Sunteți pe pagina 1din 8

http://www.csid.

ro/dieta/super-sanatate-cu-alimente-alcaline-2779953/ Motivele pentru care unele dintre alimentele din zilele noastre au devenit dauna toare sanatatii sunt la fel de multe ca si varietatea alimentelor periculoase in sasi. Un adevar transpare la prima vedere - toate alimentele rele au natura pronun tat acida, iar acest lucru duce la un dezechilibru al celulelor, metabolismului, afectand sanatatea si frumusetea corpului uman. Si desi nu suna parca destul de infricosator, efectele nocive ale alimentatiei acide ne ataca deopotriva atat p e moment, cat si pe termen lung. Solutia se impune de urgenta prin adoptarea une i diete preponderent alcaline. Acid, ironic si periculos Misteriosul pH al sangel ui nu este altceva decat primul indice in masurarea alcalinitatii fluidului vita l al vietii. Sangele perfect sanatos este usor alcalin (cu indicele intre 7.35 7.45). Un pH de 7.0 este pur si simplu neutru, un pH peste 7.0 este alcalin, pe cand pH-ul aflat sub indicele 7.0 este acid, adica primul pas spre probleme si a fectiuni. PH-ul acid apare in primul rand din cauza unei diete predominant acidi fianta, fiind urmat apoi de stres emotional, acumulare de toxine sau orice alta afectiune care priveaza celulele de oxigen sau de alti nutrienti. Organismul va incerca sa se apere de acidifierea propriului pH folosind rezervele de minerale alcaline. Daca dieta zilnica nu contine alimente alcaline, acumularea de acizi o xidanti in celule poate incepe in doar cateva minute. Motivul pentru care acidoz ele alimentare s-au dezvoltat atat de mult in zilele noastre este datorat in mar e masura asaltului junk food. Pe langa mesele junk, obisnuim sa ne luam zilnic p ortia periculoasa din alimente procesate, faina alba, zahar, bauturi acidulate p este care troneaza campionul oxidantilor, temutul aspartam. Alianta alcalina Maj oritatea legumelor si fructelor contin elemente alcaline intr-o proportie covars itor mai mare decat restul alimentelor. Cu mici exceptii in care unele dintre el e ne aprovizioneaza chiar cu acizi buni, cum ar fi porumbul, soia, orzul si multe legume. In cazul lor s-a observat cel mai bine duelul acid bun - acid rau. Astfel cu lturile traditional organice sau crescute biodinamic din amintitele alimente con tin mai putini acizi oxidanti rai. Alte surprize sunt oferite de fructele si legum ele pe care din obisnuinta le asociem cu aciditatea sau cu gustul acid. In urma digestiei, chiar fructe acre cum sunt citricele sau legume in genul rubarbei se descompun in produsi alcalini. Cel mai faimos reprezentant este chiar lamaia. O data ajuns in stomac sucul de lamaie isi schimba pH-ul datorita digestiei si dev ine alcalin. Tipuri de alimente Legume alcaline: broccoli, telina, castravete, v inete, conopida, ceapa, spanac, rosii; Fructe alcaline: mere, caise, avocado, ba nane, struguri, citrice, piersici, pere; Fructe acidifiante: coacaze, prune, fru cte glasate; Cereale acidifiante: orz, paine, faina alba, paste fainoase, orez; Leguminoase si fructe acidifiante: fasole, naut, soia, linte. Lactate acidifiant e: unt, branzeturi procesate, inghetata; Proteine animale cu efect pronuntat aci difiant: slanina, mezeluri, afumaturi, toate tipurile de carne; Grasimi si uleiu ri acidifiante: untura animala, ulei de avocado, ulei de porumb, ulei de susan, ulei de floarea-soarelui, ulei de masline; Alcooluri cu efect acidifiant: bere, lichior, bauturi spirtoase, vinuri. Pentru a mentine starea optima de sanatate, dieta zilnica ar trebui sa contina 60% alimente preponderent alcaline si 40% ali mente acide. Insa, pentru a ne recupera sanatatea, proportia se modifica notabil . Aproximativ 80% din alimente trebuie sa aiba origine alcalina, iar restul acid a! 1

