia
publică va lua în considerare integral şi perioadele lucrate anterior în alte domenii de
activitate decât cele bugetare

5) Sporul pentru conditii de munca (alinatul 10.05) prevazut in legea bibliotevilor


se acorda pentru conditii de incadrare psihica, spor de noapte, spor de titlu
stiintific. Astfel personalul care lucreaza in depozite de carte, colectii de
patrimoniu cultural, laboratoare de restaurare si conservare a cartii, srvicii de
imprumut la domiciliu, beneficiaza de urmatoarele sporuri:

o Spor de pana la 15% din salariul de baza pentru incadrarea psihica ridicata,
conditii de periculoase sau vatamatoare)

o Spor de noapte de pana la 15% din salariul de baza;

o Spor de titlu stiintific Funcţionarii publici care posedă titlul ştiinţific de


"doctor" beneficiază de un spor pentru titlul ştiinţific de 15% din salariul
de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care posedă
titlul ştiinţific respectiv, care se plăteşte cu începere de la data de 1 a lunii
următoare celei în care s-a solicitat acordarea acestuia.

6) Ordonatorii principali de credite pot acorda premii lunare în limită de până la


10% din cheltuielile cu salariile aferente funcţiilor publice prevăzute în statul de
funcţii, din economiile realizate prin reducerea cheltuielilor cu salariile, fără a
depăşi valoarea economiilor realizate. Premiile se pot acorda în cursul anului
funcţionarilor publici care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor
rezultate în activitate apreciate ca valoroase.

EXEMPLU DE CALCUL:

22
Bibliotecar gradul I
• studii superioare,
• coeficient de multiplicare 2,388 (min) si 3,800 (max), coeficientul de multiplicare
se acorda in functie de punctajul obtinut in fisa de apreciere anuala ce priveste
nivelul performantei profesionale realizate.
• Coeficientul de multiplicare 1000 care pentru anul 2005 a fost stabilit la valoarea
de 1857330 lei (185,733 ron)
Rezulta ca salariul acestuia poate varia intre:
Valoarea minima: 185,733* 2,388= 443,5304 ron
Valoarea maxima: 185,733* 3,800=705,7854 ron
Considerand: salariul de baza ca fiind 705 ron
Salariul de merit=salariu de baza *15%= 705*15%=105,75 ron
Indemnizatia de conducere=salar de baza*30%=705*30%= 211,5 ron
Spor de vechime= salar de baza*15%= 705*15%=105.75 ron
Spor de titlu stiintific=salar de baza*15%=705*15%=105,75 ron
Salar brut =705+105,75+211,5+105,75+105,75= 1233,75 ron

Art11 „ Cheltuieli cu contribuţia pentru asigurări sociale”


Conform Legii numarul 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi
de asigurari sociale, cotele de contributie de asigurari sociale sunt diferentiate in functie
de conditiile de munca normale, deosebite sau speciale. Aceste cote se aproba anual prin
legea bugetului asigurarilor de stat. Diferenta dintre cotele de contributii de asigurari
sociale aprobate prin legea mentionata, in functie de contributia individuala la asigurarile
sociale se suporta de angajator.
Art 12 „cheltuieli pentru fondul de şomaj” calculul acestuia are
la baza legea numarul 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea
ocuparii fortei de munca si presupune ca persoanele angajate sunt asigurate obligatoriu
pentru riscul pierderii locului de munca si platesc o contributie individuala la bugetul
asigurarilor pentru somaj de 1%. In schimb, angajatorul are obligaia de a palti lunar la

23
buget o cota de 3,5% aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de
asigurat.

Art 13 „ cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări”


Pe perioada în care funcţionarii publici sunt trimişi în delegare în alte localităţi
decât cea în care îşi desfăşoară activitatea, autorităţile sau instituţiile publice le acordă
indemnizaţii de delegare şi le decontează cheltuielile de transport şi de cazare, în
condiţiile stabilite pentru personalul din instituţiile publice.

Aliniatul 13.01 „deplasări în ţară” acestea se calculeaza pe


baza situatiei din anul curent, ca produs intre numarul persoanelor ce urmeaza sa faca
deplasarea, numarul de zile programate ale deplasarii si costul deplasarii, cost raportat la
o persoana si in care este inclus transportul, cazarea si diurna.
Aliniatul 13.02 „deplasări în străinătate”
Ambele se calculează conforma formulei:
Numar de persoane *numar de zile *(cost transport + diurnă + cost cazare)
Art 14 „ contribuţia pentru constituirea fondului de
asigurări sociale de sănătate” care potrivit prevederilor din OUG numarul
150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate
este datorat de unitate pentru personalul propriu in procent de 7% raportat la fontdul de
salarii realizat.

EXEMPLU DE CALCUL

Cheltuielile lunare cu salariile prevazute a se realiza sunt:

24
Salarii de baza (beneficiaza 187 de persoane)
Salarii de merit (beneficiaza 28 de persoane)
Indemnizatii de conducere (beneficiaza 17 persoane)
Spor de vechime (beneficiaza 168 de persoane)
Spor conditii de munca (beneficiaza 165 d persoane)
Suma acestora reprezinta cheltuielile lunare cu salariile, daca acestea se inmultesc cu 12
luni se obtin cheltuielile anuale cu salariile.
Pentru anul 2003 acestea au fost de 1.133.192.500 (lunare) *12 luni=13.598.310.000 lei
Contributia la asigurarile sociale Salariul lunar brut 24,5%=1133192500
lei*24,5%=277632162 lei.
Contributia la fondul de somaj; salar brut lunar*3,5%=1133192500 lei*3,5%=39661738,
iar cheltuielile anuale sunt de 39661738 lei*12 luni=475.940.856 lei
Deplasari cheltuieli de transport 45 ron/pers*6 pers=270 ron
Cheltuieli de cazare si diurna/pers; 120 ron +320 ron = 440 ron
Cheltuielile cu deplasarile in tara sunt: 6 ang*4 zile*270 ron +440 ron = 17040
Contributia la asigurarile sociale de sanatate; cheltuieli lunare brute * 7%= 1133192500
*7%= 79323475 lei, iar cheltuielile anuale sunt de 79323475 * 12 luni = 951881700 lei

25
Fluxul informational privind fundamentarea contributiilor Bcu
Iasi privind personalul propriu

Serviciul Contabilitate

Legislatie
FOND DE SALARII

Cheltuieli
procent lunare necesare 12 luni
pentru salarii

Contributia la
Contributia la asigurarile sociale de
asigurarile sociale de stat anuala
stat lunara
12 Contributia la
Contributia la luni constituirea fondului
constituirea fondului de somaj anuala
de somaj lunara
Contributia la fondul
Contributia la fondul de asigurari de
de asigurari de sanatate anuala
sanatate lunara

• In cadrul aceluiasi Serviciu contabilitate, se calculeaza fondul de salarii prin


insumarea cheltuielilor salariale lunare cu 12 luni;
• Conform legislatiei in vigoare prin aplicarea procentelor legale asupra
cheltuielilor totale lunare se obtine obligatia BCU la fondul asigurarilor
sociale de stat, la fondul de somaj, si la fondul asigurarilor de sanatate;
• Prin inmultirea acestora cu 12 luni se obtin contributiile anuale datorate.

