Sunteți pe pagina 1din 3

Relatia dintre Felix si Otilia George Calinescu este unul din cei mai importanti scriitori ai secolului 20;

acesta s-a remarcat in toate domeniile, in special in critica literara, ocupandu-se de marii scriitori. Ca romancier, a debutat in 1933 cu Cartea Nuntii, iar 5 ani mai tarziu apare Enigma Otiliei. Se va remarca si in perioada postbelica cu Bietul Ioanide si Scrinul Negru. Enigma Otiliei este, din perspectiva lui Nicolae Manolescu, un roman doric (balzacian). Romanul este specia in proza a genului epic cu o actiunea complexa care se desfasoara pe mai multe planuri la care participa numeroase personaje. Romanul doric a aparut in contextul realismului ( curent aparut dupa Revolutia din 1848, Honore de Balzac fiind considerat parintele acestuia), in Franta. La nivel estetic, acest tip de roman este construit pe baza a trei principii: crearea iluziei vieii, autorul dezvoltnd o strategie de autentificare a universului evocat, prin prezentarea unor locuri existente i evenimente reale, relaia de interdependen ntre individ i mediu i ilustrarea generalului prin particular (spre exemplu, personajele reprezint categorii sociale, ele prinznd via prin detaliile nfiate de autor). n ceea ce privete nivelul narativ, naratorul romanului doric este impersonal, discursul narativ la persoana a II-a, perspectiva narativ fiind obiectiv, sub forma omniscienei. La nivel tematic, cel mai des ntlnit este problematica social, autorul nfind societatea contemporan lui ntr-o manier critic, dar i tema destinului. Respectand modelul balzacian, G. Calinescu abordeaza tema sociala, prezentand imaginea societatii burgheze bucurestene de la inceputul secolului 20. Alte teme importante sunt cea a familiei ( strans legata de motivul orfanului, al mostenirii, al paternitatii), tema iubirii ( motivele asociate fiind cel al casatoriei), tema formarii si dezvoltarii personalitatii ( Enigma Otiliei fiind un bildungsroman, urmarind evolutia lui Felix) si tema destinului. In ceea ce priveste relatiile spatio-temporale, actiunea este plasata in cea mai mare parte in Bucuresti, exceptand secventele de la mosia lui Pascalopol, locurile indicate apartinand realitatii, autentificandu-se, astfel, Universul evocat. Evenimentele prezentate incep odata cu venirea lui Felix la Bucuresti intr-o seara de iulie, 1909, si se vor intinde pe durata a 3 ani. Acestea sunt infatisate cronologic, cu exceptia unor secvente retrospective. Actiunea se desfasoara pe doua planuri principale, (povestea lui Felix si povestea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu) si pe mai multe planuri secundare ( povestea lui Titi, povestea Auricai, povestea lui Simion, etc). Conflictele importante intalnite in roman vor corespunde planurilor principale. La nivelul primului plan se remarca conflictul dintre dimensiunea sociala ( cariera lui Felix in medicina) si dimensiunea sentimentala ( dragostea pentru Otilia), conflict tipic romanului realist obiectiv. Tot aici intalnim conflictul ce are la baza lui personajul Otiliei, conflictul dintre Felix si Pascalopol, cel din urma castigand. Planul al doilea prezinta conflictul de natura social-economica, in aparenta( din perspectiva Aglaei) intre Aglae Tulea si Otilia, in esenta intre Stanica si Aglae. Acest roman, spre deosebire de alte romane realist-obiective, traieste mai mult prin personaje decat prin actiune. George Calinescu afirma in studiul Individ si tip ca Psihologia unui individ n-a devenit artisticeste interesanta decat cand a intrat intr-un tip

