TEHNOLOGIA SUDRII MANUALE PRIN TOPIRE CU FLACR OXIACETILENIC

1. Scopul lucrarii
Lucrarea are ca obiective: - prezentarea utilajelor din laborator destinate sudarii prin topire cu flacara oxiacetilenica; - realizarea unei tehnologii de sudare prin topire cu flacara oxiacetilenica; - verificarea calitativa a mbinarii sudate.

2.

Aspecte teoretice

Procesul de sudare cu flacara consta n ncalzirea locala, pna la topire, a marginilor pieselor de sudat si a metalului de adaos cu ajutorul unei flacari. Flacara oxiacetilenica se formeaza prin aprinderea amestecului gazos compus din acetilena si oxigen, la iesirea dintr-un arzator. n conditiile arderii normale, flacara oxiacetilenica prezinta o structura formata din patru zone distincte (zona rece, nucleul, flacara primara si flacara secundara), fig. 1: - nucleul luminos 1, corespunde arderii carbonului si dis 20420u2013u ocierii acetilenei; nucleul are o forma cilindrica si este nconjurat la exterior de un strat de carbon liber, incandescent, care-i confera o luminozitate caracteristica; - flacara primara 2, are caracter reducator datorita CO si H2 continute, are o forma conica mbracnd la exterior nucleul luminos; Fig. 1 - flacara secundara 3 corespunde arderii complete; are temperatura mai scazuta dect flacara primara, datorita efectului de racire al mediului nconjurator. Aspectul si temperatura flacarii oxiacetilenice depind de raportul volumic dintre oxigen si acetilena: (1) Avnd n vedere relatia (1), flacara poate fi: flacara normala ( = 1,1.1,2): zonele flacarii sunt perfect delimitate (fig. 1), aspectul si culoarea flacarii sunt constante; este flacara cea mai utilizata la sudarea metalelor feroase si neferoase, datorita caracterului reducator al flacarii primare si temperaturii nalte; flacara oxidanta ( = 1,2 . 1,5),la care n zonele 1 si 2 predomina oxigenul (fig. 2); este redusa ca dimensiuni, arde zgomotos, culoarea ei este violeta; este utilizata doar pentru sudarea alamelor; flacara carburanta ( = 0,7 . 1,1): zonele flacarii se ntrepatrund, este deformata, lunga, de culoare rosie; se utilizeaza pentru sudarea aluminiului, fontelor si la ncarcarea prin sudare (fig. 3).

Fig. 2

Fig. 3

Utilizarea rationala a caldurii flacarii, calitatea superioara a mbinarii sudate si productivitatea maxima se obtin prin alegerea corecta a metodei de sudare. Se cunosc doua metode de sudare:

- sudarea spre stnga ( fig. 4), la care arzatorul 1, tinut n mna dreapta, este condus, cu oscilatii transversale, spre stnga, naintea sudurii efectuate; cu srma de adaos 2, tinuta n mna stnga, se executa o miscare oscilatorie Fig. 4 naintea becului arzatorului; se aplica la sudarea tablelor din otel cu grosimea pna la 4 mm. - sudarea spre dreapta (fig. 5), la care cu arzatorul 1 se executa o miscare rectilinie spre dreapta, iar srma 2 executa o miscare oscilatorie n urma becului; flacara fiind permanent ndreptata spre sudura realizata, metalul se topeste mai repede; se aplica la Fig. 5 sudarea tablelor din otel cu conductivitate termica ridicata. Parametrii regimului de sudare se determina n functie de grosimea pieselor de sudat si de metoda de sudare. Acestia sunt: 1.Diametrul srmei de adaos (d) se determina cu relatiile: -sudare spre stnga: [mm], -sudare spre dreapta (3) [mm], n care s reprezinta grosimea pieselor de sudat, n mm. Srma de adaos este principalul element care determina compozitia chimica a cusaturii. Ea se alege n functie de compozitia chimica a materialului de baza si trebuie sa aiba compozitia chimica, caracteristicile mecanice si temperatura de topire apropiate de ale materialului de baza. 2. Viteza de sudare (vs) se stabileste n functie de metoda de sudare, grosimea si natura metalului de baza. n cazul otelurilor, pentru stabilirea vitezei de sudare, se utilizeaza relatia empirica: (4) [m/h], n care k este un coeficient empiric(k = 12 pentru sudarea spre stnga si k = 15 pentru sudarea spre dreapta). 3. Debitul de acetilena, pentru otel, se poate calcula cu relatiile: -sudare spre stnga: [l/ h] -sudare spre dreapta: (5) (2)

(6) [l/h] n functie de consumul orar de acetilena, se alege si marimea arzatorului din trusa de sudare.