26
Titlu II; cheltuieli materiale şi servicii
Art 24 „ cheltuieli de intreţinere şi gospodărire” acestea se
fundamentează pentru toate cele 5 aliniate în parte, prin raportare la anul anterior şi
actualizata cu indicele de inflaţie, iar indicatorii fizici sunt cei din anul de bază.
24.01 „ cheltuieli pentru încălzit” se calculează ca produs între cantitatea
de gaze naturale consumată în anul precedent, care a fost de 20000 m cubi şi preţul pe
metru cub de gaze naturale prevăzut pentru anul curent adica (1120lei/m cub)
24.02 „cheltuieli cu iluminatul şi forţa motrică” se aplică
aceeaşi formula avndu-se în vedere cei 18000kw consumaţi anul anterior şi
preţul pe kw.
24.03 „cheltuielile cu apa, canal, salubrizare” în cazul acestora
se calculează mai înti cheltuielile cu apa, se ia in considerare cantitatea consumată şi apoi
cheltuielile cu taxa de canal, salubritate. Pentru calculul cheltuielilor cu apa : 10000m
cubi de apa consumaţi în anul precedent 8 preţul pe metru cub de apa penrtu anul curent
adica 2130 lei. Astfel că cheltuielile cu apa sunt de .1000 metrii cubi * 2550 lei/m cub
taxa de canal, salubritate este de 350000/luna*12 luni
totalul aliniatului se determină ca sumă între cheltuielile cu apa şi cele cu taxa de canal,
salubrizare şi este deci de:
24.04 „cheltuieli cu poşta, telefon, telex, radio, televiizor,
telefax” se determină ca sumă între cheltuielile anuale cu abonamentul telefonic şi
cheltuielile poştale anuale (150 ron/luna*12 luni= 1800 ron/luna)
24.05 „ furnituri de birou” pentru fundamentarea căruia se ia în
calcul necesarul de imprimante, tipizate şi rechizite pentru buna desfăşurare a activităţii
de contabilitate, secretariat şi alte compartimente pentru un an.
EXEMPLU: denumire : PLICURI
Unitate de masura : bucati
Cantitate 1500
Pret unitar: 0,65 ron
Valoare: 975 ron

27
La fel pentru: disckete, dosare, hartie scris, creioane, registre. Tus, pixuri, cartuse
imprimanta, etc.
24.06 „cheltuielile cu materiale pentru curăţenie” sunt
determinate pe baza unor norme interne de consum pentru un an.
De exemplu denumire: detergent
Unitate de masura: kg
Cantitate 200
Pret unitar: 3,2 ron
Valoare: 640 ron
24.07 „alte materiale şi prestări de servicii”
Obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipamentele sunt
cuprinse in afticolul 26. Necesarul acestora este cel prezentat de serviciul administrativ
pentru anul in curs, air fundamentarea lor se realizeaza separat pentru obiecte de inventar
si pentru echipamente.
Astfel in cadrul primei categorii intra: stingator cu spuma, stampile, caldari
emailate, sape si harlete, cutite legatorie, foarfece legatorie, scaune, birouri.
Exemplu: cutite legatorie,
Unitate de masura: bucati
Cantitate: 20
Pret unitar: 2,7 ron
Valoare: 540 ron
In cea de-a doua categorie intra: halate de panza alba, halate de panza colorate
Art 27 cuprinde cheltuielile cu reparatiile curente ce urmeaza sa se
realizeze in anul in curs. Valoarea acestora este de 95000ron si sunt destinate efectuarii
unor lucrari de instalatii sanitare, termice si alte lucrari de functionare.
Art 29 cheltuielile cu achizitia de carti si publicati. Aceasta cheltuiala
este specifica bibliotecilor, iar fundamentarea ei se realizeaza pe baza unor medii valorice
pentru achizitionarea de carti si publicatii, ce au ca indicator de referinta indicele de
lectura, calculat prin raportarea fondului de carte si publicatii al BCU la numarul de
cititori ai acesteia.

28
Indicele de lectura = fond de carte si publicatii/numar cititori =1700000/18000
=94,444% carti si publicatii/cititor
Marimea indicelui ne arata suma de bani necesara a fi alocata fondului pentru
achizitii de carti si publicatii in anul de paln, fata de anul de baza, avandu-se in vedere
alocata in anul precedent, care pentru BCU a fost de 1900000000 lei (190000 ron). Pe
baza indicalui de lectura stabilit si a fondului pentru achizitii de carti din anul 2004 s-a
stabilit suma necesara acestui fond pe anul 2005.
190000 ron........................................94,444%
x ron....................................................100%
x = 190000 ron * 100% / 94,44%= 201186 ron

cheltuielile cuprinse in capitolul 29 si preconizate pentru a se realiza in anul 2005


sunt de 201186 ron.
Articolul 30 „alte cheltuieli” sunt incluse cheltuielile cu taxa de afiliere a
bibliotecii la Asociatia Internationala a Bancilor, care presupune o taxa, pentru care nu au
fost alocate fonduri pentru achitarea acesteia.
TOALUL cheltuielilor materiale si servicii se obtine prin insumarea cheltuielilor
prevazute in articolele 24,25,26,27 si 29.
Daca la suma rezultata se aduna cheltuielile de personal, rezulta valoarea totala a
cheltuielilor curente.
B) cea de-a doua categorie de cheltuieli este reprezentata de
„cheltuieli de capital”. In cazul bibliotecilor, cheltuielile prevazute a se
realiza se incadreaza in articolul 72 – Investitii ale institutilor publice”. In
caest articol sunt cuprinse:
o cheltuielile cu achizitionarea de aparatura electronica performanta;
o cheltuieli cu lucrarile de reparatii sau consolidare
Din 2001 la unitatea centrala a bibliotecii au loc reparatii de consolidare. Pentru
anul 2005 valoarea acestora este de 100000 ron.

