Sunteți pe pagina 1din 31

Avnd n vedere condiiile din ara noastr, o metoda care corespunde principalelor cerine ale gestiunii ciclului de exploataie

este metoda analitic, deoarece ofer premisele pentru o ANALIZA amnunit si un CONTROL riguros privind gospodrirea resurselor materiale si financiar ale ntreprinderii.

Analiza economico-financiar se constituie ntr-un instrument de cunoastere sub multiple aspecte a rezultatelor utilizrii resurselor umane, materiale si financiare n diverse ntreprinderi, la nivel micro sau macroeconomic, n scopul descoperirii de noi posibiliti de dezvoltare si perfecionare a activitii economice desfsurate de acestea

Pornind de la aceste consideraii generale asupra analizei economicofinanciare, abordarea stocurilor presupune, ntr-o optic funcional, definirea a dou categorii principale: stocul curent (regulator) stocuri de siguran

Analiza stocurilor curente (regulatorii)

- viteza de rotaie; - gradul de imobilizare; - rezerva n zile pentru care este asigurat.

1. Un prim aspect n analiza stocurilor se refer la evoluia lor comparativ cu cifra de afaceri, evoluia msurat cu ajutorul VITEZEI DE ROTAIE.
Pentru a caracteriza viteza de rotaie a stocurilor materiale, n practica economic se folosesc doi indicatori: a) - numrul de rotaii (n)

CA n Sm

n care: CA = cifra de afaceri; Sm = stoc de materiale b) durata n zile a rotaiei (Dz )

S xT Dz m CA

T = 360 zile, 180 sau 90 n funcie de perioada pentru care se face calculul.
Este deosebit de important s se calculeze numrul de rotaii si viteza de rotaie pe categorii si feluri de stocuri, furnizndu-se informaii privind gestiunea stocurilor materiale, reflectnd si localiznd aspectele pozitive sau negative a activitii diferitelor compartimente ale intreprinderii.

2. n funcie gradul de imobilizare, stocurile se mpart n stocuri normale, stocuri cu miscare lent, stocuri fr miscare
Durata de imobilizare a stocului (Di), n zile:

Di

S x 360 E

n care: S= stocul mediu anual; E = iesirile din magazie 3. Rezerva n zile pentru care este asigurat Deoarece rolul stocurilor este de a asigura continuitatea procesului de producie, un alt aspect se refer la rezerva n zile pentru care este asigurat aceast continuitate:

S1 Rz CZ
n care: S1 = stocul efectiv la un moment dat CZ = consumul mediu zilnic

Analiza stocurilor de siguran


Stocul de siguran este suplimentul de stoc care permite depsirea nivelului de serviciu (K) atins de stocul activ.
Nivelul de serviciu msoar gradul de satisfacere a solicitrilor sau probabilitatea de non-ruptur a stocului putndu-se calcula:

Stocul de siguran va absoarbe fluctuaiile peste medie a produciei,acoperite pe seama stocurilor active.

Furnizorii de mrfuri (productori direci, angrosisti) ncearc i de cele mai multe ori si reusesc s asigure prompt aprovizionarea beneficiarilor for, respectiv magazinele cu amnuntul.
Apare tendina furnizorilor de mrfuri de a reduce la minimum necesar stocurile, urmrindu-se diminuarea costurilor stocrii si, de aici, cresterea eficienei activitii desfsurate. n baza contractului de livrare de mrfuri ncheiat cu furnizorii, se ntocmete programul (planul) de aprovizionare, plecnd de la previziunile privind cererea pentru, fiecare poziie existent n nomenclatorul depozitului. Cererea previzionat nu reprezint altceva dect o valoare medie. Intreprinderea comercial cu ridicata va elabora programul de aprovizionare lund n calcul un stoc suplimentar, care are rolul de a prelua sarcina livrrii din depozit a mrfurilor comandate atunci cnd stocul curent, constituit n condiii normale este epuizat.