Alimente care-si modifica PH-ul in functie de modul de preparare Exista insa si categoria alimentelor a caror natura nu a putut fi pana in prezent clarificata. Unele dintre ele sunt parte integranta a dietei zilnice a tuturor, dar in functi e de modul in care sunt preparate sau consumate isi pot schimba usor pH-ul. Aici gasim: nucile braziliene, varza de Bruxelles, ouale, ceaiul verde, mierea, lapt ele nepasteurizat, cartofii, semintele de dovleac si de floarea-soarelui, iaurtu l, varza murata. 2. TABEL DE UTILIZARE A CONDIMENTELOR Mirodeniile nu numai ca dau gust mancarii, dar imbunatatesc mult calitatile alimentelor si le confera chiar proprietati te rapeutice. Denumire ANGELICA ANASON ARDEI IUTE BUSUIOC CARDAMON CHIMEN CIMBRISOR CIMBRU COR IANDRU CUISOARE DAFIN IENIBAHAR FENICUL GHIMBIR HREAN IENUPAR LEUSTEAN MAGHIRAN MARAR MENTA MUSTAR (seminte) NUCSOARA OREGANO (sovarf) PIPER ROZMARIN SCORTISOAR A TARHON TELINA USTUROI Mancarea asezonata dulciuri, salate supe, mancaruri usoa re, dulciuri branzeturi, legume Actiuni si indicatii terapeutice purificator, di gesiv, antistres tonic, stimuleaza digestia, favorizeaza respiratia, actiune ver mifuga stimulator si tonic general; in raceli (impreuna cu cimbrisor si coaja de lamaie) legume, salate, sosuri, supe, surmenaj intelectual, antidepresiv, stimu leaza ciorbe circulatia cerebrala, bronsic dulciuri, bauturi, lapte teniaza, sin uzita, reumatism, anemie supe, branzeturi, patiserie stimuleaza digestia, carmin ativ, expectorant, antispastic vascular salate de legume si fructe digestie, sis tem imunitar supe, sosuri, ghiveci digestiv, reduce toxicitatea alimentelor, col ita dulciuri, mancaruri gatite (orez, indigestie, balonari, colici abdominale, c artofi) antidepresiv dulciuri, lapte antiseptic puternic legume, fasole, soia, d ulciuri, astm bronsic, pinteni ososi, memorie slaba lapte dulciuri, lapte antito xic, colita, hipertensiune, colici dulciuri, lapte salate, lapte, orez, legume l egume, salate legume (varza), soia, dulciuri legume, fasole, supe, salate legume , supe, sosuri, soia. salate, legume, oua, branza salate, cartofi, dulciuri, lap te soia, ghiveci de legume, orez dulciuri, legume, oua, supe legume, sosuri, sup e, pizza, soia legume, supe, salate salate, legume, fasole dulciuri, lapte sosur i, supe legume, fasole, supe, salate legume, branzeturi antibiotic, laxativ, exp ectorant, diuretic digestiv, circulator, gripa, guta, rau de miscare antiseptic, imunostimulant diabet, acnee, guta, diuretic antireumatic, tonic nervos, antito xic tonic cardiac, nevroza, menopauza stimuleaza activitatea endocrina, digestia diaree, balonari, infectii digestive expectorant, laxativ, stimulator diaree cr onica, infectii intestinale, insomnie, balonari, litiaza biliara stimuleaza dige stia, carminativ, bronhodilatator astenie, obezitate, insuficienta circulatorie periferica; nu se ia in nervozitate si ulcer tonic nervos, purificator stimuleaz a circulatia sangelui, digestiva, vermifuga tratamentul digestiei lente, al coli tei mareste imunitatea, tonica, vermifuga antiseptic, imunostimulant, boli cardi o-vasculare 2