29
2.3 calcule şi fundamentări pe categorii de venituri

Veniturile se fundamenteaza pe baza taxelor practicate pentru diferite servicii,


actualizate anual si indicatorii de referinta la fiecare subcapitol in parte.
Marimea veniturilor necesare BCU este determinat de nivelul cheltuielilor curente
si de capital.
Veniturile BCU se asigura din bugetul de stat pe baza creditelor bugetare in
ponderea cea mai mare, iar o parte mai mica din activitatea proprie a bibliotecii.. In
momentul fundamentarii, diminuarea cheltuielilor determina diminuarea veniturilor,
respectiv al creditelor bugetare. In procesul executiei, cheltuielile nu pot depasi creditele
bugetare alocate. In cazul nerealizarii cheltuielilor planificate concomitent se diminueaza
si nivelul veniturilor. Daca cheltuielile sunt efectuate peste nivelul planificat acestea nu se
pot realiza decat in limita creditelor bugetare aprobate in mod suplimentar.
Subcapitolul 15 „venituri din inchirieri de spatiu”, indicatorul de
referinta este metul patrat, iar tariful este cel stabilit de Consiliul Local Iasi pentru anul in
curs. Desi BCU are spatii date in folosonta Bibliotecii Britanice, Germane si librariei
Tineretului, chirie nu percepe decat de la librarie. Biblioteca isi inchiriaza un spatiu cu o
suprafata de 7 m², librariei Tineretului. Chiria este cea stabilita de primaria municipiului
Iasi pentru spatiul inchiriat de acesta. Pentru anul 2005 veniturile din inchirieri de spatii
previzionate a fi realizate de biblioteca sunt de: 39ron* 7m²*12 luni=3276 ron/an
Subcapitolul 23 „alte venituri in domeniul invatamantului” se refera
la veniturile specifice obiectului de activitate al bibliotecii, cum sunt:
 venituri din contravaloarea permiselor si a cursurilor de biblioteconomie,
 venituri din copii xerox,
 venituri din amenzi privind intarzierea restituirii cartilor pierdute.
Conform legii bibliotecilor nerestituirea la termen a documentelor de
biblioteca imprumutate de catre utilizatori se sanctioneaza cu plata unei
sume aplicata gradual, pana la 50% din valoarea medie de achizitionare a
documentelor de biblioteca din anul precedent. Deteriorarea, distrugerea
sau pierderea documentelor se sanctioneaza prin recuperarea fizica a unor

30
documente identice sau prin achitarea unei sume echivalente cu 5 ori pretul
mediu de achizitie a documentului de biblioteca din anul precedent.
Indicatorii fizici sunt:
- numarul mediu de cititori sau cursanti pentru veniturile provenite din
contravaloarea permiselor si respectiv din contravaloarea cursurilor de biblioteconomie,
- numarul mediu de copii xerox pentru veniturile din copii xerox si
- un numar mediu de cititori pentru veniturile din amenzi pentru intarziere si
carti pierdute.

Exemplu de calcul:

VENITURI DIN TAXE:


1)venituri din contravaloarea permiselor:
numar de cititori/2005 *pret pernis= 18000*8ron=144000 ron
2) venituri din cursuri de biblioteconomie:
la acestea participa in medie cam 8 bibliotecari ai institutiei de invatamant superior,
durata unui curs este de 12 sedinte, taxa pentru o sedinta este de 6ron de persoana. Astfel,
veniturile din contravaloarea cursurilor prevazute pentru 2005 sunt de:
8 cursanti*(12 sedinte*6 ron/sedinta)=576 ron
Veniturile din taxe totale se obtin prin insumarea celor doua categorii de venituri , adica
144576 ron.
VENITURI DIN COPII XEROX:
Se fundamenteaza pe baza unui numar mediu de 40000 de copii xerox, pretul
practicat fiind de 0,07 bani/foaie. Astfel veniturile estimate a fi incasate in anul 2005 sunt
de :
40000 foi*0,07 ron/foaie=2800 ron.

VENITURI DIN AMENZI :


Fundamentarea se realizeaza pe baza unui numar mediu de 300 de cititori si o valoare a
amenzii de 6 ron pe publicatie.
300 cititori*6 ron=1800 ron.

31
Totalul subcapitolului 23 se determina prin insumarea veniturilor celor trei
componente (149176 ron), iar prin adunarea la acesta a valorii corespunzatoare a
subcapitolului 15 se obtine totalul veniturilor proprii.(149176 + 3276= 152452 ron)
La fundamentarea veniturilor BCU se au in vedere si obiectivele cuprinse in
planul strategic al BCU, cum sunt obiectivele de investitii, informatizarea Bcu, achizitia
de carti si publicatii, satisfacera in conditii optime a activitatii de informare a cititorilor.

2.4 bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei

Bugetul de venituri si cheltuieli reprezita centralizarea indicatorilor (venituri si


cheltuieli) fundamentati, respectiv cheltuielile necesare estimate. si veniturile proprii
previzionate.
Gruparea veniturilor se face pe capitole si subcapitole, iar a cheltuielilor in parti,
capitole si subcapitole, titluri, articole si aliniate.
Veniturile BCU Iasi provin din: inchirieri de spatii, tarife percepute, sponsorizari,
donatii. Ca particularitate apare ca venit si fondul de sustinere a bibliotecilor din
invatamant.
Principalele categorii de cheltuieli sunt cele de capital si cele de curente. In cadrul
cheltuielilor curente, heltuielile comune tuturor institutiilor de cultura cuprind: cheltuieli
de personal-cheltuieli cu salariile, contributiile, cheltuieli pentru intretinere si
gospodarire, etc. Ca particularite, cheltuieli specifice aparute in cadrul cheltuielilor
curente sunt cele privind fondul de carte si pentru procurarea de materiale pentru
multiplicare si legatorie. Cheltuielile de capital sunt utilizate pentru licrari de consolidare
si achizitia de echipamente.
In bugetul de venituri si cheltuieli al bibliotecii din anul 2003 ponderea cea mai
mare o detin cheltuielile de personal peste 80% si cheltuielile pentru achizitia de carti si
publicatii circa 8%. Diferenta de 12% este utilizata pentru acoperirea cheltuielilor de
intretinere si gospodarire, isuficiente, lucru ce determina intarzieri la plata furnizorilor
sau amanarea unor lucrari de reparatii curente urgente.