Un nivel de serviciu de 97% nseamn ca se admite ca n 3% din cazuri livrrile de la furnizori s soseasc la beneficiar dup ce stocul,inclusiv cel de siguran, a fost epuizat. Sau, dac avem n vedere exemplul prezentat mai sus, un nivel de 97% nseamn ca se vor livra detailistilor 97% din cantitile de mrfuri comandate, fie avnd n vedere valoarea acestora, fie numrul total de comenzi.

Calcului stocului de siguran:


- n cazul distribuiei normale a erorilor de previziune trebuie analizat n condiiile n care marea majoritate a erorilor de previziune se distribuie potrivit legii normale.

=este abaterea standard; Xi reprezint mrimea reala n perioada i; X reprezint valoarea medie calculat pentru n perioade; n - reprezint numrul perioadelor.

Perioada

Valoarea reala

Diferena

Acceptnd un stoc curent =1000


0

1
2 3 4 5

1000
900 1100 1200 800

-100 100 200 -200

Nivelul de serviciu Petru Stocul suplimentar de 1 Petru Stocul suplimentar de 2 Petru Stocul suplimentar de 3

0,841
0,977 0,998 NORMDIST

6
Media

1000
1000 129,0994449

0
0 129,099445

STDEVP

- Calculul direct al stocului de siguran n cazul n care distribuia erorilor de previziune nu este normal, presupune utilizarea metodei distribuiei cumulate de frecven.
1 1000

2
3 4 5 6
Frecv 1 2 3 4 5 800 900 1000 1100 1200 1 1 3 1 1

900
1100 1200 800 1000
Prob 0,16 0,16 0,5 0,16 0,16 Cumulat

1,2

0,8

0,6

0 0,16
0,4

0,66
0,83 1
0 800 850 900 950 1000 1050 1100 1150 1200 0,2

- n cazul articolelor cu vitez foarte lent de circulaie, stocul de siguran trebuie calculat utiliznd distribuia iesirilor din stoc. Aflndu-ne n faa unor evenimente izolate, distribuia de frecvene a acestora este de tip POISSON, cu probabiliti mici de a produce o iesire din stoc.
SC=1000 1 2 3 4 5 6 Media Poisson 1000 900 1100 1200 800 1000 SS100 0 0 1 1 0 0 0,33 0,71 SS 200 0 0 0 1 0 0 0,166 0,85

Deci probabilitatea ca n luna urmtoare s se depeasc socul este 0,29 pentru SC=1100 i 0,15 pentru SC 1200

Implicaiile economico-financiare ale politicii de stocare O politic de stocare trebuie s realizeze accelerarea rotaiei stocurilor, cu efecte pozitive asupra performanelor ntreprinderii, conducnd la diminuarea cheltuielilor si sporirea venitului. n vederea cresterii vitezei de rotaie este necesar optimizarea stocurilor de materiale, reducerea consumurilor specifice si a pierderilor n timpul transportului, manipulrii si depozitrii, a cheltuielilor de transport aprovizionare. reducerea costurilor si duratei ciclului de fabricaie modalitile de accelerare a vitezei de rotaie cresterea nivelului calitativ al produciei crterea volumului fizic al produciei dimensionarea corecta a stocurilor

Particulariti ale gestiunii stocurilor n comer

Mrfurile permanente sunt solicitate aproximativ regulat de consumatori, de-a lungul ntregului an, desfacerile lor fiind previzibile pentru o perioad relativ lung de timp. Mrfurile sezoniere au o vnzare influenat de factori cronologici sau climaterici. ntr-o asemenea situaie, aprovizionarea si implicit dimensiunile stocurilor trebuie astfel esalonate, nct s se adapteze evoluiei n timp a desfacerilor. De data aceasta, optimizarea stocurilor de mrfuri nu va mai avea n vedere criteriul nivelul de serviciu, acest nivel nemaigsindu-si justificarea economic.