HIPERACIDITATEA Tabel cu pH-ul alimentelor Foarte Alcaline Mult Alcaline Mijlociu Alcaline SI PREVENIREA EI PRIN ALIMENTATIE Slab Alimente Alcaline piersici, nuca de cocos struguri, banane, Fructe capsuni citrice, pepene rosu ananas Slab Acide Mijlociu Acide Mult Acide Foarte Acide smochine caise pepene verde stafide, masline mango mere curmale alune pere papaya prune coacaze merisor banane verzi Gemuri dulceturi broccoli ceapa verde, telina soia boabe sfecla varza cartofi varza de rosii rosie gulii, castraveti, Bruxelles Legume sp anac spanac, salata morcovi gatit usturoi mezeluri fasole Leguminoase din soia a lba, linte grau incoltit ovaz Cereale orez brun bulion de rosii branza de soia lapte de soia paine, patiserie grau, orez malai, orz samburi dovleac alune praf de copt sare marina apa minerala condimente piper ulei presat ulei ulei de la rece de rafinat de Oleaginoase arahide peste ulei fl oarea floarea nuci Seminte prajite de primula soarelui soarelui, masline masline unt, iaurt lapte de branzeturi branza lapte de Lactate orez cu vaca nefiert caz eina, topita mama lapte smantana lapte fiert inghetata oua de oua de oua de Oua prepelita rata gaina carne de carne de carne de Carne peste miel porc vita, stri dii puding Plante jeleuri plante vanilie muscat Condimente otet de mere sulfit C onservante Bauturi Dulciuri Aswaganda Spirulina Medicamente Shatavari miere sare rafinata otet drojdie, alcool cafea bere zahar, zaharina cacao ciocolata antise dative antibiotice inflamatoare tranchili- aspirina antizante benzoat aspartam ceaiuri melasa ceai verde Coada soricelului Cretusca Lemn dulce 3

histaminic FRUCTE ALCALINE FRUCTE ACIDE mere si cidru grape-fruit caise, mango p iersici toate conservele, gemuri, dulceturi pepeni avocado fructe zaharisite, gl azurate nectarine struguri fructe uscate, conservate cu sulfura masline banane c oapte fructe proaspete cu zahar papaya capsuni banane verzi pere cirese merisor ananas stafide masline verzi murate prune curmale lamai smochine LEGUME ALCALINE LEGUME ACIDE supe vegetale ciuperci asparagus copt leguminoase (in afara de bro ccoli, conopida alune si linte) varza rosie si alba patrunjel, pastarnac morcovi , rosii, cartofi ardei fasole alba anghinare dovleac, asparagus varza de Brussel castraveti ridichi linte marar soia boabe rubarbar vinete, andive extract de so ia usturoi, praz, ceapa bostan salata verde, spanac nap, sfecla LACTATE ALCALINE LACTATE ACIDE lapte smantanit, kefir, zer unt, smantana, branzeturi lapte proas pat (vaca, capra) inghetata iaurt cu acidophilus lapte fiert, lapte praf PRODUSE DIN CARNE ALCALINE PRODUSE DIN CARNE ACIDE toate tipurile de carne de mamifere, pasari, peste, nu sunt gelatina, grasime, icre, oua de gaina albe CEREALE ALCAL INE CEREALE ACIDE produse de patiserie paste fainoase cereale proaspete, paine, toate tipurile galusti grau incoltit, prajituri, biscuiti faina de ovaz, orez, o rz, orz verde amidon, aluaturi secara, fulgi de cereale DIVERSE - ALCALINE DIVER SE - ACIDE toate bauturile alcoolice sifon ceaiuri de plante, neindulcite dulciu ri, sosuri aditivi alimentari produse din lucerna cacao, ciocolata sintetici : a rome, coloranti ghimbir coca-cola, cafea conservanti ca: benzoat, drojdie de ber e (calup) ? racoritoare sintetice, otet, saramura, fum sare de mare sare rafinat a, curry, condimente cu glutamat OLEAGINOASE ALCALINE OLEAGINOASE ACIDE migdale toate celelalte fructe oleaginoase si semintele coapte castane, nuca de cocos sa u prajite OBICEIURI ALCALINE OBICEIURI ACIDE fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice somnul, relaxarea, somn insuficient sauna, exercitiul fizic suprasolic itarea, medicamentele buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul supararea, man ia, revolta http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/Alimente-alcaline-si-acide Hip32192514.php 4