32
Fluxul informational privind elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli

MEC
(OPC)

Propunerile bugetului propriu de


Venituri şi Cheltuieli

Venituri de incasat Indicatorii financiari Cheltuieli de efectuat

Domeniul de activitate Obiectul de activitate: Repere:


Metodologia - situaţia anului de bază
Clasificaţia economică - indicatorii fizici din
ÎNVĂŢĂMANT informarea şi Legislaţie
şi funcţională anul de plan
documentarea

35
In fundamentarea indicatorilor se pleacă de la domeniul de activitate în care se
încadrează biblioteca , şi nume CULTURĂ şi ARTĂ; obiectul de activitate al acesteia
INFORMARE şi DOCUMENTAREA cititorilor.
Deasemenea se ia în considerare legislaţia în vigoare pentru domeniul său
LEGEA BIBLIOTECILOR, LEGEA FINANTELOR PUBLICE şi metodologii:
CLASIFICAŢIA ECONOMICĂ şi FUNCŢIONALĂ. La acestea se adaugă şi reperele
proprii de care benneficiază şi anume Situaţia Anului de Bază şi indicatorii fizici din anul
de plan.
Pe baza acestor informaţii se realizează fundamentarea indicatorilor financiari :
veniturile de încasat şi cheltuielile de efectuat, structurate pe subdiviziunile clasificaţiei
bugetare (capitole şi subcapitole –la Venituri) şi (părţi, capitole, subcapitole, titluri,
articole şi aliniate –la Cheltuieli).
Acesti indicatori financiari rezultaţi pe baza fundamentării sunt incluşi în proiectul
bugetului de venituri şi cheltuieli al bibliotecii. Si acesta se înaintează către MEC spre
aprobare. (ca ordonator principal de credite).
Cheltuielile necesare a fi finantate de la bugetul de stat se stabilesc ca diferenta intre
veniturile prevazute a fi incasate si cheltuielile de realizat.
Atat veniturile proprii cat si veniturile sub forma creditelor bugetare sunt utilizate in
acoperirea cheltuielilor institutiei, sumele de la buget fiind folosite in special pentru
acoperirea cheltuielilor de personal, a cheltuielilor cu achizitionarea de fond documentar
si a celor de capital.

36
III FINANTAREA BCU IASI

3.1 Surse de finantare ( surse proprii, alternative si complementare)

Finantarea cheltuielilor prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli al Bibliotecii


Centrale Universitare Iasi se incadreaza in sistemul general de finantare al bibliotecilor
universitare, adica din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat. Bugetul de
venituri si cheltuieli al BCU intra in executie dupa aprobarea definitiva data de catre
Ministerul Educatiei si Cercetarii, prevederile capitolului Venituri constituite limite
minime, iar cele ale capitolului cheltuieli, limitele maxime. entru executia bugetului de
venituri si cheltuieli, directorul general al bibliotecii indeplineste atributiile ordonatorului
tertiar de credie. Angajarea si aprobarea cheltuielilor de catre acesta se efectueaza in
limita prevederilor bugetului propriu de venituri si cheltuieli, pe baza documentelor legal
intocmite, cu respectarea dispozitiilor in vigoare si vizat pentru controlul financiar
preventiv de catre contabilul sef.
Finantarea bibliotecilor universitare din Romania trebuie sa se inscrie in logica
generala de finantare a universitatilor , bazandu-se pe o combinatie de fonduri de la
bugetul de stat si fonduri obtinute din resurse proprii.
Sursele de finantare cuprind doua categorii:
o surse extrabugetare: venituri realizate de biblioteca din diferite activitati si tarife
practicate, precum si cele sub forma donatiilor, sponsorizarilor si a
imprumuturilor externe;
o surse bugetare : alocarile de fonduri de la bugetul de stat
Sursele extrabugetare cuprind:
a) veniturile proprii obtinute de biblioteca
b) Fondul de sustinere a bibliotecilor din invatamant.
a) veniturile proprii provin din: chirii, organizare de manifestari culturale, cursuri
artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, prestari servicii,
valorificari de produse din activitati proprii.

37
b) Sursele din care se constituie fondul sunt de doua feluri: surse interne si
imprumuturi externe.
In sursele interne sunt incluse:
o sponsorizarile pe care le pot primi bibliotecile;
o donatiile de la persoane fizice si juridice;
o granturile obtinute de biblioteca, prin participarea la realizarea de proiecte pe baza
de competitie si incheierea de contracte in nume propriu sau in calitate de
colaboratori;
o tarife si incasari pentru servicii: tarife percepute de la utilizatorii prevazuti in
regulamentul propriu de organizare si functionare, pentru servicii care depasesc
nivelul folosirii colectiilor in spatiile proprii, tarif pentru imprumut de documente,
tarif ce va include costul drepturilor de imprumut, costul realizarii copiilor
documentului imprumutat, precum si contravaloarea taxelor postale, tarif pentru
fotocopii, microfilme, microfise, dischete dupa clectii proprii, tarife pentru
nerespectarea termenului de restituire a publicatiilor.
o Venituri din : valorificarea lucrarilor bibliografice si de informare documentara
publicate, precum si a altor tipuri de lucrari elaborate de biblioteca; realizarea
unor lucrari speciale( traduceri, bibliografii si sinteze documentare) solicitate de
utilizatori pe baza unor contracte incheiate de biblioteca si solicitantii de serviciu,
participarea bibliotecii la contracte de cercetare si documentare, recuperarea
contravalorii actualizate a puublicatiilor pierdute sau deteriorate de utilizatori,
organizarea unor cursuri de initiere si perfectionare in domeniul biblioteconomiei
si informarii documentare, servicii speciale de asistenta metodologica oferite
bibliotecarilor din afara retelei invatamantului, inchirieri de spatii pentru
conferinte, simpozioane, colocvii, expozitii, pentru solicitanti din afara retelei de
invatamant.
Fondul de sustinere a bibliotecilor neconsumat in timpul exercitiului bugetar
anual, se reporteaza cu aceeasi destinatie, in anul urmator
Imprumuturile externe pot fi contractate de Ministerul Educatiei si Cercetarii ca
ordonator principal de credite bugetare, in conditiile legii si garantate de catre Ministerul
Finantelor Publice, in scopul modernizarii, informatizarii si dotarii cu publicatii.