La articolele de mod, care au o cerere iregulat, ce se confrunt cu incertitudinea realizri acestora ca mrfuri, rolul principal n alegerea si cumprarea lor l joac gusturile si criteriile de judecat ale consumatorilor la un moment dat. Astfel, n domeniul confeciilor, poate exemplul cel mai concludent n acest sens, criteriul fundamental n gestiunea stocurilor l reprezint permanena n magazin a unui sortiment de modele ce trebuie s rspund gustului la zi al consumatorilor, optimizarea stocurilor pentru aceast categorie de mrfuri este cel mai greu de realizat, fiind imposibil de calculat cum vor evolua desfacerile n perioadele urmtoare. Din acest motiv, produsele de mod sunt efectiv excluse din toate sistemele de gestiune a stocurilor, cheltuielile de instalare si funcionare a unui sistem de gestiune a stocurilor de mrfuri de mod nejustificndu-se din punct de vedere economic.

Potrivit unor studii n ntreprinderile comerciale cu ridicata, 20% din totalul articolelor asigur pn la 90% din volumul desfacerilor n magazinele cu amnuntul, circa 45% din numrul articolelor asigur cel mult 80% din desfacerea total. Iat doar un argument care conduce la ideea ca existena n depozitele cu ridicata a unui numr relativ mare de produse cu miscare lent si chiar fr miscare influeneaz criteriile de optimizare.

EVALUAREA STOCURILOR
1. Costurile generate de stocuri 2. Principii care stau la baza evalurii stocurilor 3. Reguli de evaluare a stocurilor

Costurile generate de stocuri


Costurile generate de stocuri Costurile de achiziionare
costul seleciei vnztorului costurile financiare costul formulrii comenzii costurile de depozitare costurile de asigurare costul transportului costurile de recepie costurile de manipulare a materialelor la punctul de primire a produselor costul deteriorrii costul vnzrii pierdute costul pierderii loialitii clienilor costul unei noi comenzi

Costurile de meninere a stocurilor

Costul rupturilor de stoc

Principii care stau la baza evalurii stocurilor


Evaluarea nu mai este privit ca o simpl operaiune de cuantificare n expresie bneasc a existenei i miscrii elementelor patrimoniale supuse nregistrrii n conturi Directiva a IV-a a Consiliului Comunitii Europene prevede o serie de principii generale (privind evidenierea si evaluarea stocurilor) asumate si de normalizatorii romni.
a. PRINCIPIUL PRUDENEI , potrivit cruia: nu este admis supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, innd cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfsurarea activitii exerciiului curent sau anterior. n ce priveste stocurile, conform acestui principiu nu este admisa supraevaluarea stocurilor si a veniturilor provenite din vnzarea acestora, si subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor ce au contribuit la obinerea stocurilor. Respectarea acestui principiu are ca efect eliminarea situaiilor de decapitalizare a unitii patrimoniale ca urmare a datoriilor fiscale mari si a distribuirii de dividende fictive.

b. PRINCIPIUL CUANTIFICRII MONETARE. Operaiunile nregistrate n contabilitate trebuie s fie comensurate ntr-un etalon bnesc. Acest etalon, ca unitate de msura a elementelor patrimoniale, n general, si a bunurilor materiale n particular are un caracter instabil. Pentru a depsi aceast deficien, n contabilitate este considerat ca avnd caracter constant. S-au fcut eforturi pentru gsirea unui etalon de msur realmente stabil, ns, n continuare unitatea de msur a rmas moneda.