Astfel, acest roman prezinta o tipologie tipica romanului balzacian. Conform studiului lui Calinescu Cateva cuvinte despre roman 1938, Enigma Otiliei infatiseaza cateva dintre tipurile fundamentale din romanul realist obieciv. Astel, Felix corespunde abitiosului idealist in stare de toate infrangerile pentru glorie, ce poate oscila intre ratare grandilocventa si geniu posac, Stanica este asimilat tanarului care vrea sa patrunda cu orice chip in viata, subordonand toate afectiunuile acestei pasiuni (ambitiosul plat, comun), Aglae poate fi descrisa ca femeia care, neizbutia ea insasi in viata, isi revarsa energiile asupra copiilor, devenind personaj odios pentru altii si apasator pentru propria progenitura, iar Auricai ii corespunde personajului incapabil de adaptare, care nu duce la lirism, ci la invidie. Pentru a urmari relatia dintre cei doi protagonisti, Felix si Otilia, trebuie sa ne axam pe planul principal, cel al lui Felix. Personajul principal al romanului este Felix, student la medicina, el insusi fiu de doctor. Scriitorul omniscient alcatuieste o adevarata fisa biografica Se numea Felix Sima si sosise cu o ora mai ianite in Bucuresti venind din Iasi, unde fusese elev in clasa a VIIIa a Liceului internat. Sfarsise liceul, trecand si examenul de capacitate, si acum venea in Bucuresti la tutorele sau. Evolutia profesionala a lui Felix Sima este ascendenta. Dotat cu calitati intelectuale, cu o tenacitate si o vointa de a se realiza, Felix devine profesor universitar, specialist cunoscut, autor de memorii si comunicari stiintifice, colaborator la tratate de medicina cu profesori francezi. O sensibilitate de o mare acuitate, precum si nevoia de afectiune se prefigureaza din copilarie, ramanand fara mama de cand era in scoala primara. Felix se remarca prin simtul de disciplina inascut si sentimentul valorii lui personale. Drumul devenirii sale profesionale se impleteste cu cel al dragostei, odata ce o intalneste pe Otilia. Otilia este de la inceput o aparitie angelica, descrisa asa cum o observa tanarul. Prezenta ei invioreaza si lumineaza atmosfera lugubra si apasatoare a casei. Raspandeste in jurul ei gratie, inteligenta, delicatete si tumult de pasiune, chiar si prin cantecele sale de la pian. Vitalitaea, exuberanta si sinceritatea deconcertanta a tineretii formeaza o imagine pura, de un farmec aparte, cucerindu-l pe Felix. Cei doi protagonisti se dezvolta de-a lungul romanului, insa afectiunea stabilita inca de la inceput se pastreaza. Fiind prima lui dragoste, Felix o transforma pe otilia intrun ideal feminin.. Fata de Felix, Otilia are griji materne, dorind ca acesta sa isi faca o cariera stralucita; amesteca o seriozitate rece, blazata, cu cele mai teribile copilarii Comportamentul derutant al fetei, dar mai ales gusturile familiare si trande ale acesteia, il descumpanesc pe tanar. Otilia insasi recunoaste cu sinceritate fata de Felix ca este o fiinta dificila si se autocaracterizeaza ca fiind capricioasa, usor de plictist, cu un temperament nefericit. Numeroase pagini descriu starile psihice si fizice prin care trece Felix, ale suferintelor primei experiente erotice, ale iubirii dintai, adolescentine: neliniste si incertitudine, adoratie si deznadejde, gelozie si fericire. Preocuparile celor doi de ordin intelectual ii vor apropia si mai mult. Sentimentele care se infiripa de la inceput intre ei pornesc de la o apropiere fireasca intre doi tineri, dar si de la o grija reciproca intre doi orfani, ce simt nevoia de afectiune si de a se apara unul pe celalalt. Otilia devine o obsesie pe care, in functie de nevoile sale, Felic o darama si o reconsruieste, fara a fi capabil de generozitati sentimentale prea mari. Otilia concepe iubirea in felul aventuros al artistului, daruire si libertate absoluta, pe cand Felix este dispus sa astepte oricat pana sa se insoare cu ea. Diferenta dintre ei si posibilitaea de a

reprezenta o piedica in calea realizarii profesionale a lui Felix o fac pe Otilia sa il paraseasca si sa aleaga o casnicie cu Pascalopol. Esecul in dragoste il va maturiza pe Felix, acesta intelegand ca, intr-o astfel de societate, dragostea nu mai este un sentiment pur, iar casnicia nu mai reprezinta o implinire a iubirii. Consider ca idila celor doi protagonisti sfarseste astfel deoarce Otilia, asa cum Felix simte nevoia de protectia ei, are la randul ei nevoie de un protector, care, in perspectiva ei, poate fi doar un barbat matur precum Pascalopol, nu un tanar lipsit de experienta ca Felix. In acelasi timp, sentimentele fetei de natura materna sunt mult mai puternice decat cele adolescentine, si considera ca indepartandu-se de baiat, ii da acestuia sansa de a se implini profesional. In concluzie, in conflictul dintre dimensiunea sentimentala si cea profesionala, cea din urma va razbi, Felix avand parte de succesul la care ravnea, dar pe care si Otilia i-l dorea.

S-ar putea să vă placă și