38
3.2 Finantarea bugetara ;

Prin finantarea de la bugetul de stat se asigura instiutiei publice necesarul de


mijloace pentru desfasurarea activitatii conform prevederilor din bugetul de venituri si
cheltuieli aprobat.
Acest tip de finantare cuprinde:
• Finantarea de baza: care se stabileste in functie de numarul de cititori ai
bibliotecii si se realizeaza prin : credite bugetare acordate de Ministerul
Educatiei si cercetarii in functie de bugetul de venituri si Cheltuieli al
bibliotecii aprobat de acest minister. Acestea sunt utilizate pentru plata
salariilor si cheltuielilor materiale.
• Finantarea complementara: cuprinde cheltuielile pentru dotari – achizitii de
carti si publicatii straine, in valuta, investitii- achizitii de calculatoare si
reparatii capitale. Acest tip de finantare se face pe baza unei note justificative
pentru solicitarea de fonduri de la bugetul statului.
Utilizrea fondurilor din bugetul public presupune respectare unor conditii:
- inscrierea si efectuarea cheltuielilor se face doar cu conditia ca acest lucru sa
fie prevazute in normele legale;
- mentinerea pe tot parcursul anului bugetar a contrilului privind oportunitatea
efectuarii cheltuielilor;
- acordarea de noi fonduri se face pe baza justificarii sumelor acordate anterior
si in conformitate cu realizarea indicatorilor bugetari;
Finantarea bugetara presupune deschiderea de cont la unitatea Trezoreriei
Finantelor Publice in raza careia se afla fiecare unitate in parte. In acest sens, in actiune
sunt implicati Ministrul finantelor publice ca ordonator principal de credite, Directorul
BCU ca ordonator tertiar de credite bugetare si Trezoreria Finantelor Publice.
Institutiilor de subordonare centrala, prin finantarea de la bugetul de stat li se pun
la dispozitie fonduri pe calea deschiderii de credite bugetare. Pe baza acestora si in limita
acestora, trezoreriile operative efectueaza plati prin virament bancar, elibereaza numerar

39
in baza carnetelor de cec, numite si plati de casa. Platile nete de casa reprezinta consumul
efectiv de credite bugetare deschise sau repartizate, conform urmatoarei relatii:
Plati nete de casa = plati de casa – Restituiri de credite.
Creditele bugetare ramase neutilizate la sfarsitul anului isi pierd valabilitatea,
fiind inchise din oficiu de catre trezorerie.

3.3 Utilizarea creditelor bugetare;

Creditele bugetare sunt sume aprobate prin legea bugetara anuala in limitele
carora institutia bugetara poate cheltui in cursul anului mijloacele banesti primite pentru
indeplinirea sarcinilor prin buget. Acestea sunt limite maxime ce nu pot fi depasite, nu
angajeaza rambursabilitate si nici dobanda.
Bugetul de venituri si cheltuieli al BCU Iasi intra in executie dupa aprobarea
definitiva de catre MEC.
Pentru executarea bugetului de venituri si cheltuieli, directorul genereal al BCU
indeplineste atributiile OTC, angajand si aproband cheltuieli in limita prevederilor
bugetului propriu de venituri si cheltuieli.
Pentru deschiderea si repartizarea de credite bugetare este implicat in primul rand
MEC in calitate de OPC care depune bugetul de venituri si cheltuieli aprobat Trezoreriei
Iasi. Ca sa se poata realiza executia bugetara, BCU trebuie sa aiba cont deschis la
Trezoreria Iasi, lucru ce se realizeaza pe baza unei Cereri de deschidere de cont vizata si
aprobata de:
- Directorul Trezoreriei judetului Iasi si a contabilului sef;
- OTC si contabilul sef al BCU;
Cererea de deschidere de credite bugetare are in continut suma solicitata, precum si
specificatii cu privire la subdiviziunile clasificatiei bugetare unde se incadreaza suma
respectiva. Aceasta este defalcata pe subcapitole de cheltuieli , semnificand destinatii prin
institutiile subordonate ordonatorului principal de credite. Aceste cheltuieli sunt
structurate in cheltuieli curente si cheltuieli de capital. Creditele se solicita pentru
necesarul de cheltuieli ale unui trimestru, in limita prevederilor din bugetul de venituri si
cheltuieli, iar cererea se prezinta pana in ziua de 20 a ultimei luni din trimestru.

40
Ministerul
Educatiei si Ministerul
Cercetarii (OPC) Finantelor
cerere de deschidere de credite bugetare Publice

nota justificativa
dispozitie bugetarande repartizare

Trezoreria
municipiului Trezoreria
Bucuresti Finantelor publice
IASI

Directorul
general BCU
IASI (OTC)

Deschiderea de credite bugetare ( ) presupune implicarea Ordonatorului


Principal de Credite, Finantatorul, si Trezoreria Finantelor Publice a municipiului
Bucuresti.
1) MEC (ca OPC) intocmeste cererea de deschidere de credite bugetare, in trei
exemplare si o trimite spre analiza MFP impreuna cu o nota justificativa privind solicitarea
legala a creditelor bugetare prin concordanta dintre bugetul de venituri si cheltuieli a
ordonatorului principal de credite si bugetul finantator.
2) Finantatorul si anume Ministerul Finantelor Publice analizeaza documentele de
finantare inaintate, si inregistreaza in evidenta proprie cererea de deschidere de credite
bugetare.
3) Finantatorul da dispozitie privind deschiderea finantarii ordonatorului principal
de credite printr-un exemplar al cerereii Trezoreriei Municipiului Bucuresti privind
deschiderea finantarii MEC.

41
4) in cadrul trezoreriei, pe seama conturilor bancare, se consemneaza deschiderea
finantarii
5) trezoreria informeaza MEC printr-un exemplar al cererii de deschidere de
credite bugetare, despre deschiderea finantarii in contul sau deschis la trezorerie.
Repartizarea creditelor bugetare ( )
1) Nota justificativa este insotita cu privire la creditele bugetare de repartizat, de
dispozitia bugetara de repartizare intocmita de MEC si care este adresata Trezoreriei
Finantelor Publice a municipiului Bucuresti, unde isi are deschis cont.
2)Pe baza acesteia Trezoreria municipiului Bucuresti transmite dispozitiile
bugetare de repartizare Trezoreriei Finantelor Publice din teritoriu, unde este deschis
contul BCU Iasi
3) Dupa repartizarea creditelor bugetare in contul BCU, Trezoreria Finantelor
Publice Iasi informeaza institutia de repartizarea sumelor in contul creditelor bugetare, in
contul ei de la Trezorerie.