Exist n corp mai multe sisteme lichidiene interconectate i fiecare are pH-ul su: 1. pH-ul digestiv

n funcie de alimentele consumate i de secreiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din stomac), pna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate s istemele de pH amintite sistemul digestiv se dezechilibreaz cel mai uor i de aceea el reprezint o cheie n meninerea sntii. ntr-un mod similar Ayurveda consider focul d iv Agni drept cheia sntii i a bolii. De aceea vom acorda un spaiu mai larg alimentaiei 2. pH-ul sngelui i limfei Prin cele aproximativ 5 l de snge i 2 l de limf, aceste lichide dreneaz i hrnesc restu l de aproximativ 60-70 de kg de esuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pstrarea unei aciditi normale n esuturi. 3. pH-ul esuturilor

La cei sntoi esuturile au un pH apropiat de cel al sngelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaz dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovascular e sau cancer, pH-ul esuturilor este cu siguran acid. Spre deosebire de snge care tre buie s-i pstreze un pH constant, esuturile pot fi convertite n adevrate rezervoare ale rezidurilor acide (grsime n exces, calculi, excerscene osoase sau tumori). Unele es uturi cum ar fi oasele i muchii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, a cest fapt conducnd la osteoporoz, dureri ale coloanei vertebrale i spasmofilie. Ace st sistem al esuturilor corporale necesit un timp mai ndelungat pentru a se echilib ra, de aceea primele sptmni de tratament sunt destinate transformrilor ce au loc n esu turi, fr s apar neaprat rezultate vizibile cum ar fi scderea n greutate sau dizolvarea calculilor. 4. pH-ul urinei i al transpiraiei Are rol de supap de control asupra pH-ului sanguin i de aceea poate varia ntre valo rile de 4.5 i 8. Majoritatea oamenilor n condiiile alimentaiei actuale au un pH cupr ins ntre 5-6. Cei vegetarieni au un pH urinar uor mai alcalin, cuprins ntre 5.8-7. Cu ct urina e mai acid, sngele i esuturile sunt mai acide. n anumite faze ale bolilor pH-ul urinar poate fi alcalin dar esuturile s fie acide, acest fapt datorndu-se uno r blocaje n sistemul excretor, fie datorit faptului c reziduurile acide sunt profun d legate n esuturi i nu pot fi dizolvate uor, ci doar prin tratament adecvat. (vezi tratamentele de oleaie Abhyanga din medicina Ayurveda). http://www.medicinanatura la.20m.com/photo6.html Cauzele hiperaciditii: 5

1. 2. 3. Dieta acid (explicat pe larg n tabelul anterior). Emoii negative Alimente incompatib ile. Chiar i cele mai alcaline alimente pot genera aciditate dac sunt consumate mpr eun cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care conin glucide au nevoie de sucuri digestive alcaline n timp ce proteinele se diger la un pH acid.

Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentar i a evita aciditatea: Fructele se mnnc nainte de mas cu cel puin 30 de minute sau constituie o mas separat Dulciuril u se mannc dup mncare Laptele este un aliment complex i greu de digerat. Trebuie but c ald i eventual condimentat. Este bine s nu fie combinat cu nici un alt aliment Nu se bea ap rece la mas sau dup mas, ci doar ap fierbinte