3. Metode si mijloace experimentale

Pentru realizarea unei tehnologii de sudare cu flacara oxiacetilenica sunt necesare (fig. 6): - o butelie de acetilena (2) cu reductor de presiune (3); - o butelie de oxigen (1) cu reductor de presiune; - o trusa pentru sudare; - tuburi de cauciuc pentru conducerea gazelor si accesorii (perii de srma, ciocane, etc.); - epruvete. Butelia de acetilena are n interior o masa poroasa si acetona n care acetilena se dizolva sub presiune. Masa poroasa evita producerea exploziei acetilenei si favorizeaza dizolvarea acesteia n acetona. Preluarea acetilenei din butelie se face cu un robinet 4 cu ventil, executat din otel carbon, de constructie speciala cu jug. Butelia de oxigen are capacitatea de 40 l si este prevazuta cu robinet cu ventil din bronz. Reductoarele de presiune au rolul de a reduce presiunea gazului din butelii la valoarea necesara sudarii (2,45 daN/cm2 pentru oxigen si 0,0096.0,49 daN/cm2 pentru acetilena) si de a mentine constanta aceasta presiune pe tot parcursul sudarii indiferent de valoare presiunii din butelii.
Fig. 6

Reductorul de presiune pentru oxigen (fig. 7) se nsurubeaza la robinetul cu ventil al buteliei de oxigen. Pentru obtinerea presiunii de lucru se roteste surubul de reglare 1 pna cnd manometrul 6 indica presiunea de lucru. surubul de reglare 1 comprima arcul 2 care ridica supapa 4, prin intermediul membranei elastice 3. Supapa permite oxigenului sa treaca din camera de nalta presiune 7, prevazuta cu manometrul 5, n camera de joasa presiune 8; gazul se destinde si presiunea scade. Mentinerea presiunii constante se realizeaza fara interventia sudorului. Daca debitul de oxigen este mai mare, atunci presiunea din camera 8 scade si forta exercitata de presiune asupra membranei devine mai Fig. 7 mica dect forta exercitata de arc asupra membranei si membrana se ridica. Odata cu ridicarea membranei 3 se deschide supapa 4 permitnd astfel trecerea oxigenului din camera 7 n camera 8. Cnd debitul de oxigen este mai mic fenomenul este invers celui aratat mai sus. Astfel, reductorul asigura o presiune constanta pe parcursul sudarii. Cnd supapa se defecteaza, ea poate ramne deschisa, presiunea creste peste limitele admise si poate provoca ruperea membranei elastice. Pentru a preveni acest pericol, reductorul este prevazut cu supapa de siguranta 9. Reductorul pentru acetilena se deosebeste de cel pentru oxigen numai prin modul de racordare la butelie.

Trusa pentru sudare contine arzatorul propriu-zis, un aparat de taiere si un set de opt capete de arzatoare (becuri) numerotate de la 0 la 7. Pentru sudarea unor epruvete cu grosimea de 4 mm se va utiliza becul numarul 2. Arzatorul pentru sudare este aparatul n care se face amestecul oxigenului cu acetilena si la extremitatea caruia are loc arderea amestecului gazos (fig. 8). Arzatorul se compune din: mnerul 1, becul pentru Fig. 8 sudare 2, camera pentru amestec 4 si conducta de gaz 3. Mnerul arzatorului este prevazut cu un niplu pentru oxigen si unul pentru acetilena.

1.

Modul de lucru

Dupa identificarea structurii si functionarii utilajului pentru sudarea cu flacara oxiacetilenica se trece la calculul regimului de sudare pentru mbinarea cap la cap a doua epruvete din OL37 cu grosimea de 4 mm (sudarea se va realiza spre stnga). Rezultatele obtinute se noteaza n tabelul 1.
Tab. 1

Forma rostului

Forma mbinarii

Viteza Diametrul de srmei, d sudare, [mm] v [m/h]

Debitul de gaz, q (l/h)

Se curata marginile pieselor de oxizi si pete de grasime cu ajutorul periilor metalice. Se regleaza, cu ajutorul reductoarelor de presiune, presiunea oxigenului la 2,45daN/cm2 si presiunea acetilenei la 0,02 daN/cm2. n vederea aprinderii flacarii se deschide mai nti robinetul de oxigen si apoi cel de acetilena. Dupa aprinderea flacarii urmeaza reglarea debitului de acetilena de la robinet. Arzatorul si srma de adaos se deplaseaza n axa rostului si executa miscari transversale pe axa rostului pentru repartizarea uniforma a caldurii si a materialului de adaos. n timpul sudarii arzatorul este tinut n mna dreapta, nclinat la 30 fata de orizontala, si executa o miscare oscilatorie. Srma de adaos se tine n mna stnga nclinata la 30. Flacara, ndreptata spre rostul nesudat, ale carui margini le aduce n stare de topire, se deplaseaza cu viteza constanta de-a lungul acestuia. La terminarea sudarii se nchide mai nti robinetul de acetilena si apoi cel de oxigen. n cazul n care apar ntoarceri ale flacarii, se nchide robinetul de acetilena si se scufunda arzatorul ntr-un vas cu apa, dupa care se nchide si robinetul de oxigen. Piesele mbinate prin sudare se curata cu ajutorul periilor de srma si a ciocanelor.

2.

Prelucrarea datelor experimentale si concluzii

Cordonul de sudura obtinut va fi analizat vizual pentru stabilirea eventualelor defecte macroscopice.

Concluziile se vor referi la productivitatea procedeului si la cauzele aparitiei defectelor.