3.4 Plati pentru cheltuieli prin trezorerie;

Dupa deschiderea si repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite


bugetare au dreptul sa dispuna efectuarea platilor necesare indeplinirii sarcinilor si
actiunilor aprobate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli.
Aceastea se fac in contul bibliotecii prin Trezoreria judetului Iasi. Aici apar
consemnari informationale cu privire la: deschiderea de credite bugetare pe
compartimente ale bugetelor publice, efectuarea platilor din creditele bugetare deschise si
repartizate, specificitatea unor plati angajate de unele institutii publice, veniturile si
cheltuielile fondurilor cu destinatie speciala. Pentru realizarea platilor prin trezorerie se
utilizeaza instrumente ca: CEC-ul pentru eliberarea numerarului de cont, ordinul de plata
pentru efectuarea platilor din contul BCU catre terti si factura de dispozitie de incasare
intocmita de furnizori pentru BCU.
Angajarea cheltuielilor de personal se face conform legii salarizarii, contractului
de munca individual al salariatilor, etc., iar lichidarea se face pe baza Statului de Plata.
Ordonantarea cheltuielilor de personal – platile pentru salarii se fac de catre biblioteca pe

42
baza actelor pe care Compartimentul pentru Control si Evidenta a Cheltuielilor din cadrul
Trezoreriei Judetului Iasi. Aceste acte sunt:
• Cec-ul pentru numerar, ridicarea din cont a sumelor nete necesare
efectuarii platii salariilor
• Ordinul de plata, intocmit in 3 exemplare pentru virarea din cont a
impozitului pe salarii calculat si retinut, a contributiei pentru asigurarile
sociale de sanatate, a contributiei pentru constituirea fondului de somaj;
• Situatia recapitulativa a salariilor;
Angajarea cheltuielilor materiale se realizeaza in baza contractelor sau comenzilor
incheiate de biblioteca cu diferiti furnizori, lichidarea consta in achizitionarea de bunuri,
executarea de lucrari si servicii. Documentele ce trebuie prezentate Trezoreriei Iasi pentru
ordonantare sunt:
• Ordinul de plata intocmit de biblioteca pentru achitarea furnizorilor;
• Dispozitia de incasare insotita de factura primita de la furnizor;
• Cec-ul pentru cheltuieli ce urmeaza sa se achite in numerar;
Angajarea cheltuielilor de investitii se face pe baza -Notei justificative-intocmita de
BCU Iasi, lichidarea consta in achizitionarea ordinului de plata intocmit de biblioteca
pentru achitarea furnizorului.
Plata se realizeaza in toate cele trei cazuri dupa ce Trezoreria verifica:
- concordanta cu limitele creditelor aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
-respectarea prevederilor legale cu privire la operatiunile solicitate
-stabilirea corecta a valorilor si intocmirea corecta a documentelor
Eliberarea de sume din conturile bancare ale institutiei publice, atat cele privind
ridicarile de numerar, cat si cele pentru virarile in contul altor institutii, reprezinta, din
punctul de vedere al executiei de casa a bugetului, plati de casa. Acestea reprezinta
operatiuni de stingere a unor obligatii banesti prin achitarea sau utilizarea creditelor
bugetare aprobate pentru o anumita perioada de timp. Platile din creditele bugetare se
efectueaza din initiativa ordonatorului de credite bugetare care poarta raspunderea asupra
utilizarii mijloacelor banesti. Exista si situatii in care ordonatorii de credite recupereaza
unele sume din platile executate anterior, ca urmare a efectuarii unor regularizari prin
aplicarea de noi preturi si tarife. In cazul in care aceste sume provin din finantarea anului

43
curent, se depun de catre institutie in cont si contribuie la diminuarea in mod
corespunzator a volumului platilor de casa, operatiune numita reconstituirea creditelor
bugetare.
Pe parcursul exercitiului bugetar pot sa apara si sarcini suplimentare de indeplinit
care nu au fost in calcul in etapa elaborarii bugetului. In acesta situatie, acoperirea
cheltuielilor generate de sarcinile suplimentare de indeplinit, se poate face pe seama
disponibilitatilor de credite bugetare rezultate din bugetul de venituri si cheltuieli sau prin
acordarea de mijloace banesti de la fondul de rezerve bugetare.
Executia partii de cheltuieli se realizeaza conform Legii Finantelor Publice
(500/2002) si presupune parcurgerea urmatoarelor etape: angajarea, lichidarea si plata.
Angajarea este un orice act juridic din care rezulta sau din care ar putea rezulta o
obligatie pe seama fondurilor bugetare.
Lichidarea cheltuielilor presupune verificarea existentei angajamentelor,
determinarea sau verificarea realitatii sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate
ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile
respective.
Ordonantarea este operatia prin care se confirma ca livrarile de bunuri si servicii
au fost executate, si ca plata poate fi realizata.
BCU poate utiliza pentru acoperirea cheltuielilor si veniturile proprii (care sunt
prevazute distinct in bugetul de venituri si cheltuieli. Acestea sunt in acelasi cont din care
se efectueaza platile pe seama alocatiilor bugetare, insa presupun deschiderea unei pozitii
distincte „ Venituri proprii pentru acoperirea cheltuielilor”
Plata cheltuielilor este actul final prin care institutia publica achita obligatiile sale
fata de terti.

44
IV Evidenta gestiunii financiare la BCU Iasi

Obiectul contabilitatii bugetare il constituie existenta si miscarea valorilor


materiale si banesti, consumul de munca vie si remuneratia acesteia rezultatul activitatii
desfasurate si inchiderea exercitiului bugetar.
Particularitatile si specificul activitatii institutiei publice impun ca informatiile
contabile din diferite sectoare ale executiei bugetare sa fie centralizate, pentru a avea o
imagine clara asupra executiei bugetare de ansamblu, imbinand astfel contabilitatea
curenta cu contabilitatea centralizatoare si permitand cuantificarea datelor din treapta in
treapta pana la final, la Ministerul Finantelor, unde se determina datele de sinteza privind
executia bugetului.

4.1 Evidenta statistica

Este o forma a evidentei economice prin care se studiaza latura cantitativa a


fenomenelor sociale de munca si legitatile dezvoltarii social-economice in conditiile
concrete de loc si timp, in expresia lor nimerica. Este o forma importanta a evidentei
pentru fenomenele vietii sociale, culturale si politice ale societatii. Statistica inregistraza
si prelucreaza fenomenele social-economice de masa.
Datele necesare pot fi proprii evidentei statistice si sunt culese din documentele
primare prin procedee ca: observarea, ancheta, evidentele si trendul numarului de
studenti.
Acest tip de evidenta furnizeaza informatii privind realizarea indicatorilor fizici,
asigura datele necesare pentru analiza indicatorilor de venituri si cheltuieli, in
fundamentarea proiectelor de buget, etc.
Evidenta statistica interfereaza cu contabilitatea datorita domeniului lor de
interprpatrundere si interdependenta reciproca.