Vezi i capitolul Compatibiliti alimentare din cartea Ghid de alimentaie sntoas Dr. hi Alimentaia i stilul de via Echilibrul ntre rezervele de acizi i de baze din corp de inde de modul nostru de via. Stresul, lipsa de micare, o alimentaie greit, fumatul, co nsumul de alcool i de cafea, cresc aciditatea din organism. Consecinele caracteris tice ale unei hiperaciditi de durat sunt tulburri digestive, slbirea sistemului imuni tar, afectri ale coloanei vertebrale, gut, reumatism sau sclerozri ale arterelor. C u hiperaciditatea sunt puse n legtur i perturbrile vegetative, cum ar fi migrenele sa u aritmiile funcionale. Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditate a devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de msuri preventive. Se nelege c rolul esenial n asigurarea echilibrului revine unei alimentai i sntoase. Pentru fiecare aliment luat n parte exist o proporie diferit de componente cu efect acid i cu efect bazic. Sunt cunoscute ns grupele de alimente care acioneaz nt r-un sens sau altul: Aproape toate legumele n special cele proaspete sunt alcaline i echilibreaz acidita tea excesiv. Alimentele care conin multe minerale bazice sunt salatele, fructele i legumele, mai cu seam ceapa, cartofii, morcovii. Efect bazic slab au iaurtul, fructele uscate, ciupercile i leguminoasele n pstaie. Efect acid slab au brnza de vaci, smntna, pinea integral i familia nucilor. Hiperaciditate provoac mai cu seam carnea, inclusiv mezelurile i dulciurile, alcool ul i cafeaua. Dar i oule, brnza i produsele finoase.

Trebuie reinut faptul c n copilrie organismul reuete mai uor s se echilibreze dup co l de dulciuri i carne, dei copii cresc mai sntoi fr s le mnnce, dar odat cu naint onsumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefic pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiraia, de exemplu n sauna. Sunt de asemeni recomandate notul i mersul pe biciclet. Mineralele naturale extrase din cochilii, coaj de ou, alge i sru ri marine, n special calciu, vitamina D, zinc, cupru i magneziu sunt recomandate n curele pentru alcalinizarea corpului. 6

Alimentele bogate n sulfuri, cloruri, azotai i fosfai au un efect acidifiant. Protei nele animale sunt bogate n astfel de substane. Mineralele alcaline ca sodiu, potas iu, calciu, magneziu neutralizeaz aciditatea. Aceste elemente se gsesc din abunden n alimentele vegetale. Corpul stocheaz aceste minerale n oase i le elibereaz atunci cnd trebuie s echilibreze pH-ul sanguin. Cnd datorit consumului repetat de alimente ac ide sau poluate chimic dar i a mbtrnirii esuturilor, corpul i epuizeaz rezervele vita de minerale i apare starea de acidoz. Acidoza este cauza majoritii bolilor la omul m odern. Atunci cnd se instaleaz n esuturile corporale, acest fenomen are loc n ordinea de hrnire a esuturilor, aa cum este dat ea n medicina Ayurveda: 1 2 3 4 5 6 7 8 Rasa dhatu (limfa) Rakta dhatu (sngele) Mamsa dhatu (muchii) Meda dhatu (grsimea) Asthi dhatu (oasele) Majja dhatu (esutul nervos i mduva) Shukra dhatu (fluidele reproduct oare) Ojas (vigoarea i radiaia energetic) ulcer gastro-duodenal, gastrit, diabet zah arat, colit Hipertensiune arterial, ateroscleroz, cardiopatie ischemic, hemoroizi, b oli de piele pietre la rinichi i vezica biliar, afeciuni ale ochilor obezitate, cel ulit, afeciuni ale prului, unghiilor i dinilor, degenerescen gras a organelor osteopo a, reumatism, artroze, artrita, gut, cariile dentare, oboseal generalizat oboseal, m igrene, stres, nevroze, leucemie infertilitate, impoten, noduli mamari, chisturi o variene, infecii i inflamaii ale organelor genitale, rni ale colului uterin oboseal c ronic, scderea imunitii care poate permite instalarea unor infecii cronice ca hepatit a, TBC sau a unor boli grave cum este cancerul 7