O solue la neajunsul adus valorii bunurilor de ctre fluctuaia unitii monetare n care acestea sunt exprimate o poate constitui recurgerea la o contabilitate indexat, n care situaia patrimoniului i rezultatul exerciiului s fie ajustate cu efectele inflaiei.

c. PRINCIPIUL COSTULUI ISTORIC, potrivit cruia evaluarea elementelor patrimoniale, n general, si a bunurilor materiale n special se face la costul de origine sau de intrare stabilit pe baza documentelor justificative.
n cazul stocurilor, ca urmare a vitezei de rotaie mai rapide, influena costului istoric asupra lor poate fi nlturat prin nlocuirea cu preul activelor depreciate.

d. PRINCIPIUL PERMANENEI METODELOR. Potrivit acestui principiu se asigur compatibilitatea n timp a informaiilor contabile. Spre exemplu, dac un stoc este evaluat n exerciiul financiar N prin metoda costului mediu ponderat, iar n exerciiul financiar N+1 prin metoda FIFO, comparaia situaiei patrimoniale si a rezultatelor ntre cele doua exerciii financiare si pierde orice semnificaie. Se pot compara datele privind evaluarea stocurilor din doua exerciii diferite, numai dac a fost folosit aceeasi metod de evaluare.

e. PRINCIPIUL INDEPENDENEI EXERCIIILOR const n faptul c veniturile si cheltuielile sunt contabilizate pe msura generrii sau angajrii lor (si nu cu ocazia ncasrii sau plailor) si nregistrate n situaiile financiare ale perioadei respective.
Spre exemplu, dac n luna ianuarie a exerciiului n+i se pune problema constituirii unui provizion pentru deprecierea stocurilor aferent perioadei n, va trebui s se nregistreze provizionul n numele exerciiului ncheiat. f. PRINCIPIUL CONTINUITII ACTIVITII. Potrivit acestui principiu se presupune ca unitatea patrimonial si continu n mod normal funcionalitatea ntr-un viitor previzibil, fr a intra n stare de lichidare sau de reducere sensibil a activitii . Privitor la stocurile de bunuri materiale, continuitatea activitii este o ipotez conform creia trebuiesc constituite stocuri asiguratoare mpotriva rupturilor de stoc ce ar putea s intervin.

g. PRINCIPIUL INTANGIBILITII BILANULUI DE DESCHIDERE const n faptul ca bilanul de deschidere al unui exerciiu financiar trebuie s corespund cu bilanul de nchidere al exerciiului financiar precedent. Referitor la stocuri, acest principiu interzice imputarea efectelor schimbrii metodelor de evaluare a stocurilor, capitalurilor cu care o unitate patrimoniala si ncepe noul exerciiu financiar. Efectele schimbrii metodelor de evaluare trebuie s fie transparente n documentele de sintez ale anului ncheiat, fr a fi camuflate n situaia patrimonial de pornire n exerciiul financiar curent. h. PRINCIPIUL NECOMPENSRII presupune necompensarea plusurilor de valoare cu minusurile de valoare n contextul aplicrii principiului prudenei si necompensarea ntre valoarea de intrare si provizionul pentru deprecierea stocurilor.

Reguli de evaluare a stocurilor


A. Evaluarea la intrarea n patrimoniul ntreprinderi; B. Evaluarea la inventariere; C. Evaluarea la bilan; D. Evaluarea la iesirea din patrimoniu.

A. Evaluarea stocurilor la intrarea n patrimoniu Regula general este evaluarea la cost istoric, care poate fi identificat prin: 1. Costul de achiziie, n cazul bunurilor achiziionate de la teri:
Preul de cumprare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA), precum si rabaturile, remizele, risturnuri etc. Taxe vamale aferente bunurilor importate. Cheltuieli accesorii de achiziionare - acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare pn la intrarea bunurilor intrate n gestiune, ele pot fi: Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare; Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare. Nu se includ n costul de achiziie cheltuielile financiare aferente finanrii necesare constituirii stocurilor si nici sconturile financiare acordate pentru plata nainte de scaden.

2. Costul de producie, n cazul bunurilor si serviciilor obinute din activitatea proprie de exploatare:
Preul de achiziie a materialelor consumate; Cheltuielile directe de fabricaie; Cheltuieli indirecte de fabricaie.