45
4.2 Evidenta tehnic operativa

Este forma evidentei economice care furnizeaza informatii primare ce stau la baza
inregistrarii in contabilitate si statistica a bibliotecii, si pe baza ei se inregistreaza,
urmaresc si se controleaza fenomenele economice in momentul si la locul producerii lor.
Pentru organizarea si conducerea evidentei tehnico-operative bugetul de venituri si
cheltuieli al BCU are un rol important. El reprezinta un instrument financiar de conducere
operativa si de analiza a activitatii proprii.
Urmarirea, reflectarea, controlul si analiza indeplinirii executiei prevederilor
bugetului de venituri si cheltuieli se realizeaza de catre contabilitate in mod operativ si
curent prin intermediul sistemului conturilor sintetice si analitice cat si la incheierea
perioadelor de gestiune prin intermediul bilantului si a anexelor la bilant. Prelucrarea si
analiza informatiilor cuprinse in bilant sunt prezentate in fata Comitetului de
Administratie al BCU pe baza caruia se va cunoaste situatia de fapt a cauzelor si
factorilor ce au determinat indeplinirea sau neandeplinirea prevederilor bugetare.
Deasemenea se foloseste pentru consemnarea fenomenelor economice, documente
care sunt acte specifice cum sunt: condica de prezenta, bonul de consum de materiale,
aparate tehnice de inregistrare, etc.
Evidenta cheltuielilor se tine pe doua domenii:
• Din punct de vedere al platilor nete de casa si anume in fisa de executie
bugetse inregistreaza fiecare plata efectuata cu ordin de plata sau cec,
depunerile de numerar cu foi de varsamant si incasarile reprezentand
dicverse debite sau alte sume. Platile nete de casa se obtin astfel:
plati nete de casa=Plati-(incasari + depuneri).
Valoarea lor trebuie sa fie egala cu soldul fiecarui extras de cont, respectiv cu
valoarea fiecarui capitol de plati (cheltuieli)
• Din punct de vedere al cheltuielilor efective, ceea ce presupune ca fiecare
subdiviziune a clasificatiei economice, sa se compare ce s-a platit, ce s-a
consumat din stoc, ce a ramas de platit pentru stocurile de valoare materiala.

46
4.3 Contabilitatea BCU, proprie si pentru activitati centralizatoare
ori periodica (prin dare de seama contabila bugetara)

4.3.1) Proceduri privind organizarea si conducerea contabilitatii la BCU

Cadrul juridic utilizat in tinerea contabilitatii BCU Iasi este reprezentat de:
- Ordinul Ministrului Finantelor Publice numarul 1746 din 17 decembrie 2002
pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
patrimoniului institutiilor publice, a planului de conturi pentru aceste institutii si a
monografiei privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni.
- Legea contabilitatii prepublicata – ordinul Guvernului Romaniei numarul 70/
2004 pentru modificarea si completarea legii contabilitatii 82/1991.conform careia
contabilitatea publica cuprinde:
• Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte
incasarile veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar
• Contabilitatea trezoreriei statului
• Contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si
obligatiilor care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale,
precum si a excedentului sau deficitului patrimonial
• Contabilitatea destinata analizearii costurilor programelor aprobate
Ca unitate lucrativa Bcu este obligata sa organizeze si sa desfasoare activitate
contabila proprie.
Se utilizeaza contabilitatea in partida dubla si este necesara organizarea
contabilitatii bugetare in concordanta cu gruparea veniturilor si cheltuielilor stabilite prin
clasificatia bugetara, adica se impune utilizarea conturilor de venituri si cheltuieli
desfasurate pe patizi si fise deschise pe subdiviziunile clasificatiei bugetare.
o Contabilitatea veniturilor se organizeaza pe feluri de venituri dupa natura
lor potrivit clasificatiei indicatorilor privind finantele publice si bugetul
aprobat pe capitole si subcapitole.

47
o Contabilitatea creditelor bugetare, a platilor de casa si a cheltuielilor
efective se organizeaza si conduce pe structura clasificatiei economice pe
capitole si subcapitole de cheltuieli, iar in cadrul acestora pe articole,
aliniate, conform bugetului aprobat.
Inregistrarea operatiunilor presupune existenta documentelor justificative, fie
document cu document, fie pe baza unui document centralizator, in care se inscriu mai
multe documente justificative, ale caror continut se refera la aceleasi operatiuni
economice si care privesc aceeasi perioada. Deasemenea, inregistrarile se pot face pe
baza notelor contabile, pentru operatiunile economice pentru care nu se intocmesc
documente justificative.
Pentru stabilirea procedurilor de organizare si conducere a contabilitatii se
urmareste:
o Intocmirea si aprobarea de catre Consiliul de Administratie al BCU a
organigramei cu detailierrea in privinta activitatii financiar- contabil;
o Elaborarea fisei postului pentru personalul din compartimentul financiar-
contabil si pentru salariatii din alte compartimente care intocmesc documente
justificative care sunt inregistrate in contabilitate;
o Asigurarea cu personal calificat de specialitate:
- selectarea personalului de specialitare si instruirea
personalului ( la angajare, la trasarea unor sarcini de servici,
cu modificarile legislative
- asigurarea legislatiei financiar-contabile si fiscale, a normelor
metodologice referitoare la activitatea desfasurata de
salariatii implicati in intocmirea, utilizarea si controlul
documentelor justificative;
o intocmirea declaratiilor cu caracter fiscal privind impozitul pe salarii,
contributiei la asigurarile sociale
o intocmirea bilantului contabil si a anexelor
o intocmirea raportului de gestiune ( intocmire, verificare si aprobare,
depunere la organele legale competente)
o stabilirea circuitului documentelor justificative;

48
In realizarea contabilitatii se folosesc mijloace, procedee si norme stabilite de
Ministerul Finantelor Publice.
Planul de conturi
Prin Ordinul Ministrului Finantelor numarul 1394/01.081995 s-a aprobat clasificatia
indicatorilor privind finantele publice, care precizeaza fiecare venit bugetar, destinatia si
natura cheltuielilor bugetare. Aceasta este stabilita distinct pentru venituri bugetare si
pentru cheltuieli bugetare si se adapteaza si se completeaza de catre Ministerul Finantelor
Publice in functie de modificarea legislatiei. Aceasta serveste doar la sistematizarea si
functie de modificarea legislatiei. Acesta serveste doar la sistematizarea si corelarea
unitara a indicatorilor bugetari si a fondurilor constituite in afara bugetului. Structura
planului de conturi este simbolizat prin clase notate de la 0 la 9 astfel:
Clasa 0-mijloace fixe si terenuri
1-mijloace banesti 5-venituri
2-decontari 6-materiale
3-fonduri 7-finatnari si credite bancare
4-cheltuieli 9-conturi in afara bilantului
Fiecare clasa in parte contine 1 sau mai multe conturi sintetice de gradul I simbolizat cu 2
cifre, care la randul lor contin 1 sau mai multe conturi sintetice de gradul II simbolizate
prin 3 cifre. Conturile sintetice de gradul II contin unu sau mai multe conturi anlititce
simbolizate cu 5 cifre.

4.3.2) Principalele operatiuni contabile la BCU

Conform cu obiectul sau de activitate BCU consemneaza operatiunile ce tin de


incasarea veniturilor si efectuarea platilor pentru cheltuieli.
Este cazul consemnarii alimentarii disponibilitatilor, cumpararea de materiale si
consumul lor pe necesitati proprii, precum si achitarea fata de furnizori. Pe baza datelor
inregistrate BCU intocmeste o dare de seama catre MEN, pe baza careia are loc
decontarea cheltuielilor pentru ca finantarea se evidentiaza numai la nivelul OPC prin
intermediul contului „ Finantareade la buget pentru anul curent”

49
In cazul platii salariilor, pe baza statului de salarii, si a listelor de plata intocmite
pe angajati, cheltuielile BCU inregistrate sunt „drepturile de personal”, „decontari
privind asigurarile sociale”, „decontari contributiilor”
BCU isi achita obligatiile fata de terti :
o CAS: inregistrarea in contabilitate se face prin egalitatea CAS unitate si CAS
salariat la „plati asigurari sociale de stat.
Platitorul este BCU iar beneficiarul este DJOFM, iar plata se realizeaza prin
trezorerie
o CASS: idem
o Decontari privind contributia la fondul de ajutor de somaj la conturile – „ plati
ajutor somaj, salarii, plati asigurari sociale de stat”
o Decontari cu bugetul de stat presupune plata impozitului pe salarii
Pe baza registrului de casa, Bcu incaseaza necesarul pentru plata salariilor,
concediu de odihna si concediu medical, iar pe baza extrasului de cont, BCU achita
acestea.
Deasemenea pe baza registrului de casa se inregistreaza si contravaloarea taxelor.
Amenzile privind intarzierile sau pierderea cartilor se consemenaza in Foaia de
varsamant, si se sace pe baza de chitanta.
Achizitia de carti si publicatii se face din „fondul mijloace fixe”, si presupune
inregistrarea in documente ca : Borderou, aviz de expeditie de la furnizor si dispozitie de
livrare.
O alta operatiune este cea privind incasarea contravalorii chiriei de la Libraria
Tineretulu, care implica debitarea contului de „disponibilitati din veniturile institutiei de
invatatmant – chirii” si creditarea contului de „ venituri ale institutiei de invatamant
superior”. Documentele implicate fiind extrasul de cont, ordinul de plata de la Librarie
prin Bancpost catre BCU, operatiune realizata prin trezoreria Iasi.
Alte operatiuni sunt specifice achitarii contravalorii utilitatilor (catre RAJAC,
ROMTELECOM, etc), care se fac pe baza de factura si ordin de plata.

4.3.3) Darea de seama contabila

50
Confoem Legii contabilitatii republicata, BCU ca institutie publica, are obligatia
de a intocmi situatii trimestriale si anuale. Acestea reprezinta documente oficiale de
prezentare a situatiei patrimoniului si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli.
In componenta situatiei financiare trimestriale si anuale se cuprind: Bilantul,
Contul de executie bugetara si anexe ( detailierea cheltuielilor, finantarea bugetara, contul
de executie al fondurilor speciale, etc)
BILANTUL cuprinde elementele patrimoniale sub aspectul componentei
materiale si a provenientei, precum si rezultatele financiare ale activitatii unei institutii
publice.
Structura sa cuprinde posturi bilantiere reprezentand indicatorii grupati pe
elemente de activ si pasiv:
o Activul = cuprinde indicatorii privind mijloacele economice (imobilizari,
stocuri, mijloace financiare, drepturi de incasat,) plasati in ordinea inversa
a lichiditatii lor;
o Pasiv = cuprind indicatorii privind sursele proprii si straine in ordinea
inversa a exigibilitatii lor, si anume:
A Fonduri
B Finantari de la buget, venituri proprii, decontari si alte surse:
- finantarea institutiilor
- venituri bugetare
- decontari, creditori si alte surse
- mijloace cu destinatie speciala, fonduri speciale si credite
bancare
Indicatorii din bilant se obtin prin preluarea si prelucrarea datelor din conturile
sintetice de gradul I sau gradul II, care figureaza in balanta de verificare intocmita la
sfarsitul exercitiului. Bilantul se intocmeste pe baza ultimei balante de verificare a
conturilor sintetice puse de acord cu soldurile analitice, incheiata dupa inregistrarea
tuturor documentelor in care au fost consumate operatiunile financiar-contabile aferente
perioadei raportate.
Modelul bilantului contabil se emite de catre Ministerul Finantelor. Dupa
verificarea si amplasarea de catre directorul-general si a contabilului sef, bilantul cu

51
anexele se depun la Ministerul Educatiei si Cercetarii. Acesta verifica si analizeaza datele
din bilant urmarind exactitatea si realitatea raportarilor. Aceasta se face pe baza corelarii
informatiilor din bilant, anexa la bilant si un raport explicativ.
CONTUL DE EXECUTIE A BUGETULUI institutiei publice si detailierea
cheltuielilor:
Este corespondentul contului de profit si pierdere intocmit de agentii economice si
reprezinta gradul de indeplinire a ceea ce institutia si-a propus, reflectand masura in care
s-a realizat previzionarea din bugetul de venituri si cheltuieli.
Ecuatia generala utilizata este

CHELTUIELI + REZULTATE = VENITURI

Daca bilantul constata rezultatul, contul de executie il explica.


Acest document se intocmeste de catre ordonatorul de credite, pe structura
clasificatiei bugetare, corespunzator bugetului de venituri si cheltuieli aprobat.
Ca structura acestuia sunt cuprinse doua parti:
Venituri bugetare
-activitatea bugetara
Cheltuieli bugetare
- activitatea extrabugetara
In contul de executie sunt prezentate comparativ:
• veniturile prevazute in plan a se realiza si veniturile realizate
• creditele bugetare prevazute a se consuma si cheltuielile bugetare
realizate sub cele 2 aspecte: - plati nete
- cheltuieli efective
Ca anexa la bilant se ataseaza – DETAILIEREA CHELTUIELILOR – in care se
gasesc aceleasi rubrici ca si in contul de executie bugetara, si anume:
- prevederile anuale, unde se inscriu creditele aprobate initial
- prevederi trimestriale echivalente cu creditele definitive
- plati efective
-cheltuieli efective
Evidenta economica presupune deci :

52
- Urmarirea modului in care se respecta legislatia economica si alte norme de drept
- Asigurarea cunoasterii situatiei economice aflate in proprietatea BCU
- Inregistrarea activitatii desfasurate, dand posibilitatea compararii activitatii curente
ce se desfasoara cu perioada de gestiune anterioara
- Permite stabilirea rezultatelor executarii bugetelor;

53