3. Valoarea de utilitate, n cazul bunurilor aduse ca:


Aport la capital; Obinute cu titlu gratuit; Din donaii. Costul de intrare n patrimoniu este denumit si valoare de intrare sau valoare contabil.

B. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii Regula general de evaluare si nregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la valoarea actual sau de utilitate denumit si valoare de inventar. Stocurilor destinate vnzrii, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare, care este dat de preul de vnzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc. La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudentei, potrivit cruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor.

C. Evaluarea stocurilor la nchiderea exerciiului prin bilan contabil


Regula general de evaluare si nregistrare a stocurilor este nregistrarea lor n contabilitate la valoarea de intrare, stabilit la nivelul costului de achiziie sau a costului de producie, dup caz, ca forme a costului istoric.

D. Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu La iesirea din patrimoniu sau la darea n consum, stocurile sunt evaluate si se nregistreaz scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamentala a nregistrrilor la iesirea stocurilor cumprate sau fabricate este cea a preului utilizat pentru evaluarea stocurilor iesite. Metoda costului mediu ponderat (CMP); Metoda prima intrare-prima iesire (FIPO); Metoda ultima intrare-prima iesire (LIFO); Metoda costului standard.

1. Metoda costului mediu ponderat (CMP)

Si Vi CMP qs qi
Costul unitar mediu ponderat se calculeaz ca raport ntre valoarea totala a stocului iniial (Si) plus valoarea total a intrrilor (Vi) si cantitatea existent n stocul iniial (qs), plus cantitile intrate (qi).

Actualizarea costului unitar mediu ponderat dup fiecare intrare sau n functie de durata medie de stocare

Intrari+/ iesiri Stoc Data Cantitate Pret CMPValoare Cantitate Pret CMPValoare 01.ian 1000 10,00 10000 15.ian -200 10,00 -2000 800 10,00 8000 01.feb 500 11,00 5500 1300 10,38 13500 15.feb 600 11,00 6600 1900 10,58 20100 01.mar -1000 10,58 -10579 900 10,58 9521 15.mar 400 11,00 4400 1300 10,71 13921

2. Metoda prima intrare-prima iesire (FIFO) Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie al primului lot intrat, iar pe msura epuizrii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie al lotului urmtor n ordine cronologic. Intrari+/ iesiri Stoc Data Cantitate Pret CMP Valoare Cantitate Pret CMP Valoare 01.ian 1000 10,00 10000 15.ian -200 10,00 -2000 800 10,00 8000 01.feb 800 10,00 8000 500 11,00 5500 500 11,00 5500 15.feb 800 10,00 8000 600 11,00 6600 1100 11,00 12100 01.mar -800 10,00 8000 -200 11,00 -2200 900 11,00 9900 15.mar 400 11,00 4400 1300 11,00 14300

3. Metoda ultima intrare-prima iesire (LIFO)


Potrivit acestei metode, iesirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat, iar dup epuizarea lotului, cantitile iesite vor fi evaluate la costul lotului anterior. Intrari+/ iesiri Stoc Data Cantitate Pret CMP Valoare Cantitate Pret CMP Valoare 01.ian 1000 10,00 10000 15.ian -200 10,00 -2000 800 10,00 8000 01.feb 800 10,00 8000 500 11,00 5500 500 11,00 5500 15.feb 800 10,00 8000 600 11,00 6600 1100 11,00 12100 01.mar 800 10,00 8000 -1000 11,00 -11000 100 11,00 1100 15.mar 800 10,00 8000 400 11,00 4400 500 11,00 7700

4. Metoda costului standard n cazul folosirii acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile fixe de nregistrare, cu ajutorul crora se evalueaz si nregistreaz intrrile si iesirile. Diferenele dintre costul de nregistrare si costurile efective de achiziie sau de producie se evideniaz n conturi distincte. Aceste diferene se repartizeaz la sfrsitul lunii asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocului existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferenelor de pre, aceasta calculndu-se prin nmulirea valorii bunurilor iesite cu coeficientul calculat.